Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2520 al Comisiei din 15 decembrie 2025 de stabilire a unor măsuri de prevenire a stabilirii și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Aromia bungii (Faldermann) și privind măsurile de eradicare și izolare a organismului dăunător respectiv în anumite zone demarcate și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1503

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului, în special articolul 28 alineatul (1) literele (a)-(f) și alineatul (2),

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1503 a Comisiei stabilește măsuri de prevenire a introducerii și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Aromia bungii (Faldermann) (denumit în continuare organismul dăunător specificat). Acesta este un organism dăunător extrem de distructiv pentru speciile de plante Prunus de pe teritoriul Uniunii.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei stabilește, în partea B din anexa II, lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune a căror prezență pe teritoriul Uniunii este cunoscută.

Organismul dăunător specificat este inclus în partea B a anexei II la regulamentul menționat, deoarece este cunoscută prezența sa în anumite părți ale teritoriului Uniunii. Acesta este, de asemenea, inclus în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei, ca organism dăunător prioritar.

Plantele-gazdă, despre care s-a constatat în trecut că sunt infestate cu organismul dăunător specificat pe teritoriul Uniunii, sunt cele mai susceptibile să contribuie la răspândirea sa (denumite în continuare plante specificate). Acestea ar trebui să facă obiectul anchetelor anuale și anumitor măsuri de eradicare sau izolare, după caz, în zonele demarcate.

Pe baza constatărilor privind organismul dăunător specificat de pe teritoriul Uniunii, lista plantelor specificate trebuie extinsă pentru a acoperi toate speciile de Prunus și nu mai trebuie să excludă Prunus laurocerasus.

Pentru a asigura depistarea și eradicarea timpurie a organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii, unde prezența organismului dăunător specificat nu este cunoscută, statele membre ar trebui să efectueze anchete anuale. Acestea ar trebui să acopere toate plantele specificate, pentru a fi mai eficiente. Aceste anchete trebuie să se bazeze pe avizele științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare autoritatea) din Orientările generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor.

Este posibilă utilizarea plantelor specificate pentru a atrage organismul dăunător specificat și, prin urmare, pentru a delimita prezența acestuia în caz de constatare.

În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031, fiecare stat membru trebuie să elaboreze și să actualizeze un plan de urgență pentru fiecare organism dăunător prioritar care poate intra și se poate stabili pe teritoriul său. Este necesar ca, pe baza experienței dobândite în urma focarelor anterioare, să se adopte norme specifice privind punerea în aplicare a articolului 25 din Regulamentul (UE) 2016/2031 pentru a elabora un plan de urgență cuprinzător pentru orice situație în care se constată apariția organismului dăunător specificat în Uniune.

Pentru a preveni răspândirea organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii și ținând seama de capacitatea sa de răspândire, lățimea unei zone-tampon ar trebui să fie cu cel puțin 2 km dincolo de limitele zonei infestate.

Pentru a asigura aplicarea imediată a măsurilor de eradicare și pentru a preveni răspândirea în continuare a organismului dăunător specificat la restul teritoriului Uniunii, este necesar să se stabilească norme privind anchetele anuale în zonele demarcate. Normele respective ar trebui să se bazeze pe Orientările generale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (autoritatea) pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri pentru organismele dăunătoare plantelor, în vederea adaptării la cele mai actualizate dovezi științifice și tehnice.

Pentru a se asigura un răspuns proporțional la riscul fitosanitar, este necesar să se stabilească norme privind reducerea dimensiunii zonelor demarcate, derogările de la stabilirea acestora și eliminarea lor. Ar trebui stabilite condiții specifice pentru aplicarea normelor și derogărilor respective, pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu se răspândește la restul teritoriului Uniunii.

În cazurile în care se constată apariția izolată a organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii, este necesar ca instituirea unei zone demarcate să nu fie obligatorie dacă organismul dăunător specificat poate fi eliminat de pe plantele respective și dacă există dovezi că plantele respective au fost infestate anterior introducerii lor în zonă sau că aceasta este o constatare despre care se estimează că nu va conduce la instalarea organismului dăunător specificat. Aceasta este cea mai proporțională abordare, atât timp cât anchetele efectuate în zona în cauză confirmă absența organismului dăunător specificat. Cu toate acestea, în cazuri foarte specifice, în care apariția și răspândirea organismului dăunător specificat pot fi excluse fără echivoc iar riscul respectiv este considerat neglijabil, o astfel de supraveghere nu este justificată și, prin urmare, nu ar trebui să fie necesară.

În anumite zone de pe teritoriul Uniunii, eradicarea organismului dăunător specificat nu mai este posibilă. Prin urmare, este necesar să li se permită statelor membre în cauză să aplice măsuri vizând izolarea organismului dăunător în interiorul zonelor respective, în locul eradicării lui.

Este necesar ca măsurile în zonele demarcate aflate sub izolare să fie mai puțin stricte decât măsurile de eradicare și să asigure o abordare diligentă a anchetelor și măsuri precaute, în special în zonele-tampon respective, pentru a preveni răspândirea organismului dăunător specificat în restul teritoriului Uniunii.

Deoarece măsurile privind zonele demarcate pentru izolare sunt mai puțin stricte decât măsurile din zonele demarcate pentru eradicare, lățimea zonei-tampon ar trebui să fie mărită la cel puțin 4 km pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu se răspândește în afara acestor zone demarcate.

Este necesar ca statele membre să notifice Comisiei și celorlalte state membre fiecare zonă de izolare demarcată pe care intenționează să o desemneze sau să o modifice, astfel încât Comisia să obțină o imagine de ansamblu asupra răspândirii organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii și să poată include zona respectivă într-o listă a zonelor demarcate pentru izolare.

Pentru a se asigura îndepărtarea imediată a plantelor infestate și în vederea prevenirii răspândirii în continuare a organismului dăunător specificat în restul teritoriului Uniunii, este necesar ca anchetele privind zonele-tampon să fie efectuate anual, în perioada cea mai potrivită a anului și cu o intensitate suficient de mare, ținând seama de posibilitatea ca autoritățile competente să monitorizeze în continuare plantele specificate din zonele infestate în vederea izolării.

Pentru a preveni posibila răspândire a organismului dăunător specificat în afara zonelor demarcate, intensitatea anchetelor în jurul locurilor de producție din zonele demarcate ar trebui să fie mai mare decât în restul acestor zone.

Măsurile cuprinse în decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1503 privind introducerea și circulația pe teritoriul Uniunii a plantelor specificate sunt incluse în anexele VII și VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. Cerințele privind anchetele, eradicarea și izolarea organismului dăunător specificat ar trebui actualizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031 și înlocuite cu măsurile din prezentul regulament.

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1503 trebuie abrogată.

Dispozițiile prezentului regulament referitoare la anchetele efectuate pe baza fișei autorității de control al organismelor dăunătoare privind Aromia bungii și orientările generale ale autorității pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2027, pentru a acorda suficient timp autorităților competente să planifice, să pregătească proiectarea și să aloce resurse suficiente pentru astfel de anchete.

Raportarea anchetelor în zonele demarcate trebuie efectuată în mod uniform pentru a asigura coerența și armonizarea și, prin urmare, trebuie prevăzut un model specific.

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește măsuri de prevenire a instalării și a răspândirii pe teritoriul Uniunii a Aromia bungii (Faldermann), măsuri de eradicare a acestuia, în cazul în care se constată prezența sa pe teritoriul respectiv, precum și măsuri de izolare, atunci când eradicarea nu mai este posibilă.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

organism specificat înseamnă Aromia bungii (Faldermann);

plante specificate înseamnă plantele de Prunus spp. destinate plantării, altele decât semințele, care au tulpini sau colete cu un diametru minim de 1 cm sau mai mult în zona cea mai dezvoltată, de Prunus spp.;

plante-santinelă înseamnă plante specificate, plantate special pentru a sprijini depistarea timpurie a organismului dăunător specificat și utilizate pentru anchete;

lemn și materiale de ambalaj din lemn specificat înseamnă lemn și materiale de ambalaj din lemn de Prunus spp.;

zonă demarcată pentru izolare înseamnă o zonă în care organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat, menționată în anexa I.

CAPITOLUL II

Autoritățile competente efectuează anchete anuale bazate pe riscuri cu privire la plantele specificate din zonele de pe teritoriile lor unde prezența organismului dăunător specificat nu este cunoscută, pentru depistarea prezenței organismului dăunător respectiv.

Concepția și planul de eșantionare ale acestor anchete trebuie să permită detectarea, cu un nivel suficient de încredere, a unui nivel mic de prezență a plantelor infestate în statul membru în cauză.Acestea se bazează pe Orientările generale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare autoritatea) pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor.

Anchetele se efectuează:

în funcție de respectivul nivel de risc fitosanitar;

în aer liber, în zonele naturale și urbane, precum și în pepiniere, centre de grădinărit, centre comerciale, fabrici de cherestea din lemn de esență tare, locuri în care sunt depozitate sau comercializate mărfuri legate de materialele de ambalaj din lemn și alte amplasamente relevante, după caz;

în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ținând cont de biologia acestuia, de prezența și biologia plantelor specificate și de informațiile științifice și tehnice menționate în buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Aromia bungii.

Anchetele constau în:În completarea examinărilor vizuale, se pot utiliza, după caz, câini-detectivi.

examinarea vizuală a plantelor specificate; precum și

după caz, capturarea și colectarea probelor și testarea.

Fiecare stat membru prevede următoarele în planul său de urgență, astfel cum este prevăzut la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2016/2031:

eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la articolul 9;

resursele necesare care urmează a fi puse la dispoziție și procedurile de punere la dispoziție a resurselor respective în cazul confirmării sau al suspectării prezenței organismului dăunător specificat;

proceduri de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, de notificare a ordinului de eliminare și de accesare a proprietăților private, în cazul în care trebuie aplicate măsuri în cazul depistării organismului dăunător specificat.

Statele membre își actualizează anual planurile de urgență, după caz.

CAPITOLUL III

În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată în mod oficial, statul membru în cauză stabilește fără întârziere o zonă demarcată în scopul eradicării organismului dăunător specificat.

În urma unei confirmări oficiale a prezenței organismului dăunător specificat și a stabilirii zonei demarcate menționate la alineatul (1), autoritățile competente stabilesc fără întârziere nivelul de infestare printr-o anchetă de delimitare.

În cazul în care, pe baza rezultatelor anchetei menționate la articolul 3, autoritatea competentă concluzionează, timp de cel puțin patru ani consecutivi, că nivelul de infestare cu organismul dăunător specificat este de natură să facă imposibilă eradicarea acestuia, autoritatea competentă poate decide să modifice regimul de izolare. În astfel de cazuri, autoritatea competentă notifică imediat Comisiei detaliile noii zone demarcate pentru izolare pe care intenționează să o desemneze sau să o modifice, pentru ca zona respectivă să fie inclusă în lista zonelor demarcate pentru izolare din anexa I.

Zona demarcată constă în următoarele:

o zonă care include toate plantele infestate și toate plantele specificate susceptibile de a fi infestate pe o rază de cel puțin 100 m în jurul plantelor infestate (zonă infestată);

o zonă-tampon:

cu o lățime de cel puțin 2 km dincolo de limita zonei infestate, în cazul unei zone demarcate pentru eradicarea organismului dăunător specificat;

cu o lățime de cel puțin 4 km dincolo de limita zonei infestate, în cazul unei zone demarcate pentru izolare.

cu o lățime de cel puțin 2 km dincolo de limita zonei infestate, în cazul unei zone demarcate pentru eradicarea organismului dăunător specificat;

cu o lățime de cel puțin 4 km dincolo de limita zonei infestate, în cazul unei zone demarcate pentru izolare.

Delimitarea zonei demarcate se bazează pe:

principii științifice, pe biologia organismului dăunător specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuția specifică a plantelor specificate în zona vizată și pe dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat;

pe o anchetă de delimitare cu o concepție și un plan de eșantionare care să permită detectarea, cu un nivel de încredere de 95 %, o prezență de 1 % a plantelor infestate;

pe Orientările autorității pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri.

În scopul luării măsurilor de eradicare menționate la articolul 9, lățimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puțin 1 km în cazul în care autoritatea competentă concluzionează că eradicarea organismului dăunător specificat este posibilă, ținând cont de circumstanțele focarului, cum ar fi dimensiunea și localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul și distribuția plantelor specificate.

Prin derogare de la articolul 5, autoritatea competentă poate decide să nu stabilească o zonă demarcată dacă există dovezi că:

organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă cu plantele, lemnul sau materialul de ambalaj din lemn pe care a fost depistat, iar respectivele plante, lemn sau material de ambalaj din lemn au fost infestate înainte de introducerea lor în zona în cauză și nu a avut loc nicio multiplicare a organismului dăunător specificat sau este o constatare izolată, care nu se preconizează că va conduce la stabilirea acestuia; precum și

organismul dăunător specificat nu s-a instalat și răspândirea și înmulțirea cu succes a organismului dăunător specificat nu sunt posibile din cauza biologiei acestuia, având în vedere rezultatele unei anchete specifice și măsurile de eradicare luate.

Dacă utilizează derogarea prevăzută la alineatul (1), autoritatea competentă:Alineatul (2) litera (b) nu se aplică în cazurile în care prezența sau apariția adulților organismului dăunător specificat în planta gazdă, în lemnul specificat sau în materialul de ambalaj din lemn specificat poate fi exclusă fără echivoc, iar motivele acestei concluzii au fost comunicate Comisiei în scris.

ia măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și pentru a exclude posibilitatea răspândirii sale;

pe parcursul a cel puțin unui ciclu de viață al organismului dăunător specificat plus un an suplimentar și timp de cel puțin patru ani consecutivi, supraveghează o lățime de minimum 1 km în jurul plantelor infestate sau în jurul locului în care a fost depistat organismul dăunător specificat, în mod regulat și intensiv, în conformitate cu articolul 3, cel puțin în prima perioadă de zbor a organismului dăunător specificat;

urmărește originea infestării, examinând plantele specificate, lemnul sau materialul de ambalaj din lemn specificat din jurul constatării pentru orice semn de infestare, inclusiv prin eșantionare distructivă specifică, pentru a elimina prezența larvelor;

sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat; precum și

ia orice altă măsură care ar putea contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr. 9 și cu aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14.

O zonă demarcată poate fi eliminată dacă, pe baza anchetelor prevăzute la articolul 8, organismul dăunător specificat nu a fost detectat în zona demarcată timp de cel puțin patru ani consecutivi.

Demarcarea poate fi eliminată, de asemenea, în cazurile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1).

În zonele demarcate, autoritățile competente efectuează anchete anuale intensive asupra plantelor specificate, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, pentru a detecta prezența organismului dăunător specificat, ținând seama de informațiile menționate în fișa de anchetă a autorității privind Aromia bungii și în conformitate cu alineatele (2)-(5) din prezentul articol.

Anchetele se efectuează în conformitate cu articolul 3 alineatele (3) și (4) pentru a detecta prezența organismului dăunător specificat.

Ancheta trebuie să fie concepută în concordanță cu orientările generale ale autorității pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri, fiind necesar ca modul de concepere a anchetei și planul de eșantionare utilizate pentru anchetele de depistare să poată identifica, cu un nivel de încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a organismului dăunător specificat de 1 %.

În cazurile în care se utilizează plante-santinelă, respectivele plante fac obiectul unor inspecții cel puțin o dată pe lună în cursul sezonului de zbor. Acestea sunt distruse și examinate cel târziu înainte ca organismul dăunător specificat să poată finaliza un ciclu complet de viață în zona din statul membru în cauză.

Rezultatele anchetelor efectuate în temeiul prezentului articol se transmit Comisiei utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa II.

CAPITOLUL IV

În vederea eradicării organismului dăunător specificat, autoritățile competente iau următoarele măsuri în zonele infestate:

tăierea imediată a plantelor infestate și a plantelor care prezintă simptome cauzate de organismul dăunător specificat, precum și îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora, dacă se observă galerii larvare mai jos de coletul rădăcinii plantei infestate;

tăierea tuturor plantelor specificate pe o rază de cel puțin 100 m în jurul plantelor infestate și examinarea acelor plante specificate pentru depistarea oricărui simptom de infestare;

îndepărtarea, examinarea și eliminarea în siguranță a plantelor tăiate în conformitate cu literele (a) și (b), luând toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat în timpul tăierii și după tăiere;

îndepărtarea, examinarea și eliminarea în condiții de siguranță a lemnului și materialului de ambalaj din lemn asociate infestării, luând toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat în timpul tăierii și după tăiere;

interzicerea oricărei deplasări a plantelor, a lemnului și a materialelor de ambalaj din lemn potențial infestate în afara zonei delimitate;

investigarea originii infestării prin identificarea plantelor, a lemnului, a materialelor de ambalaj din lemn și a altor obiecte asociate cu infestarea și examinarea acestora pentru depistarea oricărui simptom de infestare, inclusiv prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă specifică;

după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte specii de plante nesusceptibile;

interdicția prezenței de noi plante specificate în aer liber în zona menționată la litera (b), cu excepția:

locurilor de producție menționate la punctul 17.4 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 și

a plantelor-santinelă;

informarea opiniei publice cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat, la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii și răspândirii acestuia pe teritoriul Uniunii, inclusiv la condițiile privind circulația plantelor specificate, a lemnului specificat și a materialului de ambalaj de lemn specificat din zonele demarcate;

măsuri specifice de abordare a oricărei particularități sau complicații despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, afecta sau întârzia eradicarea, în special cele legate de accesibilitatea și eradicarea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de faptul că sunt sau nu proprietate publică sau privată ori de persoana fizica sau juridică responsabilă de ele;

orice altă măsură care ar putea contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu ISPM nr. 9 și la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14.

locurilor de producție menționate la punctul 17.4 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 și

a plantelor-santinelă;

Anchetele oficiale anuale cu o lățime de cel puțin 1 km în jurul locurilor de producție menționate la punctul 17.4 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 se bazează pe Orientările generale ale autorității pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un nivel de încredere de cel puțin 99 %, un nivel de prezență a plantelor infestate de 1 %.

În cazul circulației lemnului specificat și a materialului de ambalaj din lemn specificat în afara zonei delimitate și dacă nu sunt disponibile instalații de tratare sau de prelucrare în zona delimitată, lemnul specificat sau materialul de ambalaj de lemn specificat sunt deplasate, sub control oficial și în condiții închise astfel încât să se asigure că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi, până la cea mai apropiată instalație adecvată din afara zonei delimitate, pentru a se asigura tratarea sau prelucrarea imediată în conformitate cu punctele 33-35 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072.

Prin derogare de la alineatul (1) primul paragraf litera (b), în cazul în care o autoritate competentă concluzionează că tăierea nu este o opțiune adecvată pentru un număr limitat de plante individuale, din cauza valorii sociale, culturale sau de mediu deosebite a acestora, plantele individuale respective fac obiectul unei examinări individuale lunare pentru depistarea oricărui simptom de infestare și se iau măsuri alternative la tăiere care să asigure un nivel înalt de protecție, în vederea prevenirii oricărei posibile răspândiri a organismului dăunător specificat de la plantele respective.

În zona infestată din zonele demarcate pentru izolare, astfel cum sunt enumerate în anexa I, autoritățile competente iau toate măsurile următoare:

tăierea plantelor infestate și a plantelor care prezintă simptome cauzate de organismul dăunător specificat, precum și îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora, dacă se observă galerii larvare mai jos de coletul rădăcinii plantei infestate;

îndepărtarea, examinarea și eliminarea plantelor tăiate în conformitate cu litera (a) și a rădăcinilor acestora, luând, în același timp, măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat după tăiere;

interzicerea oricărei deplasări a plantelor, a lemnului și a materialelor de ambalaj din lemn potențial infestate în afara zonei delimitate;

după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte plante nesusceptibile;

interzicerea prezenței în zona infestată a unor noi plante specificate în aer liber, cu excepția locurilor de producție menționate la punctul 17.4 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 și a plantelor-santinelă;

informarea opiniei publice cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii și răspândirii acestuia pe teritoriul Uniunii, inclusiv la condițiile privind circulația plantelor specificate, a lemnului specificat și a materialului de ambalaj lemn specificat din zonele demarcate stabilite în conformitate cu articolul 5;

măsuri specifice de abordare a oricărei particularități sau complicații care ar putea să apară în mod rezonabil și care împiedică, afectează sau întârzie acțiunile de împiedicare a răspândirii, în special cele legate de tăierea și distrugerea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de forma de proprietate sau de persoana responsabilă de ele;

orice altă măsură care poate contribui la izolarea organismului dăunător specificat.

În cazul circulației lemnului specificat și a materialului de ambalaj din lemn specificat în afara zonei delimitate și dacă nu sunt disponibile instalații de tratare sau de prelucrare în zona delimitată, lemnul specificat sau materialul de ambalaj de lemn specificat sunt deplasate, sub control oficial și în condiții închise astfel încât să se asigure că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi, până la cea mai apropiată instalație adecvată din afara zonei delimitate, pentru a se asigura tratarea sau prelucrarea imediată în conformitate cu punctele 33-35 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072.

În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon, se aplică articolele 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031.

CAPITOLUL V

Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre un raport în care menționează următoarele:

măsurile luate în cursul anului calendaristic precedent în temeiul prezentului regulament și privind rezultatele măsurilor prevăzute la articolele 3-10;

numărul de eșantioane prelevate în conformitate cu articolul 8 alineatul (2);

motivele pentru utilizarea derogării prevăzute la articolul 9 alineatul (4) și măsurile luate ca urmare a acesteia.

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1503 se abrogă.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3 alineatul (2), articolul 5 alineatul (5) litera (b) și articolul 8 alineatul (3) se aplică de la 1 ianuarie 2027.

Adoptat la Bruxelles, 15 decembrie 2025.Pentru ComisiePreședintaUrsula von der Leyen

ANEXA IZone demarcate pentru izolare

Italia

Germania

Tabelul 1

Tabelul 2

ANEXA IIModele pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate în temeiul articolului 8

PARTEA A

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

Instrucțiuni privind completarea modelului

Dacă se completează prezentul model, modelul din partea B a prezentei anexe nu se completează.

Pentru coloana 1: Indicați denumirea zonei geografice, numărul focarului sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: Indicați dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3: Indicați dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4: A se indica abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și abordările care se aplică în aceste zone.

Pentru coloana 5: A se indica zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6: Indicați numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădină privată; 2.2. locuri publice; 2.3. arie de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare);

Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7: Indicați zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător (organismelor dăunătoare), a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor de risc.

Pentru coloana 8: Indicați indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele identificate în coloana 7.

Pentru coloana 9: A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalare, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul specifice.

Pentru coloana 10: Indicați lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante.

Pentru coloana 11: Indicați lunile anului când a fost efectuată ancheta.

Pentru coloana 12: Indicați detaliile anchetei, în funcție de cerințele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. Indicați mențiunea N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică.

Pentru coloanele 13 și 14: Indicați rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. Nedeterminate sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 15: Indicați notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Nu este necesar să se includă numărul de notificare a focarelor atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, indicați, în coloana 16 (Observații), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

PARTEA B

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

Instrucțiuni pentru modul de completare a modelului

Explicați ipotezele de bază pentru modul de concepere a anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumați și justificați:

populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție;

metoda de detectare și sensibilitatea metodei;

factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare și proporțiile populației de plante-gazdă.

Pentru coloana 1: Indicați denumirea zonei geografice, numărul focarului sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: Indicați dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3: Indicați dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4: A se indica abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și abordările care se aplică în aceste zone.

Pentru coloana 5: A se indica zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zonă în care se înregistrează infecții (ZI) sau zonă-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, indicați zona din ZI unde a fost realizată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6: Indicați numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădină privată; 2.2. locuri publice; 2.3. arie de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare);

Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7: Indicați lunile anului când au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 8: Indicați populația-țintă selectată, furnizând în consecință lista cu speciile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază. Indicați unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. Unitate de inspecție înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare.

Pentru coloana 9: A se indica unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. Unitate epidemiologică înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar conduce la aceeași epidemiologie dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă, care sunt omogene din punctul de vedere epidemiologic, cu cel puțin o plantă-gazdă. În anumite cazuri, întreaga populație de plante-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea unităților epidemiologice trebuie să fie justificată în ipotezele de bază.

Pentru coloana 10: Indicați metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Indicați cu N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt disponibile.

Pentru coloana 11: Indicați o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate ale unei plante infectate. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unei probe de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Pentru coloana 12: Sensibilitatea metodei înseamnă probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea unei metode este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă real pozitivă să aibă rezultat pozitiv la testare. Această sensibilitate este multiplicarea eficacității eșantionării (adică probabilitatea de a selecta părți infectate ale unei plante infectate) cu sensibilitatea metodei de diagnostic (caracterizată prin inspecție vizuală și/sau test de laborator utilizate în procesul de identificare).

Pentru coloana 13: A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, indicați nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației-gazdă.

Pentru coloana B: Indicați detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Indicați mențiunea N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. Informațiile care se indică în aceste coloane se referă la informațiile incluse în coloana 10 Metode de depistare.

Pentru coloana 18: A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

Pentru coloana 21: A se indica numărul de eșantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. Nedeterminate sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 22: A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Nu este necesar să se includă numărul de notificare a focarelor atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, indicați, în coloana 25 (Observații), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

Pentru coloana 23: A se indica sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) 31. Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absența dăunătorilor se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența estimată a concepției.

Pentru coloana 24: A se indica prevalența estimată a concepției pe baza unei estimări anterioare anchetei a prevalenței efective probabile a organismului dăunător în zonă. Prevalența estimată a concepției este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabilește o valoare de 1 %.

În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădină privată; 2.2. locuri publice; 2.3. arie de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare);

Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 15: Indicați notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Nu este necesar să se includă numărul de notificare a focarelor atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, indicați, în coloana 16 (Observații), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție;

metoda de detectare și sensibilitatea metodei;

factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare și proporțiile populației de plante-gazdă.

În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădină privată; 2.2. locuri publice; 2.3. arie de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare);

Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).

Tabelul 1

Tabelul 2