Regulamentul (UE) 2023/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/694 (Regulamentul privind cipurile) (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3) și articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

Semiconductorii se află la baza oricărui dispozitiv digital și a tranziției digitale a Uniunii: de la telefoane inteligente, automobile, aplicații și infrastructuri critice în domeniile sănătății, energiei, comunicațiilor și automatizării până la majoritatea celorlalte sectoare industriale. Întrucât semiconductorii sunt esențiali pentru economia digitală, ei sunt vectori puternici ai tranziției verzi și ai tranziției către durabilitate, contribuind astfel la obiectivele comunicării Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european. Uniunea a înregistrat perturbări fără precedent ale aprovizionării cu semiconductori, cu consecințe importante, în condițiile în care aceștia sunt esențiali pentru funcționarea economiei actuale și a societății, precum și a apărării și securității. Perturbările actuale au scos la iveală o serie de vulnerabilități de lungă durată în acest sens, în special dependența puternică de țări terțe în ceea ce privește fabricarea și proiectarea cipurilor. Statele membre sunt principalele responsabile pentru menținerea unei puternice baze industriale, competitive și durabile în Uniune, care să promoveze inovarea la nivelul întregii game de cipuri.

Ar trebui stabilit un cadru pentru sporirea rezilienței Uniunii în domeniul tehnologiilor semiconductorilor, întărind ecosistemul semiconductorilor din Uniune prin reducerea dependențelor, creșterea suveranității digitale, stimularea investițiilor, consolidarea capabilităților, a securității, a adaptabilității și a rezilienței lanțului de aprovizionare cu semiconductori din Uniune și intensificând cooperarea dintre statele membre, Comisie și parteneri strategici internaționali.

Acest cadru urmărește două obiective generale. Primul obiectiv este să se asigure condițiile necesare competitivității și capacității de inovare a Uniunii, să se asigure adaptarea industriei la schimbările structurale determinate de ciclurile rapide de inovare și de nevoia de durabilitate, precum și să se consolideze ecosistemul semiconductorilor la nivelul Uniunii, punând în comun cunoștințele, inclusiv cele de specialitate, experiența, resursele și punctele forte comune. Al doilea obiectiv, separat de primul și complementar acestuia, este să se îmbunătățească funcționarea pieței interne prin stabilirea unui cadru juridic uniform al Uniunii pentru creșterea, pe termen lung, a rezilienței și a capacității Uniunii de a inova și de a oferi o siguranță a aprovizionării în domeniul tehnologiilor semiconductorilor, în vederea creșterii gradului de robustețe pentru a contracara perturbările.

Este necesar să se ia măsuri pentru dezvoltarea capacităților și consolidarea ecosistemului semiconductorilor din Uniune, în conformitate cu articolul 173 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele măsuri nu ar trebui să implice armonizarea actelor cu putere de lege și a normelor administrative naționale. În această privință, Uniunea ar trebui să consolideze competitivitatea și reziliența bazei tehnologice și industriale pentru semiconductori, consolidând în același timp capacitatea de inovare a propriului ecosistem al semiconductorilor în întreaga Uniune, reducând dependența de un număr limitat de întreprinderi din țări terțe și de zone geografice și consolidându-și capacitatea de a proiecta și a produce, încapsula, refolosi și recicla semiconductori avansați. Inițiativa Cipuri pentru Europa (denumită în continuare inițiativa) instituită prin prezentul regulament ar trebui să sprijine respectivele obiective prin reducerea decalajului dintre capabilitățile avansate de cercetare și inovare ale Uniunii și exploatarea lor industrială sustenabilă. Inițiativa ar trebui să promoveze consolidarea capacităților pentru a permite integrarea proiectării, a producției și a sistemelor în tehnologiile de generație următoare ale semiconductorilor, și ar trebui să intensifice colaborarea dintre actorii-cheie din întreaga Uniune, să întărească lanțurile valorice și de aprovizionare cu semiconductori din Uniune, să răspundă nevoilor sectoarelor industriale cheie și să creeze noi piețe.

Din cauza omniprezenței semiconductorilor, penuriile recente au afectat în mod negativ întreprinderile din întreaga Uniune, direct sau indirect, și au avut repercusiuni economice importante. Impactul economic și social a făcut ca cetățenii și operatorii economici să devină mai conștienți de situație și ca statele membre să resimtă presiunea de a se ocupa de problema dependențelor strategice în ceea ce privește semiconductorii. În același timp, sectorul semiconductorilor se caracterizează prin interdependențe de-a lungul lanțului valoric, ale cărui etape nu sunt dominate de un singur punct geografic. Acest caracter transfrontalier este evidențiat și mai mult de natura produselor semiconductoare, ele constituind un factor favorizant pentru industriile din aval. Deși se poate ca producția de semiconductori să se concentreze în unele regiuni, industriile utilizatoare sunt răspândite în întreaga Uniune. În acest context, siguranța aprovizionării cu semiconductori și reziliența ecosistemului semiconductorilor pot fi abordate cel mai bine prin intermediul dreptului Uniunii de armonizare în baza articolului 114 din TFUE. Este nevoie de un cadru unic de reglementare, coerent, care să armonizeze anumite condiții pentru ca operatorii să desfășoare proiecte specifice care să contribuie la siguranța aprovizionării și la reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune. În plus, ar trebui instituit un mecanism coordonat de monitorizare, cartografiere strategică, prevenire a situațiilor de criză și răspuns la acestea pentru a aborda deficitele de aprovizionare și pentru a preîntâmpina obstacolele din calea unității pieței interne, evitând diferențele de răspuns între statele membre.

Consolidarea infrastructurii critice și a securității Uniunii, precum și a poziției sale de lider în domeniul tehnologic necesită atât cipuri de vârf, cât și cipuri ajunse la maturitate, în special pentru sectoare strategice care asigură adaptarea la exigențele viitorului.

Realizarea respectivelor obiective ar trebui să fie sprijinită de un mecanism de guvernanță. La nivelul Uniunii, prezentul regulament ar trebui să instituie un consiliu european pentru semiconductori, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de Comisie, pentru a facilita o punere în aplicare fără probleme, eficace și armonizată a prezentului regulament, precum și cooperarea și schimbul de informații. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să ofere consiliere și asistență Comisiei cu privire la chestiuni specifice, inclusiv punerea în aplicare consecventă a prezentului regulament, facilitarea cooperării între statele membre și schimbul de informații referitoare la aspecte legate de prezentul regulament. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui, de asemenea, să consilieze Comisia în ceea ce privește cooperarea internațională legată de semiconductori. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să organizeze reuniuni separate pentru sarcinile care îi revin în temeiul diferitelor capitole ale prezentului regulament. Reuniunile se pot desfășura în formate diferite, cu participarea diferiților reprezentanți la nivel înalt, iar Comisia poate înființa subgrupuri.

Având în vedere caracterul mondializat al lanțului de aprovizionare cu semiconductori, cooperarea internațională cu țările terțe reprezintă un element important pentru a asigura reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune. Acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui, de asemenea, să permită Uniunii să joace un rol mai important, în calitate de centru de excelență, într-un ecosistem mondial, interdependent și mai performant al semiconductorilor. În acest scop, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să consilieze Comisia cu privire la aspecte legate de coordonarea respectivelor eforturi și de consolidarea cooperării dintre Uniune și țările terțe de-a lungul lanțului valoric mondial al semiconductorilor, luând în considerare, după caz, opiniile Alianței industriale pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și ale altor părți interesate.

În conformitate cu obligațiile internaționale și cu cerințele procedurale aplicabile, Uniunea și statele membre ar putea colabora, inclusiv pe cale diplomatică, cu parteneri strategici internaționali care au avantaje în industria semiconductorilor, în vederea găsirii de soluții pentru a consolida siguranța aprovizionării și a aborda viitoarele perturbări ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori, cum ar fi cele care rezultă din restricțiile la export din țări terțe și pentru a identifica disponibilitatea materiilor prime și a produselor intermediare. Acest lucru poate presupune, după caz, coordonare în cadrul forurilor internaționale relevante, încheierea de acorduri comerciale și de investiții sau alte eforturi diplomatice în conformitate cu cerințele procedurale aplicabile sau colaborare cu părți interesate relevante.

Pentru a valorifica angajamentul de a răspunde nevoilor de forță de muncă de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori, Comisia ar trebui să asigure sinergii cu programele existente ale Uniunii și ar trebui să sprijine și să încurajeze statele membre să instituie inițiative care să contribuie la schimbul de cunoștințe academice cu parteneri strategici internaționali.

Promovarea cooperării internaționale și a schimbului de cunoștințe pe baza intereselor Uniunii, a beneficiilor reciproce, a angajamentelor internaționale și, în măsura posibilului, a reciprocității reprezintă un obiectiv clar al Uniunii. Cu toate acestea, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, divulgarea neautorizată a secretelor comerciale sau scurgerea de tehnologii emergente sensibile din sectorul semiconductorilor ar putea compromite interesele de securitate ale Uniunii. În acest context, Comisia reflectează la propuneri concrete de consolidare a cadrelor Uniunii de control al investițiilor și al exporturilor. În plus, Uniunea și statele membre ar trebui să coopereze cu parteneri strategici pentru a consolida poziția comună de lider tehnologic și industrial în conformitate cu cerințele procedurale aplicabile.

Sectorul semiconductorilor este caracterizat de costuri foarte ridicate de dezvoltare și inovare și de costuri foarte ridicate pentru construirea de instalații de testare și validare la stadiul actual al tehnologiei pentru a susține producția industrială. Acest lucru are un impact direct asupra competitivității și a capacității de inovare a industriei din Uniune, precum și asupra siguranței aprovizionării și a rezilienței ecosistemului semiconductorilor din Uniune. Având în vedere lecțiile învățate din recentele penurii înregistrate în Uniune și în întreaga lume, precum și evoluția rapidă a provocărilor tehnologice și a ciclurilor de inovare care afectează lanțul valoric al semiconductorilor, este necesar să se consolideze punctele forte existente ale Uniunii, crescându-i astfel competitivitatea, reziliența și capacitatea de cercetare și inovare prin instituirea inițiativei.

Statele membre au principala responsabilitate pentru susținerea unei baze industriale, competitive, durabile și inovatoare puternice la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, natura și amploarea provocărilor în materie de cercetare și inovare în domeniul semiconductorilor impun o acțiune concertată la nivelul Uniunii.

Pentru a dota Uniunea cu capacitățile de cercetare și inovare în domeniul tehnologiei semiconductorilor necesare pentru a menține rolul de lider al investițiilor sale de cercetare și industriale la nivel de vârf și pentru a elimina decalajul actual dintre cercetare și dezvoltare, pe de o parte, și producție, pe de altă parte, Uniunea și statele membre ar trebui să își coordoneze mai bine eforturile și să coinvestească. Provocările actuale ale ecosistemului semiconductorilor din Uniune impun realizarea unei capacități la scară largă și necesită un efort colectiv din partea statelor membre, împreună cu Uniunea, pentru a sprijini dezvoltarea și implementarea unei capacități la scară largă. Acest efort colectiv include furnizarea de resurse financiare în concordanță cu ambiția inițiativei de a sprijini dezvoltarea și disponibilitatea pe scară largă a unor capacități inovatoare și a unor infrastructuri digitale extinse, cuprinzând o platformă de proiectare virtuală, linii-pilot, inclusiv pentru cipurile cuantice, și difuzarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor în beneficiul întregului ecosistem al semiconductorilor. Pentru a realiza acest lucru, Uniunea și statele membre ar trebui să aibă în vedere obiectivele dublei tranziții verzi și digitale. În acest sens, dispozitivele semiconductoare și procesele de fabricație oferă oportunități semnificative de reducere a impactului industriilor asupra mediului, în special în termeni de carbon, contribuind astfel la ambițiile, de exemplu, ale comunicării Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată Pregătiți pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică, ale Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului și ale comunicării Comisiei din 18 mai 2022 intitulată Planul REPowerEU. În măsura posibilului, inițiativa ar trebui să integreze și să maximizeze, în toate componentele și acțiunile sale, beneficiile aplicării tehnologiilor semiconductorilor drept vectori puternici ai tranziției către durabilitate, care pot conduce la noi produse și la o utilizare mai eficientă, mai eficace, mai curată și de durată mai lungă a resurselor, inclusiv a energiei și a materialelor necesare pentru producție și pentru utilizarea pe parcursul întregului ciclu de viață al semiconductorilor.

Pentru a-și realiza obiectivul general și pentru a aborda atât provocările legate de cerere, cât și pe cele legate de ofertă ale actualului ecosistem al semiconductorilor, inițiativa ar trebui să includă cinci obiective operaționale. În primul rând, pentru a consolida capacitatea de proiectare a Uniunii, inițiativa ar trebui să sprijine acțiuni vizând construirea unei platforme de proiectare virtuală care să fie disponibilă în întreaga Uniune. Platforma de proiectare virtuală ar trebui să conecteze comunitățile de centre de proiectare, start-up-urile, IMM-urile, actorii din domeniul proprietății intelectuale, furnizorii de instrumente și organizațiile de cercetare și tehnologie pentru a furniza soluții de prototip virtuale, bazate pe codezvoltarea de tehnologie.

În al doilea rând, pentru a oferi baza pentru consolidarea siguranței aprovizionării și a ecosistemului semiconductorilor din Uniune, inițiativa ar trebui să sprijine consolidarea actualelor linii-pilot avansate și dezvoltarea de noi linii-pilot avansate pentru a permite dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de vârf ale semiconductorilor și tehnologiilor de generație următoare ale semiconductorilor. Liniile-pilot ar trebui să furnizeze industriei instalații de testare, experimentare și validare a tehnologiilor semiconductorilor și a conceptelor de proiectare a sistemelor la niveluri ridicate de maturitate tehnologică, superioare nivelului 3, dar inferioare nivelului 8, reducând în același timp cât mai mult posibil impactul asupra mediului. Sunt necesare investiții din partea Uniunii, alături de statele membre și de sectorul privat, în linii-pilot, pentru a aborda provocarea structurală existentă și disfuncționalitățile pieței acolo unde astfel de instalații nu sunt disponibile în Uniune iar absența lor împiedică potențialul de inovare și competitivitatea globală ale Uniunii.

În al treilea rând, pentru a accelera dezvoltarea inovatoare a cipurilor cuantice și a tehnologiilor semiconductorilor conexe, inclusiv a celor bazate pe material semiconductor sau pe fotonica integrată, menite să ducă la dezvoltarea sectorului semiconductorilor, inițiativa ar trebui să sprijine acțiuni vizând inclusiv bibliotecile de proiectare pentru cipurile cuantice, liniile-pilot pentru construirea de cipuri cuantice și instalațiile de testare și validare a cipurilor cuantice produse de liniile-pilot.

În al patrulea rând, pentru a promova utilizarea tehnologiilor semiconductorilor, pentru a oferi acces la instalațiile de proiectare și la liniile-pilot și pentru a aborda lacunele în materie de competențe în întreaga Uniune, inițiativa ar trebui să ofere statelor membre posibilitatea de a înființa cel puțin un centru de competență privind semiconductorii în fiecare stat membru, prin consolidarea centrelor existente sau prin crearea de instalații noi. Accesul la infrastructura finanțată din fonduri publice, cum ar fi instalațiile-pilot și instalațiile de testare, precum și la centrele de competență, ar trebui să fie deschis unei mari diversități de utilizatori și ar trebui să fie acordat în mod transparent, nediscriminatoriu și în condițiile pieței (sau pe baza costului plus o marjă rezonabilă) pentru întreprinderile mari, în timp ce IMM-urile și instituțiile academice pot beneficia de acces preferențial sau de prețuri reduse. Un astfel de acces, inclusiv pentru partenerii comerciali și de cercetare internaționali, poate conduce la schimburi de idei mai ample și mai fertile și la un câștig în materie de know-how și excelență, contribuind în același timp la recuperarea costurilor.

În al cincilea rând, Comisia ar trebui să instituie o facilitate specifică de sprijin pentru investiții în semiconductori, ca parte a activităților de facilitare a investițiilor descrise în mod colectiv drept Fondul pentru cipuri, propunând soluții atât de capital, cât și de datorie, inclusiv un mecanism de finanțare mixtă în cadrul Fondului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului, în strânsă cooperare cu Grupul Băncii Europene de Investiții și împreună cu alți parteneri de implementare, cum ar fi băncile și instituțiile naționale de promovare. Activitățile Fondului pentru cipuri ar trebui să sprijine dezvoltarea unui ecosistem dinamic și rezilient al semiconductorilor, oferind atât oportunități pentru o mai mare disponibilitate a fondurilor menite să sprijine creșterea start-up-urilor și a IMM-urilor, cât și investiții de-a lungul lanțului valoric, inclusiv pentru alte întreprinderi din lanțul valoric al semiconductorilor. În acest sens, ar trebui să se ofere sprijin și orientări clare, în special IMM-urilor, cu scopul de a le sprijini în procesul de depunere a cererilor. În acest context, se preconizează că Consiliul European pentru Inovare va oferi în continuare sprijin specific prin granturi și investiții de capital pentru inovatorii cu risc ridicat, creatori de piețe.

Pentru a depăși limitările actualelor eforturi fragmentate în materie de investiții publice și private, pentru a facilita integrarea, schimburile de idei mai ample și mai fertile și rentabilitatea investițiilor în programele în curs și pentru a urmări o viziune strategică comună a Uniunii privind semiconductorii, ca mijloc de realizare a ambiției Uniunii și a statelor sale membre de a ocupa un rol de lider în economia digitală, inițiativa ar trebui să faciliteze o mai bună coordonare și sinergii mai strânse între programele de finanțare existente la nivelul Uniunii și la nivel național, o mai bună coordonare și colaborare cu industria și cu principalele părți interesate din sectorul privat, precum și investiții comune suplimentare cu statele membre. Implementarea inițiativei este concepută astfel încât să se pună în comun resurse din partea Uniunii, a statelor membre și a țărilor terțe asociate la programele existente ale Uniunii, precum și din partea sectorului privat. Prin urmare, succesul inițiativei poate fi asigurat numai printr-un efort colectiv al statelor membre și al Uniunii de a sprijini atât costurile de capital semnificative, cât și disponibilitatea pe scară largă a resurselor virtuale de proiectare, testare și experimentare, alături de difuzarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor. După caz, având în vedere particularitățile acțiunilor vizate, obiectivele inițiativei, în special activitățile Fondului pentru cipuri, ar trebui să fie sprijinite și printr-un mecanism de finanțare mixtă în cadrul Fondului InvestEU.

Sprijinul oferit prin inițiativă ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional și eficient din punctul de vedere al costurilor, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente, ca o consecință a marii intensități a capitalului, a riscurilor ridicate și a peisajului complex al ecosistemului semiconductorilor, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună cu finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată clară pentru întreaga Uniune.

Implementarea primară a inițiativei ar trebui încredințată întreprinderii comune pentru cipuri, instituită prin Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului (denumită în continuare întreprinderea comună pentru cipuri).

Inițiativa ar trebui să se sprijine pe o bază solidă de cunoștințe și să sporească sinergiile cu acțiunile sprijinite în prezent de Uniune și de statele membre prin programe și acțiuni de cercetare și inovare în domeniul semiconductorilor și de dezvoltare a unei părți a lanțului de aprovizionare, în special Orizont Europa – programul-cadru pentru cercetare și inovare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare Orizont Europa) și programul Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului, cu scopul de a consolida, până în 2030, poziția Uniunii de actor mondial în domeniul tehnologiei semiconductorilor și al aplicațiilor acesteia, care să dețină o pondere din ce în ce mai mare în sectorul producției la nivel mondial, în concordanță cu comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 intitulată Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital. În plus, potrivit așteptărilor ar trebui mobilizate investiții private pentru a completa finanțarea din cadrul inițiativei, contribuind la realizarea obiectivelor sale. În completarea acestor activități, inițiativa ar colabora îndeaproape cu alte părți interesate relevante, inclusiv cu Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor.

Pentru a permite sinergii între programele Uniunii și ale statelor membre, programele de lucru ale întreprinderii comune pentru cipuri din cadrul inițiativei ar trebui, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) litera (k) și cu articolul 137 litera (aa) din Regulamentul (UE) 2021/2085, să diferențieze în mod clar acțiunile de sprijinire a cercetării și inovării în domeniul semiconductorilor de cele care vizează dezvoltarea unor părți ale lanțului de aprovizionare, astfel încât să se asigure participarea adecvată a entităților publice și private.

Pentru a facilita implementarea acțiunilor specifice sprijinite de inițiativă, cum ar fi platforma de proiectare virtuală sau liniile-pilot, este necesar să se ofere ca opțiune un nou instrument juridic, și anume Consorțiul european pentru infrastructura cipurilor (European Chips Infrastructure Consortium – ECIC). ECIC ar trebui să aibă personalitate juridică. Aceasta înseamnă că, atunci când solicită finanțarea unor acțiuni specifice din inițiativă, solicitantul poate fi chiar ECIC, și nu entitățile individuale care îl alcătuiesc. Cu toate acestea, în temeiul articolului 134 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2085, cererile de propuneri pentru programul de lucru din cadrul inițiativei sunt deschise diferitelor forme juridice de cooperare și altor participanți, iar selecția propunerilor de finanțare nu se bazează pe o formă juridică specifică de cooperare. Principalul obiectiv al ECIC ar trebui să fie încurajarea unei colaborări structurale eficace între entitățile juridice, inclusiv organizațiile de cercetare și tehnologie, industria și statele membre. ECIC ar trebui să implice participarea a cel puțin trei membri, și anume state membre sau entități juridice publice ori private din cel puțin trei state membre, sau o combinație a acestora, cu scopul de a realiza o reprezentare largă din întreaga Uniune. Având personalitate juridică, un ECIC ar dispune de o autonomie suficientă pentru a-și stabili componența, guvernanța, finanțarea, bugetul, modalitățile pentru contribuțiile financiare și în natură din partea membrilor săi, coordonarea, gestionarea proprietății intelectuale și metodele de lucru. Membrii ECIC ar trebui să se poată bucura de flexibilitate deplină la stabilirea dreptului aplicabil, a sediului statutar și a drepturilor de vot. Procesul de selectare a entităților juridice publice și private care execută planul de lucru al ECIC ar trebui să fie echitabil, transparent și deschis. Pentru a asigura accesul echitabil și egal la participare, un ECIC ar trebui să fie deschis primirii de noi membri, și anume state membre sau entități juridice publice ori private, pe toată durata existenței sale. Mai ales statele membre ar trebui să poată adera la un ECIC în orice moment, fie ca membri cu drepturi depline, fie ca observatori, în timp ce alte entități juridice publice sau private ar trebui să poată adera în orice moment în condiții echitabile și rezonabile specificate în statutul ECIC. Consiliul autorităților publice al întreprinderii comune pentru cipuri ar trebui să fie în măsură să verifice nivelul de deschidere a unui ECIC și să recomande să se ia anumite măsuri de remediere atunci când este necesar. Înființarea unui ECIC nu ar trebui să implice instituirea efectivă a unui nou organ al Uniunii. Consorțiul ar trebui să elimine lacunele din setul de instrumente al Uniunii menite să combine finanțarea din partea statelor membre, bugetul Uniunii și investițiile private în scopul implementării acțiunilor specifice sprijinite de inițiativă. Comisia nu ar trebui să fie un membru al ECIC.

Un ECIC a cărui componență nu include entități private urmează să fie recunoscut ca organism internațional în înțelesul articolului 143 alineatul (1) litera (g) și al articolului 151 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului și ca organizație internațională în înțelesul articolului 11 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2020/262 a Consiliului. Un ECIC care include entități private printre membrii săi nu ar trebui să fie recunoscut drept un astfel de organism internațional sau drept o astfel de organizație internațională.

Cercetarea și dezvoltarea în cadrul Uniunii este din ce în ce mai expusă unor practici care vizează însușirea frauduloasă a informațiilor confidențiale, a secretelor comerciale și a datelor protejate, cum ar fi furtul de proprietate intelectuală, transferurile forțate de tehnologie și spionajul economic. Pentru a preveni efectele negative asupra intereselor Uniunii și a obiectivelor inițiativei, este necesar să se adopte o abordare care să asigure faptul că accesul la informații sau rezultate sensibile și utilizarea acestora, inclusiv date și know-how, securitatea și transferul de proprietate asupra rezultatelor, precum și conținutul protejat prin drepturi de proprietate intelectuală generat în legătură cu sau ca urmare a acțiunilor sprijinite de inițiativă sunt protejate. Pentru a asigura această protecție, orice acțiune sprijinită de inițiativă și finanțată prin Orizont Europa și programul Europa digitală ar trebui să respecte dispozițiile relevante ale respectivelor programe, cum ar fi cele privind participarea entităților stabilite în țări terțe asociate la program, acordurile de grant, proprietatea și protecția, securitatea, exploatarea și diseminarea, transferul și acordarea de licențe și drepturile de acces. Este posibil să se stabilească dispoziții specifice atunci când se implementează programele respective, în special în ceea ce privește limitările transferurilor și ale acordării de licențe în conformitate cu articolul 40 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/695 și limitarea participării entităților juridice stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe din motive legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii și a statelor membre, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/695 și cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/694. În plus, tratarea informațiilor sensibile, securitatea, confidențialitatea, protecția secretelor comerciale și a drepturilor de proprietate intelectuală ar trebui să fie reglementate de dreptul Uniunii, inclusiv Directivele (UE) 2016/943 și 2004/48/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de dreptul intern. Comisia și statele membre pot proteja transferurile de tehnologie din motive legate de interesele Uniunii și cele naționale în materie de securitate în legătură cu investițiile efectuate în instalații care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului.

Pentru a facilita accesul la expertiza tehnică și pentru a asigura diseminarea cunoștințelor în întreaga Uniune, precum și pentru a sprijini diverse inițiative în materie de competențe, ar trebui stabilită o rețea de centre de competență. În acest scop, întreprinderea comună pentru cipuri ar trebui să stabilească procedura de înființare a centrelor de competență, inclusiv criteriile de selecție, precum și detalii suplimentare privind executarea sarcinilor și a funcțiilor menționate în prezentul regulament. Centrele de competență care alcătuiesc rețeaua ar trebui să fie selectate de întreprinderea comună pentru cipuri și să beneficieze de o autonomie generală substanțială pentru a-și stabili modul de organizare, componența și metodele de lucru. Cu toate acestea, organizarea, componența și metodele lor de lucru ar trebui să respecte obiectivele prezentului regulament și ale inițiativei și să contribuie la acestea.

Centrele de competență ar trebui să contribuie la menținerea poziției de lider a Uniunii în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea, inovarea și capacitățile de proiectare în domeniul cipurilor, punând accentul pe promovarea cercetării, dezvoltării, inovării și proiectării, precum și pe producție. Promovarea potențialului uman și a competențelor prin intermediul educației în materiile din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) până la nivel postdoctoral este esențială pentru realizarea acestui obiectiv. În special, centrele de competență ar trebui să furnizeze servicii părților interesate din domeniul semiconductorilor, inclusiv start-up-urilor și IMM-urilor. Printre exemple se numără facilitarea accesului la liniile-pilot și la platforma de proiectare virtuală, oferirea de formare și de dezvoltare a competențelor, acordarea de sprijin pentru găsirea de investitori, utilizarea competențelor locale existente sau cooperarea cu sectoarele specializate relevante. Serviciile ar trebui furnizate în mod deschis, transparent și nediscriminatoriu. Fiecare centru de competență ar trebui să se conecteze la rețeaua europeană a centrelor de competență în domeniul semiconductorilor și să facă parte din aceasta, precum și să acționeze ca punct de acces la alte noduri ale rețelei. În acest sens, ar trebui maximizate sinergiile cu structurile similare existente, cum ar fi centrele europene de inovare digitală instituite în cadrul programului Europa Digitală. De exemplu, statele membre ar putea desemna un centru european de inovare digitală existent axat pe semiconductori ca centru de competență în sensul prezentului regulament, cu condiția să nu se încalce interdicția dublei finanțări.

Proiectarea de cipuri este o capabilitate esențială pentru implementarea oricărei inovații și funcționalități în soluții electronice adaptate la diferitele aplicații și la nevoile utilizatorilor de semiconductori. Ca atare, proiectarea se află la baza lanțului valoric al semiconductorilor, iar sprijinirea extinderii capacităților de proiectare în Uniune are o importanță crucială. Pentru a oferi o recunoaștere a rolului esențial pe care îl joacă centrele de proiectare și a contribuției acestora la excelența europeană în proiectarea avansată de cipuri prin oferte de servicii sau consolidarea competențelor și capacităților de proiectare în Uniune, Comisia at trebui să poată acorda o etichetă intitulată centru de excelență în proiectare. Având în vedere importanța lor pentru crearea unui ecosistem rezilient al semiconductorilor, centrele de excelență în proiectare ar trebui considerate ca fiind de interes public. Pentru a contribui la reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune, statele membre ar trebui să poată aplica măsuri de sprijin, într-un mod proporțional, dacă astfel de centre de excelență sunt IMM-uri. Acest lucru nu aduce atingere competenței Comisiei în domeniul ajutoarelor de stat în temeiul articolelor 107 și 108 din TFUE, după caz, și comunicării Comisiei din 19 octombrie 2022 intitulată Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (denumit în continuare cadrul pentru ajutoarele de stat pentru C&D&I). Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru C&D&I vizează facilitarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare care, din cauza disfuncționalităților pieței, nu ar avea loc în absența sprijinului public. În acest sens, pe baza cadrului pentru ajutoarele de stat pentru C&D&I, statele membre ar putea oferi, în anumite condiții, stimulentele necesare întreprinderilor și comunității de cercetare pentru a efectua aceste activități și investiții importante în acest domeniu. În temeiul cadrului pentru ajutoarele de stat pentru C&D&I, pentru ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare ale întreprinderilor mijlocii ar putea fi permise intensități maxime ale ajutorului de până la 80 %, iar pentru cele pentru întreprinderile mici de până la 90 %. În plus, pentru a maximiza sinergiile, centrele de competență înființate în cadrul inițiativei care se axează pe proiectarea de cipuri de ultimă generație ar trebui să poată solicita să primească eticheta de centru de excelență în proiectare. În același timp, statele membre ar putea desemna un centru de excelență în proiectare ca fiind centrul lor de competență candidat.

Pentru a încuraja înființarea capabilităților de fabricație și de proiectare aferente necesare și, prin urmare, pentru a garanta siguranța aprovizionării în Uniune și a consolida reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune, poate fi adecvat să se acorde sprijin public, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la perturbări ale pieței interne. În acest sens, este necesar să se armonizeze anumite condiții pentru desfășurarea de către operatori a unor proiecte specifice la nivelul Uniunii, menite să contribuie la realizarea obiectivelor prezentului regulament, și să se facă distincția între două tipuri de instalații, și anume, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE. Factorul utilizat pentru a face distincția între cele două tipuri de instalații ar trebui să fie modelul de afaceri. Turnătoriile deschise ale UE oferă capacitate de producție altor întreprinderi. Instalațiile de producție integrate produc în scopuri comerciale proprii și ar putea integra în modelul lor de afaceri și alte etape ale lanțului de aprovizionare, pe lângă producție, cum ar fi proiectarea și vânzarea produselor.

Instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să furnizeze capabilități la nivelul fabricării de semiconductori sau al producției de echipamente sau de componente esențiale pentru astfel de echipamente utilizate în mod predominant în fabricarea semiconductorilor care să aibă un caracter de pionierat în Uniune și să contribuie la siguranța aprovizionării și la reziliența ecosistemului semiconductorilor pe piața internă. Factorul decisiv pentru a avea caracterul de instalație de pionierat este aducerea pe piața internă a unui element inovator în ceea ce privește procesele de fabricație sau produsul finit, care s-ar putea baza pe noduri tehnologice noi sau existente. Elementele relevante în materie de inovare ar putea viza nodul tehnologic sau materialul de substrat ori abordări care să conducă la îmbunătățiri în ceea ce privește puterea de calcul sau alte atribute de performanță, eficiența energetică, nivelul de securitate, siguranță sau fiabilitate, precum și integrarea de noi funcționalități, cum ar fi inteligența artificială (IA), capacitatea memoriei sau altele. Integrarea a diferite procese care conduc la îmbunătățirea eficienței sau automatizarea încapsulării și a asamblării sunt de asemenea exemple de inovare. În ceea ce privește beneficiile de mediu, elementele inovatoare includ o reducere cuantificabilă a cantității de energie, de apă sau de substanțe chimice utilizate ori o îmbunătățire a posibilității de reciclare a materialelor. Elementele inovatoare respective s-ar putea aplica atât nodurilor tehnologice mature, cât și celor de vârf. Ar trebui ca o astfel de inovare să nu fie deja prezentă în mod concret și nici prevăzută a fi construită în Uniune. De exemplu, o inovare similară în cercetare și dezvoltare sau în producția la scară mică nu ar exclude neapărat calificarea ulterioară drept o instalație de pionierat. Atât realizarea unei instalații noi, cât și a unei instalații substanțial modernizate ar putea conduce la calificarea drept o instalație de pionierat.

În cazul în care o turnătorie deschisă a UE oferă capacitate de producție unor întreprinderi care nu au legătură cu operatorul instalației, turnătoria deschisă a UE ar trebui să instituie, să pună în aplicare și să mențină o separare funcțională adecvată și eficace pentru a preveni schimbul de informații confidențiale între producția internă și cea externă. Acest lucru ar trebui să se aplice tuturor informațiilor obținute în procesul de proiectare și în procesele de fabricare inițială (front-end) sau finală (back-end).

Pentru calificarea drept instalație de producție integrată sau drept turnătorie deschisă a UE, înființarea instalației ar trebui să aibă un impact pozitiv clar cu efecte de propagare – dincolo de întreprinderea respectivă sau de statul membru în cauză – asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune, pe termen mediu și lung, cu scopul de a garanta siguranța aprovizionării și reziliența ecosistemului semiconductorilor și de a contribui la dubla tranziție verde și digitală a Uniunii. În scopul calificării drept instalații de producție integrate sau drept turnătorii deschise ale UE, pot fi luate în considerare diverse activități care vizează crearea unor efecte de propagare pozitive. Printre exemple se numără acordarea accesului la instalațiile de producție contra unui comision la valoarea de piață; punerea la dispoziția întreprinderilor mai mici de proiectare sau a platformei de proiectare virtuală a unor kituri de proiectare a procesului; diseminarea rezultatelor activităților lor de cercetare și dezvoltare; colaborarea în domeniul cercetării cu universități și institute de cercetare europene; cooperarea cu autorități naționale sau cu instituții de învățământ și de formare profesională pentru a contribui la dezvoltarea competențelor; contribuirea la proiecte de cercetare la nivelul Uniunii; oferirea de oportunități de sprijin specific pentru start-up-uri și IMM-uri. Impactul asupra mai multor state membre, inclusiv în ceea ce privește obiectivele de coeziune, ar trebui să fie considerat unul dintre indicatorii impactului pozitiv clar al unei instalații de producție integrate sau al unei turnătorii deschise a UE asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune.

Este important ca instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE să nu facă obiectul aplicării extrateritoriale a obligațiilor de serviciu public impuse de țări terțe, care ar putea submina capacitatea acestora de a-și utiliza infrastructura, software-ul, serviciile, instalațiile, activele, resursele, proprietatea intelectuală sau know-how-ul necesare pentru îndeplinirea obligației privind comenzile prioritare în temeiul prezentului regulament, la care acestea ar trebui să se angajeze.

Având în vedere dezvoltarea rapidă a tehnologiilor semiconductorilor și pentru a consolida competitivitatea industrială viitoare a Uniunii, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să investească în Uniune în inovarea continuă cu scopul de a realiza progrese concrete în tehnologia semiconductorilor sau de a pregăti tehnologiile de generație următoare. În acest context, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să fie în măsură să testeze și să experimenteze noile dezvoltări printr-un acces preferențial la liniile-pilot instituite de inițiativă, prin intermediul unor cereri accelerate de acces la serviciile acestora. Orice astfel de acces preferențial nu ar trebui nici să excludă, nici să împiedice accesul efectiv, în termeni echitabili, al altor întreprinderi interesate, în special al start-up-urilor și al IMM-urilor, la liniile-pilot.

Ținând seama de importanța, pentru realizarea obiectivelor prezentului regulament, a unei forțe de muncă calificate și înzestrate cu competențele necesare, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să sprijine rezerva de talente a Uniunii prin dezvoltarea și punerea în aplicare de formare de tip educațional și profesional și prin creșterea rezervei de forță de muncă calificată și înzestrată cu competențele necesare.

Cu scopul de a permite o procedură uniformă și transparentă pentru obținerea statutului de instalație de producție integrată sau de turnătorie deschisă a UE, decizia de acordare a acestui statut ar trebui adoptată de Comisiei la cererea unei întreprinderi individuale sau a unui consorțiu format din mai multe întreprinderi. Acordarea statutului ar trebui să fie posibilă atât pentru înființarea unei noi instalații de fabricare a semiconductorilor, cât și pentru dezvoltarea sau transformarea inovatoare semnificativă a unei instalații existente de fabricare a semiconductorilor. Pentru a reflecta importanța unei exploatări coordonate și cooperative a instalației planificate, în evaluarea sa, Comisia ar trebui să țină seama de disponibilitatea unuia sau a mai multor state membre în care solicitantul intenționează să își înființeze instalațiile de a sprijini înființarea unor astfel de instalații. În plus, la evaluarea viabilității planului de afaceri, Comisia ar putea lua în considerare rezultatele globale ale solicitantului.

Având în vedere drepturile asociate recunoașterii drept instalație de producție integrată sau drept turnătorie deschisă a UE, Comisia ar trebui să monitorizeze dacă instalațiile cărora li s-a acordat un astfel de statut îndeplinesc în continuare cerințele stabilite în prezentul regulament. În caz contrar, Comisia ar trebui să aibă dreptul de a reexamina și, dacă este necesar, de a retrage statutul și, în consecință, drepturile aferente acestui statut. Orice decizie de retragere a statutului ar trebui să fie luată numai după consultarea Consiliului european pentru semiconductori și ar trebui să fie motivată în mod corespunzător. În consecință, întreprinderea care exploatează o instalație de producție integrată sau o turnătorie deschisă a UE ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita în mod proactiv reexaminarea duratei statutului sau a planurilor de implementare în cazul în care circumstanțe externe neprevăzute, cum ar fi perturbări grave cu impact economic direct asupra instalației recunoscute, ar putea avea consecințe asupra capacității sale de a respecta criteriile. Pentru a ține seama de faptul că majoritatea drepturilor sunt acordate în perioada înființării, instalațiile ar trebui să facă în continuare obiectul obligației de a respecta comenzile prioritare, chiar și în cazul retragerii statutului, pentru perioada rămasă până când statutul ar fi expirat.

Având în vedere importanța lor pentru asigurarea siguranței aprovizionării și pentru crearea unui ecosistem rezilient al semiconductorilor, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui considerate ca fiind de interes public. Asigurarea siguranței aprovizionării cu semiconductori este importantă și pentru digitalizare, fapt care permite tranziția verde a multor altor sectoare. Pentru a atrage investiții în sectorul semiconductorilor din Uniune și a contribui la siguranța aprovizionării cu semiconductori și la reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune, statele membre pot aplica măsuri de sprijin, inclusiv stimulente, și pot furniza sprijin administrativ în cadrul unor proceduri naționale de acordare a autorizațiilor pentru instalații de producție integrată și turnătorii deschise ale UE. Acest lucru nu aduce atingere competenței Comisiei în domeniul ajutoarelor de stat în temeiul articolelor 107 și 108 din TFUE, după caz. Pentru a asigura aplicarea corectă și eficientă a normelor privind ajutoarele de stat, în comunicarea sa din 8 februarie 2022 intitulată Actul european privind cipurile, Comisia a recunoscut deja necesitatea unei evaluări de la caz la caz în ceea ce privește ajutoarele de stat acordate instalațiilor avansate de producție a semiconductorilor cu scopul de a proteja siguranța aprovizionării și reziliența lanțului de aprovizionare al Uniunii, generând, în același timp, efecte pozitive semnificative asupra economiei în general. În plus, procedurile de recunoaștere drept instalații de producție integrate sau turnătorii deschise ale UE și de autorizare a ajutoarelor de stat, după caz, se vor desfășura în paralel pentru a accelera procesul decizional. Statele membre ar trebui să sprijine înființarea de instalații de producție integrate și de turnătorii deschise ale UE în conformitate cu dreptul Uniunii. Atunci când furnizează măsuri de sprijin pentru instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE, statele membre ar trebui să poată avea în vedere stabilirea unor cerințe nediscriminatorii legate de protecția și securitatea intelectuală, inclusiv securitatea cibernetică, și de confidențialitate și ar putea recomanda măsuri de atenuare pentru a aborda riscurile specifice legate de ingerințe, de transferurile forțate de tehnologie și de furtul de proprietate intelectuală de către entități din țări terțe.

Pentru a încuraja înființarea capabilităților de proiectare aferente necesare, statele membre pot oferi sprijin pentru astfel de activități în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat pe baza articolelor 107 și 108 din TFUE, inclusiv în temeiul cadrului pentru ajutoarele de stat pentru C&D&I sau al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei.

Este necesar ca instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE să fie înființate cât mai repede cu putință, menținând în același timp sarcina administrativă la un nivel minim. Din acest motiv, statele membre ar trebui să trateze cât mai rapid posibil cererile legate de planificarea, construirea și exploatarea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE. Statele membre ar trebui să poată numi o autoritate care să faciliteze și să coordoneze procesele de acordare a autorizațiilor care ar putea numi un coordonator, servind drept punct unic de contact pentru proiect. În plus, în cazul în care este necesar pentru acordarea unei derogări în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului și al Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, înființarea și exploatarea acestor instalații poate fi considerată ca fiind de interes public major în înțelesul directivelor menționate, cu condiția ca celelalte condiții prevăzute în dispozițiile respective să fie îndeplinite. Acest lucru nu aduce atingere aplicabilității sau punerii în aplicare a altor acte din dreptul Uniunii în domeniul mediului.

Întreprinderile inovatoare de înaltă tehnologie sunt din ce în ce mai expuse unor practici care vizează însușirea frauduloasă a informațiilor confidențiale, a secretelor comerciale și a datelor protejate, cum ar fi furtul de proprietate intelectuală, copierea neautorizată, transferurile forțate de tehnologie, spionajul economic sau încălcarea cerințelor de confidențialitate, din interiorul și în special din afara Uniunii. Evoluțiile recente, cum ar fi recurgerea sporită la externalizare, lanțurile valorice mondiale mai lungi și utilizarea sporită a tehnologiei informației și comunicațiilor, contribuie la creșterea riscului de apariție a unor astfel de practici. Dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a unor informații confidențiale, secrete comerciale sau date protejate compromite posibilitatea deținătorilor legitimi ai informațiilor sau datelor respective de a obține beneficii, ca pionieri, de pe urma eforturilor lor legate de inovare. Pentru a asigura protecția informațiilor confidențiale, a secretelor comerciale și a datelor protejate, prezentul regulament ar trebui pus în aplicare într-un mod care să respecte pe deplin cadrul Uniunii și internațional în materie de protecție a datelor și de protecție și asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului, Directivele 2004/48/CE și (UE) 2016/943 și Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului. Pentru a aborda în continuare principalele riscuri din cadrul lanțului de aprovizionare, statele membre pot recurge la posibilitatea prevăzută de Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului de a efectua evaluări coordonate ale riscurilor în materie de securitate ale lanțurilor de aprovizionare critice, astfel cum au fost efectuate pentru rețelele 5G în urma Recomandării (UE) 2019/534 a Comisiei, cu scopul de a identifica, pentru fiecare sector, amenințările și vulnerabilitățile relevante și de a identifica măsuri, planuri de atenuare și bune practici pentru a contracara dependențele critice, potențialele puncte unice de eșec, amenințările, vulnerabilitățile și alte riscuri asociate lanțului de aprovizionare.

Existența unor standarde comune pentru cipuri ecologice, fabricate în mod sustenabil, fiabile și sigure ar fi extrem de benefică pentru piața internă. Viitoarele dispozitive, sisteme și platforme de conectivitate inteligente vor trebui să se bazeze pe cipuri semiconductoare avansate și să îndeplinească cerințe ecologice, de fiabilitate și de securitate cibernetică ce vor depinde în mare măsură de caracteristicile tehnologiei subiacente. În acest scop, Uniunea ar trebui să elaboreze proceduri de certificare de referință și să solicite industriei să elaboreze în comun astfel de proceduri pentru sectoare și tehnologii specifice care au un potențial impact social ridicat.

În acest context, Comisia, în consultare cu Consiliul european pentru semiconductori și cu implicarea corespunzătoare a părților interesate, ar trebui să identifice sectoarele și produsele care se bazează pe tehnologiile semiconductorilor sau le utilizează pe scară largă și care au nevoie de cipuri ecologice, fiabile și sigure certificate. Identificarea unor astfel de sectoare și produse ar putea stimula adoptarea standardelor europene și internaționale de gestionare a riscurilor.

Având în vedere complexitățile lanțului de aprovizionare cu semiconductori și riscul de penurii viitoare, prezentul regulament ar trebui să prevadă instrumente pentru o abordare coordonată în ceea ce privește cartografierea strategică și monitorizarea sectorului semiconductorilor și abordarea eficace a posibilelor perturbări ale pieței în mod proporționat.

Obiectivul unei cartografieri strategice a sectorului semiconductorilor ar trebui să fie de a furniza o analiză a punctelor forte și a punctelor slabe ale Uniunii în sectoarele semiconductorilor de la nivel mondial, cu scopul de a oferi o bază pentru măsurile de asigurare a siguranței aprovizionării și a rezilienței ecosistemului semiconductorilor din Uniune. În acest scop, cartografierea strategică ar trebui să identifice factori precum produsele esențiale și infrastructurile critice de pe piața internă care depind de aprovizionarea cu semiconductori, principalele industrii utilizatoare și nevoile lor actuale și preconizate, segmente-cheie ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori din Uniune, caracteristicile tehnologice, dependențele de tehnologia și furnizorii din țări terțe, blocajele din sectorul semiconductorilor din Uniune, nevoile actuale și preconizate în materie de competențe și de acces la forță de muncă calificată și, după caz, impactul potențial al măsurilor din setul de instrumente de urgență. Cartografierea strategică ar trebui să se bazeze pe date disponibile public și contra cost și, dacă este necesar, pe date obținute în urma unor cereri voluntare de informații adresate întreprinderilor, în consultare cu Consiliul european pentru semiconductori.

Pentru a anticipa și a se pregăti pentru viitoare perturbări ale diferitelor etape ale lanțului valoric al semiconductorilor în Uniune și ale comerțului din Uniune, Comisia, asistată de Consiliul european pentru semiconductori și pe baza rezultatelor cartografierii strategice, ar trebui să identifice indicatorii de avertizare timpurie și să elaboreze o listă a acestora. Astfel de indicatori ar putea include creșteri atipice ale termenelor de execuție, disponibilitatea materiilor prime, a produselor intermediare și a capitalului uman necesare pentru fabricarea semiconductorilor sau a echipamentelor de producție adecvate, cererea estimată de semiconductori pe piața Uniunii și pe piețele mondiale, creșterile prețurilor care depășesc fluctuațiile normale ale prețurilor, efectul accidentelor, al atacurilor, al dezastrelor naturale sau al altor evenimente grave, efectul politicilor comerciale, al tarifelor, al restricțiilor la export, al barierelor comerciale și al altor măsuri legate de comerț, precum și efectul închiderii întreprinderilor, al delocalizărilor sau al achizițiilor principalilor actori de pe piață. Activitățile de monitorizare ale Comisiei ar trebui să se axeze pe acești indicatori de avertizare timpurie.

Având în vedere complexitatea, evoluția rapidă și interconectarea lanțurilor valorice ale semiconductorilor, în care sunt implicați diferiți actori, este necesară o abordare coordonată a monitorizării pentru a spori capacitatea de a atenua riscurile ce pot afecta negativ aprovizionarea cu semiconductori și pentru a consolida înțelegerea dinamicii lanțului valoric al semiconductorilor. În consultare cu Consiliul european pentru semiconductori, Comisia ar trebui să monitorizeze lanțul valoric al semiconductorilor, axându-se pe indicatorii de alertă timpurie și identificând cele mai bune practici de atenuare a riscurilor și de asigurare a unei transparențe sporite în cadrul lanțului valoric al semiconductorilor, astfel încât acest lucru să nu reprezinte o sarcină administrativă excesivă pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri.

Pentru a reduce la minimum sarcina asupra întreprinderilor care participă la monitorizare și pentru a se asigura că informațiile obținute pot fi compilate în mod pertinent, Comisia ar trebui să prevadă mijloace standardizate și securizate pentru orice colectare de informații. Aceste mijloace ar trebui să asigure faptul că toate informațiile colectate sunt tratate în mod confidențial, asigurându-se secretul de afaceri și securitatea cibernetică.

Constatările relevante, inclusiv informațiile furnizate de părțile interesate și de asociațiile industriale relevante, ar trebui furnizate Consiliului european pentru semiconductori pentru a permite un schimb periodic de informații și pentru a integra informațiile într-o imagine de ansamblu a monitorizării lanțurilor valorice ale semiconductorilor.

Pentru a facilita aceste activități de monitorizare, autoritățile naționale competente ale statelor membre ar trebui să elaboreze o listă de contacte cu toate întreprinderile relevante care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori și care sunt stabilite pe teritoriul lor național. Respectiva listă ar trebui să permită identificarea respondenților corespunzători la solicitările voluntare de informații. Nu ar trebui să fie necesar ca lista să fie exhaustivă. Lista ar trebui administrată cu respectarea deplină a normelor de confidențialitate aplicabile.

Disponibilitatea unor resurse umane, financiare și tehnice adecvate ar permite o executare eficientă a sarcinilor în temeiul prezentului regulament și ar contribui la realizarea obiectivelor stabilite în acesta. Prin urmare, fără a aduce atingere procedurii bugetare și autonomiei sale administrative, Comisia ar trebui să utilizeze resursele în mod optim pentru a se asigura că își poate exercita competențele și îndeplini sarcinile în mod eficace în temeiul prezentului regulament.

O serie de întreprinderi care furnizează servicii sau bunuri legate de semiconductori sunt considerate esențiale pentru eficacitatea lanțului de aprovizionare cu semiconductori în ecosistemul semiconductorilor din Uniune, având în vedere numărul de întreprinderi din Uniune care depind de produsele lor, cota lor de piață la nivelul Uniunii sau la nivel mondial, importanța lor pentru a asigura un nivel suficient de aprovizionare sau posibilul impact al întreruperii aprovizionării cu produsele sau serviciile lor. Statele membre, în cooperare cu Comisia, ar trebui să identifice respectivii actori principali de pe piață de pe teritoriile lor.

În temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) 2019/452, pentru a stabili dacă o investiție străină directă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică, statele membre și Comisia pot lua în considerare efectele sale potențiale asupra tehnologiilor critice și a produselor cu dublă utilizare, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului, inclusiv asupra semiconductorilor.

Ca parte a monitorizării, statele membre ar trebui să analizeze în mod specific integritatea activităților desfășurate de principalii actori de pe piață. Statul membru în cauză ar putea aduce astfel de chestiuni în atenția Consiliului european pentru semiconductori.

Pentru a permite anticiparea penuriilor potențiale, autoritățile naționale competente ar trebui să avertizeze Comisia în cazul în care iau cunoștință de existența unui risc de perturbare gravă a aprovizionării cu semiconductori sau când au informații concrete și fiabile cu privire la materializarea oricărui alt factor de risc sau eveniment relevant. Pentru a asigura o abordare coordonată, Comisia ar trebui ca, atunci când ia cunoștință de existența unui risc de perturbare gravă a aprovizionării cu semiconductori sau când are informații concrete și fiabile cu privire la materializarea oricărui alt factor de risc sau eveniment relevant, în urma unei avertizări din partea partenerilor internaționali, să convoace o reuniune extraordinară a Consiliului european pentru semiconductori cu scopul de a discuta despre severitatea perturbărilor și despre posibila inițiere a procedurii de declanșare a stadiului de criză și de a analiza dacă este oportun, necesar și proporțional ca statele membre să efectueze achiziții comune coordonate ca măsură preventivă, precum și să inițieze dialoguri cu părțile interesate, în vederea identificării, pregătirii și, eventual, a coordonării unor astfel de măsuri preventive. În cadrul respectivului dialog, Consiliul european pentru semiconductori și Comisia ar trebui să țină seama de opiniile părților interesate din lanțul valoric al semiconductorilor. Comisia ar trebui să consulte și să coopereze cu țările terțe relevante pentru a aborda în comun perturbările din lanțul internațional de aprovizionare, în conformitate cu obligațiile internaționale și fără a aduce atingere cerințelor procedurale.

Stadiul de criză a semiconductorilor ar trebui activat în cazul existenței unor dovezi concrete, serioase și fiabile privind o astfel de criză. O criză a semiconductorilor survine în cazul în care apar perturbări grave ale aprovizionării cu semiconductori sau obstacole grave în calea comerțului cu semiconductori în Uniune care produc penurii semnificative de semiconductori, de produse intermediare sau de materii prime ori prelucrate, iar aceste penurii semnificative împiedică furnizarea, repararea și întreținerea produselor esențiale utilizate de sectoarele critice, de exemplu echipamente medicale și de diagnosticare, într-o asemenea măsură încât acest lucru ar avea grave efecte dăunătoare asupra funcționării sectoarelor critice din cauza impactului lor asupra societății, economiei și securității Uniunii.

Pentru a asigura un răspuns flexibil și eficace la o astfel de criză a semiconductorilor, Comisia, atunci când ia cunoștință de o potențială criză a semiconductorilor, ar trebui să evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile pentru declanșarea stadiului de criză. Dacă această evaluare aduce dovezi concrete, serioase și fiabile ale unei crize a semiconductorilor, Comisia ar trebui să fie în măsură să prezinte Consiliului o propunere de declanșare a stadiului de criză pentru o perioadă de timp prestabilită, de maximum 12 luni, ținând seama de avizul Consiliului european pentru semiconductori. Comisia ar trebui să evalueze necesitatea prelungirii sau a încheierii anticipate a stadiului de criză și să inițieze procedura respectivă, în cazul în care se stabilește o astfel de necesitate, ținând seama de avizul Consiliului european pentru semiconductori.

Având în vedere caracterul sensibil al declanșării stadiului de criză și al măsurilor potențiale care pot fi luate în consecință, inclusiv impactul semnificativ pe care astfel de măsuri l-ar putea avea asupra întreprinderilor private din Uniune, ar trebui să i se confere Consiliului competența de a adopta un act de punere în aplicare în ceea ce privește declanșarea, prelungirea și încheierea stadiului de criză în cazul unei crize a semiconductorilor.

Cooperarea strânsă dintre Comisie și statele membre și coordonarea oricăror măsuri naționale luate cu privire la lanțul de aprovizionare cu semiconductori sunt indispensabile în stadiul de criză, în vederea abordării întreruperilor cu coerența, reziliența și eficacitatea necesare. În acest scop, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să organizeze reuniuni extraordinare, dacă acest lucru este necesar. Orice măsuri luate ar trebui să fie strict limitate la durata stadiului de criză.

Pentru ca Uniunea să ofere un răspuns rapid, eficient și coordonat la o criză a semiconductorilor, este necesar să se furnizeze în timp util Comisiei și statelor membre, prin intermediul Consiliului european pentru semiconductori, informații actualizate privind situația operațională în curs, precum și să se asigure că pot fi luate măsuri eficace pentru a garanta aprovizionarea cu semiconductori a sectoarelor critice afectate. Ar trebui identificate și puse în aplicare măsuri adecvate, eficace și proporționale atunci când este declanșat stadiul de criză, fără a aduce atingere unei posibile colaborări internaționale continue cu partenerii relevanți în vederea atenuării situației evolutive a crizei. După caz, Comisia ar trebui să solicite informații de la întreprinderile de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori. În plus, Comisia ar trebui să fie în măsură, atunci când este necesar și proporțional, să solicite ca instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE să accepte și să acorde prioritate unei comenzi de fabricare a unor produse necesare în situații de criză și să acționeze ca organism central de achiziție atunci când este mandatată de statele membre. Comisia ar trebui să limiteze măsurile la anumite sectoare critice. Consiliul european pentru semiconductori poate, de asemenea, să evalueze și să ofere consiliere cu privire la măsuri adecvate și eficace. În plus, Consiliul european pentru semiconductori poate oferi consiliere privind necesitatea introducerii unor măsuri de protecție în temeiul Regulamentului (UE) 2015/479 al Parlamentului European și al Consiliului. Utilizarea tuturor măsurilor de urgență ar trebui să fie proporțională și limitată la ceea ce este necesar pentru a aborda criza semiconductorilor în interesul superior al Uniunii. Comisia ar trebui să informeze periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la măsurile luate și la motivele care stau la baza acestora. După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia poate emite orientări suplimentare privind punerea în aplicare și utilizarea măsurilor de urgență.

O serie de sectoare sunt critice pentru buna funcționare a pieței interne. În sensul prezentului regulament, respectivele sectoare critice ar trebui să fie enumerate într-o anexă la prezentul regulament. Lista respectivă ar trebui să fie limitată la sectoarele și subsectoarele enumerate în anexa la Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului, în versiunea în vigoare la 19 septembrie 2023, la care se adaugă sectorul apărării și sectorul securității, datorită rolului lor important în asigurarea funcțiilor vitale în societate. Anumite măsuri ar trebui luate numai pentru a garanta aprovizionarea sectoarelor critice. Comisia poate limita măsurile de urgență la unele dintre sectoarele respective sau la anumite părți ale acestora atunci când criza semiconductorilor a perturbat sau riscă să perturbe funcționarea lor.

Scopul solicitărilor de informații din partea întreprinderilor de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori stabilite în Uniune în stadiul de criză este de a permite evaluări aprofundate ale crizei semiconductorilor sau de a identifica și pregăti posibile măsuri de atenuare sau de urgență care pot fi luate la nivelul Uniunii sau la nivel național. Astfel de informații pot viza capabilitatea de producție, capacitatea de producție și principalele perturbări și blocaje curente. Aceste aspecte ar putea include stocul real tipic și actual de produse necesare în situații de criză din instalațiile de producție situate în Uniune, precum și în instalațiile de producție care sunt situate în țări terțe în care întreprinderile respective își desfășoară activitatea, cu care acestea contractează sau din care achiziționează produse; durata medie reală tipică și actuală de execuție pentru cele mai frecvente produse fabricate; producția preconizată pentru următoarele trei luni pentru fiecare instalație de producție din Uniune; sau motivele care împiedică atingerea capacității maxime de producție. Informațiile respective ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a evalua natura crizei semiconductorilor sau posibilele măsuri de atenuare sau de urgență la nivelul Uniunii sau la nivel național. Solicitările de informații nu ar trebui să implice furnizarea de informații a căror divulgare este contrară intereselor statelor membre în materie de securitate națională. Pe baza avizului prealabil din partea unui număr reprezentativ de întreprinderi relevante, prin consultare voluntară și în cooperare cu Consiliul european pentru semiconductori, se poate stabili ce informații concrete să fie solicitate. Orice solicitare ar trebui să fie proporțională, să țină seama de obiectivele legitime ale întreprinderii și de costurile și eforturile necesare pentru a pune la dispoziție datele, precum și să stabilească termene adecvate pentru furnizarea informațiilor solicitate. Întreprinderilor ar trebui să li se solicite să dea curs cererii și pot fi sancționate în cazul în care nu respectă această obligație sau furnizează informații incorecte. Toate informațiile obținute ar trebui să fie folosite exclusiv în scopul prezentului regulament și să facă obiectul normelor de confidențialitate. Pentru a asigura implicarea deplină a statului membru în care se află locul de producție al întreprinderii, Comisia ar trebui să transmită fără întârziere o copie a solicitării de informații autorității naționale competente și, dacă autoritatea națională competentă solicită acest lucru, să comunice autorității naționale competente informațiile obținute prin mijloace securizate. În cazul în care o întreprindere primește o solicitare de informații referitoare la activitățile sale în domeniul semiconductorilor din partea unei țări terțe, aceasta ar trebui să informeze Comisia pentru a-i permite Comisiei să evalueze dacă se impune formularea unei solicitări de informații din partea Comisiei.

Ca instrument de ultimă instanță pentru a se asigura că sectoarele critice pot continua să funcționeze într-o perioadă de criză și numai atunci când acest lucru este necesar și proporțional în acest scop, Comisia ar putea să solicite instalațiilor de producție integrate și turnătoriilor deschise ale UE să accepte comenzile de produse necesare în situații de criză și să le acorde prioritate. Beneficiarii potențiali ai comenzilor prioritare ar trebui să fie entități din sectoare critice sau întreprinderi care aprovizionează sectoare critice ale căror activități sunt perturbate sau expuse riscului de perturbare din cauza penuriei. Pentru a face astfel încât comenzile prioritare să fie utilizate numai atunci când este necesar, acestea ar trebui limitate la beneficiarii care, după ce au pus în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor, nu au fost în măsură să evite, de exemplu prin practicile lor de achiziții publice, și să atenueze impactul penuriei prin alte mijloace, cum ar fi utilizarea stocurilor existente. Obligația respectivă poate fi extinsă și la instalațiile de fabricare a semiconductorilor care au acceptat o astfel de posibilitate în contextul primirii de sprijin public, dacă acest sprijin public are drept scop stimularea creșterii capacității de producție. Decizia privind o comandă prioritară ar trebui luată în conformitate cu toate obligațiile juridice aplicabile ale Uniunii, având în vedere circumstanțele cazului. Obligația de a onora o comandă prioritară ar trebui să aibă prioritate față de onorarea oricărei obligații de executare în temeiul dreptului privat sau public și să țină totodată seama de obiectivele legitime ale întreprinderilor, precum și de costurile și eforturile necesare pentru orice modificare a secvenței de producție. Fiecare comandă prioritară ar trebui efectuată la un preț echitabil și rezonabil. Calcularea acestui preț se poate efectua pe baza prețurilor medii ale pieței din ultimii ani, cu condiția motivării oricărei creșteri, de exemplu luând în considerare inflația sau creșterea costurilor energiei. Întreprinderile pot face obiectul unor sancțiuni în cazul în care nu respectă obligația de a onora comenzile prioritare.

Pentru instalațiile care efectuează o comandă prioritară, ar putea fi benefic ca Comisia, asistată de Consiliul european pentru semiconductori, și statele membre să facă schimb de bune practici privind executarea comenzilor respective, inclusiv de bune practici administrative.

Întreprinderii în cauză ar trebui să i se solicite să accepte o comandă prioritară și să îi acorde prioritate. Pentru a face astfel încât comenzile prioritare să se alinieze la capacitățile și la portofoliul de producție al instalației, Comisia ar trebui să ofere instalației în cauză posibilitatea de a fi ascultată în legătură cu fezabilitatea și detaliile comenzii prioritare. Comisia nu ar trebui să emită comanda prioritară în cazul în care instalația nu este în măsură să onoreze comanda, chiar dacă îi acordă prioritate, fie din cauza capabilității de producție insuficiente sau a capacității insuficiente de producție, fie din motive tehnice, sau în cazul în care produsul nu este furnizat sau serviciul nu este prestat de instalație, fie din cauză că acest lucru ar crea o sarcină economică excesivă și ar genera dificultăți deosebite pentru întreprindere, inclusiv un risc substanțial legat de continuitatea activității.

Pentru a asigura un cadru transparent și clar pentru executarea comenzilor prioritare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte un act de punere în aplicare care să stabilească modalitățile practice și operaționale. Actul de punere în aplicare respectiv ar trebui să conțină garanții astfel încât comenzile prioritare să fie executate în conformitate cu principiile necesității și proporționalității, de exemplu un mecanism care să ia în considerare comenzile existente și un mecanism care să garanteze că volumele comenzilor prioritare nu depășesc ceea ce este necesar.

În situația excepțională în care o întreprindere care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori din Uniune primește o comandă prioritară din partea unei țări terțe, aceasta ar trebui să informeze Comisia privind o astfel de cerere astfel încât, în cazul în care există un impact semnificativ asupra siguranței aprovizionării sectoarelor critice, iar celelalte cerințe privind necesitatea, proporționalitatea și legalitatea sunt îndeplinite în circumstanțele cazului, Comisia să poată evalua dacă ar trebui, la rândul său, să impună o obligație privind o comandă prioritară.

Având în vedere importanța asigurării siguranței aprovizionării sectoarelor critice care îndeplinesc funcții societale vitale, respectarea obligației de a executa o comandă prioritară nu ar trebui să antreneze răspunderea pentru daunele aduse terților pentru nicio încălcare a obligațiilor contractuale care ar putea rezulta din modificările temporare necesare ale proceselor operaționale ale producătorului în cauză, atât timp cât încălcarea obligațiilor contractuale a fost necesară pentru respectarea priorității impuse. Întreprinderile care ar putea intra sub incidența unei obligații de a onora o comandă prioritară ar trebui să anticipeze această posibilitate în condițiile prevăzute în contractele lor comerciale. Fără a aduce atingere aplicabilității altor dispoziții, răspunderea pentru produsele cu defect, astfel cum este prevăzută în Directiva 85/374/CEE a Consiliului, nu este afectată de această exonerare de răspundere.

Obligația de a acorda prioritate fabricării anumitor produse respectă substanța libertății de a desfășura o activitate comercială și a libertății contractuale prevăzute la articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare carta), precum și a dreptului de proprietate prevăzut la articolul 17 din cartă și nu le afectează în mod disproporționat. În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din cartă, orice restrângere a acestor drepturi prin prezentul regulament va fi prevăzută de lege și va respecta substanța acestor drepturi și libertăți și principiul proporționalității.

Atunci când se declanșează stadiul de criză, două sau mai multe state membre ar putea mandata Comisia să agrege cererea și să acționeze în numele lor pentru realizarea achiziției publice în interes public, în conformitate cu normele și procedurile existente ale Uniunii, valorificând puterea de cumpărare a Comisiei. Achizițiile comune ar trebui folosite numai pentru a remedia problema perturbărilor lanțului de aprovizionare cu semiconductori într-o perioadă de criză. Mandatul ar putea autoriza Comisia să încheie acorduri privind achiziționarea de produse necesare în situații de criză pentru anumite sectoare critice. În consultare cu Consiliul european pentru semiconductori, Comisia ar trebui să evalueze, pentru fiecare cerere, utilitatea, necesitatea și proporționalitatea. În cazul în care intenționează să nu dea curs solicitării, Comisia ar trebui să informeze statele membre în cauză și Consiliul european pentru semiconductori și să își motiveze decizia. Detaliile procedurale ar trebui stabilite într-un acord între Comisie și statele membre participante, care să includă motivele recurgerii la mecanismul de achiziții comune și responsabilitățile care urmează a fi asumate. Un astfel de acord poate include numărul de contracte de încheiat și condițiile achizițiilor comune, cum ar fi prețurile, termenele de livrare, cantitățile și clauzele de participare sau de neparticipare. Achizițiile comune pot avea ca rezultat semnarea unui contract care să acopere nevoile tuturor statelor membre sau a mai multor contracte, fiecare dintre acestea acoperind nevoile unuia sau mai multor state membre. În plus, statele membre participante ar trebui să aibă dreptul de a numi reprezentanți care să ofere orientări și consiliere în timpul procedurilor de achiziții publice și al negocierii acordurilor de achiziție. Distribuirea, utilizarea sau revânzarea produselor achiziționate ar trebui să rămână în sfera de competență a statelor membre participante.

În timpul unei crize provocate de o penurie de semiconductori, ar putea deveni necesar ca Uniunea să aibă în vedere adoptarea unor măsuri de protecție. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să își poată exprima opiniile pentru a fundamenta evaluarea efectuată de Comisie cu privire la măsura în care situația de pe piață constituie o penurie semnificativă de produse esențiale în temeiul Regulamentului (UE) 2015/479.

Cadrul instituțional pentru grupurile de experți, inclusiv normele privind transparența pentru entitate și subgrupurile acesteia, ar trebui să se aplice Consiliului european pentru semiconductori, fără a aduce atingere prezentului regulament. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să ofere consiliere și asistență Comisiei cu privire la chestiuni specifice. Printre altele, ar trebui să ofere consiliere cu privire la inițiativă Consiliului autorităților publice al întreprinderii comune pentru cipuri; să contribuie la schimburi de informații privind funcționarea instalațiilor de producție integrată și a turnătoriilor deschise ale UE; să analizeze și să pregătească identificarea unor sectoare și tehnologii specifice susceptibile să aibă un impact social ridicat și o importanță deosebită pentru securitate, care au nevoie de certificare pentru produse fiabile și să asigure monitorizarea coordonată și răspunsul la situații de criză. În plus, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să asigure aplicarea consecventă a prezentului regulament, să faciliteze cooperarea dintre statele membre, precum și schimbul de informații cu privire la aspecte legate de prezentul regulament. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui, de asemenea, să facă schimb de opinii cu Comisia cu privire la cele mai bune modalități de a garanta asigurarea respectării și protecția eficace a drepturilor de proprietate intelectuală, a informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale, cu implicarea corespunzătoare a părților interesate în ceea ce privește sectorul semiconductorilor. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să sprijine Comisia în activitățile legate de cooperarea internațională, în concordanță cu obligațiile internaționale. Acesta ar trebui să servească drept forum de discuții privind, printre altele, modalitățile de consolidare a cooperării de-a lungul lanțului valoric mondial al semiconductorilor, fără a aduce atingere prerogativelor Parlamentului European și celor ale Consiliului, în conformitate cu tratatele. În acest scop, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să țină seama de punctele de vedere exprimate de Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și de alte părți interesate. În plus, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să asigure coordonarea, cooperarea și schimbul de informații cu alte structuri ale Uniunii de răspuns la situații de criză și de pregătire pentru situații de criză, cu scopul de a asigura o abordare coerentă și coordonată la nivelul Uniunii în ceea ce privește măsurile de răspuns la situații de criză și de pregătire pentru situații de criză pentru crizele semiconductorilor.

Consiliul european pentru semiconductori ar trebui prezidat de un reprezentant al Comisiei. Fiecare stat membru ar trebui să numească cel puțin un reprezentant la nivel înalt în cadrul Consiliului european pentru semiconductori. De asemenea, statele membre ar putea numi diferiți reprezentanți în legătură cu diferitele sarcini ale Consiliului european pentru semiconductori, de exemplu, în funcție de partea din prezentul regulament care este discutată în cadrul reuniunilor Consiliului european pentru semiconductori. Pentru a primi opinii importante referitoare la activitățile Consiliului european pentru semiconductori și pentru a fi posibilă participarea corespunzătoare a părților interesate, președintele ar trebui să poată înființa subgrupuri și ar trebui să aibă dreptul de a institui modalități de lucru prin invitarea unor experți și a unor observatori să participe ad-hoc la reuniuni, sau de a invita părți interesate, în special organizații care reprezintă interesele industriei semiconductorilor din Uniune, cum ar fi Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, ca observatori în subgrupuri.

Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să organizeze reuniuni separate pentru sarcinile care îi revin în legătură cu inițiativa și pentru sarcinile care îi revin în legătură cu siguranța aprovizionării și reziliența, precum și cu monitorizarea și răspunsul la situații de criză. Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a asigura o cooperare eficace și eficientă în cadrul Consiliului european pentru semiconductori. Președintele ar trebui să poată facilita schimburile de opinii dintre Consiliul european pentru semiconductori și alte organe, oficii, agenții ale Uniunii, experți și grupuri consultative. Având în vedere importanța aprovizionării cu semiconductori pentru alte sectoare și, ca rezultat, nevoia de a asigura coordonarea, președintele ar trebui să asigure participarea altor instituții și organe ale Uniunii în calitate de observatori la reuniunile Consiliului european pentru semiconductori, atunci când acest lucru este relevant și adecvat în legătură cu mecanismul de monitorizare și de răspuns la situații de criză instituit prin prezentul regulament. Pentru a continua și a valoriza activitatea subsecventă punerii în aplicare a Recomandării (UE) 2022/210 a Comisiei, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să îndeplinească sarcinile Grupului european de experți în domeniul semiconductorilor. Odată ce Consiliul european pentru semiconductori va deveni operațional, acest grup de experți ar trebui să înceteze să existe.

Statele membre joacă un rol esențial în aplicarea și asigurarea respectării prezentului regulament. În acest sens, fiecare stat membru ar trebui să desemneze una sau mai multe autorități naționale competente responsabile de punerea în aplicare eficace a prezentului regulament și să se asigure că autoritățile respective dispun de competențe și de resurse adecvate. Statele membre ar putea desemna una sau mai multe autorități existente. Pentru a spori eficiența organizării în statele membre și pentru a stabili un punct de contact oficial pentru public și pentru alți omologi de la nivelul Uniunii și al statelor membre, inclusiv Comisia și Consiliul european pentru semiconductori, fiecare stat membru ar trebui să desemneze, în cadrul uneia dintre autoritățile pe care le desemnează ca autoritate competentă în temeiul prezentului regulament, un punct unic de contact național, responsabil de coordonarea aspectelor legate de prezentul regulament și de cooperarea transfrontalieră cu autoritățile competente din alte state membre.

Pentru a asigura o cooperare de încredere și constructivă a autorităților competente la nivelul Uniunii și la nivel național, toate părțile implicate în aplicarea prezentului regulament ar trebui să respecte confidențialitatea informațiilor și a datelor obținute în cursul îndeplinirii sarcinilor lor, pentru a proteja îndeosebi drepturile de proprietate intelectuală, informațiile comerciale sensibile și secretele comerciale. Orice informație obținută în cadrul cererii de recunoaștere drept instalație de producție integrată sau drept turnătorie deschisă a UE, în contextul solicitărilor de informații sau al obligațiilor de notificare în temeiul prezentului regulament, ar trebui utilizată exclusiv în sensul prezentului regulament și ar trebui să intre sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional în conformitate cu articolul 339 din TFUE, precum și a normelor interne ale Comisiei privind prelucrarea în condiții de siguranță a datelor, în special a Deciziei (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei. Comisia și autoritățile naționale competente, funcționarii și agenții lor și alte persoane care lucrează sub supravegherea acestor autorități, precum și funcționarii și agenții altor autorități ale statelor membre ar trebui să asigure confidențialitatea informațiilor pe care le-au obținut în îndeplinirea sarcinilor și a activităților lor. Acest lucru ar trebui să se aplice, de asemenea, Consiliului european pentru semiconductori și Comitetului pentru semiconductori instituite prin prezentul regulament. După caz, Comisia ar trebui să poată adopta acte de punere în aplicare pentru a specifica modalitățile practice de tratare a informațiilor confidențiale în contextul colectării de informații.

Respectarea obligațiilor impuse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie asigurată prin amenzi și penalități cu titlu cominatoriu. În acest scop, ar trebui stabilite niveluri adecvate ale amenzilor pentru nerespectarea solicitărilor de informații și a obligațiilor de notificare prevăzute în prezentul regulament, ținând seama de diferențele în ce privește nivelul de gravitate a nerespectării care există între cele două tipuri de obligații și aplicând plafoane diferite pentru IMM-uri. În plus, ar trebui stabilite penalități cu titlu cominatoriu pentru nerespectarea obligației de a accepta și de a executa comenzi prioritare, care ar trebui să fie proporționate și să reflecte nivelurile prețurilor de pe piață în ultimele 90 de zile, cu plafoane diferite pentru IMM-uri. Ar trebui să se aplice termene de prescripție pentru impunerea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu, în plus față de termenele de prescripție pentru executarea sancțiunilor. În plus, Comisia ar trebui să acorde întreprinderii în cauză sau organizațiilor reprezentative ale întreprinderilor dreptul de a fi ascultate.

Pentru a reflecta schimbările tehnologice și evoluțiile pieței, pentru a asigura implementarea eficace și evaluarea inițiativei și pentru a stabili norme detaliate privind eticheta de centru de excelență în proiectare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în vederea modificării prezentului regulament în ceea ce privește acțiunile sprijinite de inițiativă într-un mod consecvent cu obiectivele acestuia, și în ceea ce privește indicatorii cuantificabili pentru monitorizarea implementării inițiativei și raportarea cu privire la realizarea obiectivelor sale precum și în ceea ce privește completarea prezentului regulament prin stabilirea procedurii de depunere a cererii și a cerințelor și condițiilor pentru acordarea, monitorizarea și retragerea etichetei de centru de excelență în proiectare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește selectarea ECIC-urilor, astfel încât să fie realizate obiectivele inițiativei, stabilind modalitățile practice și operaționale pentru funcționarea comenzilor prioritare și specificând modalitățile practice de tratare a informațiilor confidențiale. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea unui cadrul pentru consolidarea ecosistemului semiconductorilor la nivelul Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

Pentru a permite începerea punerii în aplicare a prezentului regulament cât mai curând posibil, în vederea realizării obiectivelor sale, acesta ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență,

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește un cadru pentru consolidarea ecosistemului semiconductorilor la nivelul Uniunii, în special prin următoarele măsuri:

instituirea inițiativei Cipuri pentru Europa (denumită în continuare inițiativa);

stabilirea criteriilor pentru recunoașterea și sprijinirea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE care sunt instalații de pionierat și care promovează siguranța aprovizionării și reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune;

instituirea unui mecanism de coordonare între statele membre și Comisie, pentru cartografierea și monitorizarea sectorului semiconductorilor din Uniune, precum și pentru prevenirea situațiilor de criză și răspunsul la criza cauzată de penuriile de semiconductori și, după caz, pentru consultarea părților interesate din sectorul semiconductorilor.

Primul obiectiv general al prezentului regulament este să se asigure condițiile necesare competitivității și capacității de inovare ale Uniunii și adaptarea industriei la schimbările structurale.

Al doilea obiectiv general, separat și complementar primului obiectiv general stabilit la alineatul (2), este să se îmbunătățească funcționarea pieței interne prin stabilirea unui cadru juridic uniform al Uniunii pentru creșterea rezilienței și a siguranței aprovizionării Uniunii în domeniul tehnologiilor semiconductorilor.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

semiconductor înseamnă unul dintre următoarele:

un material, inclusiv un material nou, care se prezintă fie sub forma unui element, fie sub forma unui compus, a cărui conductivitate electrică poate fi modificată; sau

o componentă constând dintr-o serie de straturi de materiale semiconductoare, izolatoare și conductoare definite în conformitate cu un model prestabilit și destinate să îndeplinească funcții electronice sau fotonice bine definite, sau ambele funcții;

cip înseamnă un dispozitiv electronic care cuprinde diferite elemente funcționale pe un singur suport de material semiconductor, de regulă sub formă de memorii, dispozitive logice, procesoare, dispozitive optoelectronice și dispozitive analogice;

cip cuantic înseamnă un dispozitiv care prelucrează informații la nivelul sistemelor cuantice individuale, cu un nivel variabil de integrare a componentelor pe cip în funcție de platforma cuantică utilizată, inclusiv platforme de calcul cuantic, comunicații, detecție sau metrologie;

nod tehnologic înseamnă un proces specific de fabricație a semiconductorilor și normele sale de proiectare;

lanț de aprovizionare cu semiconductori înseamnă sistemul de activități, organizații, actori, tehnologie, informații, resurse și servicii implicate în producția de semiconductori, inclusiv materiile prime și prelucrate, cum ar fi gazele, echipamentele de producție, proiectarea, inclusiv dezvoltarea de software conexă, fabricarea, asamblarea, testarea și încapsularea;

lanț valoric al semiconductorilor înseamnă ansamblul de activități legate de un produs semiconductor, de la proiectarea acestuia până la utilizarea sa finală, inclusiv materiile prime și prelucrate, cum ar fi gazele, echipamentele de producție, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, proiectarea, inclusiv dezvoltarea de software conexă, fabricarea, testarea, asamblarea și încapsularea până la încorporarea și integrarea în produsele finite, precum și procesele de la sfârșitul ciclului de viață, cum ar fi reutilizarea, dezmembrarea și reciclarea;

linie-pilot înseamnă un proiect sau o acțiune experimentală care vizează niveluri mai ridicate de maturitate tehnologică, de la nivelul 3 la nivelul 8, pentru dezvoltarea în continuare a unei infrastructuri de bază necesare pentru testarea, demonstrarea, validarea și calibrarea unui produs sau a unui sistem potrivit ipotezelor modelului;

coordonator înseamnă o entitate juridică stabilită în Uniune care este membră a unui consorțiu european pentru infrastructura cipurilor și care a fost numită de toți membrii consorțiului ca punct principal de contact pentru Comisie;

întreprinderi mici și mijlocii sau IMM-uri înseamnă întreprinderi mici sau mijlocii astfel cum sunt definite la articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei;

întreprindere mică cu capitalizare medie înseamnă o întreprindere mică cu capitalizare medie astfel cum este definită la articolul 2 punctul 20 din Regulamentul (UE) 2021/695;

instalație de pionierat înseamnă o instalație de fabricare a semiconductorilor nouă sau modernizată în mod substanțial, sau o instalație pentru producția de echipamente sau de componente esențiale pentru astfel de echipamente utilizate în principal în fabricarea semiconductorilor, care aduce inovare în procesul de fabricație sau la nivelul produsului finit ce nu este încă nici prezentă în mod concret și nici prevăzută a fi construită în Uniune, inclusiv inovare referitoare la îmbunătățiri ale capacității de procesare sau ale nivelului de securitate, siguranță sau fiabilitate, ale performanțelor energetice și de mediu, ale nodului tehnologic sau materialelor de substrat, ori ale punerii în aplicare a unor procese de producție care duc la creșterea eficienței sau care îmbunătățesc posibilitatea de reciclare ori reduc factorii de producție;

cipuri de generație următoare înseamnă cipuri care depășesc stadiul actual al tehnologiei, oferind îmbunătățiri semnificative ale performanței funcționale, ale capacității de procesare sau ale eficienței energetice, precum și alte beneficii energetice și de mediu semnificative;

tehnologii de generație următoare ale semiconductorilor înseamnă tehnologii ale semiconductorilor care depășesc stadiul actual al tehnologiei, oferind îmbunătățiri semnificative ale performanței funcționale, ale capacității de procesare sau ale eficienței energetice, precum și alte beneficii energetice și de mediu semnificative;

tehnologii de vârf ale semiconductorilor înseamnă stadiul actual al tehnologiei în materie de inovare în domeniul cipurilor și al tehnologiilor semiconductorilor atunci când se desfășoară proiectele;

fabricarea semiconductorilor înseamnă oricare dintre etapele de producție și prelucrare a plachetelor semiconductoare, inclusiv materiale de substrat, unități de fabricare inițială (front-end) și unități de fabricare finală (back-end), necesare pentru a furniza un produs semiconductor finit;

fabricare inițială (front-end) înseamnă ansamblul etapelor de prelucrare a unei plachete semiconductoare;

fabricare finală (back-end) înseamnă încapsularea, asamblarea și testarea produsului semiconductor;

utilizatori de semiconductori înseamnă întreprinderi care fabrică produse în care sunt încorporați semiconductori;

principalii actori de pe piață înseamnă întreprinderi din lanțul de aprovizionare cu semiconductori din Uniune, a căror funcționare fiabilă este esențială pentru aprovizionarea cu semiconductori;

sector critic înseamnă orice sector menționat în anexa IV;

produs necesar în situații de criză înseamnă semiconductori, produse intermediare și materii prime și prelucrate care sunt fie puse la dispoziție direct de sectoare critice, fie folosite pentru a produce dispozitive utilizate de sectoare critice, necesare pentru a produce semiconductori sau produse intermediare, care sunt afectate de o criză a semiconductorilor și care sunt relevante pentru asigurarea funcțiilor vitale ale unui sector critic;

capabilitate de producție înseamnă capacitatea unei instalații de a produce anumite tipuri de produse;

capacitate de producție înseamnă producția potențială maximă a unei instalații;

secret comercial înseamnă secret comercial astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2016/943.

CAPITOLUL II

Inițiativa este instituită pe durata cadrului financiar multianual 2021-2027 stabilit prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului.

Inițiativa este sprijinită prin finanțare din Orizont Europa și din programul Europa digitală, în special din obiectivul specific nr. 6 din programul Europa digitală, cu o sumă indicativă maximă de 1,725 miliarde EUR și, respectiv, 1,575 miliarde EUR. Respectiva finanțare este executată în conformitate cu Regulamentele (UE) 2021/694 și (UE) 2021/695.

Obiectivul general al inițiativei este de a realiza consolidarea capacităților tehnologice la scară largă și de a sprijini activitățile conexe de cercetare și inovare în întregul lanț valoric al semiconductorilor din Uniune, pentru a permite dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de vârf ale semiconductorilor, tehnologiilor de generație următoare ale semiconductorilor și tehnologiilor cuantice de vârf, precum și inovarea în domeniul tehnologiilor consacrate, care vor consolida capabilitățile avansate de proiectare, de integrare a sistemelor și de producție de cipuri în Uniune, sporind astfel competitivitatea Uniunii. Aceasta contribuie, de asemenea, la realizarea tranziției verzi și a celei digitale, în special prin reducerea impactului sistemelor electronice asupra climei, îmbunătățind durabilitatea cipurilor de generație următoare și consolidând procesele economiei circulare, contribuie la locuri de muncă de calitate în ecosistemul semiconductorilor și abordează principiul securității de la stadiul conceperii, care prevede protecția împotriva amenințărilor la adresa securității cibernetice.

Inițiativa are următoarele cinci obiective operaționale:

obiectivul operațional nr. 1: dezvoltarea capacităților avansate de proiectare pentru tehnologiile integrate ale semiconductorilor;

obiectivul operațional nr. 2: consolidarea liniilor-pilot existente și dezvoltarea de noi linii-pilot în întreaga Uniune pentru a facilita dezvoltarea și introducerea tehnologiilor de vârf ale semiconductorilor și tehnologiilor de generație următoare ale semiconductorilor;

obiectivul operațional nr. 3: dezvoltarea de capacități tehnologice și de inginerie avansate pentru accelerarea dezvoltării inovatoare a cipurilor cuantice de vârf și a tehnologiilor semiconductorilor conexe;

obiectivul operațional nr. 4: stabilirea unei rețele a centrelor de competență în întreaga Uniune prin consolidarea instalațiilor existente sau prin crearea de instalații noi;

obiectivul operațional nr. 5: desfășurarea de activități, descrise colectiv drept activități ale Fondului pentru cipuri, pentru a facilita accesul la finanțare prin îndatorare și la capital, inclusiv prin oferirea de orientări clare, în special pentru start-up-uri, întreprinderi în curs de extindere, IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie din lanțul valoric al semiconductorilor, prin intermediul unui mecanism de finanțare mixtă în cadrul Fondului InvestEU și prin intermediul Consiliului European pentru Inovare.

Obiectivele operaționale ale inițiativei pot include activități de consolidare a capacităților și activități conexe de cercetare și inovare. Toate activitățile de consolidare a capacităților se finanțează prin programul Europa digitală, iar activitățile conexe de cercetare și inovare se finanțează prin Orizont Europa.

Inițiativa:

în cadrul obiectivului său operațional nr. 1:

creează și întreține o platformă de proiectare virtuală, disponibilă în întreaga Uniune, care să integreze instalațiile de proiectare existente, precum și pe cele noi, cu biblioteci extinse și cu instrumente de automatizare a proiectării electronice (Electronic Design Automation – EDA);

extinde capabilitățile de proiectare prin încurajarea evoluțiilor inovatoare, cum ar fi arhitecturile procesoarelor cu sursă deschisă și alte arhitecturi inovatoare, cipuri modulare (chiplets), cipuri programabile, noi tipuri de memorie, procesoare, acceleratori sau cipuri cu consum redus, construite în conformitate cu principiul securității de la stadiul conceperii;

extinde ecosistemul semiconductorilor prin integrarea sectoarelor specializate ale pieței, cum ar fi sănătatea, mobilitatea, energia, telecomunicațiile, securitatea, apărarea și spațiul, contribuind astfel la agenda verde, agenda digitală și agenda de inovare ale Uniunii;

în cadrul obiectivului său operațional nr. 2:

consolidează capabilitățile de la nivelul tehnologiilor de producție a cipurilor de generație următoare și al echipamentelor de producție, prin integrarea activităților de cercetare și inovare și prin pregătirea dezvoltării viitoarelor noduri tehnologice, cum ar fi noduri de vârf, tehnologii Fully Depleted Silicon on Insulator, noi materiale semiconductoare sau integrarea sistemelor eterogene și asamblarea și încapsularea avansată a modulelor pentru volume mari, medii sau mici;

sprijină inovarea la scară largă prin accesul la linii-pilot noi sau existente pentru experimentarea, testarea, controlul proceselor, fiabilitatea finală a dispozitivului și validarea noilor concepte de proiectare care integrează funcționalități esențiale;

acordă sprijin instalațiilor de producție integrate și turnătoriilor deschise ale UE prin acces preferențial la noile linii-pilot, și asigură accesul în condiții echitabile la noi linii-pilot pentru o mare varietate de utilizatori din ecosistemul semiconductorilor din Uniune;

în cadrul obiectivului său operațional nr. 3:

dezvoltă biblioteci inovatoare de proiectare pentru cipurile cuantice;

sprijină dezvoltarea de linii-pilot, camere curate și turnătorii noi sau existente pentru crearea de prototipuri și producerea de cipuri cuantice pentru integrarea circuitelor cuantice și a componentelor electronice de control;

dezvoltă instalații pentru a testa și a valida cipurile cuantice avansate produse de liniile-pilot, cu scopul de a închide circuitul informațional bazat pe feedback în materie de inovare dintre proiectanți, producători și utilizatorii de componente cuantice;

în cadrul obiectivului său operațional nr. 4:

consolidează capacitățile și oferă o gamă largă de expertiză părților interesate, inclusiv start-up-urilor și IMM-urilor care sunt utilizatori finali, facilitând accesul la capacitățile și instalațiile menționate la prezentul articol și utilizarea eficace a acestora;

remediază lipsa de cunoștințe și de personal calificat și neconcordanța de competențe, prin atragerea, mobilizarea și reținerea de noi talente în domeniul cercetării, proiectării și producției și prin sprijinirea creării unei forțe de muncă cu competențe adecvate în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) până la nivelul postdoctoral, pentru consolidarea ecosistemului semiconductorilor, inclusiv oferind studenților oportunități de formare adecvate, de exemplu orientare pentru studenți și programe de studii combinate, pe lângă recalificarea și perfecționarea lucrătorilor;

în cadrul obiectivului său operațional nr. 5:

îmbunătățește efectul de levier al cheltuielilor bugetare ale Uniunii și obține, astfel, un efect multiplicator mai puternic în ceea ce privește atragerea de finanțare din sectorul privat;

acordă sprijin întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare și abordează necesitatea de a sprijini reziliența economică în întreaga Uniune și în statele membre;

accelerează investițiile în domeniul proiectării de cipuri, a fabricării semiconductorilor și a tehnologiilor de integrare, îmbunătățește accesul la aceste investiții și mobilizează finanțare atât din sectorul public, cât și din cel privat, sporind în același timp siguranța aprovizionării și reziliența ecosistemului conductorilor pentru întregul lanț valoric al semiconductorilor.

Inițiativa se implementează în sinergie cu programele Uniunii, în conformitate cu anexa III. La valorificarea caracterului complementar al inițiativei în raport cu programele Uniunii, Comisia se asigură că realizarea obiectivelor nu este obstrucționată.

În scopul implementării acțiunilor finanțate în cadrul inițiativei, se poate înființa o entitate juridică sub forma unui consorțiu european pentru infrastructura cipurilor (European Chips Infrastructure Consortium – ECIC), în conformitate cu prezentul articol. Se pot înființa mai multe ECIC.

Un ECIC:

are personalitate juridică de la data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare al Comisiei menționat la alineatul (5);

are, în fiecare stat membru în cauză, cea mai extinsă capacitate juridică acordată entităților juridice în temeiul dreptului intern al statului membru respectiv și, în special, capacitatea de a achiziționa, deține sau înstrăina bunuri mobile și bunuri imobile, precum și drepturi de proprietate intelectuală, de a încheia contracte și capacitatea procesuală;

are un singur sediu statutar, care se află pe teritoriul unui stat membru;

este înființat de cel puțin trei membri (denumiți în continuare membri fondatori), și anume state membre sau entități juridice publice ori entități juridice private din cel puțin trei state membre, sau o combinație a acestora, cu scopul de a realiza o reprezentare largă în întreaga Uniune;

se asigură că, în urma adoptării unui act de punerea în aplicare menționat la alineatul (5) de înființare a ECIC, alte state membre i se pot alătura în orice moment în calitate de membri, că alte entități juridice publice sau private i se pot alătura în calitate de membri în orice moment în condiții echitabile și rezonabile specificate în statutul ECIC și că statele membre care nu furnizează nicio contribuție financiară sau nefinanciară i se pot alătura în calitate de observatori fără drept de vot, prin notificarea ECIC;

numește un coordonator.

Coordonatorul unui potențial ECIC prezintă Comisiei, în numele tuturor membrilor fondatori, o cerere scrisă. Respectiva cerere conține următoarele:

o cerere adresată Comisiei de a înființa un ECIC, inclusiv o listă a membrilor fondatori care formează consorțiul;

o descriere a principalelor sarcini, activități și resurse necesare pentru a finaliza acțiunile prevăzute în cerere;

proiectul de statut al ECIC, care include cel puțin următoarele elemente:

durata și procedura de lichidare în conformitate cu articolul 10;

regimul de răspundere în conformitate cu articolul 8;

sediul statutar și denumirea ECIC;

sfera de activitate a sarcinilor și a activităților ECIC;

componența, inclusiv condițiile și procedura de modificare a componenței;

bugetul, inclusiv modalitățile pentru contribuțiile financiare și în natură din partea membrilor;

dreptul de proprietate asupra rezultatelor;

guvernanța, inclusiv procesul decizional și rolurile specifice;

după caz, drepturile de vot;

o declarație a statului membru gazdă prin care se precizează dacă acesta recunoaște sau nu ECIC ca organism internațional în înțelesul articolului 143 alineatul (1) litera (g) și al articolului 151 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE și ca organizație internațională în înțelesul articolului 11 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2020/262, de la data înființării sale, sub rezerva limitelor și condițiilor de exonerare prevăzute de dispozițiile respective, care sunt stabilite într-un acord între membrii ECIC;

o descriere care detaliază modul în care acțiunile întreprinse de ECIC urmează să contribuie la obiectivele relevante prevăzute la articolul 4, inclusiv o prezentare generală a impactului preconizat al unei potențiale finanțări publice;

o declarație care să ateste că ECIC urmează să își desfășoare activitățile în conformitate cu principii bugetare solide, în exercitarea răspunderii sale financiare.

durata și procedura de lichidare în conformitate cu articolul 10;

regimul de răspundere în conformitate cu articolul 8;

sediul statutar și denumirea ECIC;

sfera de activitate a sarcinilor și a activităților ECIC;

componența, inclusiv condițiile și procedura de modificare a componenței;

bugetul, inclusiv modalitățile pentru contribuțiile financiare și în natură din partea membrilor;

dreptul de proprietate asupra rezultatelor;

guvernanța, inclusiv procesul decizional și rolurile specifice;

după caz, drepturile de vot;

Comisia evaluează cererile pe baza tuturor criteriilor următoare:

competențele, know-how-ul și capabilitățile adecvate în domeniul semiconductorilor deținute de membrii fondatori propuși ai ECIC;

capacitatea adecvată de gestionare, personalul și resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale statutare;

mijloacele operaționale și juridice pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

viabilitatea financiară adecvată corespunzătoare nivelului fondurilor Uniunii pe care consorțiul va fi solicitat să le gestioneze, demonstrată, după caz, prin documente de contabilitate și extrase de cont;

contribuțiile membrilor ECIC care ar urma să fie puse la dispoziția ECIC și acordurile aferente;

deschiderea ECIC față de noi membri;

capacitatea ECIC de a asigura acoperirea nevoilor de la nivelul lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune, inclusiv ale start-up-urilor și ale IMM-urilor;

contribuția la obiectivele relevante prevăzute la articolul 4 a acțiunii propuse spre implementare, în special contribuția acesteia la asigurarea competitivității pe termen lung a sectorului semiconductorilor din Uniune.

Comisia adoptă un act de punere în aplicare, pe baza criteriilor prevăzute la alineatul (4), fie pentru a recunoaște un solicitant drept ECIC, fie pentru a respinge cererea. Comisia informează membrii fondatori în consecință. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 38 alineatul (2).

Actul de punere în aplicare privind înființarea ECIC se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Modificările statutului ECIC respectă obiectivele prezentului regulament și contribuie la acestea. ECIC notifică astfel de modificări Comisiei în termen de zece zile de la adoptare. Notificările conțin următoarele elemente:

textul modificărilor, propuse sau, dacă este cazul, adoptate, inclusiv data la care intră în vigoare; și

versiunea consolidată modificată a statutului ECIC.

ECIC întocmește un raport anual de activitate, care conține o descriere tehnică a activităților sale și o situație financiară. Raportul anual de activitate include o evaluare a impactului social și asupra mediului al acțiunilor finanțate și este transmis Comisiei și pus la dispoziția publicului. Comisia poate formula recomandări cu privire la aspectele abordate în raportul anual de activitate. Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului european pentru semiconductori rapoartele anuale de activitate ale ECIC, fără întârzieri nejustificate.

În cazul în care un stat membru consideră că ECIC a refuzat să accepte un nou membru al consorțiului fără a oferi motive suficiente pentru un astfel de refuz pe baza condițiilor echitabile și rezonabile specificate în statutul acestuia, respectivul stat membru poate aduce chestiunea în atenția consiliului autorităților publice al întreprinderii comune pentru cipuri. Dacă este necesar, consiliul autorităților publice al întreprinderii comune pentru cipuri poate recomanda ca ECIC să ia măsuri de remediere, cum ar fi o modificare a statutului său, în conformitate cu articolul 137 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2085.

ECIC răspunde pentru datoriile sale.

Răspunderea financiară a membrilor pentru datoriile ECIC se limitează la contribuțiile lor respective la ECIC. Membrii pot specifica în statutul ECIC că își vor asuma o răspundere fixă superioară contribuțiilor lor sau o răspundere nelimitată.

Uniunea nu răspunde pentru datoriile ECIC.

Înființarea și funcționarea internă a unui ECIC sunt reglementate de:

dreptul Uniunii, în special de prezentul regulament;

dreptul intern al statului membru în care se află sediul statutar al ECIC, în cazul aspectelor care nu sunt reglementate sau sunt reglementate numai parțial de dreptul Uniunii;

statutul ECIC și normele de aplicare a acestuia.

Fără a aduce atingere cazurilor în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare Curtea de Justiție) este competentă în temeiul tratatelor, dreptul intern al statului membru în care își are sediul statutar ECIC stabilește instanța competentă pentru soluționarea litigiilor dintre membri cu privire la ECIC, dintre membri și ECIC, precum și dintre un ECIC și terți.

Prin statutul ECIC se stabilește procedura care trebuie urmată în cazul lichidării respectivului ECIC ca urmare a unei decizii a membrilor săi.

În cazul în care ECIC nu este în măsură să își plătească datoriile, se aplică normele în materie de insolvență ale statului membru în care ECIC își are sediul statutar.

În sensul obiectivului operațional nr. 4 al inițiativei, se instituie o rețea europeană a centrelor de competență în domeniul semiconductorilor, al integrării sistemelor și al proiectării (denumită în continuare rețeaua). Rețeaua este compusă din centrele de competență selectate de întreprinderea comună pentru cipuri în conformitate cu alineatul (3).

Centrele de competență desfășoară toate sau o parte dintre activitățile următoare în beneficiul industriei din Uniune și în strânsă cooperare cu aceasta, în special IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, precum și cu organizații de cercetare și tehnologie, universități și sectorul public, precum și alte părți interesate relevante de la nivelul întregului lanț valoric al semiconductorilor:

asigurarea accesului la serviciile de proiectare și la instrumentele de proiectare din cadrul obiectivului operațional nr. 1 al inițiativei, precum și la liniile-pilot sprijinite în cadrul obiectivului operațional nr. 2 al inițiativei;

sensibilizarea și punerea la dispoziția părților interesate a know-how-ului, a expertizei și a competențelor necesare pentru a le ajuta să accelereze dezvoltarea noilor tehnologii ale semiconductorilor, a fabricării de semiconductori, a echipamentelor, a opțiunilor de proiectare și a conceptelor de sistem, precum și a integrării noilor tehnologii ale semiconductorilor, prin utilizarea eficientă a infrastructurii și a altor resurse disponibile ale rețelei;

sensibilizarea și furnizarea sau asigurarea accesului la expertiză, know-how și servicii, inclusiv la instrumentele pregătitoare pentru proiectarea sistemelor și la liniile-pilot noi și existente, precum și sprijinirea acțiunilor necesare pentru consolidarea capacităților și competențelor sprijinite de inițiativă;

facilitarea transferului de expertiză și know-how între statele membre și regiuni, cu încurajarea schimburilor de competențe, cunoștințe și bune practici și a programelor comune;

dezvoltarea și gestionarea unor acțiuni specifice de formare privind tehnologiile semiconductorilor și utilizările lor pentru a sprijini dezvoltarea rezervei de talente, prin calificare și recalificare, și pentru a crește numărul de studenți și calitatea educației în domeniile relevante de studii până la nivelul doctoratului în școlile și universitățile din Uniune, facilitând legăturile dintre studenți și întreprinderile din domeniul semiconductorilor din întreaga Uniune și acordând totodată o atenție deosebită participării femeilor.

Statele membre desemnează centre de competență candidate, în conformitate cu procedurile lor naționale și propriile structuri administrative și instituționale, printr-un proces deschis și competitiv.

Centrele de competență beneficiază de o autonomie generală substanțială pentru a-și stabili modul de organizare, componența și metodele de lucru. Organizarea, componența și metodele de lucru ale centrelor de competență respectă obiectivele prezentului regulament și ale inițiativei și contribuie la acestea.

Obiectivele operaționale 1-4 ale inițiativei se încredințează întreprinderii comune pentru cipuri și se implementează prin acțiuni prevăzute în programul de lucru al întreprinderii comune pentru cipuri.

Pentru a reflecta schimbările tehnologice și evoluțiile pieței, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 37 pentru a modifica anexa I în ceea ce privește acțiunile prevăzute în aceasta într-un mod consecvent cu obiectivele inițiativei prevăzute la articolul 4.

Pentru a asigura implementarea eficace și evaluarea inițiativei, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 37 pentru a modifica anexa II în ceea ce privește indicatorii cuantificabili pentru monitorizarea implementării inițiativei și raportarea progreselor înregistrate de inițiativă în direcția realizării obiectivelor sale astfel cum sunt prevăzute la articolul 4.

Pentru a asigura implementarea, monitorizarea și evaluarea eficace ale inițiativei, raportul anual de activitate al întreprinderii comune pentru cipuri include informații referitoare la chestiuni legate de obiectivele operaționale 1-4 ale inițiativei, pe baza indicatorilor măsurabili prevăzuți în anexa II.

Comisia informează periodic Consiliul european pentru semiconductori cu privire la progresele înregistrate în implementarea obiectivului operațional nr. 5 al inițiativei.

CAPITOLUL III

Instalațiile de producție integrate sunt instalații de pionierat pentru fabricarea semiconductorilor și, după caz, inclusiv pentru proiectare, sau pentru producția de echipamente sau de componente esențiale pentru astfel de echipamente utilizate în mod predominant în fabricarea semiconductorilor din Uniune, care pot integra și alte etape ale lanțului de aprovizionare, și care contribuie la siguranța aprovizionării și la reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune și, în plus, pot contribui, după caz, la siguranța lanțurilor mondiale de aprovizionare cu semiconductori.

La momentul depunerii unei cereri în conformitate cu articolul 15 alineatul (1), este necesar ca o instalație de producție integrată să se califice drept instalație de pionierat.

O instalație de producție integrată îndeplinește următoarele cerințe:

înființarea sa are un impact pozitiv clar cu efecte de propagare dincolo de întreprinderea respectivă sau de statul membru în cauză, asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune, pe termen mediu și lung, cu scopul de a garanta siguranța aprovizionării și reziliența ecosistemului semiconductorilor, inclusiv creșterea start-up-urilor și a IMM-urilor, și de a contribui la tranziția verde și digitală a Uniunii;

se asigură că nu face obiectul aplicării extrateritoriale a obligațiilor de serviciu public ale țărilor terțe într-un mod care poate submina capacitatea întreprinderii de a respecta obligațiile prevăzute la articolul 26 alineatul (1) și se angajează să informeze Comisia în cazul în care apare o astfel de obligație;

investește în Uniune în inovarea continuă cu scopul de a realiza progrese concrete în tehnologia semiconductorilor sau de a pregăti tehnologiile de generație următoare;

sprijină rezerva de talente a Uniunii prin dezvoltarea și implementarea formării educaționale și în materie de competențe și prin creșterea rezervei de forță de muncă calificată și competentă.

În scopul investițiilor în inovarea continuă în conformitate cu alineatul (3) litera (c) de la prezentul articol, instalațiile de producție integrate au acces preferențial la liniile-pilot instituite în conformitate cu articolul 5 litera (b). Orice astfel de acces preferențial nu exclude și nici nu împiedică accesul efectiv, în termeni echitabili, al altor întreprinderi interesate, în special al start-up-urilor și al IMM-urilor, la liniile-pilot.

Turnătoriile deschise ale UE sunt instalații de pionierat pentru fabricarea semiconductorilor din Uniune, care oferă capacitate de producție unor întreprinderi neafiliate și, prin urmare, contribuie la siguranța aprovizionării pentru piața internă și la reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune și, în plus, pot contribui, după caz, la siguranța lanțurilor mondiale de aprovizionare cu semiconductori.

La momentul depunerii unei cereri în conformitate cu articolul 15 alineatul (1), este necesar ca o turnătorie deschisă a UE să se califice drept instalație de pionierat.

O turnătorie deschisă a UE îndeplinește următoarele cerințe:

înființarea sa are un impact pozitiv clar cu efecte de propagare dincolo de întreprinderea respectivă sau de statul membru în cauză asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune, pe termen mediu și lung, cu scopul de a garanta siguranța aprovizionării și reziliența ecosistemului semiconductorilor, inclusiv creșterea start-up-urilor și a IMM-urilor, și de a contribui la tranziția verde și digitală a Uniunii, ținând seama în special de măsura în care oferă capacitate de fabricare inițială (front-end) sau finală (back-end), sau ambele, unor întreprinderi care nu sunt afiliate instalației, dacă există o cerere suficientă;

se asigură că nu face obiectul aplicării extrateritoriale a obligațiilor de serviciu public ale țărilor terțe într-un mod care poate submina capacitatea întreprinderii de a respecta obligațiile prevăzute la articolul 26 alineatul (1) și se angajează să informeze Comisia în cazul în care apare o astfel de obligație;

investește în Uniune în inovarea continuă cu scopul de a realiza progrese concrete în tehnologia semiconductorilor sau de a pregăti tehnologiile de generație următoare;

sprijină rezerva de talente a Uniunii prin dezvoltarea și implementarea formării educaționale și în materie de competențe și prin creșterea rezervei de forță de muncă calificată și competentă.

În cazul în care o turnătorie deschisă a UE oferă capacitate de producție unor întreprinderi care nu au legătură cu operatorul instalației, aceasta stabilește și menține o separare funcțională adecvată și eficace a proceselor de proiectare și de fabricație pentru a asigura protecția informațiilor obținute în fiecare etapă.

În scopul investițiilor în inovarea continuă în conformitate cu alineatul (3) litera (c) de la prezentul articol, turnătoriile deschise ale UE au acces preferențial la liniile-pilot instituite în conformitate cu articolul 5 litera (b). Orice astfel de acces preferențial nu exclude și nici nu împiedică accesul efectiv, în termeni echitabili, al altor întreprinderi interesate, în special al start-up-urilor și al IMM-urilor, la liniile-pilot.

Orice întreprindere sau consorțiu de întreprinderi poate transmite o cerere Comisiei solicitându-i să acorde unui proiect statutul de instalație de producție integrată sau de turnătorie deschisă a UE.

Comisia, ținând seama de opiniile Consiliului european pentru semiconductori, evaluează cererea printr-un proces echitabil și transparent, pe baza următoarelor elemente:

respectarea criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) sau, respectiv, la articolul 14 alineatul (2) și angajamentul de a respecta articolul 13 alineatul (3) sau, respectiv, articolul 14 alineatul (3);

un plan de afaceri care evaluează viabilitatea financiară și tehnică a proiectului, ținând cont de întreaga sa durată de viață, și care include informații privind orice sprijin public planificat;

experiența dovedită a solicitantului în ceea ce privește instalarea și exploatarea unor instalații similare;

furnizarea unui document justificativ adecvat care să ateste disponibilitatea statului membru sau a statelor membre în care solicitantul intenționează să își înființeze instalația de a sprijini înființarea unei astfel de instalații;

existența unor politici adecvate, inclusiv a unor măsuri tehnice de protecție și de punere în aplicare, menite să asigure protecția informațiilor nedivulgate și a drepturilor de proprietate intelectuală, în special pentru a preveni divulgarea neautorizată a secretelor comerciale sau scurgerea de tehnologii emergente sensibile.

Comisia prelucrează cererile, adoptă deciziile și informează solicitanții în termen de șase luni de la primirea unei cereri complete. În cazul în care consideră că informațiile furnizate în cerere sunt incomplete, Comisia îi acordă solicitantului posibilitatea de a transmite informațiile suplimentare necesare pentru completarea cererii fără întârzieri nejustificate. Decizia Comisiei determină durata statutului pe baza duratei de viață estimate a proiectului.

Comisia monitorizează progresele înregistrate în ceea ce privește înființarea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE, precum și exploatarea acestora, și informează periodic Consiliul european pentru semiconductori.

Operatorul instalației poate solicita Comisiei să reevalueze durata statutului sau să accepte modificarea planurilor de implementare în ceea ce privește respectarea cerințelor prevăzute la articolul 13 alineatul (3) sau, respectiv, la articolul 14 alineatul (3), în cazul în care consideră că o astfel de reevaluare este justificată în mod corespunzător de circumstanțe externe neprevăzute. Pe baza unei astfel de reevaluări, Comisia poate revizui durata statutului acordat în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol sau poate accepta modificarea planurilor de implementare.

În cazul în care Comisia constată că o instalație nu mai îndeplinește cerințele stabilite la articolul 13 alineatul (3) sau, respectiv, la articolul 14 alineatul (3), aceasta acordă operatorului instalației de producție integrate sau turnătoriei deschise a UE posibilitatea de formula observații și de a propune măsuri corespunzătoare.

Comisia poate abroga o decizie de recunoaștere a statutului unei instalații de producție integrate sau al unei turnătorii deschise a UE în cazul în care recunoașterea s-a bazat pe o cerere care conținea informații incorecte sau în cazul în care, în pofida finalizării procedurii prevăzute la alineatul (5) de la prezentul articol, instalația de producție integrată sau turnătoria deschisă a UE nu îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 13 alineatul (3) sau, respectiv, la articolul 14 alineatul (3). Înainte de a lua o astfel de decizie, Comisia consultă Consiliul european pentru semiconductori, după ce i-a transmis motivele care justifică abrogarea propusă. Orice decizie de retragere a statutului unei instalații de producție integrată sau a unei turnătorii deschise a UE se motivează în mod corespunzător și face obiectul unui drept la o cale de atac din partea operatorului.

Instalațiile ale căror statut de instalație de producție integrată sau de turnătorie deschisă a UE au fost abrogate în temeiul alineatului (7) de la prezentul articol își pierd toate drepturile legate de recunoașterea acestui statut care decurg din prezentul regulament. Cu toate acestea, astfel de instalații rămân supuse obligației prevăzute la articolul 26 alineatul (1) pentru o perioadă echivalentă cu cea prevăzută inițial atunci când a fost acordat statutul în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol sau, în cazul în care statutul a fost reevaluat, cu durata aplicabilă în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.

Se consideră că instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE contribuie la siguranța aprovizionării cu semiconductori și la reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune și, prin urmare, sunt de interes public.

Pentru a realiza siguranța aprovizionării și reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune, statele membre pot, fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, să aplice măsuri de sprijin și să ofere sprijin administrativ instalațiilor de producție integrate și turnătoriilor deschise ale UE, în conformitate cu articolul 18.

Comisia poate acorda o etichetă intitulată centru de excelență în proiectare centrelor de proiectare stabilite în Uniune care sporesc în mod semnificativ capabilitățile Uniunii în materie de proiectare inovatoare a cipurilor prin ofertele acestora de servicii sau prin dezvoltarea, promovarea și consolidarea competențelor și a capacităților de proiectare.

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 37, de completare a prezentului regulament prin stabilirea procedurii de depunere a cererii și a cerințelor și condițiilor pentru acordarea, monitorizarea și retragerea etichetei menționate la alineatul (1) de la prezentul articol.

Se consideră că centrele de excelență în proiectare sunt de interes public, contribuind astfel la reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune. Fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, statele membre pot să aplice măsuri de sprijin pentru centrele de excelență în proiectare, mai ales dacă aceste centre de excelență în proiectare sunt IMM-uri.

Statele membre se asigură că cererile administrative legate de planificarea, construirea și exploatarea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE sunt prelucrate în mod eficient, transparent și în timp util. În acest scop, toate autoritățile naționale în cauză se asigură că aceste cereri sunt tratate cât mai rapid posibil din punct de vedere juridic, cu respectarea deplină a dreptului intern și a procedurilor statelor membre.

Instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE primesc statutul cel mai înalt la nivel național, dacă un astfel de statut există în dreptul național, și sunt tratate ca atare în procesele de autorizare. Prezentul alineat se aplică numai în cazul în care un astfel de statut cel mai înalt la nivel național există în dreptul intern și nu creează obligația pentru statele membre de a introduce un astfel de statut.

Siguranța aprovizionării cu semiconductori și reziliența ecosistemului semiconductorilor pot fi considerate drept motiv imperativ de interes public major în înțelesul articolului 6 alineatul (4) și al articolului 16 alineatul (1) litera (c) din Directiva 92/43/CEE și de interes public major în înțelesul articolului 4 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE. Prin urmare, planificarea, construcția și exploatarea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE pot fi considerate a fi de interes public major, cu condiția ca celelalte condiții prevăzute în respectivele dispoziții să fie îndeplinite. Prezentul alineat nu aduce atingere aplicabilității sau punerii în aplicare a altor acte legislative ale Uniunii din domeniul mediului.

Pentru fiecare instalație de producție integrată și turnătorie deschisă a UE, fiecare stat membru în cauză poate desemna o autoritate responsabilă cu facilitarea și coordonarea cererilor administrative legate de planificare, construcție și exploatare.

CAPITOLUL IV

Secțiunea 1

Comisia efectuează o cartografiere strategică a sectorului semiconductorilor din Uniune în cooperare cu Consiliul european pentru semiconductori. Cartografierea strategică furnizează o analiză a punctelor forte și a punctelor slabe ale Uniunii în sectorul global al semiconductorilor și identifică factori precum:

principalele produse și infrastructurile critice de pe piața internă care depind de aprovizionarea cu semiconductori;

principalele industrii utilizatoare din Uniune și nevoile și dependențele lor actuale și preconizate, inclusiv o analiză a posibilelor riscuri pentru siguranța aprovizionării legate, de asemenea, de investițiile insuficiente;

principalele segmente ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori din Uniune, inclusiv proiectarea, software-ul pentru proiectare, materialele, echipamentele de producție, fabricarea semiconductorilor, precum și unitățile de fabricare finală (back-end) externalizate;

caracteristicile tehnologice, dependențele de tehnologia și furnizorii din țări terțe și blocajele din sectorul semiconductorilor din Uniune, inclusiv accesul la factorii de producție;

nevoile actuale și preconizate în materie de competențe și accesul efectiv la forță de muncă calificată în sectorul semiconductorilor;

după caz, consecințele potențiale ale măsurilor de criză menționate la articolele 25, 26 și 27 asupra sectorului semiconductorilor.

Comisia informează periodic Consiliul european pentru semiconductori cu privire la rezultatele agregate ale cartografierii strategice.

Pe baza rezultatelor cartografierii strategice efectuate în temeiul alineatului (1) și după consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia elaborează o listă de indicatori de avertizare timpurie. După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia revizuiește periodic lista indicatorilor de avertizare timpurie, cel puțin o dată la doi ani.

După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia elaborează un cadru și o metodologie pentru cartografierea strategică a sectorului semiconductorilor. Comisia actualizează cadrul și metodologia, după caz.

Cartografierea strategică se bazează, printre altele, pe datele disponibile în mod public și comercial și pe informațiile neconfidențiale relevante furnizate de întreprinderi, pe rezultatul unor analize similare realizate, inclusiv în contextul dreptului Uniunii privind materiile prime și energia din surse regenerabile, precum și pe evaluările efectuate în temeiul articolului 40 alineatul (1). În cazul în care acest lucru nu este suficient pentru a elabora cartografierea strategică în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, Comisia poate adresa solicitări voluntare de informații actorilor din lanțul valoric al semiconductorilor din Uniune, după consultarea Consiliului european pentru semiconductori. Comisia utilizează mijloacele standardizate și securizate pentru colectarea și prelucrarea informațiilor, menționate la articolul 32 alineatul (4), în sensul acestor solicitări de informații.

Orice informație obținută în temeiul prezentului articol se tratează cu respectarea obligațiilor de confidențialitate prevăzute la articolul 32.

După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia adoptă orientări pentru furnizarea informațiilor în temeiul alineatului (5). Comisia își actualizează orientările respective atunci când este necesar.

În consultare cu Consiliul european pentru semiconductori, Comisia monitorizează cu regularitate lanțul valoric al semiconductorilor, pentru a identifica factorii care pot perturba, compromite sau afecta negativ aprovizionarea sau comerțul cu semiconductori. În sensul prezentului regulament, monitorizarea constă în următoarele activități:

monitorizarea indicatorilor de avertizare timpurie identificați în temeiul articolului 19;

monitorizarea de către statele membre a integrității activităților desfășurate de principalii actori de pe piață identificați în temeiul articolului 21 și raportarea de către statele membre cu privire la evenimentele majore care ar putea împiedica funcționarea normală a unor astfel de activități;

identificarea bunelor practici de atenuare preventivă a riscurilor și de creștere a transparenței în sectorul semiconductorilor.

Comisia acordă o atenție deosebită IMM-urilor pentru a reduce la minimum sarcina administrativă care rezultă din colectarea de informații.

Comisia invită principalii actori de pe piață, un ansamblu reprezentativ de utilizatori de semiconductori din sectoarele critice, organizațiile reprezentative din lanțul valoric al semiconductorilor și alte părți interesate relevante să furnizeze informații, în mod voluntar, în scopul desfășurării activităților de monitorizare în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a).

În sensul alineatului (1) primul paragraf litera (b), statele membre pot solicita informații, în mod voluntar, de la principalii actori de pe piață, atunci când acest lucru este necesar și proporțional.

În sensul alineatului (3), autoritățile naționale competente elaborează și păstrează o listă de contacte cuprinzând toate întreprinderile care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori și care sunt stabilite pe teritoriul lor. Lista respectivă este transmisă Comisiei. Comisia pune la dispoziție un format standardizat pentru lista de contacte în vederea asigurării interoperabilității.

Toate informațiile obținute în temeiul prezentului articol sunt tratate în conformitate cu articolul 32.

Pe baza informațiilor colectate prin intermediul activităților menționate la alineatul (1), Comisia prezintă Consiliului european pentru semiconductori un raport care cuprinde constatările agregate, sub forma unor actualizări periodice. Consiliul european pentru semiconductori se întrunește pentru a analiza rezultatele monitorizării. Comisia invită organizații reprezentative din sectorul semiconductorilor la astfel de întruniri. După caz, Comisia poate invita la astfel de întruniri actori principali de pe piață, utilizatori de semiconductori din sectoarele critice, autorități sau organizații reprezentative ale țărilor terțe partenere și experți din mediul academic și din societatea civilă.

Statele membre, în colaborare cu Comisia și în conformitate cu articolul 19, identifică principalii actori de pe piață din cadrul lanțurilor de aprovizionare cu semiconductori stabiliți pe teritoriul lor, ținând seama de următoarele elemente:

numărul altor întreprinderi din Uniune care depind de serviciul sau bunul furnizat de un actor de pe piață;

cota pe care principalul actor de pe piață o deține pe piața acestor servicii sau bunuri în Uniune sau la nivel mondial;

importanța unui actor de pe piață în menținerea unui nivel suficient al ofertei în ceea ce privește un serviciu sau un bun în Uniune, ținând seama de existența unor mijloace alternative de furnizare a serviciului sau a bunului respectiv;

impactul pe care o perturbare a ofertei în ceea ce privește serviciul sau bunul furnizat de actorul de pe piață îl poate avea asupra lanțului de aprovizionare cu semiconductori și asupra piețelor dependente din Uniune.

Secțiunea 2

Atunci când o autoritate națională competentă ia cunoștință de existența unui risc de perturbare gravă a aprovizionării cu semiconductori sau are informații concrete și fiabile cu privire la materializarea oricărui alt factor de risc sau eveniment relevant, aceasta avertizează Comisia fără întârzieri nejustificate.

În cazul în care ia cunoștință de existența unui risc de perturbare gravă a aprovizionării cu semiconductori sau are informații concrete și fiabile cu privire la materializarea oricărui alt factor de risc sau eveniment relevant, inclusiv pe baza indicatorilor de avertizare timpurie, în urma unei avertizări în temeiul alineatului (1) sau din partea partenerilor internaționali, Comisia ia următoarele măsuri preventive, fără întârzieri nejustificate:

convoacă o ședință extraordinară a Consiliului european pentru semiconductori pentru a coordona următoarele acțiuni:

dezbaterea gravității perturbărilor în aprovizionarea cu semiconductori;

dezbaterea dacă inițierea procedurii menționate la articolul 23 este necesară și proporțională;

dezbaterea dacă este oportun, necesar și proporțional ca statele membre să achiziționeze în comun semiconductori, produse intermediare sau materii prime ca măsură preventivă (achiziții publice comune);

inițierea unui dialog cu părțile interesate din lanțul valoric al semiconductorilor în vederea identificării, pregătirii și, eventual, coordonării de măsuri preventive;

în numele Uniunii, inițiază consultări sau cooperări cu țările terțe relevante în vederea găsirii unor soluții întemeiate pe cooperare la perturbările lanțului de aprovizionare, cu respectarea obligațiilor internaționale, care pot implica, după caz, realizarea coordonării în cadrul forurilor internaționale relevante;

solicită autorităților naționale competente să evalueze gradul de pregătire al principalilor actori de pe piață.

dezbaterea gravității perturbărilor în aprovizionarea cu semiconductori;

dezbaterea dacă inițierea procedurii menționate la articolul 23 este necesară și proporțională;

dezbaterea dacă este oportun, necesar și proporțional ca statele membre să achiziționeze în comun semiconductori, produse intermediare sau materii prime ca măsură preventivă (achiziții publice comune);

inițierea unui dialog cu părțile interesate din lanțul valoric al semiconductorilor în vederea identificării, pregătirii și, eventual, coordonării de măsuri preventive;

Statele membre efectuează orice achiziții publice comune efectuate în urma dezbaterilor menționate la alineatul (2) litera (a) punctul (iii), în conformitate cu normele stabilite la articolele 38 și 39 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului și la articolele 56 și 57 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

Se consideră că survine o criză a semiconductorilor atunci când:

există perturbări grave ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori sau obstacole grave în calea comerțului cu semiconductori în Uniune, care produc penurii semnificative de semiconductori, de produse intermediare sau de materii prime sau prelucrate; și

astfel de penurii semnificative împiedică furnizarea, repararea sau întreținerea produselor esențiale utilizate de sectoarele critice, într-o asemenea măsură încât acest lucru ar avea grave efecte dăunătoare asupra funcționării sectoarelor critice din cauza impactului lor asupra societății, economiei și securității Uniunii.

În cazul în care Comisia ia cunoștință de eventualitatea unei crize a semiconductorilor, în temeiul articolului 22 alineatul (2), aceasta evaluează dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol. Respectiva evaluare ia în considerare potențialele efecte și consecințe pozitive și negative ale stadiului de criză asupra industriei semiconductorilor din Uniune și a sectoarelor critice. În cazul în care respectiva evaluare oferă dovezi concrete și fiabile, Comisia, în urma consultării Consiliului european pentru semiconductori, poate propune Consiliului să declanșeze stadiul de criză.

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate declanșa stadiul de criză prin intermediul unui act de punere în aplicare al Consiliului. Durata stadiului de criză se precizează în actul de punere în aplicare și nu poate fi mai mare de 12 luni.

Înainte de expirarea duratei pentru care a fost declanșat stadiul de criză, Comisia efectuează o evaluare pentru a stabili dacă este adecvat să prelungească stadiul de criză. În cazul în care o astfel de evaluare oferă dovezi concrete și fiabile că sunt îndeplinite în continuare condițiile pentru declanșarea stadiului de criză, Comisia, în urma consultării Consiliului european pentru semiconductori, poate propune Consiliului să prelungească stadiul de criză.

Pe durata stadiului de criză, Comisia, după consultarea Consiliului european pentru semiconductori, evaluează dacă o eventuală încheiere anticipată a stadiului de criză este oportună. În cazul în care evaluarea indică acest lucru, Comisia poate propune Consiliului să pună capăt stadiului de criză.

Pe durata stadiului de criză, Comisia convoacă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, ședințe extraordinare ale Consiliului european pentru semiconductori, atunci când este necesar.

La expirarea perioadei pentru care este declanșat stadiul de criză, sau în cazul încheierii sale anticipate în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol, aplicarea măsurilor luate în conformitate cu articolele 25, 26 și 27 încetează imediat.

Comisia actualizează cartografierea și monitorizarea lanțurilor valorice ale semiconductorilor în temeiul articolelor 19 și 20, ținând seama de experiența dobândită în urma crizei, în termen de cel mult șase luni de la expirarea duratei stadiului de criză.

Secțiunea 3

În cazul în care este declanșat stadiul de criză în temeiul articolului 23 și dacă este necesar pentru a răspunde crizei semiconductorilor din Uniune, Comisia poate lua măsura prevăzută la articolul 25, 26 sau 27, în conformitate cu condițiile stabilite la acestea.

După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia restricționează aplicarea măsurilor prevăzute la articolele 26 și 27 la sectoarele critice a căror funcționare este perturbată sau riscă să fie perturbată din cauza crizei semiconductorilor. Utilizarea măsurilor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol este proporțională și limitată la ceea ce este necesar pentru remedierea perturbărilor grave care afectează sectoarele critice din Uniune și trebuie să fie în interesul Uniunii. Respectivele măsuri se utilizează evitând crearea unei sarcini administrative disproporționate, mai ales pentru IMM-uri.

În cazul în care este declanșat stadiul de criză în temeiul articolului 23 și dacă este necesar pentru a răspunde crizei semiconductorilor din Uniune, Consiliul european pentru semiconductori poate:

să efectueze o evaluare și să ofere consiliere cu privire la măsuri de urgență adecvate și eficace;

să evalueze impactul preconizat asupra sectorului semiconductorilor din Uniune al eventualei impuneri de măsuri de protecție, analizând dacă situația de pe piață corespunde unei penurii semnificative ce privește un produs esențial, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2015/479, și să furnizeze un aviz Comisiei.

Comisia informează cu regularitate Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice măsuri luate în conformitate cu alineatul (1) și explică motivele pentru care a luat decizia în cauză.

După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia poate emite orientări privind punerea în aplicare și utilizarea măsurilor de urgență.

În cazul în care este declanșat stadiul de criză în temeiul articolului 23, Comisia le poate solicita întreprinderilor care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori să furnizeze informații referitoare la capabilitățile și capacitățile lor de producție și la principalele perturbări curente. Informațiile solicitate se limitează la ceea ce este necesar pentru a evalua natura crizei semiconductorilor sau pentru a identifica și a evalua posibile măsuri de atenuare sau de urgență la nivelul Uniunii sau la nivel național. Solicitările de informații nu implică furnizarea de informații a căror divulgare ar fi contrară intereselor statelor membre în materie de securitate națională.

Înainte de a lansa o solicitare de informații, Comisia poate efectua o consultare voluntară a unui număr reprezentativ de întreprinderi relevante în vederea identificării conținutului adecvat și proporțional al unei astfel de solicitări. Comisia elaborează solicitarea de informații în cooperare cu Consiliul european pentru semiconductori.

Pentru lansarea solicitării de informații, Comisia utilizează mijloacele sigure și tratează toate informațiile obținute în conformitate cu articolul 32. În acest scop, autoritățile naționale competente transmit Comisiei lista de contacte elaborată în temeiul articolului 20 alineatul (5).

Solicitarea de informații precizează care este temeiul său juridic, se limitează la minimul necesar și este proporțională în ceea ce privește granularitatea și volumul datelor și frecvența accesului la datele solicitate, ține seama de obiectivele legitime ale întreprinderii, precum și de costurile și eforturile necesare pentru punerea la dispoziție a datelor și stabilește termenul în care trebuie furnizate informațiile. Solicitarea precizează și sancțiunile prevăzute la articolul 33.

Obligația de a furniza informațiile solicitate în numele întreprinderii sau al asociației de întreprinderi în cauză revine proprietarilor întreprinderilor sau reprezentanților acestora și, în cazul persoanelor juridice, al societăților sau al asociațiilor care nu au personalitate juridică, persoanelor autorizate să le reprezinte în temeiul legii sau statutului.

În cazul în care o întreprindere furnizează informații incorecte, incomplete sau înșelătoare ca răspuns la o solicitare adresată în temeiul prezentului articol sau nu furnizează informațiile în termenul stabilit, se expune amenzilor stabilite în conformitate cu articolul 33, cu excepția cazului în care întreprinderea are motive suficiente de a nu furniza informațiile solicitate.

În cazul în care o întreprindere stabilită în Uniune primește, din partea unei țări terțe, o solicitare de informații referitoare la activitățile sale din domeniul semiconductorilor, întreprinderea în cauză informează Comisia, în timp util, în așa fel încât să îi permită acesteia să solicite informații similare de la întreprindere. Comisia informează Consiliul european pentru semiconductori cu privire la existența unei astfel de solicitări din partea unei țări terțe.

În cazul în care stadiul de criză este declanșat în temeiul articolului 23, Comisia poate solicita instalațiilor de producție integrată și turnătoriilor deschise ale UE să accepte o comandă de produse necesare în situații de criză (denumită în continuare comandă prioritară) și să-i acorde prioritate. O astfel de obligație are prioritate față de orice obligație de executare prevăzută de dreptul privat sau public.

După caz, obligația prevăzută la alineatul (1) poate fi impusă și altor întreprinderi din domeniul semiconductorilor care au acceptat această posibilitate în contextul primirii de sprijin public.

În cazul în care o întreprindere din domeniul semiconductorilor stabilită în Uniune face obiectul unei măsuri de comandă prioritară dintr-o țară terță, aceasta informează Comisia. În cazul în care această obligație are un impact semnificativ asupra funcționării anumitor sectoare critice, Comisia poate solicita întreprinderii respective, dacă este necesar și proporțional, să accepte comenzi de produse necesare în situații de criză și să le acorde prioritate în conformitate cu alineatele (5), (6) și (7).

Comenzile prioritare sunt limitate la beneficiarii care sunt utilizatori de semiconductori din sectoare critice sau întreprinderi care aprovizionează sectoare critice ale căror activități sunt perturbate sau expuse riscului de perturbare și care, după ce au pus în aplicare măsuri adecvate de atenuare a riscurilor, nu au fost în măsură să evite și să atenueze impactul penuriei. Comisia poate solicita unui beneficiar să prezinte dovezi corespunzătoare în acest sens.

Comisia impune ca măsură de ultimă instanță obligațiile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) de la prezentul articol printr-o decizie. Comisia ia decizia respectivă după consultarea Consiliului european pentru semiconductori și în conformitate cu toate obligațiile juridice aplicabile ale Uniunii, având în vedere circumstanțele cazului, inclusiv principiile necesității și proporționalității. Decizia ține seama, în special, de obiectivele legitime ale întreprinderii în cauză, precum și de costurile, eforturile și adaptările tehnice necesare pentru orice modificare a secvenței de producție. În decizia sa, Comisia precizează temeiul juridic al comenzii prioritare, stabilește termenul în care trebuie să se execute comanda și, dacă este cazul, precizează produsul și cantitatea și, după caz, stabilește sancțiunile prevăzute la articolul 33 în caz de nerespectare a unei astfel de obligații. Comanda prioritară se efectuează la un preț echitabil și rezonabil.

Înainte de a emite comenzi prioritare în conformitate cu alineatul (1), Comisia acordă destinatarului comenzii prioritare în cauză posibilitatea de a fi ascultat în legătură cu fezabilitatea și cu detaliile comenzii prioritare. Comisia nu emite comenzile prioritare atunci când:

întreprinderea nu este în măsură să execute comanda prioritară deoarece capabilitatea de producție sau capacitatea de producție este insuficientă sau din motive tehnice, chiar și în cadrul tratamentului preferențial al comenzii;

acceptarea comenzii ar impune o sarcină economică excesivă și ar crea dificultăți deosebite pentru întreprindere, inclusiv riscuri considerabile legate de continuitatea activității.

În cazul în care unei întreprinderi i se solicită să accepte o comandă prioritară și să îi acorde prioritate, respectiva întreprindere nu este răspunzătoare pentru o eventuală încălcare a obligațiilor contractuale care este necesară pentru onorarea comenzilor prioritare. Răspunderea este exclusă numai în măsura în care încălcarea obligațiilor contractuale a fost necesară pentru respectarea obligației de a acorda prioritate comenzilor prioritare.

Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care se stabilesc modalitățile practice și operaționale pentru comenzile prioritare. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 38 alineatul (2).

În cazul în care este declanșat stadiul de criză în temeiul articolului 23, Comisia poate, la cererea unuia sau mai multor state membre, să acționeze drept organism central de achiziție în numele tuturor statelor membre care doresc să participe (denumite în continuare state membre participante) pentru achizițiile lor publice de produse necesare în situații de criză destinate sectoarelor critice (denumite în continuare achiziții comune). Participarea la achiziții comune nu aduce atingere altor proceduri de achiziții publice. Cererea de achiziție comună prezintă motivele pe care se bazează și este utilizată exclusiv pentru a elimina perturbările lanțului de aprovizionare cu semiconductori care conduc la criză.

Comisia evaluează utilitatea, necesitatea și proporționalitatea cererii, ținând seama de opiniile Consiliului european pentru semiconductori. În cazul în care Comisia intenționează să nu dea curs cererii, aceasta informează statele membre în cauză și Consiliul european pentru semiconductori și își motivează refuzul.

Comisia elaborează o propunere de acord supus spre semnare statelor membre participante. Un astfel de acord prevede măsuri detaliate privind organizarea achizițiilor comune menționate la alineatul (1), inclusiv motivele recurgerii la mecanismul de achiziții comune și responsabilitățile care urmează a fi asumate, și stabilește mandatul Comisiei de a acționa în numele statelor membre participante.

Achizițiile desfășurate în temeiul prezentului regulament sunt efectuate de Comisie în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul financiar) pentru propriile sale achiziții publice. Comisia poate avea capacitatea și responsabilitatea de a încheia, în numele tuturor statelor membre participante, contracte cu operatori economici, inclusiv producători individuali de produse necesare în situații de criză, privind achiziționarea acestor produse sau privind finanțarea producției sau dezvoltării acestor produse în schimbul unui drept de prioritate asupra rezultatului.

În cazul în care achiziția de produse necesare în situații de criză include finanțare de la bugetul Uniunii, se pot stabili condiții specifice în cadrul unor acorduri specifice cu operatorii economici.

Comisia desfășoară procedurile de achiziție și încheie contractele cu operatorii economici în numele statelor membre participante. Comisia invită statele membre participante să numească reprezentanți însărcinați să participe la pregătirea procedurilor de achiziții publice. Punerea la dispoziție, utilizarea sau revânzarea produselor achiziționate țin în continuare de responsabilitatea statelor membre participante, în conformitate cu acordul menționat la alineatul (3).

Utilizarea achizițiilor comune în temeiul prezentului articol nu aduce atingere altor instrumente prevăzute în Regulamentul financiar.

CAPITOLUL V

Secțiunea 1

Se instituie Consiliul european pentru semiconductori.

Consiliul european pentru semiconductori furnizează Comisiei consiliere, asistență și recomandări în conformitate cu prezentul regulament, în special, prin:

furnizarea de consiliere consiliului autorităților publice al întreprinderii comune pentru cipuri cu privire la inițiativă;

furnizarea de consiliere Comisiei în evaluarea cererilor pentru instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE;

schimbul de opinii cu Comisia cu privire la cele mai bune modalități de a garanta, în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, asigurarea respectării și protecția eficace a drepturilor de proprietate intelectuală, a informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale, cu implicarea corespunzătoare a părților interesate, în ceea ce privește sectorul semiconductorilor;

desfășurarea de discuții și preparative pentru identificarea sectoarelor și tehnologiilor specifice care sunt susceptibile să aibă un impact social sau asupra mediului ridicat ori prezentând astfel o importanță deosebită pentru securitate și, în consecință, care au nevoie de certificare drept produse verzi, fiabile și sigure;

abordarea aspectelor legate de cartografierea strategică, de monitorizare, de avertizare și acțiuni preventive și de răspunsul la situațiile de criză;

oferirea de consiliere cu privire la instrumentele din etapa de criză în temeiul articolelor 24-27;

furnizarea de consiliere și recomandări cu privire la punerea în aplicare coerentă a prezentului regulament, facilitarea cooperării dintre statele membre și a schimbului de informații cu privire la aspecte legate de prezentul regulament.

Consiliul european pentru semiconductori consiliază Comisia în ceea ce privește chestiuni referitoare la cooperarea internațională legată de semiconductori. În acest scop, poate ține seama de punctele de vedere exprimate de părțile interesate, inclusiv de cele ale Alianței industriale pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor. Consiliul european pentru semiconductori poartă discuții periodice privind următoarele și informează Comisia despre rezultatele acestor discuții:

cum să se consolideze cooperarea de-a lungul lanțului valoric mondial al semiconductorilor dintre Uniune și țările terțe, ținând seama de acordurile de cooperare internațională existente cu țările terțe;

ce țări terțe ar putea avea prioritate pentru o cooperare internațională consolidată în domeniul semiconductorilor, ținând seama de:

complementarități și interdependențe de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori;

efectul asupra aprovizionării cu semiconductori al politicilor comerciale, al tarifelor, al restricțiilor la export și al barierelor comerciale, precum și efectul închiderii întreprinderilor, al delocalizării sau al achizițiilor principalilor actori de pe piața Uniunii de către entități stabilite în țări terțe, pe baza informațiilor disponibile public;

contribuția potențială la siguranța aprovizionării, ținând seama de capacitatea lor de producție de semiconductori și produse intermediare și de materiile prime necesare pentru a produce semiconductori sau produse intermediare;

acordurile de cooperare existente între țara terță respectivă și Uniune.

complementarități și interdependențe de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori;

efectul asupra aprovizionării cu semiconductori al politicilor comerciale, al tarifelor, al restricțiilor la export și al barierelor comerciale, precum și efectul închiderii întreprinderilor, al delocalizării sau al achizițiilor principalilor actori de pe piața Uniunii de către entități stabilite în țări terțe, pe baza informațiilor disponibile public;

contribuția potențială la siguranța aprovizionării, ținând seama de capacitatea lor de producție de semiconductori și produse intermediare și de materiile prime necesare pentru a produce semiconductori sau produse intermediare;

acordurile de cooperare existente între țara terță respectivă și Uniune.

Consiliul european pentru semiconductori asigură coordonarea, cooperarea și schimbul de informații, după caz, cu structurile relevante de răspuns în situații de criză și de pregătire pentru situații de criză instituite în temeiul dreptului Uniunii.

Consiliul european pentru semiconductori este alcătuit din reprezentanți din toate statele membre. Un reprezentant al Comisiei este președintele Consiliului european pentru semiconductori.

Fiecare stat membru numește un reprezentant la nivel înalt în cadrul Consiliului european pentru semiconductori. Un stat membru poate avea mai mulți reprezentanți în funcție de diferitele sarcini ale Consiliului european pentru semiconductori, atunci când funcția și expertiza necesare impun acest lucru. Fiecare membru al Consiliului european pentru semiconductori are un supleant. Numai statele membre au drept de vot. Fiecare stat membru dispune de un singur vot, indiferent de numărul de reprezentanți pe care îi are.

La prima sa ședință, în urma unei propuneri a președintelui și cu acordul acestuia, Consiliul european pentru semiconductori își adoptă regulamentul de procedură.

Președintele poate înființa subgrupuri permanente sau temporare în scopul examinării unor chestiuni specifice.

Consiliul european pentru semiconductori se întrunește în ședință ordinară cel puțin o dată pe an. Acesta poate desfășura ședințe extraordinare la cererea Comisiei sau a unui stat membru, astfel cum se menționează la articolele 20 și 23.

Consiliul european pentru semiconductori ține ședințe separate pentru sarcinile sale menționate la articolul 28 alineatul (2) litera (a) și pentru sarcinile sale menționate la articolul 28 alineatul (2) literele (b), (d), (e) și (f).

Președintele convoacă ședințele și stabilește ordinea de zi, după consultarea membrilor Consiliului european pentru semiconductori, în conformitate cu sarcinile care revin Consiliului european pentru semiconductori în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu regulamentul său de procedură.

După caz, președintele implică organizațiile reprezentative ale sectorului semiconductorilor și invită experți care au cunoștințe de specialitate specifice în domeniu, inclusiv din partea organizațiilor părților interesate, și numește observatori care să participe la ședințe, inclusiv la recomandarea membrilor. Președintele poate facilita schimburile dintre Consiliul european pentru semiconductori și alte organe, oficii, agenții ale Uniunii și experți și grupuri consultative. În acest scop, președintele invită un reprezentant al Parlamentului European să participe în calitate de observator permanent în cadrul Consiliului european pentru semiconductori, mai ales la ședințele referitoare la capitolul IV privind monitorizarea și răspunsul la situațiile de criză. Președintele se asigură că la ședințele referitoare la capitolul IV privind monitorizarea și răspunsul la situațiile de criză participă și alte instituții și organe relevante ale Uniunii în calitate de observatori în cadrul Consiliului european pentru semiconductori.

Consiliul european pentru semiconductori ia măsurile necesare pentru a asigura gestionarea și prelucrarea în condiții de siguranță a informațiilor confidențiale, în conformitate cu articolul 32.

Secțiunea 2

Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități naționale competente și le încredințează sarcina de a asigura aplicarea și punerea în aplicare a prezentului regulament.

În cazul în care desemnează mai multe autorități naționale competente, un stat membru stabilește în mod clar responsabilitățile autorităților în cauză și se asigură că acestea cooperează în mod eficace și eficient în vederea îndeplinirii sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce privește desemnarea și activitățile punctului unic de contact național menționat la alineatul (3).

Fiecare stat membru desemnează un punct unic de contact național în vederea exercitării unei funcții de legătură menite să asigure cooperarea transfrontalieră cu autoritățile naționale competente ale altor state membre, cu Comisia și cu Consiliul european pentru semiconductori (punctul unic de contact). În cazul în care un stat membru desemnează o singură autoritate competentă, aceasta servește, de asemenea, ca punct unic de contact.

Fiecare stat membru notifică Comisiei desemnarea autorității naționale competente sau a mai multor autorități naționale competente, precum și desemnarea punctului unic de contact național, inclusiv sarcinile și responsabilitățile precise care le revin în temeiul prezentului regulament, datele lor de contact și orice modificări ulterioare ale acestora.

Statele membre se asigură că autoritățile naționale competente, inclusiv punctul unic de contact desemnat, își exercită competențele în mod imparțial, transparent și în timp util și că dispun de competențele și de resursele tehnice, financiare și umane adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament.

Statele membre se asigură că autoritățile naționale competente, ori de câte ori este cazul și în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern, se consultă și cooperează cu alte autorități naționale relevante, precum și cu părțile interesate relevante.

CAPITOLUL VI

Informațiile obținute în cursul punerii în aplicare a prezentului regulament sunt folosite exclusiv în sensul prezentului regulament și sunt protejate de dreptul Uniunii și dreptul intern relevante.

Informațiile obținute în temeiul articolelor 15, 20 și 25 și al articolului 26 alineatul (3) fac obiectul secretului profesional și beneficiază de protecția oferită de normele aplicabile instituțiilor Uniunii și de dreptul intern relevant, inclusiv de declanșarea dispozițiilor aplicabile pentru încălcarea normelor respective.

Comisia și autoritățile naționale, funcționarii și agenții lor și alte persoane care lucrează sub supravegherea respectivelor autorități asigură confidențialitatea informațiilor și a datelor pe care le-au obținut în îndeplinirea sarcinilor și a activităților lor, astfel încât să protejeze îndeosebi drepturile de proprietate intelectuală și informațiile comerciale sensibile sau secretele comerciale. Această obligație se aplică tuturor reprezentanților statelor membre, observatorilor, experților și altor participanți care participă la ședințele Consiliului european pentru semiconductori în temeiul articolului 28, precum și membrilor Comitetului pentru semiconductori prevăzut la articolul 38 alineatul (1).

Comisia prevede mijloace standardizate și securizate pentru colectarea, prelucrarea și stocarea informațiilor obținute în temeiul prezentului regulament.

Comisia și statele membre pot face schimb, atunci când este necesar, de informații obținute în temeiul articolelor 20 și 25 numai într-o formă agregată, care să împiedice divulgarea oricăror concluzii cu privire la situația specifică a unei societăți dintr-un stat membru, cu autoritățile competente din țări terțe cu care au convenit asupra unor acorduri de confidențialitate bilaterale sau multilaterale care asigură un nivel adecvat de confidențialitate. Înainte de a se angaja în orice schimb de informații, Comisia sau statele membre notifică Consiliului european pentru semiconductori informațiile care urmează să fie partajate și acordul de confidențialitate relevant.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare dacă pe baza experienței dobândite în colectarea de informații reiese că acest lucru este necesar, pentru a preciza modalitățile practice de tratare a informațiilor confidențiale în contextul schimburilor de informații efectuate în temeiul prezentului regulament. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 38 alineatul (2).

Comisia poate, atunci când consideră că este necesar și proporțional, să adopte o decizie de a:

aplica amenzi, în cazul în care o întreprindere furnizează, cu intenție sau din neglijență gravă, informații incorecte, incomplete sau înșelătoare atunci când răspunde la o solicitare adresată în temeiul articolului 25 sau în cazul în care nu furnizează informațiile în termenul stabilit;

aplica amenzi în cazul în care o întreprindere, cu intenție sau din neglijență gravă, nu respectă obligația de a informa Comisia cu privire la obligația impusă de o țară terță în temeiul articolului 25 alineatul (7) și al articolului 26 alineatul (3);

impune penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o întreprindere, cu intenție sau din neglijență gravă, nu respectă obligația de a acorda prioritate producției de produse necesare în situații de criză în temeiul articolului 26.

Înainte de a lua o decizie în temeiul articolului 1 de la prezentul articol, Comisia acordă întreprinderilor posibilitatea de a fi ascultate în conformitate cu articolul 36. Pentru a stabili dacă amenzile sau penalitățile cu titlu cominatoriu sunt considerate necesare și proporționale, Comisia ia în considerare orice justificare motivată în mod corespunzător prezentată de astfel de întreprinderi.

Amenzile aplicate în cazurile menționate la alineatul (1) litera (a) nu depășesc 300000 EUR.

Penalitățile cu titlu cominatoriu impuse în cazul menționat la alineatul (1) litera (c) nu depășesc 1,5 % din cifra de afaceri zilnică curentă pentru fiecare zi lucrătoare de nerespectare a obligației prevăzute la articolul 26, calculată de la data stabilită în decizia prin care a fost emisă comanda prioritară.

La stabilirea cuantumului amenzii sau al penalităților cu titlu cominatoriu, Comisia ia în considerare natura, gravitatea și durata încălcării, inclusiv în cazul nerespectării obligației de a accepta și prioritiza o comandă prioritară prevăzută la articolul 26 și atunci când întreprinderea a respectat parțial comanda prioritară, ținându-se seama în mod corespunzător de principiile proporționalității și adecvării.

Atunci când întreprinderea și-a îndeplinit obligația a cărei executare era vizată de aplicarea penalităților cu titlu cominatoriu, Comisia poate stabili cuantumul definitiv al penalităților cu titlu cominatoriu la o valoare mai mică decât cea care rezulta din decizia inițială.

Curtea de Justiție are competența de fond în ceea ce privește controlul deciziilor prin care Comisia a impus o amendă sau o penalitate cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiție poate elimina, reduce sau mări amenda sau penalitatea cu titlu cominatoriu aplicată.

Competențele conferite Comisiei prin articolul 33 sunt supuse următoarelor termene de prescripție:

doi ani în cazul încălcării dispozițiilor referitoare la solicitările de informații adresate în temeiul articolului 25;

doi ani în cazul încălcării dispozițiilor referitoare la obligația de informare impusă în temeiul articolului 25 alineatul (7) și al articolului 26 alineatul (3);

trei ani în cazul încălcării dispozițiilor referitoare la obligația de a acorda prioritate producției de produse necesare în situații de criză impusă în temeiul articolului 26.

Termenele de prescripție menționate la alineatul (1) încep să curgă din ziua în care se comite încălcarea. În cazul unor încălcări continue sau repetate, termenele de prescripție încep să curgă din ziua comiterii ultimei încălcări.

Orice acțiune întreprinsă de Comisie sau de autoritățile competente ale statelor membre în scopul asigurării respectării prezentului regulament întrerupe termenul de prescripție.

Întreruperea termenului de prescripție se aplică tuturor părților care sunt considerate responsabile pentru participarea la încălcare.

După fiecare întrerupere, termenul de prescripție începe să curgă din nou de la zero. Totuși, termenul de prescripție expiră cel târziu în ziua în care s-a scurs o perioadă egală cu dublul termenului de prescripție fără să se fi aplicat o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu de către Comisie. Această perioadă se prelungește cu durata în care termenul de prescripție este suspendat deoarece decizia Comisiei face obiectul unei cauze pendinte la Curtea de Justiție.

Competența Comisiei de a executa deciziile luate în temeiul articolului 33 este supusă unui termen de prescripție de trei ani.

Termenul de prescripție începe să curgă de la data la care decizia devine definitivă.

Termenul de prescripție pentru executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu se întrerupe:

prin notificarea unei decizii de modificare a cuantumului inițial al amenzii sau al penalităților cu titlu cominatoriu sau de refuzare a unei cereri de modificare;

prin orice act al Comisiei sau al unui stat membru care acționează la cererea Comisiei ce vizează executarea amenzii sau a penalităților cu titlu cominatoriu.

După fiecare întrerupere, termenul de prescripție începe să curgă din nou de la zero.

Termenul de prescripție pentru executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu se suspendă în perioada în care:

se acordă timp pentru efectuarea plății;

se suspendă executarea plății în temeiul unei hotărâri a Curții de Justiție.

Înainte de a adopta o decizie în temeiul articolului 33, Comisia acordă întreprinderii în cauză posibilitatea de a fi ascultată cu privire la:

constatările preliminare ale Comisiei, inclusiv cu privire la orice chestiune referitor la care Comisia a ridicat obiecții;

măsurile pe care Comisia ar putea intenționa să le adopte având în vedere constatările preliminare menționate la litera (a).

Întreprinderile în cauză își pot prezenta observațiile cu privire la constatările preliminare ale Comisiei în temeiul alineatului (1) litera (a) într-un termen care este stabilit de Comisie în concluziile sale preliminare și care nu poate fi mai scurt de 14 zile.

Comisia își bazează deciziile numai pe obiecțiile cu privire la care întreprinderile în cauză au fost în măsură să prezinte observații.

Dreptul la apărare al întreprinderii în cauză este pe deplin respectat în cadrul tuturor procedurilor. Întreprinderea în cauză are dreptul de a avea acces la dosarul Comisiei în condițiile unei divulgări negociate, sub rezerva interesului legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele profesionale. Dreptul de acces la dosar nu include accesul la informațiile confidențiale și la documente interne ale Comisiei sau ale autorităților statelor membre. În special, dreptul de acces nu include accesul la corespondența dintre Comisie și autoritățile statelor membre. Nicio dispoziție a prezentului alineat nu împiedică Comisia să divulge și să utilizeze informațiile necesare pentru a dovedi o încălcare.

CAPITOLUL VII

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 12 alineatele (2) și (3) și la articolul 17 alineatul (2) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 19 septembrie 2023.

Delegarea de competențe menționată la articolul 12 alineatele (2) și (3) și la articolul 17 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 alineatele (2) și (3) sau al articolului 17 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și către Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Comisia este asistată de un comitet (denumit în continuare Comitetul pentru semiconductori). Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

CAPITOLUL VIII

Regulamentul (UE) 2021/694 se modifică după cum urmează:

Articolul 3 alineatul (2) se modifică după cum urmează:

teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următoarea literă:

Obiectivul specific nr. 6 – Semiconductori.

Obiectivul specific nr. 6 – Semiconductori.

Se introduce următorul articol:

La articolul 9, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

2019914000 EUR pentru obiectivul specific nr. 1 – Calculul de înaltă performanță;

1663956000 EUR pentru obiectivul specific nr. 2 – Inteligența artificială;

1399566000 EUR pentru obiectivul specific nr. 3 – Securitatea cibernetică și încrederea;

507347000 EUR pentru obiectivul specific nr. 4 – Competențele digitale avansate;

1002217000 EUR pentru obiectivul specific nr. 5 – Implementarea și utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea;

1575000000 EUR pentru obiectivul specific nr. 6 – Semiconductori.

La articolul 11, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 12, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 13 se adaugă următorul alineat:

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următorul alineat:

La articolul 17, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

La anexa I, se adaugă următorul punct:

La anexa II se adaugă următorul punct:

La anexa III se adaugă următorul punct:

Până la 20 septembrie 2026 și, ulterior, o dată la patru ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind evaluarea și revizuirea prezentului regulament. Rapoartele se fac publice.

În scopul evaluării și revizuirii prezentului regulament, Consiliul european pentru semiconductori, statele membre și autoritățile naționale competente îi vor furniza informații Comisiei, la cererea acesteia.

La efectuarea evaluării și revizuirii, Comisia ține seama de pozițiile și constatările Consiliului european pentru semiconductori, ale Parlamentului European, ale Consiliului, precum și ale altor organisme sau surse relevante.

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Strasbourg, 13 septembrie 2023.Pentru Parlamentul EuropeanPreședintaR. MetsolaPentru ConsiliuPreședinteleJ. M. Albares Bueno

ANEXA IACȚIUNI

Descrierea tehnică a inițiativei: domeniul de aplicare al acțiunilor

Acțiunile inițiale și, acolo unde este cazul, acțiunile subsecvente sprijinite de inițiativă se implementează în conformitate cu următoarea descriere tehnică:

Partea I

Capacități de proiectare pentru tehnologiile integrate ale semiconductorilor

Inițiativa dezvoltă capacități inovatoare de proiectare la scară largă pentru tehnologiile integrate ale semiconductorilor prin intermediul unei platforme de proiectare virtuală disponibile în întreaga Uniune. Platforma de proiectare virtuală va consta în noi instalații inovatoare de proiectare, dotate cu biblioteci și instrumente extinse, care integrează un mare număr de tehnologii existente și noi (inclusiv tehnologii emergente, precum fotonica integrată, tehnologiile cuantice și IA/ingineria neuromorfică). În combinație cu instrumentele existente de automatizare a proiectării electronice (Electronic Design Automation – EDA), platforma va permite proiectarea de componente inovatoare și de noi concepte de sistem și va demonstra funcționalități esențiale, ca, de exemplu, noi abordări în ceea ce privește înalta performanță, consumul redus de energie, securitatea, noi arhitecturi de sistem tridimensional și eterogen etc.

În strânsă colaborare cu industriile utilizatoare din diverse sectoare economice, platforma de proiectare virtuală va conecta comunitățile de centre de proiectare și furnizorii de proprietate intelectuală și de instrumente cu organizațiile de cercetare și tehnologie pentru a furniza soluții de prototip virtuale, pe baza codezvoltării tehnologiei. Se vor repartiza riscurile și costurile de dezvoltare și se vor promova noi metode online de accesare a instrumentelor de proiectare, cu modele de costuri flexibile, în special pentru crearea de prototipuri și standarde comune de interfață.

Platforma de proiectare virtuală va fi modernizată în permanență cu noi capacități de proiectare, pe măsură ce va integra din ce în ce mai multe tehnologii și modele de procesoare de mică putere (inclusiv cu sursă deschisă, cum ar fi RISC-V). În plus, platforma de proiectare virtuală poate facilita proiectarea altor tehnologii, cum ar fi cipurile programabile bazate pe rețele de porți programabile de utilizator, noi arhitecturi de sistem tridimensional și eterogen etc. Serviciile oferite de platformă vor fi disponibile în cloud, sporindu-se astfel la maximum accesul și deschiderea către întreaga comunitate prin crearea de rețele între centrele de proiectare existente și cele noi din toate statele membre.

Partea II

Linii-pilot pentru pregătirea unei producții inovatoare, a testării și a validării

Inițiativa sprijină liniile-pilot pentru producție, testare și validare, facilitând trecerea de la stadiul de laborator la stadiul de fabricare pentru tehnologiile avansate în domeniul semiconductorilor, cum ar fi arhitecturile și materialele pentru electronica de putere care promovează energia durabilă și din surse regenerabile, stocarea energiei, fabricarea inteligentă în conformitate cu cele mai ridicate standarde de mediu, automatizarea și electromobilitatea, un consum mai scăzut de energie, securitatea cibernetică, siguranța funcționării, îmbunătățirea calculului de înaltă performanță sau integrarea tehnologiilor revoluționare precum cipurile neuromorfe și de IA integrate, fotonica integrată, grafenul și alte tehnologii bazate pe materiale 2D, integrarea electronicii și a microfluidelor în sisteme eterogene, precum și soluțiile tehnologice pentru creșterea sustenabilității și circularității componentelor și sistemelor electronice. Printre domeniile prioritare se numără următoarele:

Linii pilot pentru experimentarea, testarea și validarea - inclusiv prin intermediul kiturilor de proiectare a procesului - a performanței blocurilor de proprietate intelectuală (IP), a prototipurilor virtuale, a modelelor noi și a noilor sisteme eterogene integrate, în condiții de deschidere și accesibilitate.

Platforma de proiectare virtuală va permite explorarea prin proiectare a unor noi blocuri IP și a unor noi concepte de sistem care vor fi testate și validate pe liniile-pilot prin intermediul unor kituri de proiectare a procesului în fazele inițiale, transmițând feedback imediat pentru perfecționarea și îmbunătățirea modelelor înainte de transferul către producție. Încă de la început, inițiativa va extinde mai multe dintre liniile-pilot existente, creând sinergii cu infrastructura de proiectare pentru a permite accesul proiectelor de proiectare și de creare de prototipuri (virtuale).

Noile linii-pilot dedicate tehnologiilor semiconductorilor, precum tehnologia fully depleted silicon on insulator cu dimensiuni ale nodului de până la 10-7 nm, procesele avansate gate-all-around și nodurile de vârf (de exemplu, de sub 2 nm), completate cu linii-pilot pentru integrarea tridimensională a sistemelor eterogene și încapsularea avansată. Liniile-pilot vor integra cele mai recente activități de cercetare și inovare și rezultatele acestora.

Liniile-pilot vor include o infrastructură de proiectare dedicată care va consta, de exemplu, în modele de proiectare care simulează procesul de fabricație pentru instrumentele de proiectare utilizate pentru proiectarea circuitelor și a sistemelor pe cip. Această infrastructură de proiectare și o virtualizare ușor de utilizat a liniilor-pilot vor fi create astfel încât să devină direct accesibile în întreaga Uniune prin intermediul platformei de proiectare virtuală. O astfel de conexiune va permite comunității de proiectare să testeze și să valideze opțiunile tehnologice înainte ca acestea să fie puse la dispoziție pe piață. Se va garanta astfel că noile modele de cipuri și sisteme exploatează pe deplin potențialul noilor tehnologii și generează inovații de vârf.

Împreună, aceste linii-pilot vor impulsiona proprietatea intelectuală, competențele și inovarea în Uniune în sectorul tehnologiei de fabricare a semiconductorilor și vor consolida și extinde poziția Uniunii în domeniul noilor echipamente și materiale de producție destinate modulelor utilizate în tehnologiile avansate ale semiconductorilor, ca, de exemplu, tehnologiile litografiei și plachetelor.

Va trebui să se organizeze o strânsă concertare și colaborare cu industria pentru a orienta această extindere a capacităților și includerea critică de la bun început a unei selecții de linii-pilot corespunzătoare, care să cuprindă, de exemplu, încapsularea avansată, tehnologii de integrare tridimensională și eterogenă și funcționalități suplimentare importante, precum fotonica ce utilizează siliciul, electronica de putere, tehnologiile de detecție, combinațiile pe bază de siliciu și grafen, tehnologiile cuantice etc. Această infrastructură la nivelul Uniunii de linii-pilot puternică și vastă, strâns legată de infrastructura de facilitare a proiectării, este fundamentală pentru extinderea cunoștințelor, a capacităților și a capabilităților de natură să permită Uniunii să elimine decalajul în materie de inovare dintre cercetarea finanțată din fonduri publice și producția finanțată cu instrumente comerciale și să crească atât cererea, cât și fabricarea în Uniune până la sfârșitul deceniului.

Partea III

Capacități tehnologice și de inginerie avansate pentru cipurile cuantice

Inițiativa abordează nevoile specifice ale viitoarei generații de componente de procesare a informațiilor care exploatează alte principii decât cele clasice, în special cipurile care exploatează efectele cuantice (și anume, cipurile cuantice) pe baza activităților de cercetare. Printre domeniile prioritare se numără următoarele:

Biblioteci de proiectare inovatoare pentru cipuri cuantice care valorifică procesele de proiectare și fabricare consacrate ale industriei semiconductorilor clasici pentru platformele pentru biți cuantici bazate pe semiconductori și fotonică; acestea ar urma să fie completate prin dezvoltarea unor biblioteci de proiectare inovatoare și avansate și a unor procese de fabricație pentru platformele alternative pentru biți cuantici care nu sunt compatibile cu semiconductorii.

Linii-pilot pentru integrarea circuitelor cuantice și a elementelor electronice de comandă pentru construirea de cipuri cuantice care să se bazeze pe cercetările în curs și să le valorifice; și, pentru asigurarea accesului la camere curate și turnătorii dedicate pentru crearea de prototipuri și producție, reducerea barierei la intrare pentru dezvoltarea și producția unor volume mici de componente cuantice și accelerarea ciclurilor de inovare.

Instalații pentru testarea și validarea componentelor cuantice avansate, inclusiv a celor produse de liniile-pilot, închizând circuitul informațional bazat pe feedback în materie de inovare între proiectanții, producătorii și utilizatorii de componente cuantice.

Partea IV

O rețea a centrelor de competență și de dezvoltare a competențelor

Inițiativa va sprijini:

Crearea unei rețele de centre de competență în fiecare stat membru pentru a promova utilizarea acestor tehnologii, aceste centre urmând să îndeplinească rolul de interfață cu platforma de proiectare virtuală și cu liniile-pilot, facilitând utilizarea lor eficace și furnizând cunoștințe de specialitate și competențe părților interesate, inclusiv IMM-urilor care sunt utilizatori finali. Centrele de competență vor pune la dispoziția industriei servicii inovatoare, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, mediului academic și autorităților publice, oferind soluții adaptate unei mari diversități de utilizatori care vor încuraja adoptarea pe scară mai largă a proiectării și a tehnologiei avansate în Uniune. Acestea vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea unei forțe de muncă înalt calificate în Uniune.

În ceea ce privește competențele, vor fi organizate acțiuni de formare specifice în jurul instrumentelor de proiectare și al tehnologiilor semiconductorilor la nivel local, regional sau la nivelul Uniunii. Se vor sprijini bursele pentru studii postuniversitare. Aceste acțiuni vor veni în completarea angajamentelor industriale asumate în cadrul Pactului privind competențele, sporind numărul de stagii și ucenicii, în colaborare cu mediul academic. De asemenea, se va acorda atenție programelor de recalificare și perfecționare a lucrătorilor care se transferă din alte sectoare.

Partea V

Activitățile Fondului pentru cipuri pentru accesul start-up-urilor, al întreprinderilor în curs de extindere, al IMM-urilor și al altor întreprinderi din lanțul valoric al semiconductorilor la capital

Inițiativa sprijină crearea unui ecosistem de inovare prosper în domeniul semiconductorilor și al tehnologiilor cuantice prin sprijinirea unui acces larg al start-up-urilor, al întreprinderilor în curs de extindere și al IMM-urilor la capitalul de risc, astfel încât acestea să își dezvolte activitatea și să își extindă prezența pe piață într-un mod sustenabil.

Linii pilot pentru experimentarea, testarea și validarea - inclusiv prin intermediul kiturilor de proiectare a procesului - a performanței blocurilor de proprietate intelectuală (IP), a prototipurilor virtuale, a modelelor noi și a noilor sisteme eterogene integrate, în condiții de deschidere și accesibilitate.

Noile linii-pilot dedicate tehnologiilor semiconductorilor, precum tehnologia fully depleted silicon on insulator cu dimensiuni ale nodului de până la 10-7 nm, procesele avansate gate-all-around și nodurile de vârf (de exemplu, de sub 2 nm), completate cu linii-pilot pentru integrarea tridimensională a sistemelor eterogene și încapsularea avansată. Liniile-pilot vor integra cele mai recente activități de cercetare și inovare și rezultatele acestora.

Biblioteci de proiectare inovatoare pentru cipuri cuantice care valorifică procesele de proiectare și fabricare consacrate ale industriei semiconductorilor clasici pentru platformele pentru biți cuantici bazate pe semiconductori și fotonică; acestea ar urma să fie completate prin dezvoltarea unor biblioteci de proiectare inovatoare și avansate și a unor procese de fabricație pentru platformele alternative pentru biți cuantici care nu sunt compatibile cu semiconductorii.

Linii-pilot pentru integrarea circuitelor cuantice și a elementelor electronice de comandă pentru construirea de cipuri cuantice care să se bazeze pe cercetările în curs și să le valorifice; și, pentru asigurarea accesului la camere curate și turnătorii dedicate pentru crearea de prototipuri și producție, reducerea barierei la intrare pentru dezvoltarea și producția unor volume mici de componente cuantice și accelerarea ciclurilor de inovare.

Instalații pentru testarea și validarea componentelor cuantice avansate, inclusiv a celor produse de liniile-pilot, închizând circuitul informațional bazat pe feedback în materie de inovare între proiectanții, producătorii și utilizatorii de componente cuantice.

Crearea unei rețele de centre de competență în fiecare stat membru pentru a promova utilizarea acestor tehnologii, aceste centre urmând să îndeplinească rolul de interfață cu platforma de proiectare virtuală și cu liniile-pilot, facilitând utilizarea lor eficace și furnizând cunoștințe de specialitate și competențe părților interesate, inclusiv IMM-urilor care sunt utilizatori finali. Centrele de competență vor pune la dispoziția industriei servicii inovatoare, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, mediului academic și autorităților publice, oferind soluții adaptate unei mari diversități de utilizatori care vor încuraja adoptarea pe scară mai largă a proiectării și a tehnologiei avansate în Uniune. Acestea vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea unei forțe de muncă înalt calificate în Uniune.

În ceea ce privește competențele, vor fi organizate acțiuni de formare specifice în jurul instrumentelor de proiectare și al tehnologiilor semiconductorilor la nivel local, regional sau la nivelul Uniunii. Se vor sprijini bursele pentru studii postuniversitare. Aceste acțiuni vor veni în completarea angajamentelor industriale asumate în cadrul Pactului privind competențele, sporind numărul de stagii și ucenicii, în colaborare cu mediul academic. De asemenea, se va acorda atenție programelor de recalificare și perfecționare a lucrătorilor care se transferă din alte sectoare.

ANEXA IIINDICATORII CUANTIFICABILI UTILIZAȚI PENTRU MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII ȘI RAPORTAREA PROGRESELOR ÎNREGISTRATE DE INIȚIATIVĂ ÎN DIRECȚIA REALIZĂRII OBIECTIVELOR SALE

Numărul de entități juridice (subdivizate în funcție de dimensiune, tip și țara de stabilire) implicate în acțiunile sprijinite de inițiativă.

În legătură cu obiectivul operațional nr. 1 al inițiativei:

Numărul de instrumente de proiectare dezvoltate sau integrate în cadrul inițiativei.

În legătură cu obiectivul operațional nr. 2 al inițiativei:

Suma totală a coinvestită de sectorul privat în capacități de proiectare și în linii-pilot în cadrul inițiativei.

În legătură cu obiectivul operațional nr. 3 al inițiativei:

Numărul de utilizatori de semiconductori sau de comunități de utilizatori care solicită acces la capacități de proiectare și la linii-pilot în cadrul inițiativei și, respectiv, al celor care obțin acest acces.

În legătură cu obiectivul operațional nr. 4 al inițiativei:

Numărul de întreprinderi care au utilizat serviciile centrelor naționale de competență sprijinite de inițiativă.

Numărul de persoane care au încheiat cu succes programe de formare sprijinite de inițiativă pentru a dobândi competențe digitale avansate și formare în domeniul tehnologiilor semiconductorilor și tehnologiilor cuantice.

Numărul centrelor de competență active din Uniune în contextul inițiativei.

În legătură cu obiectivul operațional nr. 5 al inițiativei:

Numărul de start-up-uri, de întreprinderi în curs de extindere și de IMM-uri care au primit capital de risc prin intermediul activităților Fondului pentru cipuri și cuantumul total al investițiilor de capital realizate.

Cuantumul investițiilor realizate de societățile care își desfășoară activitatea în Uniune, inclusiv de segmentul lanțului valoric în care acestea își desfășoară activitatea.

ANEXA IIISINERGIILE CU PROGRAMELE UNIUNII

Sinergiile inițiativei cu obiectivele specifice nr. 1-5 ale programului Europa digitală asigură faptul că:

accentul pe care inițiativa îl pune din punct de vedere tematic pe tehnologiile semiconductorilor și pe tehnologiile cuantice este complementar;

obiectivele specifice nr. 1-5 ale programului Europa digitală sprijină consolidarea capacităților digitale în domeniul tehnologiilor digitale avansate, inclusiv calculul de înaltă performanță, IA și securitatea cibernetică, precum și competențele digitale avansate;

inițiativa va investi în consolidarea capacităților pentru a întări capabilitățile avansate de proiectare, de producție și de integrare a sistemelor la nivelul tehnologiilor de vârf ale semiconductorilor și tehnologiile de generație următoare ale semiconductorilor și al tehnologiilor cuantice de vârf, pentru a promova dezvoltarea întreprinderilor inovatoare, a consolida lanțurile valorice și de aprovizionare cu semiconductori din Uniune, a răspunde nevoilor sectoarelor industriale esențiale și a crea noi piețe.

Sinergiile cu Orizont Europa asigură faptul că:

în pofida faptului că domeniile tematice abordate de inițiativă și o serie de domenii tematice abordate de Orizont Europa sunt convergente, tipul de acțiuni care urmează să fie sprijinite, rezultatele scontate și logica de intervenție a acestora sunt diferite și complementare;

Orizont Europa oferă un sprijin considerabil cercetării, dezvoltării tehnologice, prezentării în scop demonstrativ, proiectelor-pilot, validării conceptului, testării și creării de prototipuri, inclusiv implementării înainte de comercializare a tehnologiilor digitale inovatoare, în special prin:

alocarea unui buget specific în cadrul pilonului Provocări globale și competitivitate industrială europeană pentru clusterul Dezvoltarea digitală, industrie și spațiu pentru dezvoltarea de tehnologii generice [IA și robotică, internet de nouă generație, calcul de înaltă performanță și volume mari de date, tehnologii digitale esențiale (inclusiv microelectronica), care combină tehnologia digitală cu alte tehnologii];

sprijinirea infrastructurilor de cercetare în cadrul pilonului Excelență științifică;

integrarea tehnologiei digitale în toate domeniile care prezintă provocări globale (sănătate, securitate, energie și mobilitate, climă etc.); și

sprijinirea dezvoltării inovațiilor revoluționare în cadrul pilonului O Europă inovatoare (multe dintre acestea vor combina tehnologiile digitale cu alte tehnologii);

inițiativa se axează exclusiv pe construirea de capacități la scară largă în domeniul tehnologiilor semiconductorilor și al tehnologiilor cuantice în întreaga Uniune. Aceasta va investi în:

încurajarea inovării prin sprijinirea a două capacități tehnologice strâns interconectate care permit proiectarea de noi concepte de sistem și testarea și validarea acestora în cadrul liniilor-pilot;

furnizarea de sprijin dedicat pentru consolidarea capacităților de formare și îmbunătățirea competențelor și aptitudinilor digitale avansate aplicate, pentru a sprijini dezvoltarea și implementarea semiconductorilor prin intermediul dezvoltării tehnologice și de către sectoarele industriale care sunt utilizatori finali; și

o rețea de centre naționale de competență, care să faciliteze accesul și să furnizeze expertiză și servicii de inovare comunităților și sectoarelor industriale care sunt utilizatori finali, în scopul de a dezvolta noi produse și aplicații și de a remedia disfuncționalitățile pieței;

capacitățile tehnologice ale inițiativei vor fi puse la dispoziția comunității de cercetare și inovare, inclusiv pentru acțiuni sprijinite prin Orizont Europa;

pe măsură ce dezvoltarea de tehnologii digitale inovatoare în domeniul semiconductorilor ajunge la maturitate prin Orizont Europa, respectivele tehnologii, atunci când este posibil, vor fi preluate și implementate treptat de inițiativă;

programele Orizont Europa din Regulamentul (UE) 2021/695 care vizează dezvoltarea programelor de formare axate pe aptitudini și competențe, inclusiv a celor predate la centrele de colocație ale comunităților de cunoaștere și inovare din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie, sunt completate prin consolidarea capacităților pentru competențele digitale aplicate avansate și competențele din domeniul tehnologiilor semiconductorilor și al tehnologiilor cuantice, sprijinită de inițiativă;

sunt create mecanisme puternice de coordonare destinate programării și implementării, prin alinierea tuturor procedurilor, atât pentru Orizont Europa, cât și pentru inițiativă, cât mai mult posibil. Structurile lor de guvernanță vor include toate serviciile relevante ale Comisiei.

Sinergiile cu programele Uniunii care fac obiectul gestiunii partajate, inclusiv Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, vor asigura dezvoltarea și consolidarea ecosistemelor de inovare regionale și locale, transformarea industrială, precum și transformarea digitală a societății și a administrației publice. Acest lucru include acordarea de sprijin pentru transformarea digitală a industriei și asimilarea rezultatelor, precum și dezvoltarea unor noi tehnologii și soluții inovatoare. Inițiativa va completa și va sprijini crearea de rețele la nivel transnațional și cartografierea capacităților pe care le va sprijini și le va pune la dispoziția IMM-urilor și a sectoarelor industriale din toate regiunile Uniunii.

Sinergiile cu Mecanismul pentru interconectarea Europei asigură faptul că:

inițiativa se axează pe consolidarea capacităților și a infrastructurii digitale la scară largă din domeniile semiconductorilor care vizează integrarea și implementarea de amploare, la nivelul întregii Uniuni, a soluțiilor digitale inovatoare critice, existente sau testate, într-un cadru al Uniunii în domenii de interes public sau în cazuri de disfuncționalitate a pieței. Inițiativa urmează să fie implementată în principal prin efectuarea, împreună cu statele membre, de investiții coordonate și strategice în consolidarea capacităților digitale în domeniul tehnologiilor semiconductorilor, care urmează să fie partajate în întreaga Uniune, precum și în cadrul acțiunilor desfășurate la nivelul Uniunii. Acest lucru este deosebit de important în ceea ce privește electrificarea și conducerea autonomă și este menit să favorizeze și să faciliteze dezvoltarea unor sectoare industriale utilizatoare finale mai competitive, în special în sectoarele mobilității și transporturilor;

capacitățile și infrastructurile care fac obiectul inițiativei urmează să fie puse la dispoziție în scopul testării unor noi tehnologii și soluții inovatoare care să aibă șanse de a fi adoptate în industriile mobilității și transporturilor. Mecanismul pentru interconectarea Europei urmează să sprijine dezvoltarea și implementarea unor noi tehnologii și soluții inovatoare în domeniul mobilității și al transporturilor, precum și în alte domenii;

urmează să fie stabilite mecanisme de coordonare, în special prin intermediul unor structuri adecvate de guvernanță.

Sinergiile cu Programul InvestEU asigură faptul că:

în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523, se acordă sprijin prin intermediul finanțării bazate pe piață, inclusiv pentru îndeplinirea obiectivelor de politici urmărite de inițiativă; această finanțare bazată pe piață poate fi combinată cu sprijin prin granturi;

un mecanism de finanțare mixtă din cadrul Fondului InvestEU este sprijinit prin finanțarea furnizată prin Orizont Europa sau prin programul Europa digitală sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

Sinergiile cu Erasmus+ asigură faptul că:

inițiativa sprijină dezvoltarea și dobândirea competențelor digitale avansate necesare pentru dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de vârf ale semiconductorilor în cooperare cu sectoarele industriale relevante;

partea referitoare la competențele avansate din cadrul programului Erasmus+ completează intervențiile inițiativei, urmărindu-se dobândirea de competențe în toate domeniile și la toate nivelurile, pe baza experienței dobândite în ceea ce privește mobilitatea.

Se asigură sinergiile cu alte programe și inițiative ale Uniunii privind aptitudinile și competențele.

accentul pe care inițiativa îl pune din punct de vedere tematic pe tehnologiile semiconductorilor și pe tehnologiile cuantice este complementar;

obiectivele specifice nr. 1-5 ale programului Europa digitală sprijină consolidarea capacităților digitale în domeniul tehnologiilor digitale avansate, inclusiv calculul de înaltă performanță, IA și securitatea cibernetică, precum și competențele digitale avansate;

inițiativa va investi în consolidarea capacităților pentru a întări capabilitățile avansate de proiectare, de producție și de integrare a sistemelor la nivelul tehnologiilor de vârf ale semiconductorilor și tehnologiile de generație următoare ale semiconductorilor și al tehnologiilor cuantice de vârf, pentru a promova dezvoltarea întreprinderilor inovatoare, a consolida lanțurile valorice și de aprovizionare cu semiconductori din Uniune, a răspunde nevoilor sectoarelor industriale esențiale și a crea noi piețe.

în pofida faptului că domeniile tematice abordate de inițiativă și o serie de domenii tematice abordate de Orizont Europa sunt convergente, tipul de acțiuni care urmează să fie sprijinite, rezultatele scontate și logica de intervenție a acestora sunt diferite și complementare;

Orizont Europa oferă un sprijin considerabil cercetării, dezvoltării tehnologice, prezentării în scop demonstrativ, proiectelor-pilot, validării conceptului, testării și creării de prototipuri, inclusiv implementării înainte de comercializare a tehnologiilor digitale inovatoare, în special prin:

alocarea unui buget specific în cadrul pilonului Provocări globale și competitivitate industrială europeană pentru clusterul Dezvoltarea digitală, industrie și spațiu pentru dezvoltarea de tehnologii generice [IA și robotică, internet de nouă generație, calcul de înaltă performanță și volume mari de date, tehnologii digitale esențiale (inclusiv microelectronica), care combină tehnologia digitală cu alte tehnologii];

sprijinirea infrastructurilor de cercetare în cadrul pilonului Excelență științifică;

integrarea tehnologiei digitale în toate domeniile care prezintă provocări globale (sănătate, securitate, energie și mobilitate, climă etc.); și

sprijinirea dezvoltării inovațiilor revoluționare în cadrul pilonului O Europă inovatoare (multe dintre acestea vor combina tehnologiile digitale cu alte tehnologii);

inițiativa se axează exclusiv pe construirea de capacități la scară largă în domeniul tehnologiilor semiconductorilor și al tehnologiilor cuantice în întreaga Uniune. Aceasta va investi în:

încurajarea inovării prin sprijinirea a două capacități tehnologice strâns interconectate care permit proiectarea de noi concepte de sistem și testarea și validarea acestora în cadrul liniilor-pilot;

furnizarea de sprijin dedicat pentru consolidarea capacităților de formare și îmbunătățirea competențelor și aptitudinilor digitale avansate aplicate, pentru a sprijini dezvoltarea și implementarea semiconductorilor prin intermediul dezvoltării tehnologice și de către sectoarele industriale care sunt utilizatori finali; și

o rețea de centre naționale de competență, care să faciliteze accesul și să furnizeze expertiză și servicii de inovare comunităților și sectoarelor industriale care sunt utilizatori finali, în scopul de a dezvolta noi produse și aplicații și de a remedia disfuncționalitățile pieței;

capacitățile tehnologice ale inițiativei vor fi puse la dispoziția comunității de cercetare și inovare, inclusiv pentru acțiuni sprijinite prin Orizont Europa;

pe măsură ce dezvoltarea de tehnologii digitale inovatoare în domeniul semiconductorilor ajunge la maturitate prin Orizont Europa, respectivele tehnologii, atunci când este posibil, vor fi preluate și implementate treptat de inițiativă;

programele Orizont Europa din Regulamentul (UE) 2021/695 care vizează dezvoltarea programelor de formare axate pe aptitudini și competențe, inclusiv a celor predate la centrele de colocație ale comunităților de cunoaștere și inovare din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie, sunt completate prin consolidarea capacităților pentru competențele digitale aplicate avansate și competențele din domeniul tehnologiilor semiconductorilor și al tehnologiilor cuantice, sprijinită de inițiativă;

sunt create mecanisme puternice de coordonare destinate programării și implementării, prin alinierea tuturor procedurilor, atât pentru Orizont Europa, cât și pentru inițiativă, cât mai mult posibil. Structurile lor de guvernanță vor include toate serviciile relevante ale Comisiei.

alocarea unui buget specific în cadrul pilonului Provocări globale și competitivitate industrială europeană pentru clusterul Dezvoltarea digitală, industrie și spațiu pentru dezvoltarea de tehnologii generice [IA și robotică, internet de nouă generație, calcul de înaltă performanță și volume mari de date, tehnologii digitale esențiale (inclusiv microelectronica), care combină tehnologia digitală cu alte tehnologii];

sprijinirea infrastructurilor de cercetare în cadrul pilonului Excelență științifică;

integrarea tehnologiei digitale în toate domeniile care prezintă provocări globale (sănătate, securitate, energie și mobilitate, climă etc.); și

sprijinirea dezvoltării inovațiilor revoluționare în cadrul pilonului O Europă inovatoare (multe dintre acestea vor combina tehnologiile digitale cu alte tehnologii);

încurajarea inovării prin sprijinirea a două capacități tehnologice strâns interconectate care permit proiectarea de noi concepte de sistem și testarea și validarea acestora în cadrul liniilor-pilot;

furnizarea de sprijin dedicat pentru consolidarea capacităților de formare și îmbunătățirea competențelor și aptitudinilor digitale avansate aplicate, pentru a sprijini dezvoltarea și implementarea semiconductorilor prin intermediul dezvoltării tehnologice și de către sectoarele industriale care sunt utilizatori finali; și

o rețea de centre naționale de competență, care să faciliteze accesul și să furnizeze expertiză și servicii de inovare comunităților și sectoarelor industriale care sunt utilizatori finali, în scopul de a dezvolta noi produse și aplicații și de a remedia disfuncționalitățile pieței;

inițiativa se axează pe consolidarea capacităților și a infrastructurii digitale la scară largă din domeniile semiconductorilor care vizează integrarea și implementarea de amploare, la nivelul întregii Uniuni, a soluțiilor digitale inovatoare critice, existente sau testate, într-un cadru al Uniunii în domenii de interes public sau în cazuri de disfuncționalitate a pieței. Inițiativa urmează să fie implementată în principal prin efectuarea, împreună cu statele membre, de investiții coordonate și strategice în consolidarea capacităților digitale în domeniul tehnologiilor semiconductorilor, care urmează să fie partajate în întreaga Uniune, precum și în cadrul acțiunilor desfășurate la nivelul Uniunii. Acest lucru este deosebit de important în ceea ce privește electrificarea și conducerea autonomă și este menit să favorizeze și să faciliteze dezvoltarea unor sectoare industriale utilizatoare finale mai competitive, în special în sectoarele mobilității și transporturilor;

capacitățile și infrastructurile care fac obiectul inițiativei urmează să fie puse la dispoziție în scopul testării unor noi tehnologii și soluții inovatoare care să aibă șanse de a fi adoptate în industriile mobilității și transporturilor. Mecanismul pentru interconectarea Europei urmează să sprijine dezvoltarea și implementarea unor noi tehnologii și soluții inovatoare în domeniul mobilității și al transporturilor, precum și în alte domenii;

urmează să fie stabilite mecanisme de coordonare, în special prin intermediul unor structuri adecvate de guvernanță.

în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523, se acordă sprijin prin intermediul finanțării bazate pe piață, inclusiv pentru îndeplinirea obiectivelor de politici urmărite de inițiativă; această finanțare bazată pe piață poate fi combinată cu sprijin prin granturi;

un mecanism de finanțare mixtă din cadrul Fondului InvestEU este sprijinit prin finanțarea furnizată prin Orizont Europa sau prin programul Europa digitală sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

inițiativa sprijină dezvoltarea și dobândirea competențelor digitale avansate necesare pentru dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de vârf ale semiconductorilor în cooperare cu sectoarele industriale relevante;

partea referitoare la competențele avansate din cadrul programului Erasmus+ completează intervențiile inițiativei, urmărindu-se dobândirea de competențe în toate domeniile și la toate nivelurile, pe baza experienței dobândite în ceea ce privește mobilitatea.

ANEXA IVSECTOARE CRITICE

Energie

Transporturi

Sectorul bancar

Infrastructura pieței financiare

Sănătate

Apa potabilă

Apele uzate

Infrastructura digitală

Administrație publică

Spațiu

Producția, prelucrarea și distribuția de alimente

Apărare

Securitate

Energie

Transporturi

Sectorul bancar

Infrastructura pieței financiare

Sănătate

Apa potabilă

Apele uzate

Infrastructura digitală

Administrație publică

Spațiu

Producția, prelucrarea și distribuția de alimente

Apărare

Securitate