Regulamentul (UE) 2024/3024 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 691/2011 în ceea ce privește introducerea de noi module pentru conturile economice de mediu (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 338 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

Prin Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului a fost instituit al optulea program de acțiune pentru mediu și s-a confirmat că monitorizarea, inclusiv prin furnizarea unor informații fiabile privind schimbările de mediu, este esențială pentru elaborarea unei politici eficace, pentru punerea în aplicare a politicii respective cu scopul de a atinge obiectivele de mediu ale Uniunii și pentru responsabilizarea cetățenilor. Ar trebui să fie elaborate instrumente, precum conturile economice de mediu, care să permită o mai bună conștientizare la nivel general în ceea privește efectele activităților socioeconomice asupra mediului și contribuția mediului la economie și la bunăstare.

Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului prevede faptul că Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a regulamentului respectiv și, dacă este cazul, luând în considerare constatările studiilor-pilot menționate în regulamentul respectiv, trebuie să propună introducerea de noi module pentru conturile economice de mediu, cum ar fi transferurile referitoare la mediu (subvenții), conturile pentru păduri și conturile pentru servicii ecosistemice.

Noile module pentru conturile economice de mediu urmează să contribuie în mod direct la prioritățile de politică ale Uniunii în domeniul mediului, astfel cum se menționează, de exemplu, în al optulea program de acțiune pentru mediu.

Comisia pentru statistică a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Cadrul central al Sistemului de conturi economice și de mediu (SEEA) ca standard internațional de statistică cu ocazia celei de a 43-a sesiuni, desfășurate în februarie 2012, precum și capitolele 1-7 ale contabilității referitoare la ecosisteme din cadrul SEEA (SEEA EA), care descriu cadrul contabil și conturile fizice, cu ocazia celei de a 52-a sesiuni, desfășurate în martie 2021. Noile module prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu cadrul central al SEEA și cu SEEA EA. În plus, în cadrul SEEA a fost pus în aplicare Sistemul de conturi economice și de mediu pentru apă (SEEA-Apă), care sprijină cadrul central al SEEA.

Pentru a-și îndeplini sarcinile care îi revin în temeiul tratatelor și al dreptului internațional, în special cele legate de mediu, sustenabilitate și schimbări climatice, Uniunea ar trebui să dispună de informații relevante, cuprinzătoare și fiabile. Un proces decizional bazat pe dovezi necesită statistici care să îndeplinească criterii exigente în materie de calitate, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului. În plus, este necesar ca Comisia (Eurostat) să prezinte datele colectate într-un mod mai accesibil și mai ușor de utilizat, promovându-le totodată în mod activ.

În vederea atingerii obiectivului neutralității climatice în Uniune până în 2050, este esențial ca toate actele juridice și toate procesele Uniunii să fie corelate cu obiectivele climatice și de mediu pe termen lung ale Uniunii, astfel cum sunt stabilite în Pactul verde european, în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului și în pachetul Pregătiți pentru 55. O serie de acte juridice ale Uniunii impun deja o monitorizare atentă a tendințelor și, prin urmare, a unor date suplimentare și mai precise. În acest sens, este esențial să fie colectate de la statele membre date relevante și detaliate cu privire la investițiile lor în domeniul mediului, pentru a se garanta că Uniunea urmează calea îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european. Din toate aceste motive, sistemul de conturi economice de mediu europene urmează să fie dezvoltat pentru a reprezenta un instrument cuprinzător care să furnizeze date suplimentare semnificative pentru monitorizarea punerii în aplicare a legislației Uniunii în domeniul mediului și pentru elaborarea politicilor de mediu ale Uniunii.

Al optulea program de acțiune pentru mediu solicită instituirea, fără întârziere, a unui cadru obligatoriu al Uniunii pentru monitorizarea și raportarea progreselor înregistrate de statele membre în eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, pe baza unei metodologii stabilite de comun acord, precum și fixarea unui termen la nivelul Uniunii, la nivel național, regional și local pentru eliminarea treptată a acestor subvenții, în conformitate cu ambiția de a limita încălzirea globală la 1,5 oC, ceea ce reprezintă obiectivul pe termen lung privind temperatura al Acordului de la Paris, adoptat în conformitate cu Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. În acest sens, Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită acestui subiect în cadrul programului său pentru studii-pilot și studii de fezabilitate și să evalueze calitatea datelor disponibile privind subvențiile pentru energie, inclusiv subvențiile pentru combustibilii fosili. Dacă este cazul, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă în vederea introducerii unui modul privind subvențiile pentru energie, inclusiv subvențiile pentru combustibilii fosili, în cadrul conturilor economice de mediu europene.

Apa reprezintă o resursă esențială și prin urmare este necesar să se asigure o gestionare durabilă a acestei resurse și să se înțeleagă relația sa cu activitatea economică. Prin urmare, Comisia ar trebui să evalueze calitatea datelor disponibile privind apa și să prezinte Parlamentului European și Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă în vederea introducerii unui modul privind apa în cadrul conturilor economice de mediu europene.

Adaptarea este o componentă esențială a răspunsului mondial pe termen lung la schimbările climatice. Este necesar să se abordeze riscurile tot mai mari pentru sănătate legate de climă, inclusiv valurile de căldură, incendiile forestiere și inundațiile tot mai frecvente și mai intense, amenințările la adresa siguranței și a securității alimentare și a apei și apariția și răspândirea bolilor infecțioase. Efectele adverse ale schimbărilor climatice pot depăși capacitățile de adaptare ale statelor membre. Prin urmare, statele membre și Uniunea ar trebui să își consolideze capacitatea de adaptare și reziliența și să își reducă vulnerabilitatea în fața schimbărilor climatice, astfel cum se prevede la articolul 7 din Acordul de la Paris, precum și să amplifice la maximum beneficiile conexe ale altor politici și acte juridice. Regulamentul (UE) 2021/1119 impune statelor membre să adopte strategii și planuri naționale de adaptare cuprinzătoare bazate pe analize solide în materie de schimbări climatice și vulnerabilitate, pe evaluări și indicatori cu privire la progresele înregistrate, bazându-se pe cele mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile. Întrucât este necesară monitorizarea progreselor înregistrate în direcția adaptării la schimbările climatice, Comisia ar trebui să evalueze calitatea datelor disponibile privind adaptarea la schimbările climatice. Pe baza rezultatelor obținute, dacă este cazul, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă în vederea introducerii unui modul privind adaptarea la schimbările climatice în cadrul conturilor economice de mediu europene.

Declinul biodiversității se numără printre principalele vulnerabilități cu care se confruntă economiile, alături de schimbările climatice, fiind amplificat de acestea. Biodiversitatea este esențială pentru securitatea alimentară, bunăstarea umană și reziliența generală a societăților și a economiilor. Prin urmare, statele membre și Uniunea ar trebui să își consolideze răspunsul la criza biodiversității în conformitate cu angajamentele lor internaționale asumate în temeiul Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, adoptat de cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică.

Conturile referitoare la ecosisteme, ca mijloc de prezentare a datelor privind amploarea și starea activelor ecosistemice și a serviciilor furnizate de acestea societății și economiei, urmăresc să atribuie o valoare naturii, permițând o mai bună luare în considerare a costurilor pentru natură. Scopul stabilirii unor valori monetare ar trebui să fie creșterea vizibilității costului lipsei de acțiune și sprijinirea Uniunii în vederea atingerii obiectivelor sale de mediu. Pentru a pregăti în mod adecvat introducerea cerințelor de raportare pentru valorile monetare ale serviciilor ecosistemice, aceasta ar trebui să fie precedată de studii-pilot și studii de fezabilitate, ținând seama de standardele internaționale relevante. Scopul studiilor respective ar trebui să fie acela de a investiga, printre altele, valorile monetare care trebuie raportate, relațiile dintre valorile respective și modificările legate de furnizarea și utilizarea actuală a serviciilor ecosistemice, potențialele utilizări în sprijinul politicilor ale rezultatelor diferitelor metode de estimare, condițiile în care estimările sunt adecvate pentru a fi agregate între ele și cu alte agregate contabile naționale și formatul cel mai potrivit al tabelelor pentru raportare. Pentru a produce pe deplin efectele scontate, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a posibilităților metodologice și a fezabilității măsurării monetare a serviciilor ecosistemice, luând în considerare SEEA EA. Pe baza rezultatelor obținute, Comisia ar trebui să poată prezenta Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă de modificare a Regulamentului (UE) nr. 691/2011 pentru a include conturile monetare referitoare la ecosisteme.

În concluziile sale din 6 noiembrie 2020 privind statisticile europene, Consiliul a încurajat sistemul statistic european să răspundă noilor solicitări de informații aferente Pactului verde european, inclusiv celor legate de revizuirea și extinderea programului conturilor economice de mediu europene.

În 2019, Curtea de Conturi Europeană a publicat Raportul special nr. 16/2019, intitulat Conturile economice de mediu europene: utilitatea lor pentru factorii de decizie poate fi îmbunătățită. În raportul respectiv se subliniază necesitatea unor date mai complete privind pădurile și ecosistemele și a punerii în aplicare depline a conturilor pentru păduri.

Comisia (Eurostat) și institutele naționale de statistică și alte autorități naționale responsabile de elaborarea conturilor economice de mediu ar trebui să depună eforturi pentru a extinde în permanență sfera de acoperire și pentru a îmbunătăți calitatea datelor statistice care stau la baza monitorizării și evaluării progreselor înregistrate de Uniune în punerea în aplicare a actelor legislative adoptate în cadrul pachetului Pregătiți pentru 55 și în concordanță cu Pactul verde european, Regulamentul (UE) 2021/1119, Mecanismul de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului și cu alte acte juridice relevante, precum și cu respectarea angajamentelor internaționale ale Uniunii, luând totodată în considerare standardele statistice internaționale elaborate de Organizația Națiunilor Unite și alte organisme.

Începând din 2011, conturile economice de mediu europene au furnizat date și statistici de foarte bună calitate pentru a sprijini elaborarea de politici bazate pe date concrete în domeniile Pactului verde european și în alte domenii de politică ale Uniunii. Este extrem de important ca datele și statisticile respective să fie publicate și prezentate într-un mod ușor de înțeles și accesibil pentru toți utilizatorii. Comisia (Eurostat) ar trebui să dezvolte și să întrețină un portal de date statistice care să sintetizeze indicatorii-cheie din conturile economice de mediu, într-un mod ușor de utilizat. Accesul la portalul de date respectiv ar trebui să fie public și gratuit. Portalul de date statistice ar trebui să vizeze îmbunătățirea diseminării și comunicării conturilor economice de mediu europene. De asemenea, acesta nu ar trebui să interfereze cu mecanismele de guvernanță instituite pentru raportarea și monitorizarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor și țintelor unor inițiative specifice ale Uniunii, cum ar fi, de exemplu, al optulea program de acțiune pentru mediu.

Pentru a se asigura flexibilitatea și pentru a se reduce sarcina administrativă impusă respondenților, institutelor naționale de statistică și altor autorități naționale, ar trebui să li se permită statelor membre să utilizeze alte surse și metode relevante și abordări inovatoare, cum ar fi observarea Pământului (serviciile Copernicus). Statele membre ar trebui să informeze Comisia și să furnizeze detalii cu privire la calitatea respectivelor abordări.

Statele membre ar trebui să poată primi sprijin financiar pentru modernizarea și îmbunătățirea calității și actualității statisticilor de mediu și pentru punerea în aplicare a studiilor-pilot și studii de fezabilitate din cadrul Programului privind piața unică instituit prin Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului. În contextul cadrelor financiare multianuale ulterioare, sprijinul financiar ar trebui acordat în conformitate cu normele Programului statistic european aplicabil menționat în Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Întrucât Uniunea este formată din 27 de state membre, este indicat să se facă trimitere la UE-27.

Este necesar să se actualizeze lista posibilelor viitoare conturi economice de mediu europene, prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 691/2011, în vederea corelării acesteia cu actualele priorități de politică ale Uniunii.

Sistemul european de conturi 1995 (SEC 95) a fost înlocuit cu Sistemul european de conturi 2010 (SEC 2010), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

SEC 2010 conține cadrul de referință pentru standardele, definițiile, clasificările și normele contabile comune destinate întocmirii conturilor statelor membre pentru cerințele statistice ale Uniunii.

Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, ar trebui să publice un manual metodologic, care să conțină orientări suplimentare privind compilarea conturilor economice de mediu stabilite în diferitele module introduse de prezentul regulament. Manualul ar trebui să includă orientări pentru calcularea caracteristicilor conturilor pentru păduri, cum ar fi creșterea anuală netă a masei lemnoase din stocul de arbori vii sau calcularea serviciilor de aprovizionare ale ecosistemelor, cum ar fi contribuția reducerii concentrațiilor de gaze cu efect de seră la reglarea climei la nivel mondial. Manualul ar trebui să fie publicat după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Atenuarea schimbărilor climatice, incluzând investițiile aferente, este indispensabilă pentru atingerea obiectivului neutralității climatice în Uniune până în 2050. Comisia (Eurostat) ar trebui să înceapă să furnizeze periodic date și statistici compilate pe baza datelor relevante disponibile din modulele conturilor economice de mediu și, dacă este cazul, din alte surse de date. Datele respective ar trebui să fie defalcate pe state membre și să acopere toate sectoarele economice relevante pentru atenuarea schimbărilor climatice.

Pentru a ține seama de evoluțiile de mediu, economice și tehnice, atunci când este necesar, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei pentru a completa Regulamentul (UE) nr. 691/2011 prin furnizarea de orientări metodologice, precum și pentru a modifica anexele I-IX la regulamentul respectiv în ceea ce privește lista caracteristicilor pentru care datele urmează să fie compilate și transmise, în special secțiunea 3 din anexa V, astfel încât să includă caracteristici privind alte investiții în atenuarea schimbărilor climatice. Comisia ar trebui să se asigure că actele sale delegate nu impun o sarcină suplimentară semnificativă pentru statele membre sau pentru respondenți. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta acte de punere în aplicare prin care se acordă derogări statelor membre, într-un termen specificat, în măsura în care sistemele lor statistice naționale necesită adaptări majore. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume introducerea de noi module pentru conturile economice de mediu în cadrul juridic al statisticilor europene privind conturile economice de mediu, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, pentru consecvență și comparabilitate, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

A fost consultat Comitetul Sistemului Statistic European.

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 691/2011 ar trebui să fie modificat,

Regulamentul (UE) nr. 691/2011 se modifică după cum urmează:

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 2 se adaugă următoarele puncte:

conturi pentru păduri înseamnă conturi de active pentru resursele forestiere, care cuprind suprafețe împădurite și masa lemnoasă de pe suprafețe împădurite, precum și conturi de activitate economică pentru silvicultură și exploatare forestieră;

subvenții de mediu și transferuri similare înseamnă transferuri curente și de capital, în sensul SEC 2010, destinate sprijinirii activităților de protecție a mediului și de ocrotire a resurselor naturale și a produselor conexe;

conturi referitoare la ecosisteme înseamnă un set de conturi menite să furnizeze informații coerente cu privire la amploarea și starea ecosistemelor și cu privire la fluxurile de servicii dinspre ecosistemele respective către sistemul socioeconomic.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) se adaugă următoarele litere:

un modul pentru conturile pentru păduri, astfel cum este prevăzut în anexa VII;

un modul pentru conturile referitoare la subvenții de mediu și transferuri similare, astfel cum este prevăzut în anexa VIII;

un modul pentru conturile referitoare la ecosisteme, astfel cum este prevăzut în anexa IX.

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

pentru a completa prezentul regulament prin furnizarea de orientări metodologice;

pentru a modifica anexele I-VI în ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (2) literele (c), (d) și (e);

pentru a modifica anexele VII, VIII și IX în ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (2) literele (c), (d) și (e), cu condiția ca:

lista caracteristicilor menționate la alineatul (2) litera (c) să fie modificată cu cel mult patru caracteristici pentru fiecare anexă o dată la trei ani; și

informațiile menționate la alineatul (2) litera (d) să fie modificate numai pentru a stabili primul an de referință, frecvența și termenele de transmitere în cazul oricăror caracteristici adăugate.

lista caracteristicilor menționate la alineatul (2) litera (c) să fie modificată cu cel mult patru caracteristici pentru fiecare anexă o dată la trei ani; și

informațiile menționate la alineatul (2) litera (d) să fie modificate numai pentru a stabili primul an de referință, frecvența și termenele de transmitere în cazul oricăror caracteristici adăugate.

un modul pentru conturile pentru păduri, astfel cum este prevăzut în anexa VII;

un modul pentru conturile referitoare la subvenții de mediu și transferuri similare, astfel cum este prevăzut în anexa VIII;

un modul pentru conturile referitoare la ecosisteme, astfel cum este prevăzut în anexa IX.

pentru a completa prezentul regulament prin furnizarea de orientări metodologice;

pentru a modifica anexele I-VI în ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (2) literele (c), (d) și (e);

pentru a modifica anexele VII, VIII și IX în ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (2) literele (c), (d) și (e), cu condiția ca:

lista caracteristicilor menționate la alineatul (2) litera (c) să fie modificată cu cel mult patru caracteristici pentru fiecare anexă o dată la trei ani; și

informațiile menționate la alineatul (2) litera (d) să fie modificate numai pentru a stabili primul an de referință, frecvența și termenele de transmitere în cazul oricăror caracteristici adăugate.

lista caracteristicilor menționate la alineatul (2) litera (c) să fie modificată cu cel mult patru caracteristici pentru fiecare anexă o dată la trei ani; și

informațiile menționate la alineatul (2) litera (d) să fie modificate numai pentru a stabili primul an de referință, frecvența și termenele de transmitere în cazul oricăror caracteristici adăugate.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

titlul se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următorul alineat:

La articolul 5, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

se adaugă următoarea literă:

orice altă sursă, metodă sau abordare inovatoare relevantă, în măsura în care permite elaborarea unor conturi economice de mediu comparabile și conforme cu cerințele de calitate specifice aplicabile.

se adaugă următorul paragraf:

orice altă sursă, metodă sau abordare inovatoare relevantă, în măsura în care permite elaborarea unor conturi economice de mediu comparabile și conforme cu cerințele de calitate specifice aplicabile.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

Se introduce următorul articol:

elaborarea de metodologii în scopuri statistice în temeiul prezentului regulament, inclusiv prin participarea statelor membre la studiile-pilot și studiile de fezabilitate reprezentative menționate la articolul 4;

îmbunătățirea calității statistice a conturilor, în special pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea proceselor, inclusiv prin soluții digitale care vizează producerea de statistici de mai bună calitate;

îmbunătățirea actualității conturilor și reducerea sarcinii administrative și de raportare.

Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

Se introduce următorul articol:

Articolul 10 se modifică după cum urmează:

la al doilea paragraf, prima liniuță se înlocuiește cu textul următor:

de introducere de noi module pentru conturile economice de mediu, cum ar fi conturile pentru apă (cantitative și calitative), conturile de cheltuieli legate de gestionarea resurselor, subvenții sau măsuri de sprijin potențial dăunătoare pentru mediu și conturile referitoare la deșeuri

se adaugă următoarele paragrafe:

de introducere de noi module pentru conturile economice de mediu, cum ar fi conturile pentru apă (cantitative și calitative), conturile de cheltuieli legate de gestionarea resurselor, subvenții sau măsuri de sprijin potențial dăunătoare pentru mediu și conturile referitoare la deșeuri

În secțiunea 3 primul paragraf din anexa IV, a opta liniuță se elimină.

Toate trimiterile la UE-28 și, respectiv, la SEC 95 se înlocuiesc în tot textul și în anexe cu trimiteri la UE-27 și, respectiv, SEC 2010.

Anexele VII, VIII și IX se adaugă în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

De la 1 ianuarie 2025, datele privind transferurile pentru protecția mediului primite sau plătite, transmise anterior în conformitate cu anexa IV, se transmit în conformitate cu anexa VIII.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 punctul 11 se aplică de la 1 ianuarie 2025.

Adoptat la Strasbourg, 27 noiembrie 2024.Pentru Parlamentul EuropeanPreședintaR. MetsolaPentru ConsiliuPreședinteleBÓKA J.

ANEXĂ

„ANEXA VIIMODUL PENTRU CONTURILE PENTRU PĂDURI

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Conturile pentru păduri înregistrează și prezintă date cu privire la resursele forestiere și activitatea economică din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere într-un mod pe deplin compatibil cu datele raportate în cadrul SEC 2010. Conturile pentru păduri furnizează date complementare și utilizează concepte adaptate naturii specifice a pădurilor și a sectorului silviculturii și al exploatării forestiere.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru conturile pentru păduri.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Conturile pentru păduri înregistrează stocurile și fluxurile de resurse forestiere (suprafețe împădurite și lemn) și activitatea economică din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere, inclusiv producția de lemn rotund și extracția și recoltarea de produse vegetale forestiere diferite de lemn.

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează conturi pentru păduri conform caracteristicilor descrise în prezenta secțiune.

Conturi de active ale suprafețelor împădurite și lemnului. Suprafețele împădurite sunt definite drept suma următoarelor trei puncte.

Păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn: păduri în care restricțiile de mediu, sociale sau economice nu au un impact semnificativ asupra aprovizionării curente sau potențiale cu lemn. Restricțiile respective pot fi stabilite prin norme juridice, prin decizii ale gestionarului ori ale proprietarului sau din alte motive.

Pădurile care nu sunt disponibile pentru aprovizionarea cu lemn: toate pădurile care nu sunt considerate disponibile pentru aprovizionarea cu lemn în conformitate cu litera (a). Acestea sunt păduri în care restricțiile de mediu, sociale, economice sau juridice împiedică aprovizionarea semnificativă cu lemn. Din aceste păduri fac parte (i) păduri cu restricții juridice sau restricții care rezultă din alte decizii politice care exclud total sau limitează drastic aprovizionarea cu lemn din motive precum conservarea mediului sau a biodiversității (păduri de protecție, parcuri naționale, rezervații naturale și alte zone protejate, cum ar fi cele de interes special de mediu, științific, istoric, cultural sau spiritual); (ii) pădurile în care productivitatea fizică sau calitatea lemnului este prea scăzută sau costurile de recoltare și transport sunt prea ridicate pentru a justifica recoltarea lemnului, cu excepția tăierilor ocazionale pentru consumul final propriu.

Alte suprafețe împădurite.

Pădurea este definită drept o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge pragurile respective in situ. Nu sunt considerate păduri suprafețele utilizate preponderent în scopuri agricole și nici arborii din spații urbane, cum ar fi parcurile, aleile și grădinile din orașe.

Alte suprafețe împădurite sunt definite drept suprafețele care nu sunt încadrate în clasa pădurilor, care sunt mai mari de 0,5 hectare și care sunt alcătuite fie din arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului între 5 % și 10 % sau din arbori care pot atinge pragurile respective in situ fie dintr-o combinație de arbuști, tufișuri și arbori cu o acoperire mai mare de 10 %. Nu sunt considerate păduri suprafețele utilizate preponderent în scopuri agricole și nici arborii din spații urbane, cum ar fi parcurile, aleile și grădinile din orașe.

Creșterea anuală netă a masei lemnoase este definită drept creșterea anuală medie în volum a arborilor vii minus mortalitatea medie anuală.

Operațiunile de îndepărtare sunt definite drept volumul tuturor arborilor, vii sau morți, care sunt doborâți și îndepărtați din pădure, de pe alte suprafețe împădurite sau din alte locuri de doborâre. Intră în această categorie lemnul rotund nevândut care este depozitat pe marginea drumurilor forestiere. Intră în această categorie și pierderile naturale care sunt recuperate, operațiunile de îndepărtare a masei lemnoase provenite din arbori doborâți într-o perioadă anterioară, care sunt efectuate în anul curent, operațiunile de îndepărtare a masei lemnoase din alte părți decât trunchiul (cum ar fi buturugile și ramurile) și îndepărtarea arborilor uciși sau avariați din cauze naturale, cum ar fi incendiile, vântul, insectele și bolile (cunoscute sub denumirea de pierderi naturale). Nu intră în această categorie biomasa nelemnoasă sau alt tip de masă lemnoasă care este lăsată în pădure, nefiind îndepărtată în cursul anului, cum ar fi buturugile, ramurile, vârfurile arborilor și reziduurile de doborâre (deșeurile rezultate din recoltare).

Pierderile iremediabile sunt definite drept reziduurile de doborâre și întreaga doborâtură de vânt care nu pot fi îndepărtate din pădure, precum și masa lemnoasă pierdută în urma incendiilor forestiere.

Conturi economice care raportează activitatea economică din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere. Sectorul silviculturii și al exploatării forestiere este definit drept toate unitățile cu activitate economică la nivel local (UAE-uri locale) în care se desfășoară activități încadrate în diviziunea A02 din NACE Rev. 2.

Se raportează următoarele caracteristici, utilizându-se definițiile SEC 2010:

producția;

din care: producția pentru consumul final propriu;

consumul intermediar;

valoarea adăugată brută;

consumul de capital fix;

alte impozite pe producție;

alte subvenții pentru producție;

remunerarea salariaților;

formarea brută de capital fix și achiziții minus cedări de active nefinanciare neproduse;

variația stocurilor;

transferurile de capital.

Statele membre raportează ocuparea forței de muncă în sectorul silviculturii și al exploatării forestiere în mii de unități de muncă anuale (UMA-uri), astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului.

Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 decembrie 2003 privind conturile economice pentru agricultură în cadrul Comunității (JO L 33, 5.2.2004, p. 1).

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

Statisticile trebuie compilate și transmise anual.

Statisticile se transmit în termen de 21 de luni de la sfârșitul anului de referință.

Pentru a satisface nevoia utilizatorilor de a avea de seturi de date complete și actuale, Comisia (Eurostat) întocmește, imediat ce sunt puse la dispoziție suficiente date naționale, estimări ale totalurilor la nivelul UE pentru principalele agregate ale acestui modul. Ori de câte ori este posibil, Comisia (Eurostat) întocmește și publică estimări referitoare la date care nu au fost transmise de statele membre în termenul specificat la punctul 2.

Primul an de referință este 2023.

În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ datele anuale din 2022 până în primul an de referință.

În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date către Comisie, statele membre furnizează date anuale pentru anii n-2, n-1 și n, unde n este anul de referință. Statele membre retransmit datele aferente anilor care încep cu 2022 ori de câte ori datele sunt revizuite. Statele membre pot furniza orice date disponibile pentru anii anteriori anului 2022.

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

Pentru caracteristicile stabilite în secțiunea 3 se raportează următoarele date:

Aria suprafețelor împădurite, defalcată pe:

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

alte suprafețe împădurite.

Fiecare dintre respectivele categorii este defalcată, la rândul său, pe:

arie inițială la începutul anului de referință;

împăduriri și alte creșteri;

despăduriri și alte descreșteri;

reclasificare statistică;

arie finală la sfârșitul anului de referință.

Datele se raportează în mii de hectare.

Volumul de masă lemnoasă, defalcat pe:

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

alte suprafețe împădurite.

Pădurile disponibile pentru aprovizionarea cu lemn sunt defalcate, la rândul lor, pe:

stoc inițial la începutul anului de referință;

creștere netă;

operațiuni de îndepărtare;

pierderi iremediabile;

reclasificare statistică;

sold contabil;

stoc final la sfârșitul anului de referință.

Pădurile nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn și alte suprafețe împădurite sunt defalcate, la rândul lor, pe:

stoc inițial la începutul anului de referință;

operațiuni de îndepărtare;

alte modificări (între stocul inițial și stocul final);

stoc final la sfârșitul anului de referință.

Datele se raportează în mii de m3, calculate cu scoarță.

Valoarea masei lemnoase, defalcată pe:

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

alte suprafețe împădurite.

Pădurile disponibile pentru aprovizionarea cu lemn sunt defalcate, la rândul lor, pe:

stoc inițial la începutul anului de referință;

creștere netă;

operațiuni de îndepărtare;

pierderi iremediabile;

reevaluare;

reclasificare statistică;

sold contabil;

stoc final la sfârșitul anului de referință.

Pădurile nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn și alte suprafețe împădurite sunt defalcate, la rândul lor, pe:

stoc inițial la începutul anului de referință;

operațiuni de îndepărtare;

alte modificări (între stocul inițial și stocul final);

stoc final la sfârșitul anului de referință.

Datele se raportează în milioane, în moneda națională.

Pentru conturile economice, producția menționată în secțiunea 3 se raportează în conformitate cu următoarea defalcare, produsele fiind definite conform versiunii 2.1 a Clasificării produselor în funcție de domeniul de activitate:

arbori de pădure vii (produsul 02.10.11) și semințe de arbori de pădure (produsul 02.10.12);

arbori de pădure, definiți drept creșterea netă a masei lemnoase în pădurile cultivate (produsul 02.10.30);

lemn brut (produsul 02.20.1), inclusiv vânzările de masă lemnoasă din păduri necultivate, cuprinzând următoarele elemente de raportat pe două rânduri separate:

lemn de foc (produsele 02.20.14 și 02.20.15);

bușteni, și anume suma buștenilor de conifere (produsul 02.20.11), a buștenilor de neconifere, cu excepția lemnului tropical (produsul 02.20.12) și a buștenilor de lemn tropical (produsul 02.20.13);

produse vegetale forestiere diferite de lemn (produsul 02.30);

servicii caracteristice activității de silvicultură și exploatare forestieră, definite drept servicii de pepinieră forestieră (produsul 02.10.2), servicii de sprijin în domeniul silviculturii (produsul 02.4) și orice alt serviciu furnizat de o unitate cu activitate economică la nivel local (UAE) din sectorul silviculturii;

alte produse rezultate din activități secundare conexe în UAE locală, cum ar fi ciupercile și trufele (01.13.8), alte bace și fructe de genul Vaccinium n.c.a. (01.25.19), cauciuc natural (01.29.10), alte tipuri de lemn brut, inclusiv araci despicați și pari din lemn (16.10.39), cărbune de lemn (20.14.72), servicii prestate în rezervații naturale, incluzând serviciile prestate în rezervațiile naturale pentru animale sălbatice (91.04.12) și orice alt produs realizat de o UAE locală.

Consumul intermediar de produse ale sectorului silviculturii și al exploatării forestiere, menționat în secțiunea 3, se raportează în conformitate cu următoarea defalcare, produsele fiind definite conform versiunii 2.1 a Clasificării produselor în funcție de domeniul de activitate:

suma arborilor de pădure vii (produsul 02.10.11), a semințelor de arbori de pădure (produsul 02.10.12) și a arborilor de pădure (produsul 02.10.3) utilizați pentru producerea de lemn;

suma energiei și lubrifianților, inclusiv a electricității (produsul 35.11.10), a benzinei auto (produsul 19.20.21), a gazelor naturale, lichefiate sau în stare gazoasă (produsul 06.20.10), a uleiurilor lubrifiante din petrol și preparatelor grele n.c.a. (produsul 19.20.29) și a altor produse similare;

suma serviciilor caracteristice sectorului silviculturii și al exploatării forestiere, inclusiv a serviciilor de pepinieră forestieră (produsul 02.10.2), a serviciilor de sprijin în domeniul silviculturii (produsul 02.4) și a oricăror altor servicii furnizate de o UAE locală din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere;

alte bunuri și servicii care nu sunt contabilizate în niciuna dintre variabilele consumului intermediar.

Variația stocurilor din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere, menționată în secțiunea 3, se raportează în conformitate cu următoarea defalcare:

variația producției neterminate de active biologice cultivate;

altă variație a stocurilor.

Toate caracteristicile se raportează în milioane, în moneda națională.

Datele privind alte suprafețe împădurite se raportează în mod voluntar.

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din prezenta anexă, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

Păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn: păduri în care restricțiile de mediu, sociale sau economice nu au un impact semnificativ asupra aprovizionării curente sau potențiale cu lemn. Restricțiile respective pot fi stabilite prin norme juridice, prin decizii ale gestionarului ori ale proprietarului sau din alte motive.

Pădurile care nu sunt disponibile pentru aprovizionarea cu lemn: toate pădurile care nu sunt considerate disponibile pentru aprovizionarea cu lemn în conformitate cu litera (a). Acestea sunt păduri în care restricțiile de mediu, sociale, economice sau juridice împiedică aprovizionarea semnificativă cu lemn. Din aceste păduri fac parte (i) păduri cu restricții juridice sau restricții care rezultă din alte decizii politice care exclud total sau limitează drastic aprovizionarea cu lemn din motive precum conservarea mediului sau a biodiversității (păduri de protecție, parcuri naționale, rezervații naturale și alte zone protejate, cum ar fi cele de interes special de mediu, științific, istoric, cultural sau spiritual); (ii) pădurile în care productivitatea fizică sau calitatea lemnului este prea scăzută sau costurile de recoltare și transport sunt prea ridicate pentru a justifica recoltarea lemnului, cu excepția tăierilor ocazionale pentru consumul final propriu.

Alte suprafețe împădurite.

producția;

din care: producția pentru consumul final propriu;

consumul intermediar;

valoarea adăugată brută;

consumul de capital fix;

alte impozite pe producție;

alte subvenții pentru producție;

remunerarea salariaților;

formarea brută de capital fix și achiziții minus cedări de active nefinanciare neproduse;

variația stocurilor;

transferurile de capital.

Aria suprafețelor împădurite, defalcată pe:

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

alte suprafețe împădurite.

arie inițială la începutul anului de referință;

împăduriri și alte creșteri;

despăduriri și alte descreșteri;

reclasificare statistică;

arie finală la sfârșitul anului de referință.

Volumul de masă lemnoasă, defalcat pe:

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

alte suprafețe împădurite.

stoc inițial la începutul anului de referință;

creștere netă;

operațiuni de îndepărtare;

pierderi iremediabile;

reclasificare statistică;

sold contabil;

stoc final la sfârșitul anului de referință.

stoc inițial la începutul anului de referință;

operațiuni de îndepărtare;

alte modificări (între stocul inițial și stocul final);

stoc final la sfârșitul anului de referință.

Valoarea masei lemnoase, defalcată pe:

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

alte suprafețe împădurite.

stoc inițial la începutul anului de referință;

creștere netă;

operațiuni de îndepărtare;

pierderi iremediabile;

reevaluare;

reclasificare statistică;

sold contabil;

stoc final la sfârșitul anului de referință.

stoc inițial la începutul anului de referință;

operațiuni de îndepărtare;

alte modificări (între stocul inițial și stocul final);

stoc final la sfârșitul anului de referință.

Pentru conturile economice, producția menționată în secțiunea 3 se raportează în conformitate cu următoarea defalcare, produsele fiind definite conform versiunii 2.1 a Clasificării produselor în funcție de domeniul de activitate:

arbori de pădure vii (produsul 02.10.11) și semințe de arbori de pădure (produsul 02.10.12);

arbori de pădure, definiți drept creșterea netă a masei lemnoase în pădurile cultivate (produsul 02.10.30);

lemn brut (produsul 02.20.1), inclusiv vânzările de masă lemnoasă din păduri necultivate, cuprinzând următoarele elemente de raportat pe două rânduri separate:

lemn de foc (produsele 02.20.14 și 02.20.15);

bușteni, și anume suma buștenilor de conifere (produsul 02.20.11), a buștenilor de neconifere, cu excepția lemnului tropical (produsul 02.20.12) și a buștenilor de lemn tropical (produsul 02.20.13);

produse vegetale forestiere diferite de lemn (produsul 02.30);

servicii caracteristice activității de silvicultură și exploatare forestieră, definite drept servicii de pepinieră forestieră (produsul 02.10.2), servicii de sprijin în domeniul silviculturii (produsul 02.4) și orice alt serviciu furnizat de o unitate cu activitate economică la nivel local (UAE) din sectorul silviculturii;

alte produse rezultate din activități secundare conexe în UAE locală, cum ar fi ciupercile și trufele (01.13.8), alte bace și fructe de genul Vaccinium n.c.a. (01.25.19), cauciuc natural (01.29.10), alte tipuri de lemn brut, inclusiv araci despicați și pari din lemn (16.10.39), cărbune de lemn (20.14.72), servicii prestate în rezervații naturale, incluzând serviciile prestate în rezervațiile naturale pentru animale sălbatice (91.04.12) și orice alt produs realizat de o UAE locală.

lemn de foc (produsele 02.20.14 și 02.20.15);

bușteni, și anume suma buștenilor de conifere (produsul 02.20.11), a buștenilor de neconifere, cu excepția lemnului tropical (produsul 02.20.12) și a buștenilor de lemn tropical (produsul 02.20.13);

suma arborilor de pădure vii (produsul 02.10.11), a semințelor de arbori de pădure (produsul 02.10.12) și a arborilor de pădure (produsul 02.10.3) utilizați pentru producerea de lemn;

suma energiei și lubrifianților, inclusiv a electricității (produsul 35.11.10), a benzinei auto (produsul 19.20.21), a gazelor naturale, lichefiate sau în stare gazoasă (produsul 06.20.10), a uleiurilor lubrifiante din petrol și preparatelor grele n.c.a. (produsul 19.20.29) și a altor produse similare;

suma serviciilor caracteristice sectorului silviculturii și al exploatării forestiere, inclusiv a serviciilor de pepinieră forestieră (produsul 02.10.2), a serviciilor de sprijin în domeniul silviculturii (produsul 02.4) și a oricăror altor servicii furnizate de o UAE locală din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere;

alte bunuri și servicii care nu sunt contabilizate în niciuna dintre variabilele consumului intermediar.

variația producției neterminate de active biologice cultivate;

altă variație a stocurilor.

Datele privind alte suprafețe împădurite se raportează în mod voluntar.

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

alte suprafețe împădurite.

arie inițială la începutul anului de referință;

împăduriri și alte creșteri;

despăduriri și alte descreșteri;

reclasificare statistică;

arie finală la sfârșitul anului de referință.

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

alte suprafețe împădurite.

stoc inițial la începutul anului de referință;

creștere netă;

operațiuni de îndepărtare;

pierderi iremediabile;

reclasificare statistică;

sold contabil;

stoc final la sfârșitul anului de referință.

stoc inițial la începutul anului de referință;

operațiuni de îndepărtare;

alte modificări (între stocul inițial și stocul final);

stoc final la sfârșitul anului de referință.

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

alte suprafețe împădurite.

stoc inițial la începutul anului de referință;

creștere netă;

operațiuni de îndepărtare;

pierderi iremediabile;

reevaluare;

reclasificare statistică;

sold contabil;

stoc final la sfârșitul anului de referință.

stoc inițial la începutul anului de referință;

operațiuni de îndepărtare;

alte modificări (între stocul inițial și stocul final);

stoc final la sfârșitul anului de referință.

arbori de pădure vii (produsul 02.10.11) și semințe de arbori de pădure (produsul 02.10.12);

arbori de pădure, definiți drept creșterea netă a masei lemnoase în pădurile cultivate (produsul 02.10.30);

lemn brut (produsul 02.20.1), inclusiv vânzările de masă lemnoasă din păduri necultivate, cuprinzând următoarele elemente de raportat pe două rânduri separate:

lemn de foc (produsele 02.20.14 și 02.20.15);

bușteni, și anume suma buștenilor de conifere (produsul 02.20.11), a buștenilor de neconifere, cu excepția lemnului tropical (produsul 02.20.12) și a buștenilor de lemn tropical (produsul 02.20.13);

produse vegetale forestiere diferite de lemn (produsul 02.30);

servicii caracteristice activității de silvicultură și exploatare forestieră, definite drept servicii de pepinieră forestieră (produsul 02.10.2), servicii de sprijin în domeniul silviculturii (produsul 02.4) și orice alt serviciu furnizat de o unitate cu activitate economică la nivel local (UAE) din sectorul silviculturii;

alte produse rezultate din activități secundare conexe în UAE locală, cum ar fi ciupercile și trufele (01.13.8), alte bace și fructe de genul Vaccinium n.c.a. (01.25.19), cauciuc natural (01.29.10), alte tipuri de lemn brut, inclusiv araci despicați și pari din lemn (16.10.39), cărbune de lemn (20.14.72), servicii prestate în rezervații naturale, incluzând serviciile prestate în rezervațiile naturale pentru animale sălbatice (91.04.12) și orice alt produs realizat de o UAE locală.

lemn de foc (produsele 02.20.14 și 02.20.15);

bușteni, și anume suma buștenilor de conifere (produsul 02.20.11), a buștenilor de neconifere, cu excepția lemnului tropical (produsul 02.20.12) și a buștenilor de lemn tropical (produsul 02.20.13);

suma arborilor de pădure vii (produsul 02.10.11), a semințelor de arbori de pădure (produsul 02.10.12) și a arborilor de pădure (produsul 02.10.3) utilizați pentru producerea de lemn;

suma energiei și lubrifianților, inclusiv a electricității (produsul 35.11.10), a benzinei auto (produsul 19.20.21), a gazelor naturale, lichefiate sau în stare gazoasă (produsul 06.20.10), a uleiurilor lubrifiante din petrol și preparatelor grele n.c.a. (produsul 19.20.29) și a altor produse similare;

suma serviciilor caracteristice sectorului silviculturii și al exploatării forestiere, inclusiv a serviciilor de pepinieră forestieră (produsul 02.10.2), a serviciilor de sprijin în domeniul silviculturii (produsul 02.4) și a oricăror altor servicii furnizate de o UAE locală din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere;

alte bunuri și servicii care nu sunt contabilizate în niciuna dintre variabilele consumului intermediar.

variația producției neterminate de active biologice cultivate;

altă variație a stocurilor.

ANEXA VIIIMODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA SUBVENȚIILE DE MEDIU ȘI TRANSFERURILE SIMILARE

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Conturile referitoare la subvențiile de mediu și transferurile similare colectează și prezintă date privind transferurile curente și de capital destinate sprijinirii activităților prin care se protejează mediul și resursele naturale, inclusiv producția și utilizarea produselor de mediu, într-un mod compatibil cu conceptele și definițiile SEC 2010.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru conturile referitoare la subvențiile de mediu și transferurile similare. Datele respective sunt utilizate, de asemenea, pentru compilarea cheltuielilor naționale pentru protecția mediului, astfel cum sunt prevăzute în anexa IV.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Conturile referitoare la subvențiile de mediu și transferurile similare înregistrează plățile fără contrapartidă de la sectorul administrațiilor publice spre sectoare instituționale (din cadrul economiei interne și spre restul lumii) și de la nerezidenți (restul lumii), în scopul protejării mediului sau al reducerii utilizării și extracției de resurse naturale.

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează conturi referitoare la subvențiile de mediu și transferurile similare în conformitate cu următoarele caracteristici:

subvenții (codul D.3 din SEC 2010);

alte transferuri curente (codurile D.6 și D.7 din SEC 2010);

transferuri de capital (codul D.9 din SEC 2010).

Toate datele se raportează în milioane, în moneda națională.

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

Statisticile trebuie compilate și transmise anual.

Statisticile se transmit în termen de 24 de luni de la sfârșitul anului de referință.

Pentru a satisface nevoia utilizatorilor de a avea de seturi de date complete și actuale, Comisia (Eurostat) întocmește, imediat ce sunt puse la dispoziție suficiente date naționale, estimări ale totalurilor la nivelul UE pentru principalele agregate ale acestui modul. Ori de câte ori este posibil, Comisia (Eurostat) întocmește și publică estimări referitoare la date care nu au fost transmise de statele membre în termenul specificat la punctul 2.

Primul an de referință este 2023.

În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ datele anuale din 2022 până în primul an de referință.

În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date către Comisie, statele membre furnizează date anuale pentru anii n-2, n-1 și n, unde n este anul de referință. Statele membre retransmit datele aferente anilor care încep cu 2022 ori de câte ori datele sunt revizuite. Statele membre pot furniza orice date disponibile pentru anii anteriori anului 2022.

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

Pentru caracteristicile menționate în secțiunea 3, datele se raportează în funcție de:

sectorul instituțional plătitor, după cum urmează:

administrații publice;

restul lumii;

sectorul instituțional destinatar, după cum urmează:

administrații publice;

societăți;

gospodăriile populației;

instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației;

restul lumii.

Pentru fiecare dintre categoriile de raportare menționate la punctul 1, datele se raportează pe clase ale clasificării activităților de protecție a mediului (classification of environmental protection activities – CEPA) și ale clasificării activităților de gestionare a resurselor (classification of resource management activities – CReMA), grupate după cum urmează:

CEPA 1;

CEPA 2;

CEPA 3;

CEPA 4;

CEPA 5;

CEPA 6 (inclusiv fosta CReMA 12);

suma dintre CEPA 7, CEPA 8 și CEPA 9;

CReMA 10;

CReMA 11;

CReMA 13;

CReMA 13A;

CReMA 13B;

CReMA 13C;

CReMA 14;

suma dintre CReMA 15 și CReMA 16.

Transferurile de primit de către societăți de la administrații publice, grupate după suma tuturor claselor CEPA (CEPA 1-9) și a tuturor claselor CReMA (CReMA 10-16), sunt grupate și conform clasificării activităților economice NACE Rev. 2, după cum urmează:

NACE A – agricultură, silvicultură și pescuit;

NACE B – industria extractivă;

NACE C – industria prelucrătoare;

NACE D – producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat;

NACE E – distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare;

NACE F – construcții;

NACE G – comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;

NACE H – transport și depozitare;

NACE I-U – alte secțiuni din NACE.

Clasele CEPA menționate la punctele 2 și 3 sunt cele prevăzute în anexa IV, clasele CReMA sunt cele prevăzute în anexa V.

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din prezenta anexă, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

subvenții (codul D.3 din SEC 2010);

alte transferuri curente (codurile D.6 și D.7 din SEC 2010);

transferuri de capital (codul D.9 din SEC 2010).

sectorul instituțional plătitor, după cum urmează:

administrații publice;

restul lumii;

sectorul instituțional destinatar, după cum urmează:

administrații publice;

societăți;

gospodăriile populației;

instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației;

restul lumii.

CEPA 1;

CEPA 2;

CEPA 3;

CEPA 4;

CEPA 5;

CEPA 6 (inclusiv fosta CReMA 12);

suma dintre CEPA 7, CEPA 8 și CEPA 9;

CReMA 10;

CReMA 11;

CReMA 13;

CReMA 13A;

CReMA 13B;

CReMA 13C;

CReMA 14;

suma dintre CReMA 15 și CReMA 16.

NACE A – agricultură, silvicultură și pescuit;

NACE B – industria extractivă;

NACE C – industria prelucrătoare;

NACE D – producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat;

NACE E – distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare;

NACE F – construcții;

NACE G – comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;

NACE H – transport și depozitare;

NACE I-U – alte secțiuni din NACE.

ANEXA IXMODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA ECOSISTEME

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Conturile referitoare la ecosisteme prezintă date despre amploarea și starea activelor ecosistemice și despre serviciile furnizate de acestea societății și economiei. Datele corespund SEEA EA și sunt compatibile cu datele raportate în cadrul SEC 2010.

Conturile referitoare la ecosisteme utilizează, când este posibil, informațiile existente, inclusiv informații provenite din observarea Pământului, din raportarea de mediu și din alte surse de date.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Conturile referitoare la ecosisteme înregistrează amploarea ecosistemelor, starea ecosistemelor și fluxurile de servicii ecosistemice.

Amploarea ecosistemelor este dimensiunea ecosistemelor dintr-o zonă. Conturile referitoare la amploarea ecosistemelor acoperă ecosistemele terestre (inclusiv de apă dulce) și marine de pe teritoriul național.

Starea ecosistemului este calitatea unui ecosistem, măsurată în funcție de caracteristicile sale abiotice, biotice și peisagistice, pe tipuri de ecosisteme.

Serviciile ecosistemice sunt beneficiile pe care ecosistemele le oferă activităților economice și altor activități umane. Din serviciile ecosistemice fac parte (i) serviciile de aprovizionare, (ii) serviciile de reglare și întreținere și (iii) serviciile culturale. Conturile referitoare la serviciile ecosistemice înregistrează furnizarea și utilizarea efectivă a serviciilor ecosistemice furnizate de ecosisteme pe teritoriul național.

Conturile tematice sunt conturi care organizează datele în funcție de teme de politică specifice, cum ar fi biodiversitatea, schimbările climatice, oceanele și zonele urbane.

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează conturi referitoare la ecosisteme în conformitate cu următoarele caracteristici.

Conturi referitoare la amploarea ecosistemelor, care înregistrează aria și modificarea ariei pentru fiecare tip de ecosistem de pe teritoriul național. Statele membre raportează conturile referitoare la amploarea ecosistemelor în mii de hectare.

Drept componentă a conturilor referitoare la amploarea ecosistemelor, o matrice de conversie, care înregistrează conversiile dintre tipuri de ecosisteme între două puncte în timp, în hectare.

Conturi referitoare la starea ecosistemelor, care înregistrează următoarele caracteristici ale ecosistemelor:

pentru așezări și alte zone artificiale:

se raportează zonele verzi din orașe și din localitățile și suburbiile adiacente, în % din aria totală, calculată pentru întreaga suprafață a orașelor și a localităților și suburbiilor adiacente, inclusiv toate tipurile de ecosisteme din zona respectivă;

se raportează concentrația de particule în suspensie cu un diametru de maximum 2,5 μm în orașe, în μg/m3, ca medie națională pentru perioada de raportare.

pentru terenuri cultivate:

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

pentru pajiști:

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

pentru terenuri cultivate și pajiști împreună:

se raportează indicele comun privind păsările specifice terenurilor agricole, drept indice agregat național pentru perioada de raportare;

pentru păduri și suprafețe împădurite:

se raportează lemnul mort, în m3/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

se raportează densitatea acoperirii cu arbori, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare;

indicele păsărilor comune din păduri; indicele păsărilor din păduri descrie tendințele efectivelor de păsări comune din păduri în ariile lor de răspândire din Europa de-a lungul timpului; este un indice compozit creat pe baza datelor de observare a speciilor de păsări caracteristice habitatelor forestiere din Europa; indicele se bazează pe o listă specifică a speciilor din fiecare stat membru;

pentru plaje, dune și zone umede de coastă:

se raportează proporția de zone impermeabile artificiale prezente în zona de coastă, care include plaje, dune și zone umede de coastă de tipul ecosistemelor, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare.

Orașele, localitățile și suburbiile sunt unități administrative locale, clasificate în funcție de tipologia grad de urbanizare, prevăzută în Regulamentul (UE) 2017/2391 al Parlamentului European și al Consiliului.

Regulamentul (UE) 2017/2391 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 în ceea ce privește tipologiile teritoriale (Tercet) (JO L 350, 29.12.2017, p. 1).”

Conturi referitoare la serviciile ecosistemice, care înregistrează furnizarea și utilizarea de servicii ecosistemice în tabele ale resurselor și utilizărilor. În tabelul resurselor se înregistrează furnizarea de servicii ecosistemice dinspre ecosisteme către sistemele socioeconomice. În tabelul utilizărilor se înregistrează utilizarea serviciilor ecosistemice pe tipuri de utilizare, astfel cum sunt definite în secțiunea 5.

În tabelele resurselor și utilizărilor se folosesc, pentru raportare, următoarele unități fizice.

Servicii de aprovizionare

Furnizarea de culturi este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea plantelor, aproximată la cantitatea de culturi recoltate pentru diferite utilizări. Fac parte din aceste servicii producția de hrană și fibre, furajele și energia, precum și biomasa pășunată, astfel cum sunt prevăzute în tabelul A secțiunile 1.1 și 1.2 din anexa III.

Polenizarea este definită drept contribuția adusă de ecosistem, prin polenizatorii sălbatici, la producția culturilor menționate la prima liniuță. Contribuțiile se raportează în tone de culturi dependente de polenizatori care pot fi atribuite polenizatorilor sălbatici, pe tipuri de cultură pentru principalele tipuri de culturi dependente de polenizatori, din care fac parte pomii fructiferi, bacele, tomatele, semințele oleaginoase și altele.

Furnizarea de lemn este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea arborilor și a altor tipuri de biomasă lemnoasă și se raportează ca creștere netă, astfel cum este definită în anexa VII, calculată cu scoarță, în mii de m3.

Servicii de reglare și întreținere

Filtrarea aerului este definită drept contribuția ecosistemului la filtrarea poluanților atmosferici prin depunerea, absorbția, fixarea și stocarea poluanților de către componente ecosistemice (în special arbori). Se atenuează astfel efectele dăunătoare ale poluanților. Contribuțiile se raportează în tone de particule în suspensie adsorbite.

Reglarea climei la nivel global este definită drept contribuția ecosistemelor la reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă prin eliminarea (sechestrarea netă a) carbonului din atmosferă și prin reținerea (stocarea) carbonului în ecosisteme. Contribuțiile se raportează în tone de carbon sechestrat net și în tone de carbon organic stocat în ecosistemele terestre, inclusiv stocul situat deasupra solului și în subteran.

Reglarea climei la nivel local este definită drept contribuția ecosistemelor la reglarea condițiilor atmosferice înconjurătoare din zonele urbane prin vegetație care îmbunătățește condițiile de viață ale oamenilor și sprijină producția economică. Aceasta se exprimă și se raportează ca reducere a temperaturii în orașe, prin efectul vegetației urbane, în grade Celsius, în zilele cu temperaturi de peste 25 de grade Celsius.

Servicii culturale

Serviciile legate de turism bazate pe natură sunt definite drept contribuția ecosistemelor, în special prin caracteristicile și calitățile biofizice ale acestora, care permit oamenilor să utilizeze mediul și să se bucure de acesta prin interacțiuni cu mediul care au loc în mod direct, in situ, în mod fizic și prin experiență. Aceste contribuții se raportează în număr de înnoptări în hoteluri, hosteluri, campinguri etc., care pot fi atribuite vizitării ecosistemelor.

Conturile referitoare la ecosisteme utilizează următorul tabel de tipuri de ecosisteme:

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

Statisticile trebuie compilate și transmise:

o dată la trei ani pentru conturile referitoare la amploarea ecosistemelor și la starea ecosistemelor; datele trebuie să se refere la o medie reprezentativă pentru anul de referință și la matricea de conversie a variației în perioada de trei ani cuprinsă între doi ani de referință;

anual, cu condiția ca Comisia (Eurostat) să pună la dispoziție instrumente de modelare pentru calcularea serviciilor ecosistemice pentru conturile referitoare la serviciile ecosistemice; în absența unor astfel de instrumente, o dată la trei ani pentru conturile referitoare la serviciile ecosistemice.

Statisticile se transmit în termen de 24 de luni de la sfârșitul anului de referință.

Pentru a satisface nevoia utilizatorilor de a avea seturi de date complete și actuale, Comisia (Eurostat) întocmește, imediat ce sunt puse la dispoziție suficiente date naționale, estimări ale totalurilor la nivelul UE. Ori de câte ori este posibil, Comisia (Eurostat) întocmește și publică estimări referitoare la date care nu au fost transmise de statele membre în termenul specificat la punctul 2.

Primul an de referință este 2024. Pentru matricea de conversie, primul an de referință este 2027.

În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ date începând cu 2024 pentru conturile referitoare la amploarea ecosistemelor și la starea ecosistemelor și pentru furnizarea de servicii ecosistemice în tabele ale resurselor și utilizărilor, folosind unități fizice. Pentru matricea de conversie, datele trebuie să indice variațiile din perioada 2024-2027.

În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date către Comisie, statele membre furnizează date privind conturile referitoare la serviciile ecosistemice, la amploarea ecosistemelor și la starea ecosistemelor pentru anii n-3 și n, unde n este anul de referință. Statele membre retransmit datele aferente perioadei care începe cu 2024 ori de câte ori datele sunt revizuite. Statele membre pot furniza orice date disponibile pentru anii anteriori anului 2024.

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

Conturile referitoare la amploarea ecosistemelor: pentru toate tipurile de ecosisteme menționate în secțiunea 3, în cadrul primei transmiteri se raportează date aferente primului an de referință. În cadrul tuturor transmiterilor ulterioare, se raportează date după cum urmează:

amploarea din anul de referință precedent;

adăugările;

reducerile;

amploarea din anul de referință curent.

Matricea de conversie raportează conversiile dintre toate tipurile de ecosisteme menționate în secțiunea 3 între anul de referință precedent și anul de referință curent.

Conturile referitoare la serviciile ecosistemice: pentru serviciile ecosistemice menționate în secțiunea 3, datele se raportează în tabele ale resurselor și utilizărilor, după cum urmează:

tabelul resurselor, în care se înregistrează furnizarea anuală a serviciilor menționate în secțiunea 3 pentru toate tipurile de ecosisteme menționate în secțiunea 3, cu excepția categoriilor 10 și 12;

tabelul utilizărilor, în care se înregistrează utilizarea serviciilor ecosistemice în conformitate cu următoarea defalcare:

consum intermediar al ramurilor de activitate;

consum final al administrațiilor publice;

consum final al gospodăriilor populației;

formare brută de capital;

exporturi.

Un stat membru nu are obligația să raporteze date dacă suprafața sa terestră totală nu depășește 0,3 % din suprafața terestră totală a Uniunii.

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din prezenta anexă, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

Conturi referitoare la amploarea ecosistemelor, care înregistrează aria și modificarea ariei pentru fiecare tip de ecosistem de pe teritoriul național. Statele membre raportează conturile referitoare la amploarea ecosistemelor în mii de hectare.

Drept componentă a conturilor referitoare la amploarea ecosistemelor, o matrice de conversie, care înregistrează conversiile dintre tipuri de ecosisteme între două puncte în timp, în hectare.

Conturi referitoare la starea ecosistemelor, care înregistrează următoarele caracteristici ale ecosistemelor:

pentru așezări și alte zone artificiale:

se raportează zonele verzi din orașe și din localitățile și suburbiile adiacente, în % din aria totală, calculată pentru întreaga suprafață a orașelor și a localităților și suburbiilor adiacente, inclusiv toate tipurile de ecosisteme din zona respectivă;

se raportează concentrația de particule în suspensie cu un diametru de maximum 2,5 μm în orașe, în μg/m3, ca medie națională pentru perioada de raportare.

pentru terenuri cultivate:

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

pentru pajiști:

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

pentru terenuri cultivate și pajiști împreună:

se raportează indicele comun privind păsările specifice terenurilor agricole, drept indice agregat național pentru perioada de raportare;

pentru păduri și suprafețe împădurite:

se raportează lemnul mort, în m3/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

se raportează densitatea acoperirii cu arbori, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare;

indicele păsărilor comune din păduri; indicele păsărilor din păduri descrie tendințele efectivelor de păsări comune din păduri în ariile lor de răspândire din Europa de-a lungul timpului; este un indice compozit creat pe baza datelor de observare a speciilor de păsări caracteristice habitatelor forestiere din Europa; indicele se bazează pe o listă specifică a speciilor din fiecare stat membru;

pentru plaje, dune și zone umede de coastă:

se raportează proporția de zone impermeabile artificiale prezente în zona de coastă, care include plaje, dune și zone umede de coastă de tipul ecosistemelor, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare.

se raportează zonele verzi din orașe și din localitățile și suburbiile adiacente, în % din aria totală, calculată pentru întreaga suprafață a orașelor și a localităților și suburbiilor adiacente, inclusiv toate tipurile de ecosisteme din zona respectivă;

se raportează concentrația de particule în suspensie cu un diametru de maximum 2,5 μm în orașe, în μg/m3, ca medie națională pentru perioada de raportare.

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

se raportează indicele comun privind păsările specifice terenurilor agricole, drept indice agregat național pentru perioada de raportare;

se raportează lemnul mort, în m3/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

se raportează densitatea acoperirii cu arbori, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare;

indicele păsărilor comune din păduri; indicele păsărilor din păduri descrie tendințele efectivelor de păsări comune din păduri în ariile lor de răspândire din Europa de-a lungul timpului; este un indice compozit creat pe baza datelor de observare a speciilor de păsări caracteristice habitatelor forestiere din Europa; indicele se bazează pe o listă specifică a speciilor din fiecare stat membru;

se raportează proporția de zone impermeabile artificiale prezente în zona de coastă, care include plaje, dune și zone umede de coastă de tipul ecosistemelor, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare.

Conturi referitoare la serviciile ecosistemice, care înregistrează furnizarea și utilizarea de servicii ecosistemice în tabele ale resurselor și utilizărilor. În tabelul resurselor se înregistrează furnizarea de servicii ecosistemice dinspre ecosisteme către sistemele socioeconomice. În tabelul utilizărilor se înregistrează utilizarea serviciilor ecosistemice pe tipuri de utilizare, astfel cum sunt definite în secțiunea 5.

Servicii de aprovizionare

Furnizarea de culturi este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea plantelor, aproximată la cantitatea de culturi recoltate pentru diferite utilizări. Fac parte din aceste servicii producția de hrană și fibre, furajele și energia, precum și biomasa pășunată, astfel cum sunt prevăzute în tabelul A secțiunile 1.1 și 1.2 din anexa III.

Polenizarea este definită drept contribuția adusă de ecosistem, prin polenizatorii sălbatici, la producția culturilor menționate la prima liniuță. Contribuțiile se raportează în tone de culturi dependente de polenizatori care pot fi atribuite polenizatorilor sălbatici, pe tipuri de cultură pentru principalele tipuri de culturi dependente de polenizatori, din care fac parte pomii fructiferi, bacele, tomatele, semințele oleaginoase și altele.

Furnizarea de lemn este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea arborilor și a altor tipuri de biomasă lemnoasă și se raportează ca creștere netă, astfel cum este definită în anexa VII, calculată cu scoarță, în mii de m3.

Servicii de reglare și întreținere

Filtrarea aerului este definită drept contribuția ecosistemului la filtrarea poluanților atmosferici prin depunerea, absorbția, fixarea și stocarea poluanților de către componente ecosistemice (în special arbori). Se atenuează astfel efectele dăunătoare ale poluanților. Contribuțiile se raportează în tone de particule în suspensie adsorbite.

Reglarea climei la nivel global este definită drept contribuția ecosistemelor la reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă prin eliminarea (sechestrarea netă a) carbonului din atmosferă și prin reținerea (stocarea) carbonului în ecosisteme. Contribuțiile se raportează în tone de carbon sechestrat net și în tone de carbon organic stocat în ecosistemele terestre, inclusiv stocul situat deasupra solului și în subteran.

Reglarea climei la nivel local este definită drept contribuția ecosistemelor la reglarea condițiilor atmosferice înconjurătoare din zonele urbane prin vegetație care îmbunătățește condițiile de viață ale oamenilor și sprijină producția economică. Aceasta se exprimă și se raportează ca reducere a temperaturii în orașe, prin efectul vegetației urbane, în grade Celsius, în zilele cu temperaturi de peste 25 de grade Celsius.

Servicii culturale

Serviciile legate de turism bazate pe natură sunt definite drept contribuția ecosistemelor, în special prin caracteristicile și calitățile biofizice ale acestora, care permit oamenilor să utilizeze mediul și să se bucure de acesta prin interacțiuni cu mediul care au loc în mod direct, in situ, în mod fizic și prin experiență. Aceste contribuții se raportează în număr de înnoptări în hoteluri, hosteluri, campinguri etc., care pot fi atribuite vizitării ecosistemelor.

Furnizarea de culturi este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea plantelor, aproximată la cantitatea de culturi recoltate pentru diferite utilizări. Fac parte din aceste servicii producția de hrană și fibre, furajele și energia, precum și biomasa pășunată, astfel cum sunt prevăzute în tabelul A secțiunile 1.1 și 1.2 din anexa III.

Polenizarea este definită drept contribuția adusă de ecosistem, prin polenizatorii sălbatici, la producția culturilor menționate la prima liniuță. Contribuțiile se raportează în tone de culturi dependente de polenizatori care pot fi atribuite polenizatorilor sălbatici, pe tipuri de cultură pentru principalele tipuri de culturi dependente de polenizatori, din care fac parte pomii fructiferi, bacele, tomatele, semințele oleaginoase și altele.

Furnizarea de lemn este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea arborilor și a altor tipuri de biomasă lemnoasă și se raportează ca creștere netă, astfel cum este definită în anexa VII, calculată cu scoarță, în mii de m3.

Filtrarea aerului este definită drept contribuția ecosistemului la filtrarea poluanților atmosferici prin depunerea, absorbția, fixarea și stocarea poluanților de către componente ecosistemice (în special arbori). Se atenuează astfel efectele dăunătoare ale poluanților. Contribuțiile se raportează în tone de particule în suspensie adsorbite.

Reglarea climei la nivel global este definită drept contribuția ecosistemelor la reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă prin eliminarea (sechestrarea netă a) carbonului din atmosferă și prin reținerea (stocarea) carbonului în ecosisteme. Contribuțiile se raportează în tone de carbon sechestrat net și în tone de carbon organic stocat în ecosistemele terestre, inclusiv stocul situat deasupra solului și în subteran.

Reglarea climei la nivel local este definită drept contribuția ecosistemelor la reglarea condițiilor atmosferice înconjurătoare din zonele urbane prin vegetație care îmbunătățește condițiile de viață ale oamenilor și sprijină producția economică. Aceasta se exprimă și se raportează ca reducere a temperaturii în orașe, prin efectul vegetației urbane, în grade Celsius, în zilele cu temperaturi de peste 25 de grade Celsius.

Serviciile legate de turism bazate pe natură sunt definite drept contribuția ecosistemelor, în special prin caracteristicile și calitățile biofizice ale acestora, care permit oamenilor să utilizeze mediul și să se bucure de acesta prin interacțiuni cu mediul care au loc în mod direct, in situ, în mod fizic și prin experiență. Aceste contribuții se raportează în număr de înnoptări în hoteluri, hosteluri, campinguri etc., care pot fi atribuite vizitării ecosistemelor.

Conturile referitoare la ecosisteme utilizează următorul tabel de tipuri de ecosisteme:

pentru așezări și alte zone artificiale:

se raportează zonele verzi din orașe și din localitățile și suburbiile adiacente, în % din aria totală, calculată pentru întreaga suprafață a orașelor și a localităților și suburbiilor adiacente, inclusiv toate tipurile de ecosisteme din zona respectivă;

se raportează concentrația de particule în suspensie cu un diametru de maximum 2,5 μm în orașe, în μg/m3, ca medie națională pentru perioada de raportare.

pentru terenuri cultivate:

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

pentru pajiști:

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

pentru terenuri cultivate și pajiști împreună:

se raportează indicele comun privind păsările specifice terenurilor agricole, drept indice agregat național pentru perioada de raportare;

pentru păduri și suprafețe împădurite:

se raportează lemnul mort, în m3/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

se raportează densitatea acoperirii cu arbori, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare;

indicele păsărilor comune din păduri; indicele păsărilor din păduri descrie tendințele efectivelor de păsări comune din păduri în ariile lor de răspândire din Europa de-a lungul timpului; este un indice compozit creat pe baza datelor de observare a speciilor de păsări caracteristice habitatelor forestiere din Europa; indicele se bazează pe o listă specifică a speciilor din fiecare stat membru;

pentru plaje, dune și zone umede de coastă:

se raportează proporția de zone impermeabile artificiale prezente în zona de coastă, care include plaje, dune și zone umede de coastă de tipul ecosistemelor, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare.

se raportează zonele verzi din orașe și din localitățile și suburbiile adiacente, în % din aria totală, calculată pentru întreaga suprafață a orașelor și a localităților și suburbiilor adiacente, inclusiv toate tipurile de ecosisteme din zona respectivă;

se raportează concentrația de particule în suspensie cu un diametru de maximum 2,5 μm în orașe, în μg/m3, ca medie națională pentru perioada de raportare.

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

se raportează indicele comun privind păsările specifice terenurilor agricole, drept indice agregat național pentru perioada de raportare;

se raportează lemnul mort, în m3/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

se raportează densitatea acoperirii cu arbori, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare;

indicele păsărilor comune din păduri; indicele păsărilor din păduri descrie tendințele efectivelor de păsări comune din păduri în ariile lor de răspândire din Europa de-a lungul timpului; este un indice compozit creat pe baza datelor de observare a speciilor de păsări caracteristice habitatelor forestiere din Europa; indicele se bazează pe o listă specifică a speciilor din fiecare stat membru;

se raportează proporția de zone impermeabile artificiale prezente în zona de coastă, care include plaje, dune și zone umede de coastă de tipul ecosistemelor, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare.

Servicii de aprovizionare

Furnizarea de culturi este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea plantelor, aproximată la cantitatea de culturi recoltate pentru diferite utilizări. Fac parte din aceste servicii producția de hrană și fibre, furajele și energia, precum și biomasa pășunată, astfel cum sunt prevăzute în tabelul A secțiunile 1.1 și 1.2 din anexa III.

Polenizarea este definită drept contribuția adusă de ecosistem, prin polenizatorii sălbatici, la producția culturilor menționate la prima liniuță. Contribuțiile se raportează în tone de culturi dependente de polenizatori care pot fi atribuite polenizatorilor sălbatici, pe tipuri de cultură pentru principalele tipuri de culturi dependente de polenizatori, din care fac parte pomii fructiferi, bacele, tomatele, semințele oleaginoase și altele.

Furnizarea de lemn este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea arborilor și a altor tipuri de biomasă lemnoasă și se raportează ca creștere netă, astfel cum este definită în anexa VII, calculată cu scoarță, în mii de m3.

Servicii de reglare și întreținere

Filtrarea aerului este definită drept contribuția ecosistemului la filtrarea poluanților atmosferici prin depunerea, absorbția, fixarea și stocarea poluanților de către componente ecosistemice (în special arbori). Se atenuează astfel efectele dăunătoare ale poluanților. Contribuțiile se raportează în tone de particule în suspensie adsorbite.

Reglarea climei la nivel global este definită drept contribuția ecosistemelor la reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă prin eliminarea (sechestrarea netă a) carbonului din atmosferă și prin reținerea (stocarea) carbonului în ecosisteme. Contribuțiile se raportează în tone de carbon sechestrat net și în tone de carbon organic stocat în ecosistemele terestre, inclusiv stocul situat deasupra solului și în subteran.

Reglarea climei la nivel local este definită drept contribuția ecosistemelor la reglarea condițiilor atmosferice înconjurătoare din zonele urbane prin vegetație care îmbunătățește condițiile de viață ale oamenilor și sprijină producția economică. Aceasta se exprimă și se raportează ca reducere a temperaturii în orașe, prin efectul vegetației urbane, în grade Celsius, în zilele cu temperaturi de peste 25 de grade Celsius.

Servicii culturale

Serviciile legate de turism bazate pe natură sunt definite drept contribuția ecosistemelor, în special prin caracteristicile și calitățile biofizice ale acestora, care permit oamenilor să utilizeze mediul și să se bucure de acesta prin interacțiuni cu mediul care au loc în mod direct, in situ, în mod fizic și prin experiență. Aceste contribuții se raportează în număr de înnoptări în hoteluri, hosteluri, campinguri etc., care pot fi atribuite vizitării ecosistemelor.

Furnizarea de culturi este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea plantelor, aproximată la cantitatea de culturi recoltate pentru diferite utilizări. Fac parte din aceste servicii producția de hrană și fibre, furajele și energia, precum și biomasa pășunată, astfel cum sunt prevăzute în tabelul A secțiunile 1.1 și 1.2 din anexa III.

Polenizarea este definită drept contribuția adusă de ecosistem, prin polenizatorii sălbatici, la producția culturilor menționate la prima liniuță. Contribuțiile se raportează în tone de culturi dependente de polenizatori care pot fi atribuite polenizatorilor sălbatici, pe tipuri de cultură pentru principalele tipuri de culturi dependente de polenizatori, din care fac parte pomii fructiferi, bacele, tomatele, semințele oleaginoase și altele.

Furnizarea de lemn este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea arborilor și a altor tipuri de biomasă lemnoasă și se raportează ca creștere netă, astfel cum este definită în anexa VII, calculată cu scoarță, în mii de m3.

Filtrarea aerului este definită drept contribuția ecosistemului la filtrarea poluanților atmosferici prin depunerea, absorbția, fixarea și stocarea poluanților de către componente ecosistemice (în special arbori). Se atenuează astfel efectele dăunătoare ale poluanților. Contribuțiile se raportează în tone de particule în suspensie adsorbite.

Reglarea climei la nivel global este definită drept contribuția ecosistemelor la reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă prin eliminarea (sechestrarea netă a) carbonului din atmosferă și prin reținerea (stocarea) carbonului în ecosisteme. Contribuțiile se raportează în tone de carbon sechestrat net și în tone de carbon organic stocat în ecosistemele terestre, inclusiv stocul situat deasupra solului și în subteran.

Reglarea climei la nivel local este definită drept contribuția ecosistemelor la reglarea condițiilor atmosferice înconjurătoare din zonele urbane prin vegetație care îmbunătățește condițiile de viață ale oamenilor și sprijină producția economică. Aceasta se exprimă și se raportează ca reducere a temperaturii în orașe, prin efectul vegetației urbane, în grade Celsius, în zilele cu temperaturi de peste 25 de grade Celsius.

Serviciile legate de turism bazate pe natură sunt definite drept contribuția ecosistemelor, în special prin caracteristicile și calitățile biofizice ale acestora, care permit oamenilor să utilizeze mediul și să se bucure de acesta prin interacțiuni cu mediul care au loc în mod direct, in situ, în mod fizic și prin experiență. Aceste contribuții se raportează în număr de înnoptări în hoteluri, hosteluri, campinguri etc., care pot fi atribuite vizitării ecosistemelor.

o dată la trei ani pentru conturile referitoare la amploarea ecosistemelor și la starea ecosistemelor; datele trebuie să se refere la o medie reprezentativă pentru anul de referință și la matricea de conversie a variației în perioada de trei ani cuprinsă între doi ani de referință;

anual, cu condiția ca Comisia (Eurostat) să pună la dispoziție instrumente de modelare pentru calcularea serviciilor ecosistemice pentru conturile referitoare la serviciile ecosistemice; în absența unor astfel de instrumente, o dată la trei ani pentru conturile referitoare la serviciile ecosistemice.

amploarea din anul de referință precedent;

adăugările;

reducerile;

amploarea din anul de referință curent.

tabelul resurselor, în care se înregistrează furnizarea anuală a serviciilor menționate în secțiunea 3 pentru toate tipurile de ecosisteme menționate în secțiunea 3, cu excepția categoriilor 10 și 12;

tabelul utilizărilor, în care se înregistrează utilizarea serviciilor ecosistemice în conformitate cu următoarea defalcare:

consum intermediar al ramurilor de activitate;

consum final al administrațiilor publice;

consum final al gospodăriilor populației;

formare brută de capital;

exporturi.

consum intermediar al ramurilor de activitate;

consum final al administrațiilor publice;

consum final al gospodăriilor populației;

formare brută de capital;

exporturi.

Tabelul 1