Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/700 al Comisiei din 29 martie 2023 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Plăcintă dobrogeană” (IGP)]

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, în special articolul 15 alineatul (2) și articolul 52 alineatul (3) litera (b),

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea României de înregistrare a denumirii Plăcintă dobrogeană ca indicație geografică protejată a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

La 27 aprilie 2021, Comisia a primit din partea Bulgariei actul de opoziție. La 29 aprilie 2021, Comisia a transmis României actul de opoziție. La 23 iunie 2021, Bulgaria a prezentat Comisiei o declarație de opoziție motivată.

După ce a examinat declarația de opoziție motivată și a constatat că este admisibilă, în conformitate cu articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a invitat România și Bulgaria, printr-o scrisoare din data de 20 iulie 2021, să participe la consultări corespunzătoare pentru a ajunge la un acord.

Consultările dintre România și Bulgaria s-au încheiat fără să se fi ajuns la vreun acord. Prin urmare, Comisia trebuie să adopte o decizie cu privire la înregistrare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ținând seama de rezultatele acestor consultări.

În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Bulgaria a susținut că înregistrarea denumirii Plăcintă dobrogeană ca indicație geografică protejată ar amenința existența produsului numit Dobrudzhanska banitsa, care se prepară ca produs de patiserie tradițional în Bulgaria de secole și face parte din patrimoniul gastronomic și cultural bulgar.În fapt, Dobrudzhanska banitsa are același înțeles ca Plăcintă dobrogeană. Mai mult, Bulgaria a susținut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare și caracteristici finale ale produsului similare și, astfel, elementele esențiale ale Dobrudzhanska banitsa și ale Plăcintă dobrogeană ar putea fi considerate identice. Aceste similarități sunt determinate de evoluția istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică și geografică, este împărțită între cele două țări – Dobrogea de Nord în România și Dobrogea de Sud în Bulgaria. Așadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două țări diferite, împărtășesc tradiții și obiceiuri culinare similare.Ca urmare, Bulgaria a pus sub semnul întrebării legătura dintre produs și aria geografică.

În fine, Bulgaria a atras atenția asupra unui efect negativ pe care înregistrarea denumirii Plăcintă dobrogeană ca indicație geografică protejată l-ar avea asupra intereselor economice ale producătorilor de Dobrudzhanska banitsa din Bulgaria și a susținut că acest lucru ar putea induce consumatorii în eroare cu privire la originea produsului.

Comisia a analizat argumentele expuse în declarația de opoziție motivată primită din partea Bulgariei în raport cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, ținând seama de rezultatele consultărilor adecvate desfășurate între solicitant și oponentul său.

Produsul denumit Plăcintă dobrogeană în România prezintă similarități cu produsul care este utilizat în mod legal în Bulgaria și este denumit Dobrudzhanska banitsa. Cu toate acestea, în pofida tradițiilor și obiceiurilor culinare comune legate de regiunea geografică și istorică Dobrogea/Dobrudzha, aceste tradiții și obiceiuri au evoluat în mod distinct în România și în Bulgaria, ceea ce a dus la apariția unor diferențe în privința preparării, precum și a reputației și a utilizării denumirilor care desemnează produsele în cauză.În primul rând, produsul denumit Plăcintă dobrogeană prezintă caracteristici specifice care îl fac distinct, în comparație cu produsul denumit Dobrudzhanska banitsa. În România, pentru umplutură sunt permise numai brânza, iaurtul și ouăle, în timp ce în Bulgaria pentru producerea Dobrudzhanska banitsa se pot folosi și carne și/sau legume, precum și lapte proaspăt. Alte diferențe se referă la utilizarea cașului, care este obligatorie în România, dar opțională în Bulgaria. O altă diferență este legată de foile de aluat, care în România sunt încrețite și rulate, în timp ce în Bulgaria sunt pliate ca o armonică.De asemenea, România a demonstrat o reputație consacrată a denumirii Plăcintă dobrogeană, care se referă la produsul fabricat în aria geografică definită în documentul unic ca fiind reprezentată de județele Tulcea și Constanța, cunoscută și ca Dobrogea. În Bulgaria, o reputație paralelă a denumirii Dobrudzhanska banitsa nu a fost nici susținută, nici demonstrată suficient.În fine, spre deosebire de Plăcintă dobrogeană, produsul denumit Dobrudzhanska banitsa este destinat în principal producției locale și casnice.

Denumirea Plăcintă dobrogeană este asociată în mod incontestabil cu produsul de patiserie făcut din foi de plăcintă umplute cu brânză sărată (telemea) amestecată cu caș și ouă, fabricat în aria geografică. Prin urmare, produsul are calități și o reputație care pot fi atribuite originii sale geografice. Având în vedere cele de mai sus, legătura dintre produsul denumit Plăcintă dobrogeană și aria geografică nu poate fi pusă sub semnul întrebării.

Sintagma Dobrudzhanska banitsa este traducerea în limba bulgară a denumirii Plăcintă dobrogeană. Întrucât aceste denumiri sunt identice atunci când sunt traduse, protecția denumirii înregistrate Plăcintă dobrogeană, astfel cum este prevăzută de articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ar avea ca rezultat împiedicarea producătorilor bulgari de a utiliza sintagma Dobrudzhanska banitsa pentru comercializarea produselor lor comparabile.

Sintagma Dobrudzhanska banitsa nu este utilizată cu scopul de a exploata reputația denumirii Plăcintă dobrogeană. Consumatorii nu au fost și nici nu ar fi putut fi induși în eroare în privința adevăratei origini a produselor. În fapt, situația de pe cele două piețe este diferită pentru cele două produse în cauză. Plăcintă dobrogeană se referă la un produs care are piața sa distinctă, unde se bucură de reputație datorită propriilor sale calități și caracteristici legate de originea geografică. Dobrudzhanska banitsa se referă la un produs care este consumat în principal ca produs local sau chiar casnic.

De obicei, produsul Dobrudzhanska banitsa este preparat și consumat direct în aceeași zi. Acest produs nu a fost comercializat în altă țară, deoarece nu este oferit sub formă congelată și, prin urmare, consumatorii nu au fost și nici nu ar fi putut fi induși în eroare în privința adevăratei origini a produsului. În special, Dobrudzhanska banitsa nu a fost și nu este orientat către export.

Din aceste motive și deoarece s-a demonstrat că denumirea Dobrudzhanska banitsa a fost utilizată în mod constant, legal și echitabil timp de cel puțin 25 de ani înaintea prezentării către Comisie a cererii de înregistrare a denumirii Plăcintă dobrogeană, în interesul echității și al utilizării tradiționale și dat fiind acordul la care au ajuns solicitantul și oponentul în această privință, trebuie acordată perioada de tranziție de 10 ani.

Având în vedere cele de mai sus, denumirea Plăcintă dobrogeană trebuie înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate.

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calității produselor agricole,

Se înregistrează denumirea Plăcintă dobrogeană (IGP).

Denumirea de la primul paragraf identifică un produs din clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație, prevăzută în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei.

Denumirea Dobrudzhanska banitsa (Добруджанска баница) poate fi utilizată pentru a desemna un produs de patiserie care nu respectă caietul de sarcini al denumirii Plăcintă dobrogeană IGP timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament pe teritoriul Uniunii, cu condiția respectării principiilor și normelor aplicabile în ordinea sa juridică.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 29 martie 2023.Pentru ComisiePreședintaUrsula von der Leyen