Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 1 martie 2007.#Asa Sundholm împotriva Comisia Europeană.#Cauza F-30/05.

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE

(Camera a doua)

1 martie 2007

Cauza F‑30/05

Asa Sundholm

împotriva

Comisiei Comunităților Europene

„Funcționari – Evaluare – Raport asupra evoluției carierei – Exercițiul de evaluare 2003 – Obligația de motivare a raportului – Dreptul la apărare”

Obiectul: Acțiune introdusă în temeiul articolului 236 CE și al articolului 152 EA, prin care domnul Sundholm solicită anularea raportului asupra evoluției carierei întocmit în privința sa pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2003

Decizia: Respinge acțiunea. Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

Sumarul hotărârii

1. Funcționari – Evaluare – Evaluare mai puțin favorabilă care influențează întinderea obligației de motivare

(Statutul funcționarilor, art. 43)

2. Funcționari – Evaluare – Respectarea dreptului la apărare

[Statutul funcționarilor, art. 26 alin. (1) și (2) și art. 43]

3. Funcționari – Evaluare – Raport asupra evoluției carierei

(Statutul funcționarilor, art. 43)

1. Raportul care trebuie utilizat drept referință pentru a determina dacă evaluarea aferentă unui exercițiu este mai puțin favorabilă, evaluare care impune o atenție particulară în privința motivării, este raportul de evaluare întocmit pentru exercițiul precedent, și aceasta indiferent de anularea sa ulterioară.

(a se vedea punctul 44)

2. Nici principiul fundamental al respectării dreptului la apărare, nici articolul 26 primul și al doilea paragraf din statut, care reprezintă expresia concretă a acestui principiu, nu condiționează posibilitatea de a se imputa un fapt împotriva unui funcționar, în raportul său de evaluare, de întocmirea, înainte de începerea procedurii prin care a fost adoptat acest raport, a unui avertisment scris, precum și de comunicarea sa către persoana vizată.

Aceasta din urmă nu are temei nici pentru a pretinde că dreptul său la apărare a fost încălcat prin nerespectarea dispozițiilor interne adoptate de instituția sa privind obligația, pentru superiorii ierarhici, de avea în mod regulat în timpul perioadei de referință o reacție privind activitatea funcționarilor. Într‑adevăr, respectarea dreptului la apărare, și anume a posibilității oferite destinatarului unei decizii care îl lezează de a‑și face cunoscut în mod util punctul de vedere, nu se impune decât după deschiderea procedurii care se poate finaliza prin adoptarea unei asemenea decizii. Astfel, în domeniul evaluării funcționarilor, respectarea acestui principiu nu poate fi pusă în aplicare decât în cursul procedurii de evaluare, care începe în mod necesar după finalizarea perioadei de referință.

(a se vedea punctele 74 și 76-78)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 12 iulie 2005, De Bry/Comisia, T‑157/04, RecFP, p. II‑901, punctele 41, 42 și 45

3. Un funcționar nu poate invoca în mod util în susținerea unei acțiuni îndreptate împotriva unui raport asupra evoluției carierei împrejurarea că anumiți terți neautorizați ar fi avut acces la acest raport. Presupunând că este dovedită, o asemenea împrejurare nu ar avea incidență asupra legalității acestui document.

(a se vedea punctul 85)