Regulamentul (UE) 2025/41 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 privind măsurile referitoare la importul, exportul și tranzitul de arme de foc, de componente esențiale și de muniții și de punere în aplicare a articolului 10 din Protocolul Organizației Națiunilor Unite împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (Protocolul ONU privind armele de foc) (reformare)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 33 și 207,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

Regulamentului (UE) nr. 258/2012 al Parlamentului European și al Consiliului trebuie să-i fie aduse o serie de modificări pentru a stabili norme comune pentru importul, exportul și tranzitul de arme de foc, de componente esențiale, de muniții, de arme de alarmă și de semnalizare, de arme de foc dezactivate, de arme de foc semifinite, de componente esențiale semifinite și de amortizoare de zgomot. Din motive de claritate, ar trebui să se procedeze la reformarea regulamentului respectiv.

În conformitate cu Decizia 2001/748/CE a Consiliului, la 16 ianuarie 2002, Comisia a semnat, în numele Uniunii Europene, Protocolul Organizației Națiunilor Unite împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (denumit în continuare Protocolul ONU privind armele de foc).

Protocolul ONU privind armele de foc, al cărui scop îl constituie promovarea, facilitarea și consolidarea cooperării între statele părți în vederea prevenirii, combaterii și eradicării fabricării și traficului ilegale de arme de foc, de piese și componente ale acestora și de muniții aferente, a intrat în vigoare la data de 3 iulie 2005.

Pentru a pune în aplicare Protocolul ONU privind armele de foc, Uniunea a adoptat Regulamentul (UE) nr. 258/2012. Protocolul ONU privind armele de foc a fost ratificat de Uniune prin Decizia 2014/164/UE a Consiliului.

Statele părți la Protocolul ONU privind armele de foc sunt obligate să instituie sau să consolideze procedurile administrative sau sistemele de exercitare a unui control efectiv asupra fabricării, marcării, importului și exportului de arme de foc.

Nici Protocolul ONU privind armele de foc, nici prezentul regulament nu se aplică tranzacțiilor dintre state sau transferurilor efectuate de un stat atunci când aplicarea acestora ar aduce atingere dreptului unui stat parte să ia măsuri în interesul securității naționale, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite.

Prezentul regulament nu aduce atingere punerii în aplicare a articolului 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care se referă la interesele esențiale de siguranță ale statelor membre, în legătură cu producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război. Cu toate acestea, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, dispoziția respectivă nu poate fi interpretată în sensul că conferă statelor membre competența de a deroga de la dispozițiile TFUE prin simpla invocare a intereselor menționate. Astfel, statele membre care doresc să se prevaleze de derogarea permisă în temeiul articolului 346 din TFUE trebuie să demonstreze că o astfel de derogare este necesară pentru protecția intereselor lor esențiale de siguranță. Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Prezentul regulament ar trebui să fie în concordanță cu celelalte dispoziții relevante privind armele de foc, componentele esențiale, munițiile, armele de alarmă și de semnalizare, armele de foc dezactivate, armele de foc semifinite, componentele esențiale semifinite și amortizoarele de zgomot, care sunt utilizate în scopuri militare, privind strategiile de securitate, privind traficul ilicit cu arme mici și arme ușoare și privind exporturile de tehnologie militară, inclusiv cu Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului și cu Decizia (PESC) 2021/38 a Consiliului.

Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice tranzacțiilor cu arme de foc, componente esențiale, muniții, arme de alarmă și de semnalizare, arme de foc dezactivate, arme de foc semifinite, componente esențiale semifinite și amortizoare de zgomot care, în cadrul direct sau indirect al relațiilor contractuale sau justificat prin certificate de utilizator final, sunt destinate forțelor armate, poliției sau autorităților publice. Excluderea ar trebui să cuprindă tranzacțiile cu astfel de mărfuri pentru dezvoltare, testare, producție, întreținere sau prezentare, care implică entități private, atunci când produsul final este conceput exclusiv pentru forțele armate, poliție sau autoritățile publice ori le este livrat exclusiv acestora. Excluderea nu ar trebui să se aplice articolelor din categoria C trimise în țări terțe, cum ar fi armele de foc, componentele esențiale, munițiile, armele de alarmă și de semnalizare, armele de foc semifinite, componentele esențiale semifinite sau amortizoarele de zgomot.

Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei (UE) 2021/555 a Parlamentului European și a Consiliului, care reglementează transferurile de arme de foc pentru uz civil pe teritoriul Uniunii. Prezentul regulament se aplică numai importurilor pe teritoriul vamal al Uniunii, tranzitului și exporturilor de pe teritoriul vamal al Uniunii. Prin urmare, armele de foc, componentele esențiale, munițiile, armele de alarmă și de semnalizare și armele de foc dezactivate care sunt puse în liberă circulație pe teritoriul vamal al Uniunii fac obiectul cerințelor Directivei (UE) 2021/555. În plus, prezentul regulament nu reglementează nici dreptul de proprietate asupra armelor, nici acordarea de licențe persoanelor private, armurierilor sau intermediarilor. Directiva (UE) 2021/555 stabilește normele privind achiziționarea și deținerea, care includ acordarea de licențe pentru persoane private, armurieri și intermediari.

Prezentul regulament nu aduce atingere regimului Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului.

Prezentul regulament nu aduce atingere obligațiilor statelor membre care decurg din măsurile restrictive adoptate printr-o decizie sau o poziție comună a Consiliului sau care rezultă din obligațiile impuse de Poziția comună 2003/468/PESC a Consiliului.

Nicio dispoziție din prezentul regulament nu limitează competențele conferite prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului sau prin Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei.

Având în vedere natura mărfurilor reglementate de prezentul regulament, unele simplificări vamale, cum ar fi declarațiile verbale, nu pot fi aplicate.

Atunci când armele de foc nu sunt marcate în mod corespunzător în conformitate cu articolul 8 din Protocolul ONU privind armele de foc, statele membre ar trebui să poată decide să distrugă pe cheltuiala importatorului armele de foc reținute.

Armele de foc, componentele esențiale și munițiile ar trebui declarate pentru punerea în liberă circulație numai dacă sunt marcate în mod corespunzător în conformitate cu Directiva (UE) 2021/555. Până la aplicarea acestui marcaj, importatorii ar trebui să plaseze armele de foc sub un alt regim vamal, cum ar fi regimul de antrepozitare vamală ori de perfecționare activă sau zonele libere, în temeiul cărora aceștia ar trebui să îndeplinească cerința de marcare, fie în propriile lor sedii, fie în alte spații autorizate, cum ar fi oficiile de încercare naționale, în conformitate cu legislația vamală a Uniunii. Cu toate acestea, persoanelor a căror activitate constă în fabricarea, comerțul, schimburile, închirierea, repararea, modificarea sau transformarea armelor de foc, a componentelor esențiale și a muniției ar trebui să li se permită să marcheze armele de foc, componentele esențiale și munițiile, în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2021/555, fără întârziere după punerea lor în liberă circulație, deoarece directiva menționată permite acest lucru și împiedică introducerea pe piață a mărfurilor nemarcate. Cu toate acestea, respectivele persoane ar trebui să respecte cerința prevăzută la articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Protocolul ONU privind armele de foc, care indică necesitatea de a adăuga marcaje de import armelor de foc.

Armele de foc dezactivate ar trebui declarate pentru punerea în liberă circulație sau pentru admiterea temporară în cazul persoanelor nestabilite autorizate în acest sens prin prezentul regulament, numai dacă sunt însoțite de certificatul de dezactivare relevant și sunt marcate în temeiul articolului 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2403 al Comisiei. Până la primirea acestui certificat sau a marcajului corect, importatorii ar trebui să plaseze armele de foc dezactivate sub un alt regim vamal, cum ar fi regimul de antrepozitare vamală sau zonele libere, în temeiul căruia ar trebui să poată solicita autorităților competente în temeiul articolului 15 din Directiva (UE) 2021/555 să verifice dezactivarea și să emită certificatul în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2403.

Atunci când se acordă autorizații de import sau de export și atunci când se importă și se exportă arme de alarmă și de semnalizare, numai armele de alarmă și de semnalizare care respectă standardele prevăzute în Directiva de punere în aplicare (UE) 2019/69 a Comisiei ar trebui să fie considerate arme de alarmă și de semnalizare, mai degrabă decât arme de foc. Dispozitivele care pot fi transformate cu ușurință în arme de foc ar trebui să fie întotdeauna clasificate ca arme de foc în conformitate cu nomenclatura vamală și tratate ca arme de foc de către autoritățile vamale și autoritățile competente. Pentru a se evita riscurile de deturnare, este necesar să se asigure coerența practicilor autorităților vamale naționale în ceea ce privește clasificarea dispozitivelor declarate la import ca arme de alarmă și de semnalizare.

Pentru intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii a armelor de foc, a componentelor esențiale și a munițiilor ar trebui să fie necesară o autorizație de import. Dat fiind riscul ridicat de fabricare ilicită a armelor de foc din produse importate care nu sunt finite și nu sunt marcate, numai armurierii și intermediarii autorizați în mod corespunzător ar trebui să aibă dreptul de a importa arme de foc semifinite și componente esențiale semifinite.

Verificările cazierelor judiciare ale solicitanților de autorizații de import ar trebui să fie la fel de stricte ca în cazul cererilor de autorizații de export, iar statele membre ar trebui să obțină informații privind cazierele judiciare prin intermediul sistemului instituit prin Decizia-cadru 2009/315/JAI a Consiliului. Autoritățile competente ar trebui să verifice, prin intermediul Sistemului de informații Schengen (SIS), dacă armele de foc care urmează să fie importate sunt înregistrate ca fiind pierdute, furate sau căutate în vederea confiscării. Articolul 47 din Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește accesul serviciilor de înregistrare a armelor de foc la SIS. În scopul punerii în aplicare a prezentului regulament, autoritățile competente ar trebui considerate ca fiind servicii de înregistrare a armelor de foc.

Consemnarea în cazierul judiciar a unui comportament care constituie o infracțiune enumerată la articolul 2 alineatul (2) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului ar trebui să constituie un motiv de interzicere a importului de arme de foc, de componente esențiale și de muniții, de arme de alarmă și de semnalizare, de arme de foc dezactivate, de arme de foc semifinite, de componente esențiale semifinite și de amortizoare de zgomot.

Persoanele care nu sunt stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii pot obține o autorizație pentru importul și exportul temporar de arme de foc, de componente esențiale, de muniții, de arme de alarmă și de semnalizare, de arme de foc dezactivate și de amortizoare de zgomot pentru expoziții, reparații, vânătoare, tir sportiv sau evenimente de reconstituire istorică. Informațiile referitoare la astfel de arme de foc sau alte articole declarate pentru admitere temporară ar trebui să fie precizate în mod clar, pentru ca autoritățile vamale și alte autorități competente să poată să efectueze în mod eficient descărcarea și să limiteze riscul ca astfel de arme de foc sau alte articole să rămână ilegal pe teritoriul vamal al Uniunii.

Articolul 10 din Protocolul ONU privind armele de foc permite statelor părți să adopte proceduri simplificate pentru importul și exportul temporar în scopuri legale verificabile. Prin urmare, prezentul regulament facilitează autorizațiile pentru expedieri multiple, măsuri de tranzit și importul și exportul temporar pentru expoziții, evaluări, reparații, vânătoare, tir sportiv și reconstituiri istorice.

Există un risc de deturnare a armelor de foc, a componentelor esențiale, a munițiilor, a armelor de alarmă și de semnalizare, a armelor de foc dezactivate, a armelor de foc semifinite, a componentelor esențiale semifinite și a amortizoarelor de zgomot care provin dintr-o țară terță și intră și tranzitează pe teritoriul vamal al Uniunii fiind plasate sub un regim de tranzit vamal și având ca destinație finală o altă țară terță. Prin urmare, autoritățile vamale și autoritățile competente ar trebui să autorizeze în mod expres un astfel de tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii înainte ca acesta să aibă loc.

Pentru a limita sarcina administrativă, persoanele din Uniune autorizate să dețină arme de foc ar trebui, în anumite cazuri, să fie scutite de obligația de a obține autorizații de import și de export. Cu toate acestea, din motive de securitate și pentru a facilita controalele, ar trebui menținută trasabilitatea în aceste cazuri.

Pentru a îmbunătăți securitatea juridică și previzibilitatea circulației, ar trebui să fie obținut consimțământul fiecărui stat membru afectat de circulația planificată, înainte ca un stat membru să acorde o autorizație de import. Un consimțământ similar ar trebui solicitat atunci când punctul de reintrare planificat al mărfurilor exportate temporar se află pe teritoriul unui alt stat membru.

Prezentul regulament permite statelor membre să adopte măsuri în domeniul importului, cu condiția ca respectivele măsuri să fie adoptate în conformitate cu TFUE. Astfel de interdicții sau restricții nu ar trebui să constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată a comerțului. Comisia ar trebui să fie informată în cazul în care, ca urmare a unei evoluții excepționale a pieței, un stat membru consideră că ar putea fi necesare măsuri de salvgardare. Prezentul regulament ar trebui să stabilească condițiile în care măsurile respective ar trebui autorizate de Comisie.

Este necesar să se clarifice că o persoană care dorește să exporte arme de foc, componente esențiale, muniții, arme de foc dezactivate, arme de foc semifinite, componente esențiale semifinite și amortizoare de zgomot ar trebui să dețină o autorizație de export. Eligibilitatea pentru a solicita o astfel de autorizație ar trebui să fie limitată la exportatorii autorizați să dețină mărfurile respective sau să desfășoare tranzacții cu acestea ori intermedierea acestora în conformitate cu Directiva (UE) 2021/555.

Persoanele care efectuează exporturi în cursul activităților lor comerciale ar trebui să poată beneficia de o autorizație de export valabilă pentru o perioadă de maximum trei ani, inclusiv dacă aceasta este acoperită de mai multe autorizații de import pe termen scurt succesive emise de țări terțe importatoare. Ar trebui introduse autorizații generale suplimentare ale Uniunii, pentru a reduce sarcina administrativă a operatorilor economici autorizați pentru securitate și siguranță, cu excepția cazurilor care privesc cele mai periculoase arme de foc. De asemenea, statele membre ar trebui să poată introduce autorizații generale naționale de export în cazul în care consideră că acest lucru este necesar.

Înainte de a autoriza un export, este important să se verifice că țara terță importatoare a autorizat importul corespunzător și că nicio țară terță de tranzit nu are obiecții față de circulația în cauză. Pentru a îmbunătăți securitatea juridică și previzibilitatea, consimțământul țării terțe de tranzit ar trebui considerat ca fiind acordat dacă nu se primesc obiecții cu privire la tranzit. Deciziile statelor membre de a solicita consimțământul expres trebuie să fie transparente pentru toți operatorii economici. Responsabilitatea de a furniza autorităților competente documentele relevante ar trebui să revină exportatorului.

Este necesar să se armonizeze normele privind dovada importului în țara terță de destinație. Prin urmare, persoanelor care efectuează exporturi ar trebui să li se impună să furnizeze autorității competente care a emis autorizația de export confirmarea de primire în țara terță de import a expedierii de arme de foc, de componente esențiale, de muniții, de arme de alarmă și de semnalizare, de arme de foc dezactivate, de arme de foc semifinite, de componente esențiale semifinite și de amortizoare de zgomot, ceea ce ar trebui să fie asigurat în special prin prezentarea documentelor vamale de import relevante.

Atunci când acordă autorizații, statele membre ar trebui să respecte obligațiile cu privire la măsurile restrictive impuse prin decizii adoptate de Consiliu sau printr-o decizie a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) sau printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, în special în ceea ce privește embargourile asupra armelor. În măsura în care respectivele obligații internaționale sunt puse în aplicare în dreptul intern, este oportun să se clarifice faptul că prezentul regulament nu împiedică aplicarea acelui drept.

Înainte de a autoriza un export, este important să se verifice că niciun alt stat membru nu a refuzat anterior o tranzacție practic identică. Pentru a facilita verificarea respectivă, statele membre ar trebui să facă schimb de informații cu privire la refuzuri. Pe lângă schimbul electronic de informații cu privire la refuzuri, statele membre ar trebui să verifice și bazele de date relevante existente, cum ar fi baza de date privind exportul de arme convenționale (COARM).

Este necesar să se asigure continuarea îndeplinirii condițiilor de acordare a unei autorizații pe întreaga durată a autorizației, astfel cum este cazul în privința autorizațiilor acordate în temeiul Directivei (UE) 2021/555 de a deține sau achiziționa o armă de foc pe teritoriul Uniunii.

Autoritățile competente ar trebui să informeze autoritățile vamale cu privire la orice anulare, suspendare, modificare sau revocare a unei autorizații. Obligația de a pune la dispoziție informațiile respective nu ar trebui să aducă atingere niciunei căi de atac aplicabile în temeiul dreptului intern.

Pentru a se evita riscurile de deturnare, limitând în același timp sarcina administrativă, este necesar să se investigheze situațiile suspecte în care statele membre ar trebui să solicite o confirmare de primire din partea autorităților din țara terță de destinație. În cazul în care o astfel de confirmare de primire nu poate fi obținută indiferent de motiv, informațiile respective ar trebui să fie înregistrate în sistemul electronic de acordare a licențelor pentru a putea fi consultate ulterior.

Este necesar să se clarifice responsabilitățile autorităților competente în ceea ce privește verificările ulterioare expedierii.

În sensul prezentului regulament, pentru a se asigura trasabilitatea armelor de foc, a componentelor esențiale, a munițiilor, a armelor de alarmă și de semnalizare, a armelor de foc dezactivate, a armelor de foc semifinite, a componentelor esențiale semifinite și a amortizoarelor de zgomot este extrem de important ca autorităților competente să li se acorde acces la aplicația de rețea pentru schimbul securizat de informații (SIENA) a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol). Acest acces ar trebui să fie limitat și proporțional în raport cu scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute în prezentul regulament. Statele membre care aplică Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului ar trebui să acorde respectivul acces.

Pentru a permite o abordare întemeiată pe evaluarea bazată pe riscuri în ceea ce privește armele de foc, componentele esențiale, munițiile, armele de alarmă și de semnalizare, armele de foc dezactivate, armele de foc semifinite, componentele esențiale semifinite și amortizoarele de zgomot care figurează în anexa I care intră pe piața Uniunii sau ies de pe piața Uniunii și pentru a se asigura că verificările sunt eficace și efectuate în conformitate cu cerințele prezentului regulament, Comisia, autoritățile competente și autoritățile vamale ar trebui să coopereze îndeaproape și să facă schimb de informații.

Pentru a facilita trasabilitatea armelor de foc și a combate eficient traficul ilicit de arme de foc, componente esențiale, muniții, arme de alarmă și de semnalizare, arme de foc dezactivate, arme de foc semifinite, componente esențiale semifinite și amortizoare de zgomot, se impune ameliorarea schimbului de informații dintre statele membre, îndeosebi printr-o mai bună utilizare a canalelor de comunicare existente, precum și prin intermediul Grupului de coordonare a importurilor și exporturilor de arme de foc și al cooperării internaționale.

Datele cu caracter personal trebuie să fie prelucrate în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725 ale Parlamentului European și ale Consiliului.

Ar trebui asigurată coerența în ceea ce privește dispozițiile în vigoare ale dreptului Uniunii referitoare la ținerea evidențelor.

Acquis-ul Schengen include în special o Decizie a Comitetului executiv [SCH/Com-ex (99) 10] în temeiul căreia statele membre trebuie să transmită în fiecare an, până la 31 iulie, datele lor anuale naționale pentru anul precedent cu privire la comerțul ilegal cu arme de foc, pe baza tabelului comun de centralizare a datelor statistice. În plus, în Recomandarea sa din 17 aprilie 2018 privind măsuri imediate pentru îmbunătățirea securității măsurilor de export, import și tranzit pentru armele de foc, piesele și componentele esențiale ale acestora, precum și munițiile aferente, Comisia a recomandat ca statele membre să colecteze statistici detaliate din anul precedent privind numărul de autorizații acordate și numărul de refuzuri de acordare a autorizațiilor, precum și privind cantitățile și valoarea exporturilor și importurilor de arme de foc, defalcate în funcție de origine sau destinație, și să îi transmită respectivele statistici. Prezentul regulament ar trebui să permită Comisiei să colecteze datele respective direct din sistemele electronice instituite în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament. Statisticile ar trebui să fie anonimizate și concepute astfel încât să nu fie posibil să se tragă concluzii cu privire la anumiți armurieri, nici măcar indirect.

Comisia ar trebui să adune datele statelor membre și să le publice în cadrul unui raport anual până la data de 31 octombrie a fiecărui an. Raportul ar trebui să fie pus la dispoziția publicului și să fie transmis Parlamentului European și Consiliului.

Înainte de publicarea raportului anual, Comisia trebuie să consulte Grupul de coordonare a importurilor și exporturilor de arme de foc pentru a verifica dacă în proiectul de raport nu au fost introduse informații sensibile din punct de vedere comercial.

Ar trebui să fie instituit un sistem electronic de acordare a licențelor pentru digitalizarea procedurilor prevăzute în prezentul regulament. Este important ca o persoană care are dreptul să solicite o autorizație să fie înregistrată în sistemul respectiv înainte de a începe procedura de depunere a cererii. Întrucât sistemul electronic de acordare a licențelor reprezintă baza tehnică pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, acesta ar trebui să fie pe deplin funcțional cât mai curând posibil.

În cazul în care statele membre își mențin sistemele electronice naționale de autorizare existente, sistemul electronic de acordare a licențelor instituit prin prezentul regulament ar trebui să poată fi interconectat cu respectivele sisteme electronice naționale de autorizare. O astfel de interconectare ar trebui să asigure transferul de informații privind autorizațiile acordate prin intermediul sistemelor electronice naționale de autorizare către sistemul electronic de acordare a licențelor.

Asigurarea respectării în ansamblul său a prezentului regulament ar trebui să fie facilitată de interconectarea dintre sistemul electronic de acordare a licențelor instituit prin prezentul regulament și mediul aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi instituit prin Regulamentul (UE) 2022/2399 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi). În acest scop și în conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2022/2399, Comisia ar trebui să modifice partea A a anexei la regulamentul respectiv. Atunci când mărfurile sunt importate sau exportate temporar utilizând un carnet ATA, prevăzut în apendicele I la anexa A la Convenția privind admiterea temporară (Convenția de la Istanbul), autoritățile competente ar trebui să primească informații cu privire la utilizarea carnetului ATA. Deși nu se poate face schimb automat de informațiile respective în măsura în care carnetul ATA digital nu este aplicat de toate părțile contractante, ar trebui explorată automatizarea suplimentară pe baza interoperabilității potențiale cu sistemul electronic de gestionare a carnetelor ATA, sistemul e-ATA.

Pentru a asigura aplicarea corectă a prezentului regulament, statele membre ar trebui să ia măsuri prin care să confere competențele corespunzătoare autorităților competente.

Respectarea Protocolului ONU privind armele de foc prevede, de asemenea, incriminarea fabricării și a traficului ilicit de arme de foc, de piese și componente esențiale ale acestora și de muniții aferente, precum și luarea unor măsuri care să permită confiscarea articolelor astfel fabricate sau traficate.

Statele membre ar trebui să stabilească normele privind sancțiunile care se aplică în cazul nerespectării prezentului regulament și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile respective ar trebui să fie efective, proporționale și disuasive.

Regimul de protecție a avertizorilor instituit prin Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului ar trebui să se aplice, de asemenea, persoanelor care raportează încălcări ale normelor referitoare la importurile și exporturile de arme de foc.

În vederea instituirii autorizației generale de import a Uniunii și a autorizației generale de export a Uniunii pentru operatorii economici autorizați pentru securitate și siguranță, specificând formatul, utilizarea și valabilitatea geografică a respectivelor tipuri de autorizație, în vederea stabilirii părții din carnetul ATA în care trebuie să se indice trimiterea la autorizație, în vederea actualizării listei armelor de foc, a componentelor esențiale, a munițiilor și a armelor de alarmă și de semnalizare pentru care este necesară o autorizație în temeiul prezentului regulament, în vederea alinierii anexei I la prezentul regulament la anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 și la anexa I la Directiva (UE) 2021/555, precum și în vederea adaptării anexelor II, III și IV la prezentul regulament la digitalizarea și modificările procedurilor vamale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

Comisia și statele membre ar trebui să se informeze reciproc cu privire la măsurile luate în temeiul prezentului regulament și cu privire la alte informații relevante de care dispun în legătură cu prezentul regulament.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru implementarea caracteristicilor tehnice ale armelor de foc semifinite, ale componentelor esențiale semifinite și ale amortizoarelor de zgomot, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul restricțiilor cantitative naționale, autorizațiile acordate de Comisie vizează numai teritoriul unui anumit stat membru. Prin urmare, având în vedere domeniul geografic de aplicare limitat al restricției, precum și articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, este justificat ca Comisia să acorde astfel de autorizații prin intermediul unui act de punere în aplicare în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 4 din regulamentul respectiv.

Prezentul regulament nu ar trebui să împiedice statele membre să aplice propriile norme constituționale privind accesul public la documentele oficiale, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului.

În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun, în vederea realizării obiectivului fundamental de a îmbunătăți trasabilitatea și, astfel, securitatea comerțului cu arme de foc, fără a îngreuna prin aceasta în mod nejustificat un astfel de comerț, să se stabilească norme privind autorizațiile de import, export și tranzit ale armelor de foc pentru uz civil. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește normele care reglementează acordarea autorizațiilor de import și export și măsurile privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor incluse pe listă, în scopul punerii în aplicare a articolului 10 din Protocolul Organizației Națiunilor Unite privind fabricarea și traficul ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (denumit în continuare Protocolul ONU privind armele de foc).

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

mărfuri incluse pe listă înseamnă armele de foc, componentele esențiale, munițiile, armele de alarmă și de semnalizare, armele de foc dezactivate, armele de foc semifinite, componentele esențiale semifinite și amortizoarele de zgomot care figurează în anexa I;

armă de foc înseamnă o armă de foc în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (1) punctul 1 din Directiva (UE) 2021/555;

amortizor de zgomot înseamnă un dispozitiv conceput sau adaptat pentru diminuarea sunetului cauzat de tragerea unui foc de armă;

componentă esențială înseamnă o componentă esențială în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (1) punctul 2 din Directiva (UE) 2021/555;

arme de foc semifinite înseamnă arme de foc care nu sunt gata pentru utilizare directă și care au forma aproximativă sau conturul aproximativ al armelor de foc finite corespunzătoare și care pot fi utilizate, în afara cazurilor excepționale, numai pentru a fi finisate în respectivele arme de foc finite;

componente esențiale semifinite înseamnă componente esențiale care nu sunt gata pentru utilizare directă și care au forma aproximativă sau conturul aproximativ al componentelor esențiale finite corespunzătoare și care pot fi utilizate, în afara cazurilor excepționale, numai pentru a fi finisate în respectivele componente esențiale finite;

muniții înseamnă muniții în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (1) punctul 3 din Directiva (UE) 2021/555;

arme de foc dezactivate înseamnă arme de foc dezactivate în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (1) punctul 6 din Directiva (UE) 2021/555;

arme de alarmă și de semnalizare înseamnă arme de alarmă și de semnalizare în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (1) punctul 4 din Directiva (UE) 2021/555;

persoană înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau, atunci când se prevede această posibilitate prin reglementările în vigoare, o asociere de persoane recunoscută ca având capacitatea de a încheia acte juridice, dar căreia îi lipsește statutul legal al unei persoane juridice;

teritoriul vamal al Uniunii înseamnă teritoriul vamal prevăzut la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

mărfuri unionale înseamnă mărfuri unionale în sensul definiției de la articolul 5 punctul 23 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

mărfuri neunionale înseamnă mărfuri neunionale în sensul definiției de la articolul 5 punctul 24 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

autorități vamale înseamnă autorități vamale în sensul definiției de la articolul 5 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

legislație vamală înseamnă legislație vamală în sensul definiției de la articolul 5 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

formalități vamale înseamnă formalități vamale în sensul definiției de la articolul 5 punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

controale vamale înseamnă controale vamale în sensul definiției de la articolul 5 punctul 3 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

declarație vamală înseamnă o declarație vamală în sensul definiției de la articolul 5 punctul 12 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

intrare înseamnă intrarea fizică a unor mărfuri neunionale pe teritoriul vamal al Uniunii;

import înseamnă introducerea de mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii și plasarea mărfurilor sub regim de punere în liberă circulație, astfel cum se prevede la articolul 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, sau plasarea lor sub un regim special, astfel cum se prevede la articolul 210 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

importator înseamnă orice persoană fizică sau juridică care face o declarație vamală pentru un import în nume propriu sau în numele căreia se face declarația respectivă ori, în cazul tranzitului, titularul regimului;

export înseamnă un regim de export în sensul articolului 269 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, incluzând situațiile specificate la articolul 259 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

reexport înseamnă reexport în sensul articolelor 270, 271 și 274 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

ieșire înseamnă ieșirea fizică a unor mărfuri de pe teritoriul vamal al Uniunii;

exportator înseamnă:

orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii, care face sau în numele căreia se face o declarație vamală de export și care, în momentul în care declarația este acceptată, deține contractul cu destinatarul din țara terță și are competența de a decide trimiterea mărfurilor incluse pe listă în afara teritoriului vamal al Uniunii; în cazul în care niciun contract de export nu a fost încheiat sau în cazul în care titularul contractului nu acționează în nume propriu, exportator înseamnă persoana care are competența de a decide trimiterea mărfurilor incluse pe listă în afara teritoriului vamal al Uniunii;

orice persoană fizică sau juridică care face sau în numele căreia se face o declarație de reexport, o declarație sumară de ieșire sau o notificare de reexport și care, în momentul în care declarația sau notificarea de reexport este acceptată, deține contractul cu destinatarul din țara terță și are competența de a decide trimiterea mărfurilor incluse pe listă în afara teritoriului vamal al Uniunii; în cazul în care niciun contract de export nu a fost încheiat sau în cazul în care titularul contractului nu acționează în nume propriu, exportator înseamnă persoana care are competența de a decide trimiterea mărfurilor incluse pe listă în afara teritoriului vamal al Uniunii; sau

în cazul în care nu se aplică nici litera (a), nici litera (b), orice persoană fizică care călătorește cu mărfuri incluse pe listă ca efecte personale;

declarant înseamnă un declarant în sensul definiției de la articolul 5 punctul 15 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

armurier înseamnă un armurier în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (1) punctul 9 din Directiva (UE) 2021/555;

intermediar înseamnă un intermediar în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (1) punctul 10 din Directiva (UE) 2021/555;

expoziție înseamnă un târg comercial sau o altă manifestare similară, astfel cum este descrisă la articolul 90 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului, fără vânzări de mărfuri incluse pe listă din și către țări terțe;

export temporar înseamnă exportul de mărfuri incluse pe listă de pe teritoriul vamal al Uniunii, cu intenția de a importa mărfurile respective înapoi pe teritoriului vamal al Uniunii;

perfecționare activă înseamnă perfecționare activă în sensul articolului 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

tranzit înseamnă regimul de tranzit în sensul titlului VII capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

admitere temporară înseamnă admitere temporară în sensul articolului 250 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

transbordare înseamnă o circulație care implică operațiunea fizică de descărcare de mărfuri incluse pe listă dintr-un mijloc de transport într-un alt mijloc de transport;

trafic ilicit înseamnă importul, exportul, vânzarea, livrarea, circulația sau transferul de mărfuri incluse pe listă către, din sau prin teritoriul unui stat membru către sau din teritoriul unei țări terțe, dacă este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții:

statul membru în cauză nu le autorizează în conformitate cu prezentul regulament;

mărfurile incluse pe listă nu sunt marcate în conformitate cu normele privind marcarea prevăzute la articolul 6 alineatul (1); sau

mărfurile incluse pe listă sunt declarate pentru punerea în liberă circulație fără marcajul prevăzut în normele privind marcarea menționate la articolul 6 alineatul (2), cu excepția cazului în care sunt scutite în conformitate cu alineatul (2) sau (3) de la articolul menționat;

autoritate competentă înseamnă autoritățile naționale astfel cum sunt prevăzute la articolul 40 alineatul (2);

sistem electronic de acordare a licențelor înseamnă sistemul menționat la articolul 34.

orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii, care face sau în numele căreia se face o declarație vamală de export și care, în momentul în care declarația este acceptată, deține contractul cu destinatarul din țara terță și are competența de a decide trimiterea mărfurilor incluse pe listă în afara teritoriului vamal al Uniunii; în cazul în care niciun contract de export nu a fost încheiat sau în cazul în care titularul contractului nu acționează în nume propriu, exportator înseamnă persoana care are competența de a decide trimiterea mărfurilor incluse pe listă în afara teritoriului vamal al Uniunii;

orice persoană fizică sau juridică care face sau în numele căreia se face o declarație de reexport, o declarație sumară de ieșire sau o notificare de reexport și care, în momentul în care declarația sau notificarea de reexport este acceptată, deține contractul cu destinatarul din țara terță și are competența de a decide trimiterea mărfurilor incluse pe listă în afara teritoriului vamal al Uniunii; în cazul în care niciun contract de export nu a fost încheiat sau în cazul în care titularul contractului nu acționează în nume propriu, exportator înseamnă persoana care are competența de a decide trimiterea mărfurilor incluse pe listă în afara teritoriului vamal al Uniunii; sau

în cazul în care nu se aplică nici litera (a), nici litera (b), orice persoană fizică care călătorește cu mărfuri incluse pe listă ca efecte personale;

statul membru în cauză nu le autorizează în conformitate cu prezentul regulament;

mărfurile incluse pe listă nu sunt marcate în conformitate cu normele privind marcarea prevăzute la articolul 6 alineatul (1); sau

mărfurile incluse pe listă sunt declarate pentru punerea în liberă circulație fără marcajul prevăzut în normele privind marcarea menționate la articolul 6 alineatul (2), cu excepția cazului în care sunt scutite în conformitate cu alineatul (2) sau (3) de la articolul menționat;

Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind normele detaliate referitoare la caracteristicile tehnice ale amortizoarelor de zgomot, ale armelor de foc semifinite și ale componentelor esențiale semifinite, în sensul alineatului (1) punctele 3, 5 și 6 de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (3).

Prezentul regulament nu se aplică următoarelor:

tranzacțiilor dintre state sau transferurilor în interiorul unui stat;

mărfurilor incluse pe listă în categoria A, cu condiția să fie incluse în Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare, exportate sau reexportate de pe teritoriul vamal al Uniunii, cu excepția cazului în care sunt exportate sau reexportate temporar în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament;

mărfurilor incluse pe listă în categoria B, cu condiția ca acestea să fie incluse în Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare, exportate sau reexportate de pe teritoriul Uniunii și destinate forțelor armate, poliției sau autorităților publice;

mărfurilor incluse pe listă în categoriile A, B și C care sunt destinate forțelor armate, poliției sau autorităților publice din statele membre;

armelor de foc vechi, astfel cum sunt definite în conformitate cu legislația națională, cu condiția ca armele de foc vechi să nu includă armele de foc fabricate după 1899.

Mărfurile incluse pe listă:

nu se plasează sub un regim vamal pe baza unei declarații simplificate stabilite în temeiul articolului 166 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

nu fac obiectul unei înscrieri în evidențele declarantului în temeiul articolului 182 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

nu fac obiectul autoevaluării în temeiul articolului 185 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

nu se declară printr-o declarație vamală care conține setul de date specific menționat la articolul 143a din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446;

nu se declară printr-o declarație vamală care conține setul de date redus menționat la articolul 144 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446; sau

nu se declară printr-o declarație verbală sau prin orice alt act, astfel cum se menționează la articolele 135-141 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446.

În ceea ce privește autorizațiile unice pentru proceduri simplificate încă în vigoare în temeiul articolului 345 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei, alineatul (1) literele (a) și (b) de la prezentul articol nu se aplică mărfurilor incluse pe listă.

CAPITOLUL II

Importatorii:

se asigură că mărfurile incluse pe listă destinate importului sunt conforme cu:

normele privind marcarea prevăzute la articolul 6;

normele privind dezactivarea prevăzute la articolul 7, după caz; și

normele privind faptul că armele de foc nu pot fi transformate, prevăzute la articolul 8, după caz;

păstrează toate documentele în conformitate cu normele menționate la litera (a) de la prezentul alineat și documentația relevantă în conformitate cu articolele 9, 11 și 12 din prezentul regulament la dispoziția autorității competente pe perioada menționată la articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

în urma unei cereri din partea autorității competente, furnizează autorității respective autorizația de export a țării terțe exportatoare sau, după caz, scutirea de obligația de a deține autorizația respectivă;

atunci când au motive să creadă că ar putea fi posibil ca mărfuri incluse pe listă să nu fie conforme cu prezentul regulament, cu Directiva (UE) 2021/555 sau cu actele juridice întemeiate pe actele respective, informează fără întârziere autoritatea competentă în acest sens; și

cooperează cu autoritatea competentă, inclusiv în urma unei cereri, asigurându-se că se iau imediat măsurile corective necesare pentru a remedia orice caz de nerespectare a cerințelor prevăzute în actele menționate la litera (d).

normele privind marcarea prevăzute la articolul 6;

normele privind dezactivarea prevăzute la articolul 7, după caz; și

normele privind faptul că armele de foc nu pot fi transformate, prevăzute la articolul 8, după caz;

Obligațiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol nu aduc atingere niciunei obligații a importatorilor în temeiul Directivei (UE) 2021/555 sau al actelor juridice întemeiate pe acea directivă.

Armele de foc fără marcaj în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (a) din Protocolul ONU privind armele de foc, care intră pe teritoriul vamal al Uniunii, nu pot fi importate sau reexportate.

Mărfurile incluse pe listă pot fi declarate pentru punere în liberă circulație numai dacă respectă cerințele de marcare prevăzute la articolul 4 din Directiva (UE) 2021/555 și articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Protocolul ONU privind armele de foc, cu excepția unor astfel de mărfuri importate de armurieri, cărora li se permite să respecte aceste cerințe fără întârziere după punerea în liberă circulație.

Alineatele (1) și (2) de la prezentul articol nu se aplică mărfurilor incluse pe listă care au o importanță istorică deosebită, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva (UE) 2021/555.

Dispozitivele declarate ca arme de foc dezactivate sunt declarate pentru punerea în liberă circulație sau pentru admiterea temporară în conformitate cu articolul 10 din prezentul regulament, numai dacă sunt însoțite de certificatul de dezactivare relevant și sunt marcate, în conformitate cu articolul 15 din Directiva (UE) 2021/555.

Importatorul îi furnizează autorității competente o copie a certificatului de dezactivare prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

Autoritatea competentă acordă o autorizație de import pentru arme de alarmă și de semnalizare numai dacă dispozitivul respectă specificațiile tehnice menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva (UE) 2021/555 sau este un model enumerat ca armă de alarmă și de semnalizare care nu poate transformată în actul de punere în aplicare menționat la alineatul (2) de la prezentul articol.

Comisia stabilește, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o listă deschisă a modelelor de arme de alarmă și de semnalizare care nu pot fi transformate menționate la alineatul (1) de la prezentul articol și o listă deschisă a dispozitivelor care sunt declarate ca arme de alarmă și de semnalizare, dar despre care se știe că pot fi transformate. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (3).

În pofida articolelor 11 și 12, pentru intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii a mărfurilor neunionale care figurează în anexa I este necesară o autorizație de import. Autorizația de import se acordă de către autoritatea competentă din statul membru de destinație finală.

Autorizația de import conține informațiile enumerate în anexa II și se emite prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor în unul dintre următoarele tipuri:

o autorizație unică pentru o expediere a uneia sau mai multor mărfuri incluse pe listă, valabilă pentru o perioadă de maximum un an;

o autorizație multiplă pentru expedieri multiple ale uneia sau mai multor mărfuri incluse pe listă, valabilă pentru o perioadă de maximum trei ani;

o autorizație generală a Uniunii pentru mărfuri incluse pe listă în categoria B sau C, disponibilă pentru operatorii economici autorizați pentru securitate și siguranță în temeiul articolului 38 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, valabilă pentru importuri din țări de origine specificate.

Orice persoană fizică sau juridică autorizată, în temeiul Directivei (UE) 2021/555, să fabrice, să achiziționeze, să dețină sau să comercializeze mărfuri incluse pe listă, cu excepția armelor de foc semifinite și a componentelor esențiale semifinite, are dreptul de a solicita o autorizație de import.

Numai armurierii și intermediarii au dreptul de a solicita o autorizație de import pentru arme de foc semifinite și componente esențiale semifinite.

Dacă o persoană fizică sau juridică nu are dreptul de a solicita o autorizație de import în temeiul alineatului (3) sau (4), autoritatea competentă nu acceptă cererea din partea respectivei persoane.

Autoritatea competentă prelucrează cererile de autorizații de import într-o perioadă de cel mult 90 de zile lucrătoare de la data la care s-au furnizat autorității competente toate informațiile necesare. Din motive justificate în mod corespunzător și în cazul oricărei cereri referitoare la mărfuri incluse pe listă în categoria A, perioada respectivă poate fi extinsă la 110 zile lucrătoare.

Autoritatea competentă refuză acordarea unei autorizații de import dacă:

solicitantul este o persoană fizică în al cărei cazier judiciar este consemnat un comportament care constituie o infracțiune enumerată la articolul 2 alineatul (2) din Decizia-cadru 2002/584/JAI sau orice alt comportament, cu condiția ca acesta să constituie o infracțiune pasibilă de o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin patru ani;

solicitantul este o persoană juridică, iar una dintre următoarele persoane care are legătură cu persoana juridică respectivă are cazier judiciar, astfel cum este menționat la litera (a):

solicitantul; sau

persoanele responsabile de solicitant sau care exercită controlul asupra conducerii acestuia;

arma de foc care urmează să fie importată a fost declarată în bazele de date relevante ale Uniunii, naționale sau internaționale ca fiind pierdută, furată, în curs de investigare ori căutată din alte motive în vederea confiscării;

există indicii clare care sugerează că oricare dintre persoanele implicate în tranzacție constituie o amenințare la adresa securității sau o amenințare la adresa siguranței publice sau că persoanele menționate la litera (a) sau (b) de la prezentul alineat nu sunt în măsură să îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul Directivei (UE) 2021/555, al prezentului regulament sau al oricăror autorizații emise în legătură cu armele lor de foc.

solicitantul; sau

persoanele responsabile de solicitant sau care exercită controlul asupra conducerii acestuia;

Atunci când decide dacă să acorde sau nu o autorizație de import, autoritatea competentă ține seama de toate considerentele relevante, inclusiv de cele aferente politicii naționale externe și de securitate. Articolul 24 se aplică mutatis mutandis.

În sensul alineatului (2) de la prezentul articol, statele membre obțin informații privind condamnările penale anterioare ale solicitantului în alte state membre, prin intermediul sistemului instituit prin Decizia-cadru 2009/315/JAI.

În sensul alineatului (2) litera (c), statele membre verifică dacă în Sistemul de informații Schengen nu există o semnalare privind arma de foc în cauză.

Autoritatea competentă anulează, suspendă, modifică sau revocă o autorizație de import în cazul în care condițiile de acordare a acesteia nu au fost îndeplinite sau nu mai sunt îndeplinite. În cazul în care ia o astfel de decizie, autoritatea competentă pune informațiile respective la dispoziția autorităților vamale, fără întârziere, prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

În cazul în care autoritatea competentă a refuzat să acorde o autorizație de import, decizia sa finală și motivele care stau la baza acesteia se înregistrează în sistemul electronic de acordare a licențelor.

Autoritatea competentă monitorizează, pe baza gestionării riscurilor, îndeplinirea condițiilor de acordare a autorizațiilor de import. Condițiile de acordare a autorizațiilor de import pentru o perioadă mai mare de doi ani se monitorizează după doi ani.

Mărfurile neunionale care figurează în anexa I pot intra temporar pe teritoriul vamal al Uniunii atunci când sunt însoțite de o autorizație unică de import solicitată de un importator care nu este stabilit pe teritoriul vamal al Uniunii.

Importatorilor care nu sunt stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii li se poate acorda o autorizație unică de import pentru mărfurile incluse pe listă numai în următoarele situații:

admiterea temporară în scopul evaluării, expunerii sau perfecționării active pentru reparații, cu condiția ca mărfurile incluse pe listă să rămână proprietatea unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Uniunii și ca respectivele mărfuri să fie reexportate către persoana respectivă;

admiterea temporară ca parte a efectelor personale ale vânătorilor, participanților la activități de reconstituire istorică sau practicanților de tir sportiv, cu condiția ca aceștia să prezinte autorității competente:

motivele călătoriei, în special prin prezentarea unei invitații sau a unei alte dovezi a activităților de vânătoare, de reconstituire istorică sau de tir sportiv pe teritoriul vamal al Uniunii;

o descriere a mărfurilor incluse pe listă destinate a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii și o justificare a tipului și cantității respectivelor mărfuri care să fie adecvată în scopul justificării admiterii temporare; cantitatea de muniție este limitată la maximum 800 de cartușe pentru vânători și maximum 1200 de cartușe pentru practicanții de tir sportiv;

informații privind punctul și data de ieșire planificate pentru respectivele mărfuri;

mărfuri neunionale care intră pe teritoriul vamal al Uniunii și îl traversează fiind plasate sub un regim de tranzit vamal și având ca destinație finală o țară terță.

motivele călătoriei, în special prin prezentarea unei invitații sau a unei alte dovezi a activităților de vânătoare, de reconstituire istorică sau de tir sportiv pe teritoriul vamal al Uniunii;

o descriere a mărfurilor incluse pe listă destinate a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii și o justificare a tipului și cantității respectivelor mărfuri care să fie adecvată în scopul justificării admiterii temporare; cantitatea de muniție este limitată la maximum 800 de cartușe pentru vânători și maximum 1200 de cartușe pentru practicanții de tir sportiv;

informații privind punctul și data de ieșire planificate pentru respectivele mărfuri;

Cererea de autorizație de import menționată la alineatul (2) include următoarele:

o dovadă sau o declarație privind absența unui cazier judiciar în care să fie consemnat un comportament care constituie o infracțiune enumerată la articolul 2 alineatul (2) din Decizia-cadru 2002/584/JAI sau orice alt comportament, cu condiția ca acesta să constituie o infracțiune pasibilă de o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin patru ani;

identificarea unuia dintre cele trei scopuri enumerate la alineatul (2);

data și numărul de referință unic ale autorizației de a deține sau de a avea în posesie o armă de foc sau ale documentului echivalent și ale autorizației de export din țara terță sau, după caz, dovada scutirii de obligația de a deține autorizația respectivă; și

caracteristicile armelor de foc în cauză, inclusiv numele producătorului sau denumirea mărcii, țara sau locul de fabricare, numărul de serie și, atunci când este posibil, modelul.

Articolul 10 alineatele (1), (2), (3), (5), (6) și (7) se aplică emiterii autorizației de import menționate la alineatul (2) de la prezentul articol.

În pofida alineatului (2), statele membre pot acorda o autorizație generală națională de import prin care să autorizeze în mod direct importul temporar pe teritoriul lor al mărfurilor incluse pe listă în categoria C în scopurile menționate la alineatul (2) litera (b), în cazurile specifice în care vânătorii, participanții la activități de reconstituire istorică sau practicanții de tir sportiv au fost invitați la o activitate la sediul organizatorului. Importatorii îndeplinesc obligațiile prevăzute în prezentul regulament, cu excepția celor legate de solicitarea unei autorizații unice de import, și respectă clauzele și condițiile definite în autorizația generală națională de import.

Comisia precizează, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cerințele minime privind clauzele și condițiile care trebuie incluse în autorizațiile generale naționale de import. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (3).

Orice persoană care deține un permis european pentru arme de foc sau care, sub o altă formă, este autorizată, în temeiul Directivei (UE) 2021/555, să fabrice, să achiziționeze, să dețină sau să comercializeze mărfurile incluse pe listă poate importa mărfurile incluse pe listă pe teritoriul vamal al Uniunii fără o autorizație de import în conformitate cu articolul 9 din prezentul regulament, în următoarele cazuri:

în cazul importului de mărfuri incluse pe listă care anterior au fost exportate temporar în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 23 alineatul (1) litera (c), cu condiția ca:

numărul de referință sau numărul autorizației de export simplificate emise de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) sau cu articolul 23 alineatul (1) să fie comunicat prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor autorității competente de destinație cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de reintrarea planificată pe teritoriul vamal al Uniunii;

mărfurile importate să fie, de asemenea, mărfurile exportate;

mărfurile să fie importate în termen de 90 de zile de la export;

ora de intrare și punctul de intrare planificate pe teritoriul vamal al Uniunii să fie comunicate autorității competente de destinație prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de reintrarea planificată pe teritoriul vamal al Uniunii;

în cazul importului de mărfuri incluse pe listă care sunt incluse în Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare, dacă acestea au fost anterior exportate temporar în scopul evaluării, al expunerii și al reparării, cu condiția ca:

licența acordată pentru exportul temporar în conformitate cu Poziția comună 2008/944/PESC să fie comunicată autorității competente prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de reintrarea planificată pe teritoriul vamal al Uniunii;

mărfurile importate să fie, de asemenea, mărfurile exportate;

mărfurile să fie importate în termen de 90 de zile de la export;

ora de intrare și punctul de intrare planificate pe teritoriul vamal al Uniunii să fie comunicate autorității competente prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de reintrarea planificată pe teritoriul vamal al Uniunii;

în cazul mărfurilor unionale care reintră pe teritoriul vamal al Uniunii și care au fost plasate anterior sub un regim de tranzit vamal pentru a traversa o țară sau un teritoriu din afara teritoriului vamal al Uniunii, având destinația finală în Uniune.

numărul de referință sau numărul autorizației de export simplificate emise de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) sau cu articolul 23 alineatul (1) să fie comunicat prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor autorității competente de destinație cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de reintrarea planificată pe teritoriul vamal al Uniunii;

mărfurile importate să fie, de asemenea, mărfurile exportate;

mărfurile să fie importate în termen de 90 de zile de la export;

ora de intrare și punctul de intrare planificate pe teritoriul vamal al Uniunii să fie comunicate autorității competente de destinație prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de reintrarea planificată pe teritoriul vamal al Uniunii;

licența acordată pentru exportul temporar în conformitate cu Poziția comună 2008/944/PESC să fie comunicată autorității competente prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de reintrarea planificată pe teritoriul vamal al Uniunii;

mărfurile importate să fie, de asemenea, mărfurile exportate;

mărfurile să fie importate în termen de 90 de zile de la export;

ora de intrare și punctul de intrare planificate pe teritoriul vamal al Uniunii să fie comunicate autorității competente prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de reintrarea planificată pe teritoriul vamal al Uniunii;

O persoană care importă mărfuri în conformitate cu prezentul articol este aceeași persoană care a exportat mărfurile în cauză și indică în declarația vamală numărul de referință al declarației vamale utilizate pentru scoaterea temporară a mărfurilor de pe teritoriul vamal al Uniunii și numărul de referință sau numărul autorizației de export simplificate furnizat de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) sau cu articolul 23 alineatul (1).

Autoritatea competentă de destinație refuză importul și înregistrează fără întârziere refuzul respectiv în sistemul electronic de acordare a licențelor dacă:

solicitantul nu îndeplinește criteriile de simplificare administrativă prevăzute la prezentul articol; sau

există indicii temeinice potrivit cărora oricare din persoanele implicate în situațiile menționate la alineatul (1) litera (a) sau (b), inclusiv persoana care invită solicitantul la activitatea desfășurată în afara teritoriului vamal al Uniunii, constituie o amenințare la adresa securității sau o amenințare la adresa siguranței publice.

În cazul circulației pe teritoriul vamal al Uniunii a mărfurilor neunionale care figurează în anexa I, cererea de autorizație de import menționată la articolul 9 sau 11 conține informații cu privire la circulația planificată, inclusiv, după caz, diferitele state membre în care va avea loc o evaluare, o expoziție, o reparație, o activitate de tir sportiv sau de vânătoare ori o reconstituire istorică.

Autoritatea competentă pentru acordarea autorizației de import menționate la articolul 9 sau 11 solicită aprobarea autorităților competente ale celorlalte state membre indicate în cererea de autorizație de import cu privire la circulația planificată. Autoritatea competentă a statului membru consultat poate, în cazuri justificate în mod corespunzător care implică preocupări legate de securitate, să formuleze obiecții cu privire la o astfel de circulație pe teritoriul său în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care au fost furnizate informațiile privind circulația planificată. Se consideră că lipsa unei obiecții constituie o aprobare. În cazul unei obiecții din partea autorității competente a unui alt stat membru cu privire la acordarea unei astfel de autorizații, statul membru în care a fost depusă cererea refuză cererea. Pentru comunicarea între autoritățile competente se utilizează sistemul electronic de acordare a licențelor.

Persoana care deține autorizația notifică fără întârziere autorității competente care acordă autorizația, prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor, orice modificare adusă circulației planificate. Respectiva autoritate competentă decide, în cazurile justificate în mod corespunzător care implică preocupări legate de securitate, dacă acceptă sau refuză modificările notificate în conformitate cu normele de acordare a autorizației și în urma procedurii de consultare menționate la alineatul (2).

În cazul simplificărilor administrative prevăzute la articolul 12 alineatul (1) litera (a), atunci când punctul de reintrare planificat nu se află pe teritoriul autorității competente a statului membru de destinație, autoritatea competentă respectivă informează imediat autoritatea competentă a statului membru al punctului de reintrare planificat în legătură cu această circulație, prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor. Autoritatea competentă a statului membru în care se află punctul de reintrare planificat poate, în cazuri justificate în mod corespunzător care implică preocupări legate de securitate, să formuleze obiecții cu privire la această circulație pe teritoriul său în termen de cinci zile lucrătoare de la data la care au fost furnizate informațiile privind reintrarea planificată. Se consideră că lipsa unei obiecții constituie o aprobare. Orice obiecție din partea autorității competente a statului membru al punctului de reintrare planificat cu privire la acordarea unei astfel de simplificări administrative are caracter obligatoriu pentru statul membru de destinație.

Fără a aduce atingere altor acte juridice ale Uniunii, prezentul regulament nu împiedică adoptarea sau aplicarea de către un stat membru a unor restricții cantitative la import necesare din motive legate de ordinea publică, de siguranța publică sau de proprietatea industrială și comercială.

În condițiile prevăzute la articolele 16, 17 și 18, Comisia autorizează un stat membru să adopte măsurile menționate la articolul 14.

În cazul în care un stat membru intenționează să adopte măsurile menționate la articolul 14, acesta transmite Comisiei o notificare în acest sens.

Notificarea menționată la alineatul (1) include documentația relevantă și indică măsurile care urmează să fie adoptate, inclusiv obiectivele acestora și orice alte informații relevante.

Notificarea menționată la alineatul (1) se transmite cu cel puțin șase luni înainte de adoptarea măsurii naționale. În cazul în care informațiile transmise de statul membru nu sunt suficiente, Comisia poate solicita informații suplimentare.

Comisia pune la dispoziția celorlalte state membre notificarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol și, la cerere, documentația care o însoțește, respectând cerințele de confidențialitate prevăzute la articolul 18.

În cazul în care informațiile transmise de statul membru nu sunt suficiente pentru a autoriza adoptarea de măsuri naționale, Comisia poate solicita informații suplimentare.

Comisia autorizează statele membre să adopte restricții la import, cu excepția cazului în care ajunge la concluzia că astfel de măsuri:

ar implica incompatibilități cu dreptul Uniunii, care nu sunt legate de cele care decurg din repartizarea competențelor între Uniune și statele sale membre;

nu ar respecta principiile și obiectivele acțiunii externe a Uniunii în domeniul politicii comerciale comune, care sunt conforme cu dispozițiile generale prevăzute în partea a cincea titlurile I și II din TFUE.

Comisia acordă autorizația menționată la alineatul (1) de la prezentul articol prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 43 alineatul (2). Comisia ia o decizie în termen de 120 de zile lucrătoare de la primirea notificării menționate la articolul 16. În cazul în care sunt necesare informații suplimentare pentru luarea unei decizii, termenul de 120 de zile începe să curgă de la data primirii informațiilor suplimentare respective.

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la deciziile luate în temeiul alineatului (2).

În cazul în care Comisia decide să nu acorde o autorizație în temeiul alineatului (1), aceasta informează statul membru vizat cu privire la decizia sa și explică motivele care au stat la baza acesteia.

Atunci când notifică Comisiei intenția de a adopta măsurile menționate la articolul 14, un stat membru poate indica dacă anumite informații furnizate trebuie considerate confidențiale și dacă acestea pot fi comunicate altor state membre.

În cazurile menționate la alineatul (1), statele membre și Comisia asigură protecția informațiilor confidențiale în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii.

Statele membre și Comisia asigură faptul că nicio informație clasificată transmisă în temeiul articolului 16 nu este declasată sau declasificată fără acordul prealabil scris al emitentului.

CAPITOLUL III

Pentru scoaterea de pe teritoriul vamal al Uniunii a mărfurilor incluse pe listă, este necesară o autorizație de export.

Orice exportator autorizat, în temeiul Directivei (UE) 2021/555, să fabrice, să achiziționeze, să dețină sau să comercializeze mărfurile incluse pe listă are dreptul de a solicita o autorizație de export. Autorizația de export se acordă de către autoritatea competentă din statul membru în care este stabilit exportatorul.

Autorizația de export conține informațiile menționate în anexa III și se emite prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor sub una dintre următoarele forme:

o autorizație sau licență unică acordată unui anumit exportator pentru o expediere a uneia sau mai multor mărfuri incluse pe listă către un destinatar final precis sau un destinatar precis dintr-o țară terță;

o autorizație sau licență multiplă acordată unui anumit exportator pentru expedieri multiple ale uneia sau mai multor mărfuri incluse pe listă către unul sau mai mulți destinatari finali preciși sau către unul sau mai mulți destinatari preciși din una sau mai multe țări terțe;

o autorizație generală națională de export care autorizează în mod direct exportul mărfurilor incluse pe listă de către exportatori stabiliți pe teritoriul statului membru care emite autorizația generală națională de export, în cazul în care aceștia îndeplinesc cerințele stabilite în prezentul regulament și respectă clauzele și condițiile definite în autorizația generală națională de export; sau

o autorizație generală a Uniunii disponibilă numai pentru operatorii economici autorizați pentru securitate și siguranță în temeiul articolului 38 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 și destinată exporturilor de mărfuri incluse pe listă în categoria B sau C către țări de destinație specificate.

Dacă mărfurile incluse pe listă se găsesc într-un alt stat membru sau în alte state membre decât statul membru în care a fost depusă cererea de autorizație de export, acest lucru se menționează în respectiva cerere. Autoritatea competentă din statul membru căruia i s-a adresat cererea de autorizație de export consultă autoritatea sau autoritățile competente din celelalte state membre în cauză, furnizând informațiile relevante cu privire la cererea de autorizație de export. Statele membre consultate comunică, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care au fost contactate, prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor, eventualele lor obiecții cu privire la acordarea unei astfel de autorizații, iar aceste obiecții au caracter obligatoriu pentru statul membru în care a fost depusă cererea.

În cazul în care o persoană nu are dreptul de a solicita o autorizație de export în temeiul alineatului (2), autoritatea competentă nu acceptă cererea.

Statele membre pot adopta autorizații generale naționale de export care să stabilească cerințe naționale pentru exportul mărfurilor incluse pe listă. Statele membre notifică fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre orice autorizație generală națională de export adoptată în temeiul alineatului (3) litera (c), indicând motivele care stau la baza adoptării unei astfel de autorizații. Ele comunică Comisiei și celorlalte state membre descrierea mărfurilor controlate, țările de destinație, precum și condițiile și cerințele de utilizare. De asemenea, statele membre notifică fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre orice modificare adusă autorizațiilor generale naționale astfel adoptate. Comisia publică notificările primite în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Autoritatea competentă prelucrează cererile de autorizații de export într-o perioadă de cel mult 90 de zile lucrătoare de la data la care s-au furnizat autorității competente toate informațiile necesare. Din motive justificate în mod corespunzător, perioada respectivă poate fi extinsă de autoritatea competentă la 110 zile lucrătoare.

Solicitantul furnizează autorității competente din statul membru care este responsabilă de emiterea autorizației de export documentele necesare care dovedesc că:

țara terță importatoare a autorizat importul; și

țara sau țările terțe de tranzit, dacă există, nu au avut obiecții cu privire la tranzit.

expedierilor pe cale maritimă sau aeriană care tranzitează porturi sau aeroporturi din țări terțe, cu condiția să nu aibă loc nicio transbordare sau schimbare a mijlocului de transport; și

în cazul exporturilor temporare în scopuri legale verificabile, inclusiv vânătoarea, reconstituirea istorică, tirul sportiv, evaluarea, expozițiile și reparațiile.

Înainte de emiterea unei autorizații de export astfel cum se menționează la articolul 19, autoritatea competentă verifică documentele prezentate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.

În cazul în care nu se primesc obiecții cu privire la tranzit în conformitate cu alineatul (2) primul paragraf litera (b) în termen de 20 de zile lucrătoare de la data solicitării scrise, se consideră că țara sau țările terțe de tranzit consultate nu au nicio obiecție cu privire la tranzit.

În ceea ce privește armele de foc dezactivate, solicitantul furnizează certificatul de dezactivare menționat la articolul 15 din Directiva (UE) 2021/555 autorității competente din statul membre care este responsabilă de emiterea autorizației de export.

Autoritatea competentă poate să acorde autorizații de export pentru armele de foc care figurează în anexa I numai dacă cererea pentru o astfel de autorizație este însoțită de o declarație a utilizatorului în conformitate cu anexa IV, emisă de importatorul din țara de destinație finală. În cazul exportului către o societate privată care revinde mărfurile incluse pe listă pe o piață locală, se consideră că societatea respectivă este utilizatorul în sensul prezentului regulament. Acest lucru nu împiedică autoritatea competentă să evalueze cererile de autorizații de export care se referă la exporturi către revânzători în mod diferit față de cererile de autorizații de export care se referă la exporturi către utilizatori.

Perioada de valabilitate a unei autorizații unice de export nu depășește perioada de valabilitate a autorizației de import emise de țara terță. Perioada de valabilitate a unei autorizații multiple de export nu depășește trei ani. În cazul în care în autorizația de import emisă de țara terță nu se specifică o perioadă de valabilitate, perioada de valabilitate a unei autorizații de export nu depășește un an, cu excepția situațiilor excepționale și a unor cazuri justificate în mod corespunzător.

Autorizația de export, autorizația de import emisă de țara terță în cauză și documentele de însoțire conțin împreună informațiile următoare:

datele de emitere și de expirare, după caz;

locul de emitere;

țara sau țările exportatoare și de ieșire;

țara terță sau teritoriul de destinație;

ori de câte ori este cazul, fiecare țară terță, țară sau teritoriu prin care sunt transportate mărfurile incluse pe listă;

destinatarul,

destinatarul final, dacă este cunoscut la momentul expedierii;

detalii ce permit identificarea mărfurilor incluse pe listă, precum și cantitatea acestora, incluzând, cel târziu înainte de expediere, marcajul aplicat pe armele de foc sau pe componentele esențiale; și

proprietarul mărfurilor care fac obiectul autorizației de export și al autorizației de import emise de țara terță în cauză, dacă exportatorul este un intermediar.

Informațiile menționate la alineatul (1), dacă sunt prevăzute în autorizația de import emisă de țara terță în cauză, sunt furnizate în prealabil de către exportator țării terțe, țărilor și teritoriilor prin care sunt transportate mărfurile, cel târziu înainte de expediere.

Mărfurile incluse pe listă pot fi exportate numai dacă sunt marcate în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2021/555.

Prin derogare de la articolul 19 alineatul (1), nu este necesară o autorizație de export pentru exportul temporar sau pentru reexportul mărfurilor incluse pe listă în următoarele cazuri:

exportul temporar, efectuat de către vânători, participanți la activități de reconstituire istorică sau practicanți de tir sportiv, al armelor de foc aflate în posesia lor în mod legal, ca parte a efectelor lor personale, pe durata unei călătorii într-o țară terță, cu condiția ca aceștia să prezinte autorității competente de ieșire, prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor, cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de scoaterea mărfurilor incluse pe listă de pe teritoriul vamal al Uniunii, următoarele:

motivele călătoriei lor, în special prin prezentarea unei invitații sau a unei alte dovezi a activităților de vânătoare, de reconstituire istorică sau de tir sportiv prevăzute în țara terță de destinație;

un permis european pentru arme de foc care să acopere armele de foc, astfel cum este menționat la articolul 17 din Directiva (UE) 2021/555;

informații cu privire la care arme de foc, astfel cum sunt enumerate în permisul european pentru arme de foc, și care alte mărfuri, în plus față de armele de foc, care figurează în anexa I sunt destinate a fi scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii și o justificare a tipului și cantității acestor mărfuri care să fie adecvată în raport cu scopul călătoriei; cantitatea de muniție este limitată la maximum 800 de cartușe pentru vânători și maximum 1200 de cartușe pentru practicanții de tir sportiv;

reexportul, ca parte a efectelor personale ale vânătorilor, participanților la activități de reconstituire istorică sau practicanților de tir sportiv, în urma admiterii temporare pentru activități de vânătoare, reconstituire istorică sau tir sportiv, cu condiția ca:

mărfurile incluse pe listă să rămână proprietatea unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Uniunii și să fie reexportate către persoana respectivă;

mărfurile incluse pe listă să fie reexportate în termen de 90 de zile de la intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii;

numărul de referință al autorizației de import să fie furnizat autorității vamale la ieșire, iar exportatorul să menționeze numărul de referință al declarației de admitere temporară în declarația de reexport;

mărfuri neunionale care părăsesc teritoriul vamal al Uniunii după ce traversează teritoriul unuia sau mai multor state membre, fiind plasate sub un regim de tranzit vamal în cazul căruia atât biroul vamal de plecare, cât și cel de destinație sunt situate într-o țară terță;

mărfuri unionale care părăsesc temporar teritoriul vamal al Uniunii și care circulă fiind plasate sub un regim de tranzit vamal pentru a traversa o țară sau un teritoriu din afara teritoriului vamal al Uniunii, având o destinație finală în Uniune, cu condiția ca:

transferul să fie autorizat în conformitate cu Directiva (UE) 2021/555, dacă este necesar; și

circulația planificată să fie notificată autorității competente de destinație cu 10 zile lucrătoare înainte prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

motivele călătoriei lor, în special prin prezentarea unei invitații sau a unei alte dovezi a activităților de vânătoare, de reconstituire istorică sau de tir sportiv prevăzute în țara terță de destinație;

un permis european pentru arme de foc care să acopere armele de foc, astfel cum este menționat la articolul 17 din Directiva (UE) 2021/555;

informații cu privire la care arme de foc, astfel cum sunt enumerate în permisul european pentru arme de foc, și care alte mărfuri, în plus față de armele de foc, care figurează în anexa I sunt destinate a fi scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii și o justificare a tipului și cantității acestor mărfuri care să fie adecvată în raport cu scopul călătoriei; cantitatea de muniție este limitată la maximum 800 de cartușe pentru vânători și maximum 1200 de cartușe pentru practicanții de tir sportiv;

mărfurile incluse pe listă să rămână proprietatea unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Uniunii și să fie reexportate către persoana respectivă;

mărfurile incluse pe listă să fie reexportate în termen de 90 de zile de la intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii;

numărul de referință al autorizației de import să fie furnizat autorității vamale la ieșire, iar exportatorul să menționeze numărul de referință al declarației de admitere temporară în declarația de reexport;

transferul să fie autorizat în conformitate cu Directiva (UE) 2021/555, dacă este necesar; și

circulația planificată să fie notificată autorității competente de destinație cu 10 zile lucrătoare înainte prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

Autoritatea competentă furnizează persoanei care transmite informațiile în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a) un număr de referință prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

Autoritatea competentă a unui stat membru suspendă, pentru o perioadă care nu depășește 10 zile lucrătoare, procedura de export sau, dacă este necesar, împiedică în alt mod mărfurile incluse pe listă să părăsească teritoriul vamal al Uniunii prin respectivul stat membru, în cazul în care are motive să suspecteze că motivele menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (a) de la prezentul articol, care au fost prezentate de vânători, de participanții la activități de reconstituire istorică sau de practicanții de tir sportiv nu sunt conforme cu considerentele și obligațiile relevante stabilite la articolul 24. Din motive justificate în mod corespunzător, perioada de suspendare respectivă poate fi extinsă de autoritatea competentă la 30 de zile lucrătoare. Autoritatea competentă comunică autorității vamale, prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor, decizia sa de a autoriza acordarea liberului de vamă pentru mărfurile incluse pe listă sau de a lua măsuri suplimentare.

O autorizație de export simplificată poate fi solicitată în următoarele situații:

reexportul mărfurilor incluse pe listă, în termen de 180 de zile de la admiterea lor temporară în scopul evaluării, expunerii sau perfecționării active pentru reparații, cu condiția ca mărfurile respective să rămână proprietatea unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Uniunii și să fie reexportate către persoana respectivă și ca exportatorul să menționeze numărul de referință al declarației de admitere temporară sau de perfecționare activă în declarația de reexport;

reexportul mărfurilor incluse pe listă care au fost depozitate temporar în termenul menționat la articolul 149 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

exportul temporar al mărfurilor incluse pe listă, în scopul evaluării, expunerii și reparării, cu condiția ca exportatorul să dovedească posesia legală asupra mărfurilor respective.

O cerere de autorizație de export simplificată se transmite prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor și include următoarele:

menționarea unuia dintre cele trei scopuri enumerate la alineatul (1);

numele, numărul de identificare, adresa și datele de contact ale exportatorului;

caracteristicile oricăror arme de foc, inclusiv numele producătorului sau denumirea mărcii, țara sau locul de fabricare, numărul de serie și, atunci când este posibil, modelul și anul de fabricație;

data și numărul de referință unic ale autorizației de a deține sau de a avea în posesie o armă de foc și ale autorizației de import din țara terță; sau, după caz, o trimitere la autorizația, în temeiul Directivei (UE) 2021/555, de a fabrica, achiziționa, deține sau comercializa mărfurile incluse pe listă; și

în cazul reexportului mărfurilor incluse pe listă care au fost importate temporar anterior, trimiterea la declarația vamală în temeiul căreia mărfurile respective au fost introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.

Autoritatea competentă prelucrează cererile de autorizații de export simplificate într-un termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data la care s-au furnizat autorității competente toate informațiile necesare. Din motive justificate în mod corespunzător, perioada respectivă poate fi extinsă la 40 de zile lucrătoare. Autorizația de export simplificată se emite prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

Solicitantul poate să obțină autorizația de export simplificată în următoarele condiții:

țara terță sau țările terțe de tranzit nu au avut obiecții cu privire la tranzit, astfel cum se menționează la articolul 20 alineatele (2) și (4);

autoritatea competentă a efectuat verificarea menționată la articolul 20 alineatul (3); și

solicitantul a furnizat autorității competente certificatul de dezactivare, astfel cum se menționează la articolul 20 alineatul (5).

Perioada de valabilitate a unei autorizații de export simplificate emise în conformitate cu alineatul (1) litera (c) nu depășește perioada de valabilitate a autorizației de import emise de țara terță sau un an, în cazul în care țara terță respectivă nu indică o perioadă de valabilitate sau în cazul aplicării unei scutiri de obligația de a deține o autorizație de import.

Atunci când decide dacă să acorde sau nu o autorizație de export sau o autorizație de export simplificată în temeiul prezentului regulament, autoritatea competentă ține seama de toate considerentele relevante, inclusiv de:

obligațiile și angajamentele statului său membru în calitate de parte la convențiile internaționale relevante privind controlul exporturilor sau la tratatele internaționale relevante;

considerente de politică națională externă și de securitate, inclusiv cele reglementate prin Poziția comună 2008/944/PESC;

considerente privind utilizarea finală prevăzută, destinatarul, destinatarul final precis și riscul de deturnare.

În plus față de considerentele relevante prevăzute la alineatul (1), atunci când evaluează o cerere de autorizație de export sau de autorizație de export simplificată, autoritatea competentă ține seama de aplicarea sau neaplicarea de către solicitant a unor mijloace și proceduri proporționale și adecvate care să asigure conformitatea cu dispozițiile și obiectivele prezentului regulament și cu clauzele și condițiile autorizației.

Atunci când decide dacă să acorde sau nu o autorizație de export sau o autorizație de export simplificată în temeiul prezentului regulament, autoritatea competentă respectă toate obligațiile cu privire la măsurile restrictive impuse prin decizii adoptate de Consiliu sau printr-o decizie a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) sau printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, în special în ceea ce privește embargourile asupra armelor, precum și dreptul intern care pune în aplicare obligațiile respective.

Înainte de a acorda o autorizație de export sau o autorizație de export simplificată, o autoritate competentă ține seama de toate refuzurile pronunțate în temeiul prezentului regulament de autoritățile competente ale altor state membre. Autoritatea competentă dintâi poate consulta mai întâi autoritatea sau autoritățile competente în cauză din urmă. Dacă, în urma unei astfel de consultări, autoritatea competentă dintâi decide să acorde o autorizație, ea notifică acest lucru autorității sau autorităților competente în cauză din urmă, furnizând toate informațiile relevante pentru a-și explica decizia. Respectivul schimb de informații se efectuează fără întârziere și prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

Autoritățile competente monitorizează, pe baza gestionării riscurilor, îndeplinirea condițiilor de acordare a autorizațiilor de export și a autorizațiilor de export simplificate pe care le emit. Condițiile de acordare a autorizațiilor pentru o perioadă mai mare de doi ani se monitorizează după doi ani.

Autoritățile competente refuză să acorde autorizații de export sau autorizații de export simplificate dacă se aplică oricare dintre următoarele condiții:

obligațiile și considerentele prevăzute la articolul 24 alineatul (1) nu sunt respectate;

solicitantul este o persoană fizică în al cărei cazier judiciar este consemnat un comportament care constituie o infracțiune enumerată la articolul 2 alineatul (2) din Decizia-cadru 2002/584/JAI sau orice alt comportament, cu condiția ca acesta să constituie o infracțiune pasibilă de o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin patru ani;

arma de foc care urmează să fie exportată a fost declarată ca fiind pierdută, furată sau căutată din alte motive în vederea confiscării;

solicitantul este o persoană juridică, iar una dintre următoarele persoane care are legătură cu persoana juridică respectivă are cazier judiciar, astfel cum este menționat la litera (b):

solicitantul; sau

persoana responsabilă de solicitant sau care exercită controlul asupra conducerii acestuia;

există indicii clare care sugerează că oricare dintre persoanele implicate în tranzacție constituie o amenințare la adresa securității sau o amenințare la adresa siguranței publice sau că persoanele menționate la litera (b) sau (d) de la prezentul alineat nu sunt în măsură să îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul Directivei (UE) 2021/555, al prezentului regulament sau al oricăror autorizații emise în legătură cu armele lor de foc.

solicitantul; sau

persoana responsabilă de solicitant sau care exercită controlul asupra conducerii acestuia;

În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre obțin informații privind condamnările penale anterioare ale solicitantului în alte state membre, prin intermediul sistemului instituit prin Decizia-cadru 2009/315/JAI.

În sensul alineatului (1) litera (c), statele membre verifică dacă în Sistemul de informații Schengen nu există o semnalare privind arma de foc.

Autoritatea competentă anulează, suspendă, modifică sau revocă o autorizație de export sau o autorizație de export simplificată în cazul în care condițiile de acordare a acesteia nu au fost îndeplinite sau nu mai sunt îndeplinite. În cazul în care ia o astfel de decizie, autoritatea competentă pune informațiile respective la dispoziția autorității vamale, fără întârziere, prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

În cazul în care autoritatea competentă a suspendat o autorizație de export sau o autorizație de export simplificată, ea pune decizia sa finală la dispoziția celorlalte autorități competente la sfârșitul perioadei de suspendare, fără întârziere, prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

În cazul în care autoritatea competentă a refuzat să acorde o autorizație de export sau o autorizație de export simplificată, ea înregistrează decizia sa finală, fără întârziere, în sistemul electronic de acordare a licențelor.

Toate informațiile comunicate în conformitate cu prezentul articol sunt comunicate cu respectarea articolului 28 în ceea ce privește confidențialitatea acestora.

În termen de 45 de zile de la ieșirea de pe teritoriul vamal al Uniunii, exportatorul furnizează autorității competente care a emis autorizația de export confirmarea de primire a expedierii de mărfuri incluse pe listă în țara terță de import, prin furnizarea documentelor vamale de import relevante. Respectivele documente se furnizează prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

În absența confirmării de primire a expedierii, astfel cum se menționează la alineatul (1), autoritatea competentă care a emis autorizația de export solicită fără întârziere autorității vamale de export o confirmare a faptului că formalitățile vamale legate de ieșirea mărfurilor incluse pe listă au fost efectuate și că mărfurile incluse pe listă au ieșit de pe teritoriul vamal al Uniunii.

Dacă autoritățile vamale confirmă încheierea formalităților vamale și ieșirea, autoritatea competentă care a emis autorizația de export solicită autorității relevante a țării terțe importatoare să confirme intrarea mărfurilor pe teritoriul său vamal.

În cazul în care autoritatea competentă nu poate obține o confirmare de intrare din partea țării terțe importatoare, astfel cum se prevede la alineatul (3), ea înregistrează informațiile respective în sistemul electronic de acordare a licențelor.

CAPITOLUL IV

O autoritate competentă care acordă o autorizație de export pentru mărfuri incluse pe listă poate efectua verificări ulterioare expedierii pentru a se asigura că exportul respectiv este conform cu angajamentele asumate în declarația utilizatorului, astfel cum este prevăzută în anexa IV, și că mărfurile au ajuns la destinația finală planificată.

Autoritățile competente și autoritățile vamale cooperează între ele și, dacă este necesar, cu autoritățile țărilor terțe pentru a verifica respectarea angajamentelor asumate în declarația utilizatorului, astfel cum este prevăzută în anexa IV, și sosirea mărfurilor incluse pe listă la destinația finală planificată. Verificările ulterioare expedierii pot fi efectuate, după caz, în țări terțe, cu condiția ca aceste țări terțe să își dea acordul, prin cooperare cu autoritățile administrative ale țărilor terțe respective. Statele membre pot solicita Comisiei sprijin pentru efectuarea acestor verificări.

Comisia, autoritățile competente și autoritățile vamale cooperează îndeaproape și fac schimb de informații pentru a asigura punerea în aplicare corectă a prezentului regulament.

Informațiile privind riscurile, inclusiv rezultatele analizei de risc și ale controalelor, relevante pentru asigurarea respectării prezentului regulament și, în special, în ceea ce privește suspiciunea de trafic ilicit cu mărfuri incluse pe listă fac obiectul schimburilor de informații și sunt prelucrate după cum urmează:

informațiile menționate la articolul 46 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 fac obiectul schimburilor de informații dintre autoritățile vamale;

informațiile menționate la articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 fac obiectul schimburilor de informații dintre autoritățile vamale și Comisie;

informațiile menționate la articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 fac obiectul schimburilor de informații dintre autoritățile vamale și autoritățile competente, inclusiv autoritățile competente ale altor state membre.

Schimburile și prelucrarea de informații menționate la alineatul (2) literele (a) și (b) de la prezentul articol se efectuează prin intermediul sistemului instituit în acest scop la articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Atunci când autoritățile vamale fac schimb de informații confidențiale, ele comunică totodată aceste informații Comisiei și autorităților competente în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

Schimburile de informații dintre autoritățile vamale și autoritățile competente se realizează prin mijloacele naționale stabilite sau prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor.

Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului se aplică, mutatis mutandis, măsurilor luate în temeiul prezentului articol.

Atunci când îndeplinește formalitățile vamale pentru mărfurile incluse pe listă, declarantul furnizează, în declarația vamală sau în declarația de reexport, o trimitere la autorizația acordată de autoritatea competentă în temeiul articolului 9, 11, 19 sau 23 sau numărul de referință furnizat de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 22. În cazul în care se utilizează un carnet ATA pentru îndeplinirea formalităților vamale, respectivele informații se furnizează în una dintre părțile acestuia.

Toate informațiile și documentația necesare pentru a demonstra conformitatea mărfurilor incluse pe listă cu prezentul regulament sunt furnizate de către importator sau exportator într-o limbă oficială a statului membru în care este situată autoritatea competentă respectivă sau în limba engleză, conform cererii autorității competente.

Atunci când interconectarea menționată la articolul 34 alineatul (7) este operațională, autoritatea vamală, la acceptarea unei declarații vamale sau a unei declarații de reexport pentru mărfurile incluse pe listă, verifică valabilitatea autorizației prin intermediul mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi. Verificarea se efectuează electronic și automat.

Atunci când autoritatea vamală acordă liberul de vamă mărfurilor incluse pe listă pentru plasarea lor sub un regim vamal sau pentru reexport, acordarea liberului de vamă se comunică electronic și automat sistemului electronic de acordare a licențelor prin intermediul mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, odată ce interconectarea menționată la articolul 34 alineatul (7) devine operațională. Atunci când mărfurile incluse pe listă sunt plasate sub regimul de admitere temporară, sunt exportate temporar sau sunt reexportate utilizând un carnet ATA, autoritatea vamală înregistrează informațiile privind acordarea liberului de vamă pentru mărfuri în sistemul electronic de acordare a licențelor.

Fără a aduce atingere competențelor care îi sunt conferite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013, dacă se îndoiește că mărfurile intră sub incidența prezentului regulament sau dacă are motive să suspecteze una dintre situațiile de mai jos, autoritatea vamală nu acordă liberul de vamă mărfurilor incluse pe listă pentru plasarea lor sub un regim vamal sau pentru reexport și, în termen de 24 de ore, informează, prin mijloacele naționale stabilite sau prin sistemul electronic de acordare a licențelor, autoritatea competentă, care ia decizia privind tratamentul aplicat mărfurilor respective:

la acordarea autorizației nu au fost luate în considerare informații relevante;

circumstanțele s-au schimbat substanțial de la acordarea autorizației; sau

în alte circumstanțe, mărfurile incluse pe listă nu respectă prezentul regulament.

Dacă o autoritate vamală detectează o expediere de mărfuri incluse pe listă care nu respectă obligațiile prevăzute în prezentul regulament, aceasta ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că mărfurile respective rămân sub supraveghere vamală și, în termen de 24 de ore, informează autoritatea competentă în acest sens.

Autoritatea competentă decide, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, cu privire la tratamentul aplicabil respectivelor mărfuri incluse pe listă și informează autoritatea vamală în legătură cu decizia sa de a permite acordarea liberului de vamă pentru mărfurile respective sau de a lua măsuri suplimentare. Din motive justificate în mod corespunzător, perioada respectivă poate fi extinsă la 30 de zile lucrătoare.

Autoritatea vamală se asigură că decizia autorității competente privind mărfurile incluse pe listă aflate sub supraveghere vamală este executată în conformitate cu legislația vamală.

În cazul în care expedierea de mărfuri incluse pe listă neconforme provine dintr-un alt stat membru sau este destinată unui alt stat membru, autoritatea competentă din statul membru în care a fost detectată expedierea mărfurilor respective informează, fără întârziere, prin intermediul sistemului electronic de acordare a licențelor, autoritatea competentă din statul membru de expediere sau de destinație în ceea ce privește măsurile luate în legătură cu mărfurile respective și motivele care stau la baza acestor măsuri.

În cazul în care există o suspiciune rezonabilă de trafic ilicit cu mărfuri incluse pe listă, mărfurile respective sunt confiscate sau reținute, iar informațiile referitoare la mărfurile confiscate sau reținute în timpul controalelor vamale sunt comunicate fără întârziere de către autoritatea vamală:

autorității competente din statul membru al autorității vamale; și

autorităților competente din statele membre menționate la articolul 40 alineatul (2), prin intermediul aplicației de rețea pentru schimbul securizat de informații (SIENA) a Europol.

Datele privind confiscarea sau reținerea includ, de îndată ce sunt disponibile, următoarele informații:

caracteristicile armei sau armelor de foc, inclusiv numele producătorului sau denumirea mărcii, țara sau locul de fabricație, numărul de serie și anul de fabricație, dacă nu fac parte din numărul de serie, și modelul, dacă este posibil, precum și cantitățile;

categoria sau categoriile armei sau armelor de foc, în conformitate cu anexa I;

după caz, informații privind fabricarea, inclusiv reactivarea armelor de foc dezactivate, transformarea armelor de alarmă și de semnalizare, armele de foc realizate manual sau artizanal, armele de foc produse prin fabricație aditivă sau orice alte informații de interes;

țara de origine;

țara de expediere;

țara de destinație;

mijlocul de transport, inclusiv, după caz, container, camion sau camionetă, vehicul personal, autobuz sau autocar, tren, aviație comercială, aviație generală sau trimiteri poștale și colete, împreună cu, după caz, numărul de înmatriculare al mijlocului de transport utilizat, precum și naționalitatea societății de transport sau cetățenia persoanei care efectuează transportul; și

locul și tipul confiscării sau reținerii, inclusiv, după caz, interiorul teritoriului, punct de trecere a frontierei, frontieră terestră, aeroport sau port maritim.

Articolul 6 alineatul (1) din prezentul regulament nu împiedică autoritatea vamală să aplice articolul 198 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. În cazul în care autoritatea vamală procedează la distrugerea mărfurilor incluse pe listă, conform deciziei autorității competente, costurile aferente distrugerii sunt suportate în conformitate cu articolul 198 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

Comisia stabilește, prin intermediul unui act de punere în aplicare, sistemul care trebuie utilizat pentru colectarea informațiilor statistice anuale privind confiscarea și reținerea mărfurilor incluse pe listă. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (3).

CAPITOLUL V

Statele membre păstrează, timp de cel puțin 20 de ani, toate informațiile referitoare la importul, exportul și reexportul mărfurilor incluse pe listă, care sunt necesare pentru trasabilitatea și identificarea respectivelor mărfuri, precum și pentru a împiedica și a detecta traficul ilicit cu astfel de mărfuri.

Informațiile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol includ, mutatis mutandis, informații în conformitate cu articolul 21 alineatul (1).

Alineatul (1) de la prezentul articol nu se aplică importurilor sau exporturilor menționate la articolul 12 alineatul (1) litera (a) sau la articolul 22 alineatul (1) literele (a) și (b).

Comisia, în consultare cu Grupul de coordonare a importurilor și exporturilor de arme de foc menționat la articolul 39 alineatul (1), prezintă Parlamentului European și Consiliului, în fiecare an, până la 31 octombrie, un raport anual privind punerea în aplicare a prezentului regulament și face public raportul. Raportul include următoarele informații:

numărul de autorizații de import și de export acordate în anul precedent pe teritoriul vamal al Uniunii, la nivelul fiecărui stat membru;

cantitățile de mărfuri incluse pe listă importate pe teritoriul vamal al Uniunii și exportate de pe acesta în cursul anului precedent, pe categorii și subcategorii, astfel cum figurează în anexa I, defalcate în funcție de origine și de țara de destinație, la nivelul fiecărui stat membru;

valoarea în vamă a importurilor și exporturilor menționate la litera (b), la nivelul Uniunii;

numărul de refuzuri de autorizații în cursul anului precedent și motivele respective;

numărul de confiscări, cantitatea de mărfuri incluse pe listă confiscate sau reținute, pe categorii, în cursul anului precedent;

numărul verificărilor ulterioare expedierii la nivelul fiecărui stat membru în cursul anului precedent și rezultatele acestora; și

numărul de încălcări și de sancțiuni legate de asigurarea respectării prezentului regulament la nivelul fiecărui stat membru în cursul anului precedent.

Comisia are acces la datele statistice colectate în cadrul sistemului electronic de acordare a licențelor și în cadrul sistemului care trebuie stabilit în conformitate cu articolul 30 alineatul (8).

Statele membre transmit Comisiei informațiile menționate la alineatul (1) literele (f) și (g) până la 31 iulie în fiecare an.

Statisticile și raportul anual menționat la alineatul (1) nu includ date cu caracter personal, informații sensibile din punct de vedere comercial sau informații protejate din domeniul apărării, al politicii externe sau al securității naționale.

Statele membre pot aplica o taxă pentru a acoperi costurile administrative de prelucrare a cererilor de autorizații.

Comisia instituie și menține un sistem electronic de acordare a licențelor securizat și criptat pentru autorizațiile de import și de export, pentru autorizațiile de export simplificate și pentru înregistrările, informațiile și deciziile referitoare la acestea în temeiul articolelor 9, 11, 12, 13, 19, 22, 23, 25, 26, 28, 29 și 30.

permite înregistrarea persoanelor care au dreptul să solicite o autorizație, o scutire sau o simplificare administrativă în temeiul prezentului regulament înainte de depunerea primei cereri și, dacă este cazul, includerea în profilul de înregistrare a numărului de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI) în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

permite utilizarea unei proceduri electronice pentru a solicita, a acorda, a emite și a stoca o autorizație, o scutire sau o simplificare administrativă în temeiul prezentului regulament;

permite o interconectare cu sistemele electronice naționale de acordare a licențelor prin care pot fi solicitate, acordate și emise în statele membre autorizații, scutiri sau simplificări administrative în temeiul prezentului regulament, precum și transferul de informații din respectivele sisteme electronice naționale de acordare a licențelor;

permite interconectarea cu autoritățile vamale naționale prin intermediul Sistemului de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi, menționat la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2022/2399, inclusiv gestionarea cantității mărfurilor autorizate, dacă este necesar;

permite autorităților competente și autorităților vamale să stabilească profiluri de risc ale persoanelor autorizate sau înregistrate în conformitate cu prezentul regulament pentru a importa, exporta sau reexporta mărfurile incluse pe listă și să stabilească profiluri pentru mărfurile respective, inclusiv avertizări automate cu privire la documentele lipsă referitoare la confirmarea de primire;

permite asistența administrativă și cooperarea dintre autoritățile competente și Comisie pentru a face schimb de informații și statistici privind utilizarea sistemului electronic de acordare a licențelor;

permite autorităților competente să facă schimb de informații, inclusiv în ceea ce privește refuzurile și motivele pentru care se refuză acordarea autorizațiilor, în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament;

permite comunicarea între autoritățile competente și persoanele care solicită o autorizație, o scutire sau o simplificare administrativă, precum și încărcarea în sistem a confirmărilor de primire;

permite comunicarea între autoritățile competente, Comisie și autoritățile vamale în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament;

cu excepția datelor cu caracter personal, permite colectarea de statistici, precum numărul de autorizații acordate, cantitățile și valoarea importurilor și exporturilor efective, numărul de refuzuri de a acorda o autorizație pentru mărfurile incluse pe listă și motivele refuzurilor respective, inclusiv defalcate în funcție de origine și de destinație.

Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme care să reglementeze funcționarea sistemului electronic de acordare a licențelor, inclusiv norme privind prelucrarea datelor cu caracter personal și schimbul de date cu alte sisteme informatice. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (3).

Comisia asigură accesul la sistemul electronic de acordare a licențelor pentru:

autoritățile vamale și autoritățile competente în scopul îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament și al legislației vamale;

persoanele care solicită o autorizație, o scutire sau o simplificare administrativă;

serviciile relevante ale Comisiei, în scopul întreținerii sistemului, al schimbului de date în conformitate cu alineatul (1) literele (e) și (f), precum și al colectării de date în conformitate cu alineatul (1) literele (i) și (j).

Comisia asigură interconectarea dintre sistemul electronic de acordare a licențelor și sistemele electronice naționale de acordare a licențelor, atunci când există astfel de sisteme.

Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul sistemului electronic de acordare a licențelor se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725, după caz.

Sistemul electronic de acordare a licențelor se instituie până la 12 februarie 2027.

În scopul verificării și al comunicării menționate la articolul 29 alineatul (3) și, respectiv, alineatul (4) din prezentul regulament, Sistemul electronic de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi menționat la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2022/2399 conectează sistemul electronic de acordare a licențelor la mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi. Respectiva interconectare se instituie până la 12 februarie 2031.

Statele membre îi prezintă Comisiei un raport, până la data de 1 iulie a fiecărui an, privind modelele de arme de alarmă și de semnalizare care au fost verificate în conformitate cu articolul 8. Rapoartele respective se discută în cadrul Grupului de coordonare a importurilor și exporturilor de arme de foc menționat la articolul 39.

Statele membre raportează, din doi în doi ani, Grupului de coordonare a importurilor și exporturilor de arme de foc menționat la articolul 39 rezultatele monitorizării autorizațiilor menționate la articolul 10 alineatul (8) și la articolul 24 alineatul (5). Rapoartele respective se discută în cadrul Grupului de coordonare a importurilor și exporturilor de arme de foc.

CAPITOLUL VI

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că procedurile lor de autorizare sunt securizate și că autenticitatea documentelor de autorizare poate fi verificată sau validată.

De asemenea, statele membre pot asigura, după caz, verificarea și validarea prin canale diplomatice.

Pentru a se asigura că prezentul regulament este aplicat corect, statele membre iau măsurile necesare și proporționale pentru a permite autorităților lor competente:

să asigure, prin orice măsuri necesare, aplicarea prezentului regulament, inclusiv, după caz, confiscarea și vânzarea sau distrugerea de mărfuri incluse pe listă;

să adune informații despre orice comandă sau tranzacție care implică mărfuri incluse pe listă; și

să stabilească dacă obligațiile care revin unei persoane în temeiul prezentului regulament sunt îndeplinite în mod corespunzător, ceea ce poate include, în special, competența de a pătrunde în sediul persoanei respective, precum și al altor persoane care au un interes în ceea ce privește tranzacția în cauză.

La solicitarea unei țări terțe exportatoare care este parte la Protocolul ONU privind armele de foc la data exportului, autoritatea competentă din statul membru care emite autorizația de import utilizată pentru exportul din țara terță confirmă importul sau depozitarea temporară a mărfurilor incluse pe listă care fac obiectul autorizației de import.

Statele membre adoptă normele privind sancțiunile care se aplică în cazul nerespectării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și disuasive. Statele membre notifică normele și măsurile respective Comisiei și îi comunică orice modificare ulterioară a acestora.

Regimul de protecție a avertizorilor instituit prin Directiva (UE) 2019/1937 se aplică persoanelor care raportează încălcări ale prezentului regulament.

Se instituie un grup de coordonare a importurilor și exporturilor de arme de foc (denumit în continuare Grupul de coordonare), prezidat de un reprezentant al Comisiei. Acesta este alcătuit din reprezentanții autorităților competente menționate la articolul 40 alineatul (2).

Grupul de coordonare examinează orice chestiune privind aplicarea prezentului regulament, care poate fi ridicată fie de către președinte, fie de către un reprezentant al autorităților competente menționate la articolul 40 alineatul (2). Prelucrarea și utilizarea informațiilor în conformitate cu prezentul alineat respectă Regulamentul (CE) nr. 515/97 în ceea ce privește confidențialitatea acestora.

Președintele Grupului de coordonare sau Grupul de coordonare consultă, ori de câte ori este necesar, toate părțile interesate relevante vizate de prezentul regulament.

Fiecare stat membru informează Comisia cu privire la actele cu putere de lege și actele administrative adoptate în cadrul punerii în aplicare a prezentului regulament.

Până la 12 august 2025, fiecare stat membru desemnează autoritatea (autoritățile) națională (naționale) competentă (competente) pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și informează celelalte state membre și Comisia cu privire la aceasta (acestea).

În baza informațiilor primite în conformitate cu alineatul (2), Comisia publică pe site-ul său web o listă a autorităților menționate la respectivul alineat și o actualizează când și dacă apar modificări.

La solicitarea Grupului de coordonare și în orice caz la fiecare 10 ani, Comisia reexaminează punerea în aplicare a prezentului regulament și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea acestuia, care poate include propuneri de modificare. Statele membre furnizează Comisiei toate informațiile necesare pentru întocmirea raportului. Comisia publică un prim raport intermediar privind aplicarea până la 12 februarie 2030.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 42 pentru:

a completa prezentul regulament cu normele de instituire a unei autorizații generale de import a Uniunii, menționată la articolul 9 alineatul (2) litera (c) din prezentul regulament, pentru operatorii economici autorizați pentru securitate și siguranță în temeiul articolului 38 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, precizând formatul, utilizarea și valabilitatea geografică a tipului de autorizație respectiv;

a completa prezentul regulament cu normele de instituire a unei autorizații generale de export a Uniunii, menționată la articolul 19 alineatul (3) litera (d) din prezentul regulament, pentru operatorii economici autorizați pentru securitate și siguranță în temeiul articolului 38 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, precizând formatul, utilizarea și valabilitatea geografică a tipului de autorizație respectiv;

a completa prezentul regulament prin stabilirea părții din carnetul ATA în care trebuie indicate de către declarant, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1), trimiterea la autorizațiile acordate de autoritatea competentă sau numerele de referință furnizate de autoritatea competentă;

a modifica anexa I la prezentul regulament pe baza modificărilor aduse anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 și pe baza modificărilor aduse anexei I la Directiva (UE) 2021/555;

a modifica anexele II, III și IV la prezentul regulament.

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 41 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată.

Delegarea de competențe menționată la articolul 41 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

Un act delegat adoptat în temeiul articolului 41 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Până la 12 februarie 2029, pentru punerea în aplicare a articolului 32 alineatul (1), fiecare stat membru transmite Comisiei, până la data de 31 iulie a fiecărui an, următoarele informații:

numărul de autorizații de import și de export pe care le-a acordat în cursul anului precedent;

numărul de refuzuri de autorizații de export în cursul anului precedent și motivele respective; și

numărul de încălcări și de sancțiuni legate de asigurarea respectării prezentului regulament în cursul anului precedent.

Autorizațiile pentru importul sau exportul mărfurilor incluse pe listă, care intră sub incidența articolelor 9, 11, 19 și 23 și care au fost acordate înainte de 12 februarie 2029 rămân valabile pentru o perioadă de maximum 12 luni de la data respectivă.

Autorizațiile pentru importul sau exportul mărfurilor incluse pe listă, solicitate înainte de 12 februarie 2029 și în așteptare la data respectivă, se acordă în conformitate cu dispozițiile aplicabile înainte de data respectivă. Autorizațiile respective sunt valabile pe o perioadă de maximum 12 luni de la data respectivă.

Restricțiile cantitative la importul mărfurilor incluse pe listă, care sunt menționate la articolul 14 și care sunt în vigoare în statele membre la 11 februarie 2025, sunt notificate Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 15, 16 și 17. Statele membre efectuează notificarea respectivă până la 12 august 2028.

Regulamentul (UE) nr. 258/2012 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa V la prezentul regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 12 februarie 2029.

Cu toate acestea, articolul 2 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2), articolul 9 alineatul (1), articolul 11 alineatul (6), articolele 14-18, articolul 30 alineatul (8), articolul 34, articolul 35, articolele 38-44 și articolul 46 se aplică de la 11 februarie 2025.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2024.Pentru Parlamentul EuropeanPreședintaR. MetsolaPentru ConsiliuPreședinteleBóka J.

ANEXA I

Lista armelor de foc și a munițiilor, în conformitate cu Directiva (UE) 2021/555

Arme de foc și muniții, altele decât cele enumerate în partea I, și componentele esențiale ale acestora.

Arme de alarmă și de semnalizare care nu pot fi transformate

Amortizoare de zgomot

În sensul prezentei anexe:

armă de foc scurtă înseamnă o armă de foc a cărei țeavă nu depășește 30 de centimetri sau a cărei lungime totală nu depășește 60 de centimetri;

armă de foc lungă înseamnă o armă de foc care nu este o armă de foc scurtă;

armă de foc automată înseamnă o armă de foc care, după fiecare foc tras, se încarcă automat și care poate, printr-o singură apăsare de trăgaci, să lanseze mai multe focuri;

armă de foc semiautomată înseamnă o armă de foc care, după fiecare foc tras, se încarcă automat și care nu poate, printr-o singură apăsare de trăgaci, să lanseze mai mult de un singur foc;

armă de foc cu repetiție înseamnă o armă de foc care, după fiecare foc tras, se încarcă manual, prin introducerea pe țeavă a unui cartuș extras din încărcător și transportat cu ajutorul unui mecanism;

armă de foc cu tragere foc cu foc înseamnă o armă de foc fără încărcător care este încărcată înaintea fiecărei trageri prin introducerea manuală a cartușului în camera de încărcare sau într-un spațiu prevăzut în acest scop la intrarea în țeavă.

Pe baza Nomenclaturii combinate a mărfurilor, astfel cum este prevăzută în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun.

Acolo unde în fața codului NC figurează un ex, regimul este determinat în același timp de codul NC și de descrierea corespunzătoare.

armă de foc scurtă înseamnă o armă de foc a cărei țeavă nu depășește 30 de centimetri sau a cărei lungime totală nu depășește 60 de centimetri;

armă de foc lungă înseamnă o armă de foc care nu este o armă de foc scurtă;

armă de foc automată înseamnă o armă de foc care, după fiecare foc tras, se încarcă automat și care poate, printr-o singură apăsare de trăgaci, să lanseze mai multe focuri;

armă de foc semiautomată înseamnă o armă de foc care, după fiecare foc tras, se încarcă automat și care nu poate, printr-o singură apăsare de trăgaci, să lanseze mai mult de un singur foc;

armă de foc cu repetiție înseamnă o armă de foc care, după fiecare foc tras, se încarcă manual, prin introducerea pe țeavă a unui cartuș extras din încărcător și transportat cu ajutorul unui mecanism;

armă de foc cu tragere foc cu foc înseamnă o armă de foc fără încărcător care este încărcată înaintea fiecărei trageri prin introducerea manuală a cartușului în camera de încărcare sau într-un spațiu prevăzut în acest scop la intrarea în țeavă.

Pe baza Nomenclaturii combinate a mărfurilor, astfel cum este prevăzută în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun.

Acolo unde în fața codului NC figurează un ex, regimul este determinat în același timp de codul NC și de descrierea corespunzătoare.

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

ANEXA II(astfel cum se menționează la articolul 9 din prezentul regulament)

Atunci când acordă autorizațiile de import, statele membre vor face tot posibilul pentru a asigura vizibilitatea tipului de autorizație pe formularul eliberat.

Această autorizație de import este valabilă în toate statele membre ale Uniunii până la data expirării.

Tabelul 1

ANEXA III(astfel cum se menționează la articolul 19 din prezentul regulament)

Atunci când acordă o autorizație de export, statele membre vor face tot posibilul pentru a asigura vizibilitatea tipului de autorizație pe formularul eliberat.

Această autorizație de export este valabilă în toate statele membre ale Uniunii până la data expirării.

Tabelul 1

ANEXA IVFormularul declarației utilizatorului

Declarația utilizatorului trebuie să includă cel puțin următoarele informații:

informații privind exportatorul (inclusiv numele, adresa, denumirea comercială și, dacă este disponibil, numărul de înregistrare al societății);

informații privind utilizatorul (inclusiv numele, adresa, denumirea comercială și, dacă este disponibil, numărul de înregistrare al societății);

țara de destinație finală;

descrierea mărfurilor, inclusiv, dacă este disponibil, numărul contractului sau numărul de ordine;

dacă este cazul, cantitatea sau valoarea mărfurilor destinate exportului;

semnătura, numele și funcția utilizatorului;

numele autorității naționale competente din țara de destinație finală;

atunci când este impusă de dreptul intern sau de practicile naționale ale unei țări terțe, o autorizație de import sau o certificare de import emisă de autoritățile naționale competente (inclusiv data, numele, funcția și semnătura originală a funcționarului care acordă autorizația);

data eliberării declarației utilizatorului;

dacă este cazul, un număr de identificare sau de contract unic referitor la declarația utilizatorului;

un angajament că produsele vor fi utilizate numai în scopuri civile; și

dacă este cazul, informații privind intermediarul relevant (inclusiv numele, adresa, denumirea comercială și, dacă este disponibil, numărul de înregistrare al societății).

informații privind exportatorul (inclusiv numele, adresa, denumirea comercială și, dacă este disponibil, numărul de înregistrare al societății);

informații privind utilizatorul (inclusiv numele, adresa, denumirea comercială și, dacă este disponibil, numărul de înregistrare al societății);

țara de destinație finală;

descrierea mărfurilor, inclusiv, dacă este disponibil, numărul contractului sau numărul de ordine;

dacă este cazul, cantitatea sau valoarea mărfurilor destinate exportului;

semnătura, numele și funcția utilizatorului;

numele autorității naționale competente din țara de destinație finală;

atunci când este impusă de dreptul intern sau de practicile naționale ale unei țări terțe, o autorizație de import sau o certificare de import emisă de autoritățile naționale competente (inclusiv data, numele, funcția și semnătura originală a funcționarului care acordă autorizația);

data eliberării declarației utilizatorului;

dacă este cazul, un număr de identificare sau de contract unic referitor la declarația utilizatorului;

un angajament că produsele vor fi utilizate numai în scopuri civile; și

dacă este cazul, informații privind intermediarul relevant (inclusiv numele, adresa, denumirea comercială și, dacă este disponibil, numărul de înregistrare al societății).

ANEXA VTabel de corespondență

Tabelul 1