Regulamentul (UE) 2025/1377 al Comisiei din 15 iulie 2025 de modificare și de rectificare a Regulamentului (UE) nr. 142/2011 în ceea ce privește anumite cerințe referitoare la introducerea pe piață și la importurile de subproduse de origine animală și de produse derivate care nu sunt destinate consumului uman

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală), în special articolul 15 alineatul (1) litera (c), articolul 18 alineatul (3) litera (a), articolul 20 alineatul (11) litera (a), articolul 21 alineatul (6) literele (c) și (d), articolul 27 litera (g), articolul 41 alineatul (3) primul și al treilea paragraf și articolul 42 alineatul (2),

Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei stabilește măsuri de punere în aplicare a normelor de sănătate publică și animală aplicabile subproduselor de origine animală și produselor derivate, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, inclusiv norme privind introducerea pe piață și importurile din țări terțe de astfel de produse.

Având în vedere focarele recente de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) și apariția observată a unei infecții cu virusul HPAI la anumite categorii de mamifere de pe teritoriul Uniunii, este necesar să se prevadă măsuri suplimentare de reducere a riscurilor pentru a preveni introducerea și răspândirea virusului HPAI de la materialele obținute de la păsări de curte la alte specii. Prin urmare, trebuie să fie modificate normele speciale privind hrănirea animalelor aplicabile materialelor de categoria 2 prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

Materialele de categoria 2 obținute de la păsări care nu au fost ucise sau nu au decedat ca urmare a prezenței sau a suspectării prezenței unei boli transmisibile la om sau la animale pot fi utilizate în alimentația animalelor de blană în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Sinteza situației gripei aviare, publicată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare EFSA), sugerează că este probabil ca mutații ale virusului HPAI cu potențiale implicații asupra sănătății publice să apară odată cu transmiterea la mamifere. Prin urmare, pentru a preveni riscul introducerii și al răspândirii virusului HPAI la animale din specii de mamifere și posibila apariție a unor mutații cu potențiale implicații sporite asupra sănătății animale și a sănătății publice în Uniune, este necesar să se stabilească condiții suplimentare în cazul în care astfel de materiale de categoria 2 sunt utilizate în alimentația animalelor fără prelucrare prealabilă. În special, înainte de autorizarea materialelor de categoria 2 obținute de la păsări pentru a fi utilizate în alimentația animalelor, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 142/2011, autoritatea competentă trebuie să efectueze o evaluare a riscurilor care să concluzioneze că riscul de introducere și de răspândire a virusului HPAI la nivel regional, național și la nivelul Uniunii este neglijabil. Prin urmare, articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificat în consecință.

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2022/2246 al Comisiei, interzice intrarea în Uniune a momelilor de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide. Această interdicție trebuie să se reflecte în articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011, precum și în capitolul 17 din anexa XV la regulamentul respectiv.

În plus, articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 stabilește norme pentru importul, tranzitul și exportul subproduselor de origine animală și al produselor derivate. Ceara de albine prelucrată încadrată la codul NC 15219099, destinată utilizării ca produs tehnic final, alta decât cea destinată utilizării în producția de hrană pentru animale, îngrășăminte, stupine, produse cosmetice sau produse farmaceutice, nu intră în contact cu animalele de fermă și nu prezintă un risc pentru sănătatea animală. Prin urmare, o astfel de ceară de albine prelucrată trebuie să fie inclusă în produsele enumerate la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 142/2011, în cazul cărora importul în Uniune și tranzitul prin Uniune nu fac obiectul niciunei condiții de sănătate animală. Prin urmare, articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei trebuie modificat în consecință.

Capitolul IV secțiunea 2 din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 prevede o listă cu o descriere detaliată a metodelor de prelucrare alternative pentru producerea biomotorinei și a combustibililor regenerabili. Uleiul de gătit uzat, menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (g) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, poate fi utilizat ca materie primă pentru producerea biomotorinei și a combustibililor regenerabili. Prin urmare, descrierea metodelor alternative de prelucrare menționate în capitolul IV secțiunea 2 literele D, J și L din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificată, astfel încât să se clarifice utilizarea materiei prime în noile metode alternative de prelucrare.

În urma unei cereri de autorizare a unei metode alternative prezentate de Irlanda, astfel cum se prevede la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea a publicat avizul științific intitulat Evaluation of an alternative method for production of biodiesel from processed fats derived from Category 1, 2 and 3 animal by-products (Evaluarea unei metode alternative de producere a biomotorinei din grăsimi prelucrate derivate din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3).

În urma unei cereri de autorizare a unei metode alternative prezentate de Austria, astfel cum se prevede la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea a publicat avizul științific intitulat Evaluation of the application for new alternative biodiesel production process for rendered fat including Category 1 animal by-products (Evaluarea cererii vizând un nou proces alternativ de producere a biomotorinei din grăsimi topite, inclusiv din subproduse de origine animală de categoria 1).

Ambele metode alternative au fost considerate de autoritate drept metode alternative sigure pentru prelucrarea grăsimilor prelucrate și topite în biomotorină. Prin urmare, aceste două noi metode alternative de prelucrare trebuie incluse în capitolul IV secțiunea 2 din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

Anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 stabilește norme pentru utilizarea și eliminarea produselor derivate obținute prin metode de prelucrare alternative. Prin urmare, capitolul IV secțiunea 3 din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificată pentru a stabili norme privind utilizarea și eliminarea produselor derivate din aceste două noi metode de prelucrare alternative.

Anexa V la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 stabilește norme privind compostarea și transformarea biogazului. Recent, termenul frass, astfel cum este definit la punctul 61 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, a fost inclus în capitolul 1 secțiunea 2 din anexa XI la regulamentul respectiv pentru a introduce parametri de siguranță pentru tratamentul termic al frass-ului. De asemenea, este necesar să se stabilească parametri standard de transformare pentru compostarea sau transformarea în biogaz a frass-ului. Prin urmare, anexa V la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificată în consecință.

Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/1925, include viermii de mătase (Bombyx mori) în lista speciilor de insecte autorizate pentru fabricarea de proteine animale prelucrate în Uniune, astfel cum se prevede în capitolul II secțiunea 1 din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Prin urmare, este oportun să se permită importurile în Uniune de proteine animale prelucrate derivate din viermi de mătase (Bombyx mori). Indonezia a solicitat Comisiei să fie inclusă în anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ca țară terță autorizată pentru importul în Uniune și tranzitul prin Uniune al proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte. Comisia a efectuat o evaluare aprofundată a legislației veterinare a țării terțe solicitante și a capacității autorităților sale competente de a efectua controale oficiale în ceea ce privește hrana pentru animale de companie importată în Uniune. S-a concluzionat că autoritățile competente din Indonezia pot respecta condițiile de sănătate relevante pentru importul de hrană prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte. Prin urmare, este justificat să se adauge Indonezia în lista țărilor terțe prevăzută în anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, din care poate fi importată în Uniune și poate tranzita prin Uniune hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte.

Regulamentul (UE) 2022/384 al Comisiei a modificat tabelul 1 din capitolul I secțiunea 1 și tabelul 2 din capitolul II secțiunea 2 din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Modificarea respectivă a vizat, printre altele, alinierea listei țărilor terțe autorizate pentru importarea în Uniune de subproduse de origine animală și de produse derivate cu lista țărilor terțe, teritoriilor sau zonelor acestora autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de carne proaspătă de ungulate, prevăzută în partea 1 din anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei. Cu toate acestea, se pare că, în timpul alinierii, lista importurilor de subproduse de origine animală destinate fabricării de produse farmaceutice a fost stabilită în mod incorect, ceea ce a avut drept consecință faptul că unele țări terțe au fost enumerate în mod eronat ca fiind eligibile pentru importurile de subproduse de origine animală destinate fabricării de produse farmaceutice. Eroarea respectivă trebuie rectificată printr-o nouă formulare a textului din capitolul II tabelul 2 rândul 14 din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

În urma introducerii, în conformitate cu modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 142/2011 prin prezentul regulament, a două noi metode alternative pentru utilizarea sau eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate din tabelul 2 rândul 17 din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, coloana Materii prime [referire la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1069/2009] din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificată pentru a include o trimitere la respectivele două noi metode alternative, pentru a permite importurile în Uniune de materii prime pentru fabricarea de combustibili din surse regenerabile.

Autoritățile competente din Japonia au furnizat Comisiei o listă actualizată a exportatorilor lor de fotogelatină. Tabelul 3 din capitolul II secțiunea 11 din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificat pentru a ține cont de respectiva listă actualizată a exportatorilor. Prin urmare, anexa respectivă trebuie modificată în consecință.

Regulamentul (CE) nr. 999/2001, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/1372 al Comisiei, autorizează utilizarea proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte în alimentația păsărilor de curte și a porcinelor; prin urmare, cerințele de etichetare pentru transporturile importate trebuie adaptate. În urma introducerii viermilor de mătase (Bombyx mori) în lista speciilor de insecte autorizate pentru producția de proteine animale prelucrate destinate fabricării hranei pentru animale, certificatul de sănătate relevant trebuie adaptat. Certificatul de sănătate referitor la proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie destinate expedierii în Uniune sau tranzitului prin Uniune, prevăzut în capitolul 1A din anexa XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, trebuie modificat în ceea ce privește etichetarea necesară și lista speciilor de insecte autorizate.

Regulamentul (UE) nr. 142/2011, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/1925, stabilește norme pentru introducerea pe piață a frass-ului prelucrat. Este adecvat să se introducă cerințe relevante în materie de sănătate animală pentru importurile de frass din țări terțe care să fie cel puțin la fel de stricte ca cele aplicabile introducerii pe piața Uniunii a frass-ului. Interzicerea importurilor de momeli de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide trebuie introdusă în certificatul pentru importurile de dejecții animaliere. Certificatul de sănătate referitor la importurile de dejecții animaliere prelucrate, prevăzut în capitolul 17 din anexa XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, trebuie modificat pentru a permite și importurile de frass prelucrat în Uniune și pentru a interzice importurile de momeli de vânătoare pe bază de urină. Prin urmare, anexa XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificată în consecință.

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificat în consecință.

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

Regulamentul (UE) nr. 142/2011 se modifică și se rectifică după cum urmează:

La articolul 13 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

Articolul 25 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) se adaugă următoarea literă (d):

momeli de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide.;

la alineatul (2) se adaugă următoarea literă (f):

produse gata de vânzare derivate din ceară de albine, care nu sunt destinate utilizării ca hrană pentru animale, hrană pentru animale de companie, îngrășăminte, stupine, produse cosmetice sau produse farmaceutice.

momeli de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide.;

produse gata de vânzare derivate din ceară de albine, care nu sunt destinate utilizării ca hrană pentru animale, hrană pentru animale de companie, îngrășăminte, stupine, produse cosmetice sau produse farmaceutice.

Anexele IV, V, XIV și XV se modifică în conformitate cu partea 1 din anexa la prezentul regulament.

Anexa XIV se rectifică în conformitate cu partea 2 a anexei la prezentul regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 15 iulie 2025.Pentru ComisiePreședintaUrsula von der Leyen

ANEXĂ

PARTEA 1

Modificări aduse anexelor IV, V, XIV și XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011

Anexele IV, V, XIV și XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 se modifică după cum urmează:

în anexa IV, capitolul IV se modifică după cum urmează:

secțiunea 2 se modifică după cum urmează:

punctul D 2 litera (a) subpunctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;;

la punctul J 1 litera (a) se adaugă următorul subpunct:

uleiul de gătit uzat din materiale de categoria 3.;

punctul L 1 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

ulei de gătit uzat din materiale de categoria 3, grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J 1 litera (a) din prezenta secțiune.;

se adaugă următoarele puncte M și N:

Producția de biomotorină din grăsimi prelucrate obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Pentru acest proces, se pot utiliza grăsimi topite din materiale de categoria 1, 2 sau 3 și ulei de gătit uzat din materiale de categoria 3.

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

Procesul de producție a biomotorinei utilizând grăsimile topite obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Pentru acest proces trebuie utilizate fracții de grăsime obținute din subproduse de origine animală provenite din materiale de categoria 1, 2 sau 3.

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2004/853/oj).;

în secțiunea 3, la punctul 2 litera (b), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

procesul de producere a biomotorinei menționat în secțiunea 2 punctele D, M și N poate fi:;

procesul de producere a biomotorinei menționat în secțiunea 2 punctele D, M și N poate fi:;

în anexa V capitolul I secțiunea 1, la punctul 2 se adaugă următoarea literă (g):

frass prelucrat care a fost prelucrat în conformitate cu anexa XI capitolul I secțiunea 2 litera (b);;

anexa XIV se modifică după cum urmează:

în capitolul I secțiunea 2 punctul 5, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

Proteinele animale prelucrate obținute din insecte de crescătorie pot fi importate în Uniune dacă au fost produse în conformitate cu următoarele condiții:

insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

în capitolul II secțiunea 1, tabelul 2 se modifică după cum urmează:

în rândul 12, în a cincea coloană, intitulată Liste de țări terțe, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

În cazul produselor de ros pentru câini și a hranei pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie:

Țările terțe enumerate în partea 1 din anexa XIII, în partea 1 din anexa XIV sau în partea 1 secțiunea A din anexa XV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 și următoarele țări terțe:

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

În ceea ce privește materiile din pește, țările terțe enumerate în anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/405.;

în rândul 17, în a treia coloană, intitulată Materii prime [referire la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1069/2009], litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

În cazul materialelor destinate producerii de biomotorină sau de produse oleochimice pe bază de biomotorină ori de combustibili regenerabili, menționate în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctele L, M și N:

Materiale de categoriile 1, 2 și 3 menționate la articolele 8, 9 și 10.;

în capitolul II secțiunea 11, tabelul 3 se înlocuiește cu următorul text:

anexa XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 se modifică după cum urmează:

capitolul 1a se înlocuiește cu următorul text:

Capitolul 1aCertificat de sănătatePentru proteine de origine animală prelucrate derivate din insecte de crescătorie, care nu sunt destinate consumului uman, inclusiv alte amestecuri și produse decât hrana pentru animale de companie care conțin astfel de proteine, destinate expedierii în sau tranzitului prin2 Uniunea Europeană;

Capitolul 1a

Certificat de sănătate

Pentru proteine de origine animală prelucrate derivate din insecte de crescătorie, care nu sunt destinate consumului uman, inclusiv alte amestecuri și produse decât hrana pentru animale de companie care conțin astfel de proteine, destinate expedierii în sau tranzitului prin2 Uniunea Europeană

;

capitolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

CAPITOLUL 17Certificat de sănătate.

CAPITOLUL 17

Certificat de sănătate

Pentru gunoiul de grajd prelucrat, produsele derivate din gunoi de grajd prelucrat, frass-ul prelucrat și guano-ul prelucrat de la lilieci, destinate expedierii în sau tranzitului prin2 Uniunea Europeană

.

PARTEA 2

Rectificarea anexei XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011

În anexa XIV, la capitolul II secțiunea 1 tabelul 2 rândul 14, în coloana a cincea, intitulată Lista de țări terțe, litera (b) se rectifică și se înlocuiește cu următorul text:

În cazul subproduselor de origine animală destinate producerii de produse farmaceutice:

Țările terțe enumerate în partea 1 din anexa XIII sau în partea 1 din anexa XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 și în anexele I, V și VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/405.

În ceea ce privește materiile provenite din pește, țările terțe enumerate în anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/405.

în anexa IV, capitolul IV se modifică după cum urmează:

secțiunea 2 se modifică după cum urmează:

punctul D 2 litera (a) subpunctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;;

la punctul J 1 litera (a) se adaugă următorul subpunct:

uleiul de gătit uzat din materiale de categoria 3.;

punctul L 1 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

ulei de gătit uzat din materiale de categoria 3, grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J 1 litera (a) din prezenta secțiune.;

se adaugă următoarele puncte M și N:

Producția de biomotorină din grăsimi prelucrate obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Procesul de producție a biomotorinei utilizând grăsimile topite obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;;

uleiul de gătit uzat din materiale de categoria 3.;

ulei de gătit uzat din materiale de categoria 3, grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J 1 litera (a) din prezenta secțiune.;

Producția de biomotorină din grăsimi prelucrate obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Procesul de producție a biomotorinei utilizând grăsimile topite obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

în secțiunea 3, la punctul 2 litera (b), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

punctul D 2 litera (a) subpunctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;;

la punctul J 1 litera (a) se adaugă următorul subpunct:

uleiul de gătit uzat din materiale de categoria 3.;

punctul L 1 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

ulei de gătit uzat din materiale de categoria 3, grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J 1 litera (a) din prezenta secțiune.;

se adaugă următoarele puncte M și N:

Producția de biomotorină din grăsimi prelucrate obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Procesul de producție a biomotorinei utilizând grăsimile topite obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;;

uleiul de gătit uzat din materiale de categoria 3.;

ulei de gătit uzat din materiale de categoria 3, grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J 1 litera (a) din prezenta secțiune.;

Producția de biomotorină din grăsimi prelucrate obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Procesul de producție a biomotorinei utilizând grăsimile topite obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

în anexa V capitolul I secțiunea 1, la punctul 2 se adaugă următoarea literă (g):

frass prelucrat care a fost prelucrat în conformitate cu anexa XI capitolul I secțiunea 2 litera (b);;

anexa XIV se modifică după cum urmează:

în capitolul I secțiunea 2 punctul 5, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

Proteinele animale prelucrate obținute din insecte de crescătorie pot fi importate în Uniune dacă au fost produse în conformitate cu următoarele condiții:

insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

în capitolul II secțiunea 1, tabelul 2 se modifică după cum urmează:

în rândul 12, în a cincea coloană, intitulată Liste de țări terțe, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

În cazul produselor de ros pentru câini și a hranei pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie:

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

în rândul 17, în a treia coloană, intitulată Materii prime [referire la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1069/2009], litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

În cazul materialelor destinate producerii de biomotorină sau de produse oleochimice pe bază de biomotorină ori de combustibili regenerabili, menționate în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctele L, M și N:

În cazul produselor de ros pentru câini și a hranei pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie:

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

În cazul materialelor destinate producerii de biomotorină sau de produse oleochimice pe bază de biomotorină ori de combustibili regenerabili, menționate în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctele L, M și N:

în capitolul II secțiunea 11, tabelul 3 se înlocuiește cu următorul text:

Proteinele animale prelucrate obținute din insecte de crescătorie pot fi importate în Uniune dacă au fost produse în conformitate cu următoarele condiții:

insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

în rândul 12, în a cincea coloană, intitulată Liste de țări terțe, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

În cazul produselor de ros pentru câini și a hranei pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie:

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

în rândul 17, în a treia coloană, intitulată Materii prime [referire la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1069/2009], litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

În cazul materialelor destinate producerii de biomotorină sau de produse oleochimice pe bază de biomotorină ori de combustibili regenerabili, menționate în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctele L, M și N:

În cazul produselor de ros pentru câini și a hranei pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie:

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

În cazul materialelor destinate producerii de biomotorină sau de produse oleochimice pe bază de biomotorină ori de combustibili regenerabili, menționate în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctele L, M și N:

anexa XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 se modifică după cum urmează:

capitolul 1a se înlocuiește cu următorul text:

capitolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

Pentru gunoiul de grajd prelucrat, produsele derivate din gunoi de grajd prelucrat, frass-ul prelucrat și guano-ul prelucrat de la lilieci, destinate expedierii în sau tranzitului prin2 Uniunea Europeană

Pentru gunoiul de grajd prelucrat, produsele derivate din gunoi de grajd prelucrat, frass-ul prelucrat și guano-ul prelucrat de la lilieci, destinate expedierii în sau tranzitului prin2 Uniunea Europeană

secțiunea 2 se modifică după cum urmează:

punctul D 2 litera (a) subpunctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;;

la punctul J 1 litera (a) se adaugă următorul subpunct:

uleiul de gătit uzat din materiale de categoria 3.;

punctul L 1 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

ulei de gătit uzat din materiale de categoria 3, grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J 1 litera (a) din prezenta secțiune.;

se adaugă următoarele puncte M și N:

Producția de biomotorină din grăsimi prelucrate obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Procesul de producție a biomotorinei utilizând grăsimile topite obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;;

uleiul de gătit uzat din materiale de categoria 3.;

ulei de gătit uzat din materiale de categoria 3, grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J 1 litera (a) din prezenta secțiune.;

Producția de biomotorină din grăsimi prelucrate obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Procesul de producție a biomotorinei utilizând grăsimile topite obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

în secțiunea 3, la punctul 2 litera (b), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

punctul D 2 litera (a) subpunctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;;

la punctul J 1 litera (a) se adaugă următorul subpunct:

uleiul de gătit uzat din materiale de categoria 3.;

punctul L 1 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

ulei de gătit uzat din materiale de categoria 3, grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J 1 litera (a) din prezenta secțiune.;

se adaugă următoarele puncte M și N:

Producția de biomotorină din grăsimi prelucrate obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Procesul de producție a biomotorinei utilizând grăsimile topite obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;;

uleiul de gătit uzat din materiale de categoria 3.;

ulei de gătit uzat din materiale de categoria 3, grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J 1 litera (a) din prezenta secțiune.;

Producția de biomotorină din grăsimi prelucrate obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Procesul de producție a biomotorinei utilizând grăsimile topite obținute din subproduse de origine animală de categoriile 1, 2 și 3

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Materii prime

Metode de prelucrare

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

După prelucrarea în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate la punctul 2, materiile prime menționate la punctul 1 fac obiectul următoarelor etape:

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1, 2 și 3.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

un proces de precurățare pentru îndepărtarea impurităților insolubile care depășesc 0,15 %. Lichidele curățate rezultate obținute în urma procesului de precurățare sunt pompate în rezervorul de biomotorină din unitatea în care sunt depozitate lichidele curățate, ca materii prime pentru biomotorină, până la prelucrare;

o esterificare/transesterificare acidă [1,5 % acid metansulfonic (MSA) G/G; 140 °C; presiune absolută de 5,5 bari (bara); 4 ore] pentru transformarea materiei prime curățate în biomotorină; și

distilare fracționată: biomotorina trebuie fracționată [≥ 220 °C; între 10 și 35 milibari (mbara)] în mai multe produse rafinate, fiecare conținând lanțuri de carbon de o anumită lungime, rezultând loturi de biomotorină cu specificații diferite.

Materii prime

Metode de prelucrare

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Autoritatea competentă evaluează planul HACCP care verifică și înregistrează principalii parametri de prelucrare ai etapelor descrise la punctele 1 și 2;

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește care a fost produs în conformitate cu secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau în cazul în care se utilizează grăsimi topite produse în conformitate cu secțiunea XII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează mai întâi utilizând:

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

Următorul proces de producție a biomotorinei constă într-o fază de conversie a esterificării și a transesterificării într-o singură etapă, la o temperatură de cel puțin 200 °C, la o presiune de cel puțin 70 de bari cu un timp de retenție de cel puțin 15 minute, utilizând MgO drept catalizator și în prezența unui alcool (metanol) urmat de distilarea în vid (la ≥ 150 °C, ≤ 10 mbar) a produsului finit, biomotorina.

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă și

în cazul materialelor de categoria 3, altele decât uleiul de gătit uzat, oricare dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă. În cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, se îndepărtează impuritățile insolubile de peste 0,15 % din greutate.

frass prelucrat care a fost prelucrat în conformitate cu anexa XI capitolul I secțiunea 2 litera (b);;

în capitolul I secțiunea 2 punctul 5, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

Proteinele animale prelucrate obținute din insecte de crescătorie pot fi importate în Uniune dacă au fost produse în conformitate cu următoarele condiții:

insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

în capitolul II secțiunea 1, tabelul 2 se modifică după cum urmează:

în rândul 12, în a cincea coloană, intitulată Liste de țări terțe, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

În cazul produselor de ros pentru câini și a hranei pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie:

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

în rândul 17, în a treia coloană, intitulată Materii prime [referire la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1069/2009], litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

În cazul materialelor destinate producerii de biomotorină sau de produse oleochimice pe bază de biomotorină ori de combustibili regenerabili, menționate în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctele L, M și N:

În cazul produselor de ros pentru câini și a hranei pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie:

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

În cazul materialelor destinate producerii de biomotorină sau de produse oleochimice pe bază de biomotorină ori de combustibili regenerabili, menționate în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctele L, M și N:

în capitolul II secțiunea 11, tabelul 3 se înlocuiește cu următorul text:

Proteinele animale prelucrate obținute din insecte de crescătorie pot fi importate în Uniune dacă au fost produse în conformitate cu următoarele condiții:

insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

musca soldatul negru (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);

viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphi tobius diaperinus);

greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

viermele de mătase (Bombyx mori);;

în rândul 12, în a cincea coloană, intitulată Liste de țări terțe, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

În cazul produselor de ros pentru câini și a hranei pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie:

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

în rândul 17, în a treia coloană, intitulată Materii prime [referire la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1069/2009], litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

În cazul materialelor destinate producerii de biomotorină sau de produse oleochimice pe bază de biomotorină ori de combustibili regenerabili, menționate în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctele L, M și N:

În cazul produselor de ros pentru câini și a hranei pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie:

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

Albania

Ecuador

Algeria

Georgia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve)

Sri Lanka

Arabia Saudită (numai hrana prelucrată pentru animale de companie obținută de la păsări de curte)

El Salvador

Taiwan

Indonezia (numai hrana prelucrată pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte)

În cazul materialelor destinate producerii de biomotorină sau de produse oleochimice pe bază de biomotorină ori de combustibili regenerabili, menționate în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctele L, M și N:

capitolul 1a se înlocuiește cu următorul text:

capitolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

Pentru gunoiul de grajd prelucrat, produsele derivate din gunoi de grajd prelucrat, frass-ul prelucrat și guano-ul prelucrat de la lilieci, destinate expedierii în sau tranzitului prin2 Uniunea Europeană

Pentru gunoiul de grajd prelucrat, produsele derivate din gunoi de grajd prelucrat, frass-ul prelucrat și guano-ul prelucrat de la lilieci, destinate expedierii în sau tranzitului prin2 Uniunea Europeană

În cazul subproduselor de origine animală destinate producerii de produse farmaceutice:

Tabelul 3Importuri de fotogelatină