Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/221 a Comisiei din 1 februarie 2023 de stabilire și dezvoltare a standardului privind formatul universal pentru mesaje (UMF) în temeiul Regulamentului (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816, în special articolul 38 alineatul (3),

Regulamentul (UE) 2019/818, împreună cu Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului, stabilește un cadru pentru a asigura interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor, al vizelor, al cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației.

Aceste regulamente prevăd formatul universal pentru mesaje (UMF) care ar urma să funcționeze ca standard pentru schimburile de informații transfrontaliere structurate între sistemele de informații, autoritățile sau organizațiile din domeniul justiției și afacerilor interne.

Este necesar să se stabilească norme UMF specifice pentru dezvoltarea Eurodac, a ECRIS-TCN, a portalului european de căutare (ESP), a registrului comun de date de identitate (CIR) și a detectorului de identități multiple (MID), astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2019/818, și să se prevadă o dispoziție specifică privind etichetarea câmpurilor de date pentru sistemele care intră în domeniul de aplicare al interoperabilității.

Dat fiind faptul că Regulamentul (UE) 2019/818 se bazează pe acquis-ul Schengen, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca a notificat punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 2019/818 în dreptul său național. Prin urmare, Danemarca are obligații în temeiul prezentei decizii.

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă. Prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului.

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului.

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului.

În ceea ce privește Ciprul, Bulgaria și România, prezenta decizie constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în sensul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005.

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului și a emis un aviz la 2 august 2022.

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 70 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/818,

În sensul prezentei decizii:

sistem de informații înseamnă un sistem central sau național de prelucrare a datelor și oricare dintre următoarele componente de interoperabilitate: portalul european de căutare (ESP), registrul comun de date de identitate (CIR) și detectorul de identități multiple (MID).

Standardul privind formatul universal pentru mesaje (UMF) pentru schimbul transfrontalier de informații între autorități sau organizații din domeniul justiției și afacerilor interne este stabilit în anexa I.

Standardul UMF este utilizat, dacă este cazul, de către Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) sau de către orice altă agenție a Uniunii pentru dezvoltarea de noi modele de schimb de informații și de sisteme de informații în domeniul justiției și afacerilor interne.

Elementele prevăzute în anexa II, derivate din standardul privind formatul universal pentru mesaje (UMF), se utilizează pentru dezvoltarea Eurodac, a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe (ECRIS-TCN) și a următoarelor componente de interoperabilitate: ESP, CIR și MID.

Standardul UMF poate fi utilizat pentru schimbul de informații dintre sistemele de informații, autoritățile sau organizațiile din domeniul justiției și afacerilor interne.

Standardul UMF se utilizează pentru a descrie informațiile schimbate între sistemele de informații din domeniul justiției și afacerilor interne, fără a aduce atingere dispozițiilor specifice referitoare la componentele de interoperabilitate prevăzute la articolele 4 și 5.

Standardul UMF nu este obligatoriu pentru descrierea elementelor de date stocate într-un sistem de informații sau într-o bază de date.

Standardul UMF se utilizează pentru a descrie și a eticheta datele de identitate, datele privind documentele de călătorie și datele biometrice căutate și primite prin intermediul ESP.

Standardul UMF se utilizează pentru a descrie și a eticheta datele de identitate, datele privind documentele de călătorie și datele biometrice utilizate pentru schimbul de informații cu CIR și cu MID menționate la articolele 20 și 22 din Regulamentul (UE) 2019/818.

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2023.Pentru ComisiePreședintaUrsula von der Leyen

ANEXA I

Standardul privind formatul universal pentru mesaje (Universal Message Format – UMF) constă în următoarele documente furnizate ca urmare a proiectului UMF finanțat de Comisia Europeană.

UMF3.1_BusinessDescription.;

UMF XML Schema Overview 3.1;

UMF V3.1 Schema&TestSamples.

Aceste documente sunt disponibile pe site-ul web https://circabc.europa.eu/ui/group/af638ba5-eb84-4476-87fb-9a76ad669d2e. Acest site web este gestionat de Secretariatul UMF, găzduit de Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne din cadrul Comisiei Europene. Toate actualizările acestor documente sunt publicate pe același site.

UMF3.1_BusinessDescription.;

UMF XML Schema Overview 3.1;

UMF V3.1 Schema&TestSamples.

ANEXA II

Tabelul 1

Tabelul 2