Hotărârea Curții (Camera a patra) din 2 octombrie 2014.#U împotriva Stadt Karlsruhe.#Cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgerichtshof Baden‑Württemberg.#Spațiul de libertate, securitate și justiție – Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 – Partea 1 din Documentul 9303 al Organizației Internaționale a Aviației Civile (OACI) – Standarde minime de securitate pentru pașapoarte și documente de călătorie emise de statele membre – Pașaport care poate fi citit automat – Menționarea numelui avut la naștere pe pagina cu date biografice a pașaportului – Prezentarea numelui fără risc de confuzie.#Cauza C‑101/13.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre (JO L 385, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 5, p. 155), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 444/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 (JO L 142, p. 1, rectificare în JO L 188, p. 127, denumit în continuare „Regulamentul nr. 2252/2004”).

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul U, pe de o parte, și Stadt Karlsruhe (autoritățile municipale ale orașului Karlsruhe), pe de altă parte, cu privire la refuzul acestuia din urmă de a modifica prezentarea numelui avut la naștere în pașaportul său german.

Considerentele (2)-(4) ale Regulamentului nr. 2252/2004 au următorul cuprins: „(2) Standardele minime de securitate pentru pașapoarte au fost introduse printr‑o rezoluție a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului la 17 octombrie 2000 […]. Este în prezent oportună transformarea conținutului rezoluției într‑o măsură comunitară, pentru a îmbunătăți și armoniza standardele de securitate pentru pașapoarte și documente de călătorie, în vederea protejării acestora împotriva falsificării. În același timp, elementele de identificare biometrică ar trebui integrate în pașaport sau în documentul de călătorie pentru a stabili o corelație fiabilă între deținătorul legal al documentului și documentul respectiv. (3) Armonizarea elementelor de securitate și integrarea elementelor de identificare biometrică reprezintă un pas important către utilizarea unor noi elemente în perspectiva evoluțiilor ulterioare la nivel european care să facă documentul de călătorie mai sigur și să stabilească o corelație mai fiabilă între titular și pașaport sau documentul de călătorie cu scopul de a contribui, în mod semnificativ, la asigurarea protecției împotriva utilizării frauduloase. Ar trebui să se țină seama de specificațiile Organizației Internaționale a Aviației Civile (OACI) și, în special, de cele din Documentul 9303 privind documentele de călătorie citite automat. (4) Prezentul regulament se limitează la armonizarea elementelor de securitate ce includ elementele de identificare biometrică pentru pașapoartele și documentele de călătorie ale statelor membre. […]”

Potrivit articolului 1 alineatul (1) primul paragraf din acest regulament: „Pașapoartele și documentele de călătorie emise de statele membre se conformează standardelor de securitate minime stabilite în anexă.”

Anexa la regulamentul menționat, intitulată „Standarde minime de securitate pentru pașapoarte și documente de călătorie emise de statele membre”, conține un punct 2, intitulat „Pagina cu date biografice”, care prevede la primul paragraf: „Pașaportul sau documentul de călătorie conține o pagină cu date biografice care poate fi citită automat și este conformă cu partea 1 (pașapoarte care pot fi citite automat) din Documentul OACI 9303, iar modul în care sunt emise se conformează specificațiilor privind pașapoartele care pot fi citite automat stabilite în documentul menționat.”

Al cincilea paragraf din introducerea Documentului 9303 al OACI, partea 1, precizează: „[…] OACI elaborează norme internaționale pe care statele contractante sunt chemate să le pună în aplicare […]. Un principiu fundamental în elaborarea acestor norme este că autoritățile publice, pentru a facilita formalitățile de control pentru marea majoritate a călătorilor aerieni, trebuie să aibă un nivel de încredere satisfăcător în fiabilitatea documentelor de călătorie și în eficacitatea procedurilor de control. Crearea de specificații standardizate pentru documentele de călătorie și pentru datele pe care acestea le conțin urmărește să construiască această încredere.”

Secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI, intitulată „Specificații tehnice pentru pașaportul care poate fi citit automat”, conține un punct 5.2 potrivit căruia: „Pentru a ține cont de diversitatea cerințelor legilor și ale cutumelor statelor și pentru a asigura o standardizare maximă ținând seama de aceste cerințe, pagina cu informații a [pașaportului care poate fi citit automat (PCA)] se împarte în șapte zone, după cum urmează: Fața întâi a paginii cu informații a PCA Zona I Antet obligatoriu Zona II Date biografice, obligatorii și facultative Zona III Date referitoare la document, obligatorii și facultative Zona IV Semnătura sau marca obișnuită a titularului, obligatorie (originală sau reproducere) Zona V Element de identificare obligatoriu Zona VII Zona de citire automată (ZCA) obligatorie Fața a doua a paginii cu informații a PCA sau o pagină adiacentă Zona VI Date opționale”

Punctul 8.4 din secțiunea IV menționată are următorul cuprins: „Rubrici. Sub rezerva unor dispoziții contrare în repertoriul de mai jos, toate rubricile destinate datelor obligatorii în [Zona de control vizual (zonele I-VI)] trebuie să fie identificate printr‑o desemnare, care poate fi în limba oficială a statului emitent sau în limba de lucru a organizației emitente. Dacă desemnările sunt redactate în limba oficială a statului emitent sau în limba de lucru a organizației emitente, într‑o altă limbă decât franceza, engleza sau spaniola, o traducere [în] una dintre aceste trei limbi va trebui să fie furnizată, cu caractere italice.”

În ceea ce privește conținutul rubricilor 06 și 07 din zona II a paginii de informații a pașaportului care poate fi citit automat, punctul 8.6 din aceeași secțiune prevede: „Numele complet al titularului, identificat de statul emitent sau de organizația emitentă. Dacă este posibil, numele va fi împărțit în două părți, prima reprezentând partea definită de stat sau de organizație ca «element de identificare primar» al titularului (de exemplu, nume de familie, nume de fată plus nume după căsătorie, nume patronim), iar a doua reprezentând toate celelalte componente ale numelui titularului (de exemplu, prenumele, inițialele), pe care statul emitent sau organizația emitentă le consideră ca reprezentând în mod colectiv un «element de identificare secundar». Cele două părți (elementul de identificare primar și cel secundar) împreună constituie numele titularului pașaportului. Dacă statul emitent sau organizația emitentă stabilește că numele titularului nu poate fi împărțit în două părți astfel cum se precizează mai sus, numele complet al titularului va fi definit ca fiind elementul de identificare primar.”

În ceea ce privește mai precis rubrica 06, destinată să conțină elementul de identificare primar, punctul 8.6 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI prevede: „Elementul/elementele component(e) principal(e) al(e) numelui titularului, astfel cum este descris mai sus. În cazul în care elementul sau elementele componente principale ale numelui titularului (de exemplu dacă este format din nume compuse) nu poate/pot fi înscrise în întregime sau în aceeași ordine, din lipsă de spațiu, în rubrica 06 și/sau 07 sau din cauza utilizării naționale, va/vor fi înscris(e) elementul sau elementele componente cel(e) mai importante [stabilit(e) de stat sau de organizație] din elementul de identificare primar.”

În ceea ce privește rubrica 07, destinată să conțină elementul de identificare secundar, punctul 8.6 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI prevede: „Elementul/elementele component(e) secundar(e) ale numelui titularului, astfel cum este descris mai sus. Elementul sau elementele componente cel(e) mai important(e) din elementul de identificare secundar al titularului trebuie înscris(e) în întregime, până la dimensiunile maxime ale rubricii. Celelalte elemente componente pot fi reprezentate prin inițiale, după caz. Dacă numele titularului este constituit numai din elemente componente principale, această rubrică de date va fi lăsată necompletată. Un stat poate, după cum consideră necesar, să utilizeze toată zona care cuprinde rubricile 06 și 07 ca o rubrică unică. În acest caz, elementul de identificare primar va fi plasat primul, urmat de o virgulă și de un spațiu, urmate de elementul de identificare secundar.”

În ceea ce privește rubrica 13 din zona II a paginii de informații, destinată să conțină „Datele personale facultative”, punctul 8.6 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI oferă următoarea explicație: „Datele personale facultative, de exemplu numărul de identificare personal sau amprentele digitale, la discreția statului emitent sau a organizației emitente. […]”

În cererea sa de decizie preliminară, instanța de trimitere menționează că, potrivit dreptului său intern privind starea civilă a persoanelor, numele unei persoane este compus numai din prenumele acesteia și din numele de familie. Aceasta precizează că, în dreptul german, numele de familie al unei persoane este, în principiu, numele avut la naștere determinat potrivit articolelor 1616 și 1617 din Codul civil (Bürgerliches Gesetzbuch), însă că, printre altele, în caz de căsătorie, se poate renunța la utilizarea numelui avut la naștere ca nume de familie.

În ceea ce privește întocmirea pașapoartelor, articolul 4 alineatul 1 prima și a doua teză din Legea privind pașapoartele (Passgesetz) din 19 aprilie 1986 (BGBl. 1986 I, p. 537), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Legea din 30 iulie 2009 (BGBl. 2009 I, p. 2437), prevede: „Pașapoartele trebuie emise potrivit unui model uniform; acestea cuprind un număr de serie. Pașaportul conține, în plus față de fotografia de identitate a titularului, de semnătura acestuia, de denumirea autorității care l‑a emis, de data emiterii pașaportului și de data expirării sale, în mod exclusiv următoarele indicații cu privire la persoana titularului: 1. Numele de familie și numele avut la naștere, 2. Prenumele, […]”

Nota 6 din anexa 11 la Regulamentul de punere în aplicare a Legii privind pașapoartele (Passverordnung) are următorul cuprins: „În cazul în care există un nume avut la naștere, acestuia i se atribuie un rând întreg. Acest rând începe cu succesiunea de cinci caractere «GEB.» sau «geb.».”

Numele de familie al reclamantului din litigiul principal este U, iar prenumele sale sunt S P. Numele avut la naștere, care nu face parte din numele său de familie, este E. În plus, din înscrisurile din dosar reiese că reclamantul a dobândit titlul de „Doktor”, care, potrivit dreptului german, este considerat ca element component al numelui.

În rubrica denumită „Name/Surname/Nom” din pașaportul său sunt trecute pe două rânduri următoarele: „DR [U] GEB. [E]”

Reclamantul din litigiul principal consideră că această prezentare a numelui său în pașaport este incorectă și că acest lucru conduce la neînțelegeri atunci când trebuie să meargă în străinătate din motive profesionale. El consideră că includerea în pașaport, în rubrica utilizată pentru numele de familie, a numelui său avut la naștere, care nu face parte din numele său astfel cum este acesta definit de dreptul intern privind starea civilă, precedat de abrevierea „GEB.”, folosită pentru a înlocui adjectivul „geboren” (născut), are ca efect faptul că, în relațiile sale de afaceri cu persoane private și la eliberarea vizelor, a fost numit, de exemplu, „domnul GEB [E]”, „domnul [E U]”, „Dr [U] GEB [E]” sau „[S E] Dr [U]”.

Din acest motiv, reclamantul din litigiul principal a solicitat Stadt Karlsruhe modificarea datelor din pașaportul său, pentru a fi clar, inclusiv pentru persoanele care nu sunt de origine germană, că numele său este „Dr U”. Stadt Karlsruhe a respins această cerere.

Reclamantul din litigiul principal a formulat o contestație la Regierungspräsidium Karlsruhe și ulterior, aceasta fiind respinsă, o acțiune în anulare în fața Verwaltungsgericht Karlsruhe, care a fost la rândul său respinsă. Reclamantul din litigiul principal a sesizat ulterior instanța de trimitere.

În aceste condiții, Verwaltungsgerichtshof Baden‑Württemberg a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare: „1) Potrivit anexei la [Regulamentul nr. 2252/2004], modalitatea de întocmire a paginii cu date biografice care poate fi citită automat din pașapoartele emise de statele membre trebuie să îndeplinească toate specificațiile obligatorii prevăzute [în partea 1 din Documentul 9303 al OACI]? 2) În cazul în care legislația unui stat membru privind numele prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, statul membru în cauză este autorizat, în temeiul anexei la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborate cu dispozițiile punctului 8.6 din secțiunea IV [din partea 1 din Documentul 9303 al OACI], să înscrie în rubrica 06 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat și numele avut la naștere în calitate de element de identificare primar? 3) În cazul în care legislația unui stat membru privind numele prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, statul membru în cauză este autorizat, în temeiul anexei la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborate cu dispozițiile punctului 8.6 din secțiunea IV [din partea 1 din Documentul 9303 al OACI], să înscrie în rubrica 07 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat și numele avut la naștere în calitate de element de identificare secundar? 4) În cazul unui răspuns afirmativ la a doua sau la a treia întrebare: un stat membru a cărui legislație privind numele prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie are obligația ca, având în vedere protecția numelui unei persoane, garantată la articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare «carta») și la articolul 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, în cadrul desemnării rubricii în care este înscris numele avut la naștere și care face parte din pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat, să menționeze că în această rubrică este înscris și numele avut la naștere? 5) În cazul unui răspuns negativ la a patra întrebare: un stat membru a cărui legislație privind numele prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie și a cărui legislație națională privind pașapoartele prevede, pe de o parte, că desemnarea rubricilor paginii cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat apare și în [limba engleză și în limba franceză] și, pe de altă parte, că numele avut la naștere trebuie de asemenea să fie înscris în rubrica 06 de pe pagina respectivă, pe un rând separat, precedat de abrevierea «geb.», care corespunde termenului «geboren» [născut(ă)], are obligația să menționeze abrevierea «geb.» pentru «geboren» și în [limba engleză și în limba franceză], având în vedere protecția numelui garantată la articolul 7 din cartă și la articolul 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale? 6) În cazul în care legislația unui stat membru privind numele prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, statul membru în cauză este autorizat, în temeiul anexei la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborate cu dispozițiile punctului 8.6 din secțiunea IV din [partea 1 din Documentul 9303 al OACI], să înscrie numele avut la naștere în calitate de informație cu caracter personal facultativă în rubrica 13 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat?”

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 trebuie interpretată în sensul că impune ca pagina cu date biografice care poate fi citită automat din pașapoartele emise de statele membre să îndeplinească toate specificațiile obligatorii prevăzute în partea 1 din Documentul 9303 al OACI.

În această privință, trebuie subliniat de la bun început că, potrivit articolului 1 din Regulamentul nr. 2252/2004, pașapoartele emise de statele membre trebuie să se conformeze standardelor de securitate minime stabilite în anexa la acest regulament. Or, reiese din cuprinsul punctului 2, intitulat „Pagina cu date biografice”, primul paragraf din această anexă că pagina cu date biografice care poate fi citită automat a pașapoartelor emise de statele membre trebuie să respecte specificațiile privind pașapoartele care pot fi citite automat stabilite în partea 1 din Documentul 9303 al OACI.

În consecință, din anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 reiese că pagina cu date biografice care poate fi citită automat a pașapoartelor emise de statele membre trebuie să respecte toate specificațiile obligatorii prevăzute în partea 1 din Documentul 9303 al OACI.

În plus, trebuie să se constate că această obligație este conformă cu obiectivul sporirii securității documentelor de călătorie în Uniunea Europeană, urmărit de Regulamentul nr. 2252/2004.

În aceste condiții, trebuie să se răspundă la prima întrebare că anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 trebuie interpretată în sensul că impune ca pagina cu date biografice care poate fi citită automat din pașapoartele emise de statele membre să îndeplinească toate specificațiile obligatorii prevăzute în partea 1 din Documentul 9303 al OACI.

Prin intermediul celei de a doua și al celei de a treia întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu partea 1 din Documentul nr. 9303 al OACI trebuie interpretată în sensul că se opune ca, în cazul în care legislația unui stat membru prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, acest stat să poată totuși să înscrie numele avut la naștere fie, în calitate de element de identificare primar, în rubrica 06 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat, fie, în calitate de element de identificare secundar, în rubrica 07 de pe această pagină, fie într‑o rubrică unică compusă din rubricile 06 și 07 menționate.

Trebuie să se arate de la bun început că, potrivit punctului 8.6 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI, rubricile 06 și 07 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat sunt destinate să conțină elementele identificate de statul emitent ca constituind „numele complet” al titularului pașaportului.

Prin urmare, este necesar să se determine în primul rând dacă, într‑un cadru juridic precum cel precizat de instanța de trimitere în întrebările sale, numele avut la naștere poate figura în rubricile 06 și/sau 07 menționate.

În această privință, din cuprinsul punctului 5.2 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI reiese că specificațiile privind conținutul paginii cu date biografice care poate fi citită automat din pașaport au fost concepute astfel încât să fie adaptate la diversitatea cerințelor legilor și ale cutumelor diferitor state emitente. Rezultă că, în limitele cerințelor inerente prezentării standardizate a acestei pagini, statele emitente dispun de o marjă de manevră în ceea ce privește alegerea elementelor care trebuie înscrise în diferitele rubrici din pagina menționată.

Dată fiind această marjă de manevră acordată statelor și având în vedere că punctul 8.6 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI se referă la „numele complet, identificat de statul emitent”, fără a preciza mai mult această noțiune, aceasta din urmă trebuie interpretată ca lăsând acestor state o marjă de apreciere pentru alegerea elementelor care constituie „numele complet”. Astfel, este necesar să se constate că documentul menționat nu se opune ca, într‑un cadru juridic precum cel precizat de instanța de trimitere în întrebările sale, un stat membru să poată prevedea ca în rubricile 06 și/sau 07 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat să figureze alte elemente decât numele de familie și prenumele titularului, cum ar fi numele avut la naștere de acesta din urmă.

O asemenea concluzie este confirmată de obiectivul urmărit de Regulamentul nr. 2252/2004, evocat în considerentele (2) și (3) ale acestuia, de a stabili o corelație fiabilă între pașaport și titularul său. Astfel, dat fiind că numele avut la naștere constituie un element care permite să se deosebească între ele persoanele care poartă nume de familie identice, menționarea acestei informații într‑un pașaport constituie un element care poate stabili o corelație mai solidă între acest document și titularul său.

Prin urmare, având în vedere atât formularea punctului 8.6 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI, cât și obiectivul urmărit de Regulamentul nr. 2252/2004, este necesar să se considere că anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu partea 1 din Documentul 9303 al OACI trebuie interpretată în sensul că nu se opune ca, într‑un cadru juridic precum cel precizat de instanța de trimitere în întrebările sale, un stat membru să poată să înscrie numele avut la naștere de titularul pașaportului în rubricile 06 și/sau 07 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat.

În ceea ce privește, în al doilea rând, problema de a stabili în care anume dintre aceste rubrici, 06 sau 07, poate fi menționat numele avut la naștere de titularul pașaportului, din cuprinsul punctului 8.6 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI reiese că revine statelor emitente sarcina de a identifica, printre elementele care constituie numele complet al titularului pașaportului, pe acelea care sunt elementele componente principale ale acestuia și care, în această calitate, trebuie să figureze în rubrica 06 menționată și pe cele care sunt elementele componente secundare ale acestuia și care trebuie să figureze în rubrica 07 de pe pagina din pașaport cu date biografice care poate fi citită automat. Potrivit aceluiași punct 8.6, statele emitente pot de asemenea să considere că diferitele componente care formează „numele complet” nu pot fi împărțite, ci trebuie să fie folosite ca un element de identificare primar sau că rubricile 06 și 07 menționate trebuie să fie utilizate ca o rubrică unică.

În aceste condiții, atunci când un stat membru decide să menționeze pe pașaportul care poate fi citit automat numele avut la naștere de titularul său, respectivul stat are posibilitatea de a‑l înscrie fie, în calitate de element de identificare primar, la rubrica 06 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat, fie, în calitate de element de identificare secundar, la rubrica 07 de pe această pagină, fie într‑o rubrică unică compusă din rubricile menționate 06 și 07.

Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răspundă la a doua și la a treia întrebare că anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu partea 1 din Documentul 9303 al OACI trebuie interpretată în sensul că nu se opune ca, în cazul în care legislația unui stat membru prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, acest stat să poată totuși să înscrie numele avut la naștere fie, în calitate de element de identificare primar, în rubrica 06 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat, fie, în calitate de element de identificare secundar, în rubrica 07 de pe această pagină, fie într‑o rubrică unică compusă din rubricile 06 și 07 menționate.

Prin intermediul celei de a șasea întrebări, care trebuie analizată în continuare, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu dispozițiile punctului 8.6 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI trebuie interpretată în sensul că, în cazul în care legislația unui stat membru prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, această anexă se opune ca respectivul stat să poată înscrie numele avut la naștere în calitate de informație cu caracter personal facultativă în rubrica 13 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat.

În această privință, este necesar să se arate că, potrivit punctului 8.6 menționat, rubrica 13 de pe această pagină urmează să cuprindă date facultative. În consecință, numai datele cu privire la care nu se prevede deja că trebuie, prin natura lor, să figureze într‑o altă rubrică și, așadar, că au un caracter obligatoriu pot fi menționate în această rubrică 13.

Având în vedere că, în temeiul aceluiași punct 8.6, statele emitente trebuie să menționeze, în rubricile 06 și 07 din pagina respectivă, datele care constituie „numele complet” al titularilor pașapoartelor pe care le emit și deci în mod necesar ansamblul complet al elementelor referitoare la nume, trebuie să se constate că această rubrică 13 nu mai poate conține niciuna dintre aceste date.

Această concluzie este confirmată, pe de o parte, de împrejurarea că exemplele indicate de respectivul punct 8.6 cu privire la rubrica 13 de pe aceeași pagină, și anume un număr de identificare personal și amprentele digitale ale persoanei interesate, nu privesc decât date de natură complet diferită față de cele referitoare la numele titularului.

Pe de altă parte, reiese în special din al cincilea paragraf din introducerea Documentului 9303 al OACI, partea 1, că specificațiile stabilite prin acest document au drept obiectiv să garanteze, prin intermediul unei prezentări suficient de standardizate a datelor pertinente, un nivel de încredere satisfăcător în fiabilitatea documentelor de călătorie și că astfel formalitățile de control sunt facilitate. Or, dacă statele emitente ar putea înscrie elemente referitoare la nume în alte rubrici decât cele expres prevăzute în acest scop, ar rezulta un risc ca anumite autorități publice să fie induse în eroare la identificarea deținătorului unui pașaport, ceea ce ar fi contrar obiectivului menționat.

Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răspundă la a șasea întrebare că anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu dispozițiile punctului 8.6 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI trebuie interpretată în sensul că, în cazul în care legislația unui stat membru prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, această anexă se opune ca respectivul stat să poată înscrie numele avut la naștere în calitate de informație cu caracter personal facultativă în rubrica 13 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat.

Prin intermediul celei de a patra întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu dispozițiile părții 1 din Documentul 9303 al OACI trebuie interpretată, în lumina articolului 7 din cartă, în sensul că, în cazul în care legislația unui stat membru prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, dacă acest stat alege totuși să menționeze numele avut la naștere de titularul pașaportului în rubricile 06 și/sau 07 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat, trebuie să menționeze în desemnarea acestor rubrici că numele avut la naștere este înscris în acestea.

Trebuie arătat că, în măsura în care obiectivul amintit la punctul 41 din prezenta hotărâre implică faptul că informațiile care figurează în diferitele rubrici de la pagina cu date biografice care poate fi citită automat a unui pașaport pot fi verificate cu ușurință și în mod eficient de autoritățile celorlalte state, prezentarea diferitor elemente componente ale numelui titularului său trebuie să fie lipsită de orice ambiguitate, precum și, prin urmare, de orice risc de confuzie.

În consecință, atunci când un stat membru, într‑un cadru juridic precum cel precizat de instanța de trimitere în întrebările sale, decide să insereze numele avut la naștere de titularul pașaportului în rubricile 06 și/sau 07 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat, este obligat să precizeze, fără ambiguitate, în desemnarea acestor rubrici, că numele avut la naștere este înscris în acestea.

Pe de altă parte, având în vedere punctul 8.4 din secțiunea IV din partea 1 din Documentul 9303 al OACI, această desemnare trebuie să fie redactată în limba oficială a acestui stat, însoțită, dacă este cazul, de o traducere, în caractere italice, în una dintre limbile desemnate prin dispoziția menționată.

În consecință, aceste cerințe nu sunt îndeplinite dacă, într‑un pașaport, înscrierea numelui avut la naștere de persoana interesată este semnalată prin intermediul unei abrevieri, care, în plus, nu este tradusă în una dintre limbile cerute.

Pe de altă parte, o astfel de interpretare este susținută de cerințele legate de dreptul la protecția identității și a vieții private, respectarea numelui fiind un element constitutiv al acestora, consacrat la articolul 7 din cartă (a se vedea în acest sens Hotărârea Runevič‑Vardyn și Wardyn, C‑391/09, EU:C:2011:291, punctul 66).

În această privință, chiar dacă, în urmărirea obiectivelor Regulamentului nr. 2252/2004, un stat are posibilitatea de a adăuga la numele titularului pașaportului, astfel cum este definit de dreptul său intern referitor la starea civilă, alte elemente, cum ar fi numele avut la naștere, nu este mai puțin adevărat că modalitățile de exercitare a acestei posibilități trebuie să respecte dreptul la viață privată al persoanei interesate. Totodată, pentru respectarea acestui drept, trebuie să se facă o distincție clară între numele titularului și aceste elemente suplimentare, o asemenea clarificare neîmpiedicând de altfel nicidecum realizarea obiectivelor Regulamentului nr. 2252/2004.

Astfel, este cert că prezentarea ambiguă sau incorectă a numelui unei persoane pe documentele emise de un stat pentru a atesta identitatea sa este de natură să genereze pentru aceasta din urmă inconveniente grave în viața sa privată și profesională în măsura în care riscă să provoace îndoieli cu privire la identitatea sa reală, la autenticitatea pașaportului sau la veridicitatea datelor pe care acesta din urmă le conține (a se vedea în acest sens Hotărârea Grunkin și Paul, C‑353/06, EU:C:2008:559, punctul 23, precum și Hotărârea Sayn‑Wittgenstein, C‑208/09, EU:C:2010:806, punctul 69).

Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răspundă la a patra întrebare că anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu dispozițiile părții 1 din Documentul 9303 al OACI trebuie interpretată, în lumina articolului 7 din cartă, în sensul că, în cazul în care legislația unui stat membru prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, dacă acest stat alege totuși să menționeze numele avut la naștere de titularul pașaportului în rubricile 06 și/sau 07 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat, trebuie să menționeze, fără ambiguitate, în denumirea acestor rubrici, că numele avut la naștere este înscris în acestea.

Având în vedere răspunsul dat la a patra întrebare, nu este necesar să se răspundă la a cincea întrebare.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a patra)

2 octombrie 2014 ( *1 )

Hotărâre

Cadrul juridic

Dreptul Uniunii

Documentul 9303 al OACI, partea 1

Dreptul german

Litigiul principal și întrebările preliminare

Cu privire la întrebările preliminare

Cu privire la prima întrebare

Cu privire la a doua și la a treia întrebare

Cu privire la a șasea întrebare

Cu privire la a patra întrebare

Cu privire la a cincea întrebare

Cu privire la cheltuielile de judecată