Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/496 al Comisiei din 6 martie 2026 privind suspendarea temporară a exonerării de obligația de a deține viză pentru resortisanții Georgiei care dețin pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, în special articolul 8e alineatul (1),

Consiliul a adoptat la 23 mai 2016 o decizie de încheiere a Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte (Acordul de asociere).

Exonerarea de obligația de a deține viză pentru resortisanții Georgiei a fost acordată după ce s-a stabilit că Georgia a îndeplinit toate criteriile de referință prevăzute în Planul de acțiune privind liberalizarea vizelor prezentat guvernului georgian în februarie 2013 și, prin urmare, a îndeplinit criteriile relevante pentru ca cetățenii săi să fie exonerați de obligația de a deține viză. Regulamentul a intrat în vigoare la 21 martie 2017.

În urma unui dialog privind liberalizarea vizelor, Georgia a fost adăugată în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1806 printre țările terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre pentru șederi a căror durată totală nu depășește 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile.

În 2024, în pofida apelurilor repetate din partea UE de a nu adopta acte legislative care contravin normelor și valorilor UE și în ciuda recomandărilor ferme ale Comisiei de la Veneția de a abroga astfel de acte legislative, autoritățile georgiene au adoptat Legea privind transparența influenței străine. Avizul Comisiei pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția) a evidențiat o serie de consecințe negative semnificative pentru libertatea de asociere și de exprimare, dreptul la viață privată, dreptul de a participa la afacerile publice, precum și în ceea ce privește interzicerea discriminării, care afectează, în cele din urmă, și dezbaterile publice deschise și informate, pluralismul și democrația. Avizul a analizat, de asemenea, compatibilitatea legii respective cu standardele internaționale și europene aplicabile și a concluzionat că restricțiile prevăzute de lege în ceea ce privește drepturile la libertatea de exprimare, libertatea de asociere și viața privată sunt incompatibile cu testul strict prevăzut la articolul 8 alineatul (2), la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 11 alineatul (2) din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și la articolul 17 alineatul (2), la articolul 19 alineatul (2) și la articolul 22 alineatul (2) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP), deoarece nu îndeplinesc cerințele de legalitate, legitimitate și necesitate într-o societate democratică și nici cerințele în materie de proporționalitate și nu respectă principiul nediscriminării prevăzut la articolul 14 din CEDO.

În mod similar, pachetul legislativ privind Valorile familiale și protecția minorilor a fost adoptat în pofida avizului Comisiei de la Veneția, prin care se recomanda autorităților să reexamineze întreaga propunere, deoarece nu s-a putut stabili conformitatea cu standardele europene și internaționale. Avizul a menționat, de asemenea, faptul că adoptarea pachetului legislativ respectiv risca să alimenteze și mai mult atmosfera ostilă și stigmatizantă cu care se confruntau persoanele LGBTQI din Georgia.

În concluziile sale din 27 iunie 2024, Consiliul European și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la evoluțiile din Georgia și a subliniat că Legea privind transparența influenței străine reprezintă un regres în ceea ce privește etapele stabilite în recomandarea Comisiei privind statutul de țară candidată și a invitat autoritățile georgiene să își clarifice intențiile prin inversarea direcției de acțiune care periclitează parcursul Georgiei către UE, conducând de facto la o stopare a procesului de aderare. În concluziile sale din 17 octombrie 2024 și din 19 decembrie 2024, Consiliul European a reamintit cele de mai sus și a invitat Georgia să adopte reforme democratice, cuprinzătoare și durabile, în conformitate cu principiile fundamentale ale integrării europene. De asemenea, Consiliul European a condamnat cu fermitate violența împotriva protestatarilor pașnici, a politicienilor și a reprezentanților mass-mediei.

La 28 noiembrie 2024, guvernul Georgiei și-a anunțat intenția de a nu solicita deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea până în 2028. Anunțul a provocat proteste în masă în numeroase orașe georgiene, la care autoritățile georgiene au răspuns prin utilizarea într-o măsură disproporționată a forței și a unor metode violente, precum și prin arestări arbitrare și rele tratamente aplicate protestatarilor, politicienilor și jurnaliștilor. Înaltul Reprezentant/Vicepreședinta Comisiei Europene, comisarul pentru vecinătate și extindere, Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și Consiliul Europei au condamnat represiunea și au solicitat autorităților georgiene să respecte standardele internaționale privind drepturile omului în ceea ce privește întrunirile pașnice și utilizarea forței.

În avizul său urgent referitor la modificările recente aduse legislației georgiene privind infracțiunile administrative și adunările și demonstrațiile, Comisia de la Veneția și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că aceste modificări pripite, adoptate fără implicarea semnificativă a părților interesate, conțin dispoziții vagi și încadrate doar în linii mari și introduc pedepse privative de libertate aspre și amenzi majorate substanțial, care sunt susceptibile să aibă un efect disuasiv asupra libertății de întrunire și de exprimare și care par incompatibile cu principiile legalității, necesității și proporționalității în temeiul standardelor internaționale privind drepturile omului. Întrucât nu respectă valorile și normele Uniunii, acțiunile autorităților georgiene împiedică dezvoltarea constantă a legăturilor economice, umanitare, culturale, științifice și de altă natură dintre Uniune și Georgia. În pofida preocupărilor exprimate în mod constant de Uniune și de statele sale membre, autoritățile georgiene nu au abordat aspectele menționate mai sus.

Ca reacție la acțiunile autorităților georgiene, la 27 ianuarie 2025 Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2025/170 privind suspendarea parțială a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Georgia privind facilitarea eliberării vizelor [Acordul de facilitare], care exonera titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale de obligația de a deține viză. Deși Georgia este în continuare inclusă pe lista din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1806, în urma acestei suspendări parțiale statele membre pot, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1806, să reintroducă obligația de a deține viză pentru titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale.

În Raportul său pe 2025 privind extinderea referitor la Georgia, din 4 noiembrie 2025, Comisia a constatat regrese semnificative în ceea ce privește elementele fundamentale ale procesului de aderare, inclusiv referitor la democrație, statul de drept, independența sistemului judiciar și protecția drepturilor fundamentale, remarcând în special legislația și practicile represive care vizează protestatarii, societatea civilă, mass-media independentă și personalitățile opoziției, deficiențele grave în desfășurarea alegerilor și încălcările pe scară largă ale drepturilor omului. Constatările respective confirmă faptul că Georgia nu a dat curs recomandărilor anterioare și că s-a deteriorat și mai mult situația în ceea ce privește respectarea valorilor Uniunii și relațiile dintre Uniune și Georgia.

Regulamentul (UE) 2018/1806 stabilește criteriile pentru includerea țărilor terțe pe lista din anexa I sau II la acesta, printre criteriile respective numărându-se relațiile externe ale Uniunii cu țara în cauză și, în special, considerații privind drepturile omului și libertățile fundamentale. În temeiul articolelor 8c și 8d din regulamentul respectiv, Comisia monitorizează și raportează cu privire la continuarea respectării de către țările terțe care au obținut un regim de călătorii fără viză în urma unui dialog privind liberalizarea vizelor a cerințelor specifice de exceptare prevăzute la articolul 1 din regulamentul respectiv.

În această privință, cel de Al șaptelea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor din 6 decembrie 2024, adoptat ca parte a obligației de monitorizare prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1806, a identificat faptul că adoptarea și punerea în aplicare a Legii privind transparența influenței străine și a pachetului legislativ privind valorile familiale și protecția minorilor, împreună cu lacunele din planul de acțiune privind drepturile omului, subminează libertatea de asociere, de exprimare și de întrunire, precum și dreptul la viață privată și la participarea la afacerile publice și sporesc riscurile de discriminare, în special împotriva persoanelor LGBTIQ. În acest raport s-a recomandat întreprinderea de măsuri urgente, inclusiv abrogarea legilor menționate mai sus și alinierea politicii Georgiei din domeniul vizelor la acquis-ul Uniunii. În același timp, în cel de Al șaptelea raport s-a semnalat faptul că, în lipsa unor astfel de măsuri, Comisia va reflecta asupra posibilei activări a mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor în ceea ce privește anumite categorii de persoane.

La 14 iulie 2025, Comisia a trimis o scrisoare oficială autorităților georgiene, în care le reamintea de obligația de continuare a respectării criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor care au fost utilizate pentru a evalua dacă este oportun să se acorde cetățenilor georgieni o exonerare de la obligația de a deține viză și le solicita informații detaliate cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în cel de Al șaptelea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor. În răspunsul lor, autoritățile georgiene nu au reușit să demonstreze niciun progres semnificativ în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei, în special în ceea ce privește asigurarea și menținerea protecției drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor georgieni și evitarea adoptării și abrogarea oricărei legislații care restricționează drepturile și libertățile fundamentale, încalcă principiul nediscriminării și contravine standardelor relevante ale Uniunii și internaționale.

Constatările celui de Al șaptelea raport au fost reiterate și consolidate în cel de Al optulea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor din 19 decembrie 2025, care concluzionează că Georgia continuă să încalce criteriile de referință care stau la baza regimului de călătorii fără viză acordat de UE. În plus, raportul a constatat că Georgia nu numai că nu a dat curs recomandărilor din cel de Al șaptelea raport, dar a și regresat și mai mult în domenii-cheie ale guvernanței și ale drepturilor fundamentale, inclusiv prin adoptarea Legii privind înregistrarea agenților străini și a modificărilor aduse Legii privind granturile, Legii organice privind asociațiile politice ale cetățenilor, Codului privind infracțiunile administrative, Legii privind radiodifuziunea și Legii privind egalitatea de gen, precum și prin utilizarea forței în mod ilegal și excesiv împotriva protestatarilor, prin vizarea reprezentanților opoziției, a actorilor societății civile și a mass-mediei independente și prin persistența discriminării sistemice împotriva persoanelor LGBTIQ.

În acest context, din evoluțiile descrise în cel de Al șaptelea și în cel de Al optulea raport reiese că Georgia nu mai respectă cerințele specifice pentru exonerarea de obligația de a deține viză prevăzute la articolul 1 din Regulamentul (UE) 2018/1806, inclusiv cele legate de respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, justificându-se astfel motivele suspendării prevăzute la articolul 8a alineatul (1) litera (g) din regulamentul respectiv.

Având în vedere concluziile Consiliului European din 27 iunie 2024 și din 17 octombrie 2024, evoluțiile menționate în cel de Al șaptelea și în cel de Al optulea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor, constatările Raportului din 2025 privind extinderea referitor la Georgia și etapele ulterioare de la nivelul Uniunii, inclusiv suspendarea parțială a Acordului UE-Georgia privind facilitarea eliberării vizelor și orientările Comisiei care recomandă stabilirea de cerințe naționale în materie de vize pentru titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu sau oficiale și speciale, Comisia a concluzionat că a existat o deteriorare a relațiilor externe ale Uniunii cu Georgia din cauza unor încălcări grave ale libertăților fundamentale, în sensul articolului 8a alineatul (1) litera (h) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2018/1806. În plus, avizele Comisiei de la Veneția, declarațiile Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și ale Consiliului Europei reamintesc standardele privind întrunirile pașnice și folosirea forței. Avizele și declarațiile acestora sunt consecvente cu concluziile Comisiei privind existența unor încălcări grave ale standardelor juridice internaționale, în sensul articolului 8a alineatul (1) litera (h) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2018/1806. În conformitate cu articolul 8c alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1806, la 16 ianuarie 2026, Comisia a informat Parlamentul European și Consiliul că, după analizarea datelor, rapoartelor și statisticilor relevante, dispune de informații concrete și fiabile cu privire la existența unor circumstanțe care constituie motive de suspendare prevăzute la articolul 8a alineatul (1) litera (g) și la articolul 8a alineatul (1) litera (h) punctele (ii) și (iii) din regulamentul respectiv.

Ținând seama de analiza respectivă, Comisia consideră că sunt necesare măsuri în temeiul articolului 8e alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1806. Comisia și-a exprimat disponibilitatea de a lucra în strânsă cooperare cu Georgia și a recomandat găsirea de soluții alternative pe termen lung care să abordeze circumstanțele care constituie motivele de suspendare prevăzute la articolul 8a alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1806. Aceasta a ținut seama de contextul politic, de aspectele economice vizate și de consecințele unei suspendări asupra relațiilor externe ale Uniunii și ale statelor membre cu Georgia, precum și de consecințele unei suspendări asupra societății civile din Georgia, având în vedere deteriorarea situației drepturilor omului.

Riscurile sporite și deteriorarea relațiilor externe pot fi atenuate printr-o suspendare țintită și proporțională a exonerării de obligația de a deține viză. În conformitate cu articolul 8e alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1806, suspendarea se aplică anumitor categorii de resortisanți ai țării terțe în cauză, făcându-se trimitere la tipurile relevante de documente de călătorie și, după caz, la criterii suplimentare. Categoriile ar trebui să fie suficient de largi pentru a contribui în mod eficace la remedierea circumstanțelor, respectând, în același timp, proporționalitatea și nediscriminarea, în conformitate cu articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale.

Având în vedere că autoritățile georgiene sunt responsabile de deteriorarea situației și de încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și pentru a atenua consecințele suspendării asupra populației generale, suspendarea ar trebui să se limiteze la titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale eliberate de autoritățile georgiene. În conformitate cu articolul 8e alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1806, suspendarea ar trebui să fie aplicată timp de douăsprezece luni.

În temeiul articolului 8e alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/1806, pe perioada suspendării, categoriile de resortisanți care intră sub incidența regulamentului menționat trebuie să dețină o viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre pentru șederi a căror durată totală nu depășește 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile. În temeiul articolului 8e alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2018/1806, în cazul în care motivele suspendării sunt cele prevăzute la articolul 8a alineatul (1) literele (g) și (h) din regulamentul respectiv, la fel ca în cazul de față, statele membre nu trebuie să prevadă noi excepții în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv, iar statele membre care au acorduri bilaterale cu țara terță în cauză trebuie să ia măsurile necesare pentru a nu aplica excepțiile adoptate în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv.

În cazul în care problemele care au condus la prima suspendare persistă, Comisia are dreptul să își utilizeze prerogativa prevăzută la articolul 8f alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1806 pentru a adopta un act delegat care ar putea prelungi suspendarea temporară cu o perioadă de 24 de luni și ar putea să o extindă, în temeiul articolului 8f alineatul (1) din regulamentul respectiv, la întreaga populație. În fine, în cazul în care condițiile care au condus la suspendare persistă în pofida măsurilor anterioare, Georgia și-ar putea pierde integral statutul de țară exonerată de obligația de a deține viză prin eliminarea sa din anexa II și includerea sa în anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1806, care conține toate țările terțe supuse obligației de a deține viză.

Resortisanților Georgiei care au intrat în UE înainte de 6 martie 2026 ar trebui să li se permită să își continue șederea în Uniune și să iasă din Uniune fără viză. Acest lucru nu ar trebui să se aplice trecerii frontierelor externe temporare dintre statele membre, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului.

Având în vedere gravitatea situației din Georgia, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen care intră sub incidența articolului 1 litera B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului.

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Acordului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența articolului 1 literele B și C din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului.

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența articolului 1 literele B și C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului.

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și, sub rezerva aplicării articolului 4 din protocolul respectiv, acesta nu este obligatoriu pentru Irlanda și nu i se aplică.

În ceea ce privește Ciprul, prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se referă la acesta, în sensul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003.

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1806,

Exonerarea de obligația de a deține viză prevăzută la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1806 se suspendă pentru o perioadă de 12 luni pentru titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale eliberate de Georgia.

Titularii de pașapoarte care intră sub incidența articolului 1 și care au intrat în UE înainte de 6 martie 2026 își pot continua șederea în Uniune și pot ieși din Uniune fără viză. Această dispoziție nu se aplică trecerii frontierelor externe temporare, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 515/2014, după 6 martie 2026.

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la data intrării în vigoare.

Adoptat la Bruxelles, 6 martie 2026.Pentru ComisiePreședintaUrsula von der Leyen