Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2094 al Comisiei din 28 octombrie 2022 de specificare a aspectelor tehnice ale setului de date, de stabilire a formatelor tehnice pentru transmiterea informațiilor și de specificare a modalităților detaliate și a conținutului rapoartelor de calitate privind organizarea unei anchete prin sondaj în domeniul consumului în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 808/2004, (CE) nr. 452/2008 și (CE) nr. 1338/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului, în special articolul 7 alineatul (1), articolul 8 alineatul (3) și articolul 13 alineatul (6),

Pentru a asigura punerea în aplicare corectă a anchetei prin sondaj în domeniul consumului, denumită ancheta bugetelor de familie (ABF), Comisia trebuie să specifice elementele tehnice ale setului de date, formatele tehnice pentru transmiterea informațiilor, precum și modalitățile detaliate și conținutul rapoartelor de calitate.

ABF este un instrument-cheie utilizat pentru compilarea ponderilor pentru indicatorii macroeconomici importanți, cum ar fi indicii prețurilor de consum și indicii armonizați ai prețurilor de consum ca indicatori ai inflației, precum și pentru conturile naționale. Aceste anchete oferă descrieri detaliate ale cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor private, utilizând caracteristici ale gospodăriilor, precum veniturile, locuințele și multe alte caracteristici demografice și socioeconomice. Prin urmare, anchetele furnizează informații cu privire la condițiile de viață economice și sociale ale gospodăriilor și ale persoanelor fizice din statele membre. Informațiile furnizate de ABF sunt, de asemenea, utilizate la nivelul UE în contextul politicii de protecție a consumatorilor.

Pactul verde european solicită o politică durabilă în materie de protecție a consumatorilor, care îi va ajuta pe consumatori să facă alegeri în cunoștință de cauză și să joace un rol activ în tranziția ecologică. În plus, Pactul verde urmărește să asigure tranziții echitabile și favorabile incluziunii, acordând atenția cuvenită preocupărilor sociale și distribuției impactului. Strategia De la fermă la consumator vizează, de asemenea, promovarea unui consum alimentar durabil și facilitarea trecerii la o alimentație sănătoasă și durabilă. În plus, Planul european de luptă împotriva cancerului promovează alimente sănătoase pentru a aborda anumite riscuri de cancer.

Comparabilitatea internațională a statisticilor naționale privind cheltuielile de consum presupune utilizarea clasificărilor statistice pentru unitățile teritoriale, educație, ocupații și sectorul economic compatibile cu clasificările NUTS, ISCED, ISCO și NACE. În plus, pentru a clasifica și a analiza cheltuielile pentru consum individual suportate de gospodării în funcție de scopul lor, trebuie utilizată Clasificarea Consumului Individual pe Destinații (COICOP).

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului statistic european instituit prin articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului,

Prezentul regulament specifică aspectele tehnice ale seturilor de date, formatele tehnice pentru transmiterea informațiilor de la statele membre către Comisie (Eurostat), modalitățile de transmitere și conținutul rapoartelor de calitate în domeniul consumului.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

perioadă de referință înseamnă perioada la care se raportează o anumită informație;

an calendaristic curent înseamnă anul calendaristic al interviului;

persoană inclusă în eșantion înseamnă un membru al unei gospodării private, în vârstă de cel puțin 16 ani la data de 1 ianuarie a anului calendaristic curent;

gospodărie din eșantion înseamnă o gospodărie privată care conține cel puțin o persoană inclusă în eșantion;

vârstă a unei persoane înseamnă vârsta, în ani împliniți, la data de 1 ianuarie a anului calendaristic curent;

persoană de referință înseamnă membrul gospodăriei care are cel puțin 16 ani și care contribuie cel mai mult la venitul total al gospodăriei;

unitate raportoare înseamnă o gospodărie sau o persoană cu anumite caracteristici la care se referă informațiile colectate;

respondent al gospodăriei înseamnă persoana de la care sunt obținute informațiile la nivel de gospodărie;

jurnal înseamnă un model (electronic sau pe suport de hârtie) în care gospodăriile și/sau membrii gospodăriei înregistrează toate elementele de consum zilnic și/sau cheltuieli zilnice;

perioadă de înregistrare înseamnă perioada pentru care gospodăria și/sau persoana fizică ține un jurnal al cheltuielilor de consum.

Statele membre utilizează conceptele statistice prevăzute în anexa I.

Caracteristicile tehnice ale variabilelor sunt cele stabilite în anexa II și se referă la:

identificatorul variabilei;

denumirea variabilei;

eticheta și codul modalității;

unitatea raportoare;

perioada de referință.

În domeniul consumului, populația-țintă este constituită din gospodării private și din toate persoanele care compun aceste gospodării pe teritoriul statului membru.

Informațiile la nivel de gospodărie și la nivel individual sunt colectate sau compilate pentru toți membrii gospodăriei, astfel cum se specifică în anexa II.

Interviurile proxy sunt permise.

Perioada de referință este de un an calendaristic.

Perioada de referință pentru cheltuielile de consum este anul calendaristic curent. În cazul în care cheltuielile de consum sunt colectate retroactiv, adică parțial în anul precedent, acestea trebuie considerate un indicator bun pentru anul curent.

Perioada de referință pentru venit este anul calendaristic curent, cu excepția venitului lunar net curent al gospodăriei, în cazul căruia perioada de referință este luna curentă.

Perioadele de referință pentru variabilele care nu se referă la cheltuielile de consum și la venit sunt cele specificate în anexa II.

Perioada de înregistrare este de cel puțin șapte zile. Aceasta nu poate depăși o lună, cu excepția cazului în care au fost utilizate metode inovatoare de colectare a datelor. În cazuri justificate în mod corespunzător și numai în măsura în care este necesar, este permisă o perioadă de înregistrare mai mare de o lună.

Perioadele de înregistrare a gospodăriilor sau a persoanelor incluse în eșantion se eșalonează pe parcursul perioadei de referință, pentru a elimina efectul variațiilor sezoniere și al altor variații temporale pentru întregul eșantion. Eșalonarea se realizează prin împărțirea eșantionului în mai multe subeșantioane și prin distribuirea acestor subeșantioane în ceea ce privește perioada de înregistrare în mod uniform pe parcursul perioadei de referință.

Se fac cel puțin trei încercări de a contacta o gospodărie sau o persoană inclusă în eșantion înainte ca aceasta să fie eliminată din anchetă, cu excepția cazului în care apar următoarele situații:

adresa a fost imposibil de localizat;

adresa era nerezidențială sau nu locuia nimeni la adresă;

gospodăria sau persoana nu a fost găsită la adresă;

gospodăria sau persoana nu a fost în măsură să răspundă (inclusiv din cauza incapacității);

gospodăria sau persoana a refuzat categoric să coopereze;

circumstanțele au pus în pericol siguranța intervievatorului.

Substituirea controlată a gospodăriilor sau a persoanelor incluse în eșantion este permisă în cazul în care apare una dintre situațiile enumerate la alineatul (3) literele (a)-(f) sau în cazul în care nu s-a putut ajunge la gospodăria sau persoana din eșantion după trei încercări de a o contacta.

Se vor urma proceduri pentru a se garanta controlul procesului de substituire cât mai mult cu putință. Aceste proceduri includ utilizarea unui plan de eșantionare care să garanteze că substituenții selectați corespund îndeaproape caracteristicilor semnificative ale gospodăriilor sau ale persoanelor pe care le înlocuiesc.

Setul de gospodării sau de persoane din eșantion utilizate în scop de substituire se definește înainte de colectarea datelor. Nu se vor realiza substituiri cu gospodării sau cu persoane care nu aparțin setului respectiv.

Pot fi excluse din ABF părți mici ale unui teritoriu național, reprezentând maximum 2 % din populația națională.

Principalele instrumente de anchetă pentru colectarea directă de date de la respondenți constau în unul sau mai multe interviuri (interviuri pe gospodării și/sau individuale) și jurnalul (jurnalele) privind cheltuielile de consum ținute zilnic de gospodării și/sau de persoane fizice. În ceea ce privește cheltuielile de consum neconforme, datele pot fi, de asemenea, colectate retroactiv, până la maximum 12 luni înainte de interviu. Pentru colectarea datelor pot fi utilizate instrumente și surse inteligente, precum și registre sau alte metode.

datele furnizate direct de respondenți sunt colectate prin metoda chestionarelor pe hârtie, prin metode asistate de calculator, inclusiv interviuri personale asistate de calculator, interviuri telefonice asistate de calculator, interviuri pe calculator completate prin autoînregistrare, interviuri online asistate de calculator, inclusiv pe tablete și telefoane inteligente, precum și prin aplicații native pentru telefoane inteligente.

Momentul interviului trebuie să fie cât mai apropiat posibil de perioada de înregistrare din jurnal.

În cazul în care este necesar, se recurge la imputarea, modelarea sau ponderarea datelor.

În cazul în care non-răspunsul la venitul net anual total din toate sursele, inclusiv din componentele nemonetare la nivel de gospodărie sau la nivel personal, are ca rezultat lipsa datelor, se aplică metode adecvate de ponderare sau imputare statistică.

În cazul în care non-răspunsul la variabilele componentei venitului, inclusiv venitul în natură din activități nesalariate la nivel de gospodărie sau la nivel personal, are drept rezultat lipsa datelor, se aplică metode adecvate de imputare statistică.

Se utilizează două metode pentru a estima chiria imputată în funcție de dimensiunea și structura pieței naționale a locuințelor de închiriat: fie metoda stratificării, fie metoda autoevaluării. Se preferă metoda stratificării bazată pe chiriile reale (fie prin extrapolare directă, fie prin regresie econometrică). În absența unei piețe a închirierilor suficient de mari, se utilizează metoda autoevaluării.

Procedura aplicată datelor trebuie să păstreze variația și corelația dintre variabile. Metodele care încorporează componentele erorii în valorile imputate se preferă în locul celor care impută doar o valoare prognozată.

Metodele care iau în considerare structura corelațiilor (sau alte caracteristici ale distribuției comune a variabilelor) se preferă în locul abordării marginale sau unidimensionale.

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) în format electronic microdatele care respectă caracteristicile variabilelor specificate în anexa II, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1700 și cu anexa V la acesta. Consumul monetar se transmite la nivelul COICOP de cinci cifre; cheltuielile pentru consum propriu și consum transfrontalier se transmit la nivelul COICOP de două cifre.

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) date verificate în prealabil, sub formă de fișiere cu microdate, inclusiv ponderile corespunzătoare, utilizând standardele privind schimbul de date și metadate statistice stabilite de Comisie (Eurostat) și de punctul unic de acces.

În plus față de cerințele prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2019/1700 și în Regulamentul (UE) 2019/2180 care precizează modalitățile detaliate și conținutul rapoartelor de calitate, rapoartele de calitate întocmite de statele membre respectă cerințele enumerate în anexa III la prezentul regulament.

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) metadatele de referință legate de calitate solicitate în temeiul prezentului regulament, utilizând standardele privind schimbul de date și metadate statistice. Statele membre transmit metadatele prin intermediul punctului unic de acces, astfel încât Comisia (Eurostat) să poată extrage datele prin mijloace electronice.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 28 octombrie 2022.Pentru ComisiePreședintaUrsula von der Leyen

ANEXA IDEFINIȚIILE CONCEPTELOR STATISTICE

Consumul în funcție de clasificarea consumului individual pe destinații (COICOP)

Consumul calculat în conformitate cu clasificarea consumului individual pe destinații (COICOP) se bazează pe conceptul de cheltuială pentru consum final al gospodăriilor populației în Sistemul european de conturi, SEC 2010, în măsura în care este aplicabil domeniului consumului. Conceptul se referă la cheltuielile suportate de gospodăriile private pentru bunuri și servicii în vederea satisfacerii nevoilor sau dorințelor acestora.

Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).

Cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației include următoarele exemple:

servicii de locuință prestate de proprietarii-ocupanți (chirie imputată);

consum propriu;

cheltuieli pentru bunurile și serviciile care nu sunt tratate drept consum intermediar, precum:

materialele utilizate pentru mici reparații și decorarea interioară a locuințelor de genul celor efectuate atât de locatari, cât și de proprietari;

materialele utilizate pentru repararea și întreținerea bunurilor de consum de folosință îndelungată, incluzând vehiculele;

cheltuieli pentru bunurile și serviciile care nu sunt tratate ca formare de capital, în special bunurile de consum de folosință îndelungată care continuă să-și îndeplinească funcțiile în cursul mai multor perioade contabile; acestea includ transferul de proprietate a unor bunuri de folosință îndelungată de la o întreprindere la o gospodărie;

servicii financiare plătite direct pentru consumul final al gospodăriilor (și anume, cu excepția SIFIM);

servicii de asigurare în valoare echivalentă cu valoarea efectiv plătită a taxei pentru servicii;

servicii de finanțare a fondurilor de pensii în valoare echivalentă cu valoarea efectiv plătită a taxei pentru servicii;

plăți efectuate de gospodării pentru licențe, permise etc. care sunt considerate drept cumpărări de servicii;

cumpărarea de producție la prețuri nesemnificative din punct de vedere economic, de exemplu taxele de intrare într-un muzeu.

Cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației exclude următoarele:

transferurile sociale în natură, cum sunt cheltuielile pe care gospodăriile le efectuează inițial, dar care ulterior sunt rambursate de securitatea socială, de exemplu unele cheltuieli medicale;

cheltuielile pentru bunurile și serviciile tratate drept consum intermediar sau formare brută de capital, cum sunt:

cheltuielile efectuate de gospodăriile care dețin întreprinderi neconstituite în societăți pentru desfășurarea activității – de exemplu, pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, cum sunt vehiculele, mobila sau echipamentele electrice (formare brută de capital fix) și, de asemenea, pentru achiziționarea de consumabile, de exemplu combustibili (tratate drept consum intermediar);

cheltuielile efectuate de un proprietar-ocupant pentru decorarea, întreținerea și repararea locuinței care nu sunt în mod obișnuit efectuate de locatari (tratate drept consum intermediar în producția de servicii de locuință);

cumpărarea de locuințe (tratată ca formare brută de capital fix);

cheltuielile cu achiziționarea de obiecte de valoare (tratate ca formare brută de capital);

bunurile și serviciile tratate ca achiziționări de active neproduse, în special cumpărarea de teren;

toate acele plăți efectuate de gospodării care se consideră ca fiind impozite;

transferurile voluntare în bani sau în natură efectuate de gospodării către organizațiile caritabile și către cele de binefacere sau de ajutorare.

Cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației se înregistrează la prețurile de achiziție. Acestea reprezintă prețul efectiv plătit de către cumpărător pentru produse în momentul cumpărării.

Prețul de achiziție include următoarele:

impozitele minus subvențiile pentru produse (dar excluzând impozitele deductibile, cum ar fi TVA-ul pe produse);

cheltuielile de transport plătite separat de către cumpărător pentru a intra în posesia produselor la momentul și locul dorit;

deducerile pentru orice reduceri aplicate cumpărării en gros sau în afara perioadelor de vârf față de prețurile sau taxele standard.

Prețul de achiziție exclude următoarele:

dobânzile sau taxele pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare;

taxe suplimentare implicate în caz de plată cu întârziere, ceea ce înseamnă neefectuarea plății în intervalul de timp precizat la data la care se face achiziția.

Chirie imputată

Achiziționarea locuinței ca atare se consideră formare de capital (investiție) și nu cheltuieli de consum și, prin urmare, este exclusă din cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației. Cu toate acestea, dreptul de proprietate asupra unei locuințe produce un serviciu, un adăpost, care este consumat în timp de gospodării și, în consecință, un preț estimat al adăpostului, prin imputarea unei chirii, se include în cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației. Acesta face parte din partea nemonetară a cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, deoarece nu este implicată nicio tranzacție monetară.

Chiria imputată reprezintă simultan o sursă nemonetară de venit și, prin urmare, se înregistrează și pe partea de venit.

Chiria imputată este estimată pentru toate gospodăriile care nu raportează plata chiriei întregi, fie pentru că sunt ocupanții propriei locuințe, fie pentru că locuiesc într-o locuință închiriată la un preț mai mic decât prețul pieței, fie pentru că se oferă cazare fără plata chiriei.

Chiria imputată este estimată numai pentru acele locuințe (și toate clădirile aferente, precum garajul) utilizate ca reședință principală de către gospodării.

Valoarea chiriei imputate este valoarea estimată a chiriei care ar fi plătită pentru o locuință similară, ținând cont de factori precum localizarea, vecinătatea față de utilități etc., precum și de dimensiunea și calitatea locuinței. Din această valoare se scade orice chirie plătită efectiv (în cazul în care facilitatea de cazare este închiriată la un preț mai mic decât prețul pieței) și din care se scad orice fel de cheltuieli de întreținere obișnuită (gaz, electricitate, apă etc.), cheltuieli cu reparații minore sau cheltuieli de renovare pe care proprietarii-ocupanți ai gospodăriilor le efectuează pentru proprietate, de tipul celor care ar fi efectuate în mod normal de proprietari.

Pentru garajele situate separat de locuință, care sunt utilizate de către proprietarul lor pentru consumul final în asociere cu utilizarea locuinței, se efectuează o imputare similară.

Pentru a estima valoarea serviciilor de locuință prestate de proprietarii-ocupanți se utilizează, de preferință, metoda stratificării bazată pe chiriile efective plătite (fie prin extrapolare directă, fie prin regresie econometrică).

Stocul de locuințe trebuie să fie stratificat, de preferință, în funcție de locația, dimensiunea și natura locuinței și de alți factori care afectează chiria. Informațiile privind chiriile efective plătite din locuințele închiriate aflate în proprietate privată se utilizează pentru a obține o estimare a valorii de locuință a stocului total de locuințe. Chiria medie efectivă plătită per strat este aplicată tuturor locuințelor din respectivul strat.

Chiria de aplicat locuințelor ocupate de proprietari în metoda stratificării este definită ca valoarea de pe piața privată a chiriei datorate pentru dreptul de utilizare a unei locuințe nemobilate. Pentru a stabili chiriile imputate, se iau în considerare chiriile pentru locuințele nemobilate rezultate din totalitatea contractelor de pe piața privat. Sunt incluse chiriile practicate pe piața privată care au nivel mic din cauza reglementărilor guvernului.

Dacă dimensiunea eșantionului pentru chiriile constatate astfel cum sunt definite mai sus nu este suficient de mare, chiriile constatate pentru locuințele mobilate pot fi utilizate în scop de imputare, cu condiția ca ele să fie ajustate în funcție de elementul mobilier. În mod excepțional, se pot utiliza și chiriile majorate pentru locuințele aflate în proprietate publică. Nu se utilizează chiriile cu valoare scăzută corespunzătoare locuințelor închiriate rudelor sau angajaților.

În absența unei piețe a închirierilor suficient de mari, în care serviciile de cazare sunt dominate de locuințele ocupate de proprietari, pentru acestea se aplică metoda autoevaluării. Valoarea chiriei imputate conform acestei metode se referă la o valoare autoevaluată utilizată ca estimare directă a valorii de piață a locuinței.

Consum propriu

Consumul propriu se referă la bunurile și serviciile produse ca ieșiri ale întreprinderilor neconstituite în societăți deținute de gospodării, care sunt reținute pentru consum de către membrii aceleiași gospodării. Exemple de produse reținute pentru consumul final propriu includ:

produsele agricole reținute de către agricultori;

serviciile de locuință produse de proprietarii-ocupanți;

serviciile casnice produse prin angajarea de personal remunerat.

Serviciile casnice și personale care sunt produse și consumate în cadrul aceleiași gospodării nu sunt contabilizate ca producție în SEC și, prin urmare, nu fac parte din consumul propriu. Exemple de servicii casnice excluse care sunt produse chiar de gospodăriile respective sunt:

curățarea, decorarea și întreținerea locuinței, în măsura în care aceste activități sunt comune și pentru chiriași;

curățarea, întreținerea și repararea bunurilor de folosință îndelungată;

pregătirea și servirea hranei;

îngrijirea, instruirea și educarea copiilor;

îngrijirea bolnavilor, a persoanelor infirme sau a persoanelor în vârstă; și

transportul membrilor gospodăriei sau a bunurilor acestora.

Cu toate acestea, serviciile casnice și personale care sunt produse prin angajarea de personal casnic remunerat sunt considerate producție și fac parte din cheltuielile pentru consumul final.

Consumul propriu se înregistrează atunci când producția reținută este luată în considerare în gospodărie pentru consumul final propriu și se evaluează la prețul de achiziție pentru produse similare (bunuri sau servicii) vândute pe piață. Serviciile casnice și personale, care sunt realizate prin angajarea de personal casnic remunerat, se evaluează prin valoarea remunerației salariaților plătiți; aceasta include orice remunerație în natură, cum ar fi alimentele sau cazarea.

Cheltuielile de consum transfrontaliere

Cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației include cheltuielile de consum ale gospodăriilor populației rezidente, indiferent dacă aceste cheltuieli sunt efectuate în țară sau în străinătate. Cheltuielile de consum transfrontaliere se referă la partea din cheltuielile de consum ale gospodăriei efectuate în străinătate. Acestea acoperă toate achizițiile directe de bunuri și servicii efectuate de rezidenți atunci când călătoresc în străinătate în scopuri profesionale sau personale. Se disting două categorii, care necesită un tratament diferit:

toate cheltuielile legate de activitatea economică efectuate de persoanele care călătoresc în interes de serviciu reprezintă consum intermediar și, prin urmare, sunt excluse din consumul final al gospodăriilor populației;

toate celelalte cheltuieli, indiferent că sunt efectuate de persoanele care călătoresc în scop de afaceri sau de alți călători, sunt cheltuieli pentru consum final al gospodăriilor populației.

Se înregistrează numai cheltuielile de consum transfrontaliere efectuate în formă monetară.

Venitul net anual total din toate sursele, inclusiv din componentele nemonetare

Venitul net anual total al gospodăriei din toate sursele include venitul monetar anual net din toate sursele, venitul în natură din muncă, venitul în natură din activități nesalariate și chiria imputată.

Venitul net anual total al gospodăriei din toate sursele ar trebui să fie egal cu suma venitului net total anual din toate sursele, pentru toți membrii gospodăriei, plus toate componentele venitului net anual la nivelul gospodăriei.

Venit monetar anual net din toate sursele

Venitul monetar anual net din toate sursele include:

Salariu în numerar sau venituri asimilate.

Profituri sau pierderi în numerar din activități independente (inclusiv redevențe).

Venituri din proprietate:

dobânzi, dividende, profituri din investiții de capital într-o întreprindere neconstituită în societate;

venituri din închirierea unei proprietăți sau a unor terenuri;

pensii primite din planuri private individuale [altele decât cele reglementate de Sistemul european de statistici integrate privind protecția socială (SESPROS)].

Transferuri curente încasate:

prestații sociale:

alocații familiale/pentru copii;

alocații pentru locuință;

indemnizații de șomaj;

indemnizații pentru limită de vârstă;

pensii de urmaș;

prestații de boală;

prestații de handicap;

alocații pentru studii;

alocații/prestații pentru excluziune socială neclasificate în altă parte;

transferuri între gospodării încasate cu regularitate în numerar.

Alte venituri în numerar primite.

Venituri în natură din activități salariale

Veniturile în natură din activități salariale se referă la componentele nemonetare ale veniturilor, care pot fi acordate de către un angajator salariatului în mod gratuit sau la preț redus, ca parte a pachetului salarial. (În cazul în care unele bunuri sau servicii sunt furnizate atât pentru utilizare privată, cât și profesională, atunci utilizarea privată, ca proporție din utilizarea totală, trebuie să fie estimată și aplicată la valoarea totală).

Acestea includ:

un automobil de serviciu și costurile aferente (de exemplu, combustibil gratuit, asigurarea auto, impozitele și taxele aplicabile) oferit pentru uz privat sau pentru uz privat și în interes de serviciu;

mese gratuite sau subvenționate, tichete de masă;

rambursarea sau plata cheltuielilor aferente locuinței (de exemplu, facturile de gaz, electricitate, apă, telefon fix sau telefon mobil);

cazarea oferită gratuit sau cu chirie redusă unui salariat, ca reședință principală sau secundară a gospodăriei;

alte bunuri și servicii oferite de angajatori salariaților în mod gratuit sau la preț redus, în cazul în care acestea reprezintă o componentă semnificativă a venitului la nivel național sau constituie o componentă semnificativă a venitului anumitor grupuri de gospodării.

Valoarea bunurilor și serviciilor oferite gratuit este calculată în funcție de valoarea de piață a acestora. Valoarea bunurilor și serviciilor oferite la un preț redus este calculată ca diferența dintre valoarea de piață și suma plătită de salariat.

Sunt excluse:

costul suportat de angajator pentru furnizarea oricăruia dintre aceste bunuri și servicii, în cazul în care acestea sunt necesare pentru a le permite salariaților să își desfășoare activitatea;

serviciile de cazare la locul de muncă, care nu pot fi utilizate de către gospodăriile din care fac parte salariații;

alocațiile plătite salariaților pentru achiziționarea de unelte, echipamente, îmbrăcăminte etc. necesare în mod exclusiv sau principal activității acestora;

mesele sau băuturile speciale necesare ca urmare a condițiilor de muncă excepționale;

toate bunurile sau serviciile oferite salariaților la locul de muncă sau necesare ca urmare a naturii activității acestora (de exemplu, un control medical necesar desfășurării unei anumite activități).

Venituri în natură din activități nesalariale

Venitul în natură din activități nesalariate include producția pentru consumul final propriu și anume bunurile și serviciile produse de gospodării care sunt reținute pentru consum de către membrii aceleiași gospodării.

Veniturile în natură din activități nesalariate nu includ chiria imputată.

Impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale

Impozitul pe venit se referă la impozite pe venit, profituri și câștiguri de capital. Acestea sunt evaluate în funcție de venitul efectiv sau presupus al persoanelor fizice, gospodăriilor sau unităților de impozitare. Sunt incluse impozitele evaluate în funcție de proprietățile deținute, terenuri sau bunuri imobile, în cazul în care acestea sunt utilizate ca bază pentru estimarea venitului proprietarilor. Ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare impozitele aferente pensiilor primite din planuri private individuale (altele decât cele reglementate de SESPROS).

Impozitele pe venit includ:

impozitele pe venitul individual, pe venitul gospodăriei sau pe venitul unității de impozitare (venit din angajare, din proprietăți, din activități antreprenoriale, din pensii etc.), inclusiv impozitele pe venit reținute la sursă de către angajatori (impozite proporționale cu venitul), alte impozite reținute la sursă și impozitele pe venitul proprietarilor întreprinderilor neconstituite în societăți, plătite în cursul perioadei de referință a venitului;

orice rambursare de impozit încasată în cursul perioadei de referință a venitului, aferentă impozitului plătit pe venitul încasat în cursul perioadei de referință a venitului sau în anii anteriori. Această valoare este luată în considerare ca o reducere a impozitelor plătite;

dobânzile percepute pe arieratele fiscale scadente și amenzile impuse de autoritățile fiscale.

Impozitele pe venit nu includ:

taxele plătite pentru drepturi de vânat, tir și pescuit.

servicii de locuință prestate de proprietarii-ocupanți (chirie imputată);

consum propriu;

cheltuieli pentru bunurile și serviciile care nu sunt tratate drept consum intermediar, precum:

materialele utilizate pentru mici reparații și decorarea interioară a locuințelor de genul celor efectuate atât de locatari, cât și de proprietari;

materialele utilizate pentru repararea și întreținerea bunurilor de consum de folosință îndelungată, incluzând vehiculele;

cheltuieli pentru bunurile și serviciile care nu sunt tratate ca formare de capital, în special bunurile de consum de folosință îndelungată care continuă să-și îndeplinească funcțiile în cursul mai multor perioade contabile; acestea includ transferul de proprietate a unor bunuri de folosință îndelungată de la o întreprindere la o gospodărie;

servicii financiare plătite direct pentru consumul final al gospodăriilor (și anume, cu excepția SIFIM);

servicii de asigurare în valoare echivalentă cu valoarea efectiv plătită a taxei pentru servicii;

servicii de finanțare a fondurilor de pensii în valoare echivalentă cu valoarea efectiv plătită a taxei pentru servicii;

plăți efectuate de gospodării pentru licențe, permise etc. care sunt considerate drept cumpărări de servicii;

cumpărarea de producție la prețuri nesemnificative din punct de vedere economic, de exemplu taxele de intrare într-un muzeu.

materialele utilizate pentru mici reparații și decorarea interioară a locuințelor de genul celor efectuate atât de locatari, cât și de proprietari;

materialele utilizate pentru repararea și întreținerea bunurilor de consum de folosință îndelungată, incluzând vehiculele;

transferurile sociale în natură, cum sunt cheltuielile pe care gospodăriile le efectuează inițial, dar care ulterior sunt rambursate de securitatea socială, de exemplu unele cheltuieli medicale;

cheltuielile pentru bunurile și serviciile tratate drept consum intermediar sau formare brută de capital, cum sunt:

cheltuielile efectuate de gospodăriile care dețin întreprinderi neconstituite în societăți pentru desfășurarea activității – de exemplu, pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, cum sunt vehiculele, mobila sau echipamentele electrice (formare brută de capital fix) și, de asemenea, pentru achiziționarea de consumabile, de exemplu combustibili (tratate drept consum intermediar);

cheltuielile efectuate de un proprietar-ocupant pentru decorarea, întreținerea și repararea locuinței care nu sunt în mod obișnuit efectuate de locatari (tratate drept consum intermediar în producția de servicii de locuință);

cumpărarea de locuințe (tratată ca formare brută de capital fix);

cheltuielile cu achiziționarea de obiecte de valoare (tratate ca formare brută de capital);

bunurile și serviciile tratate ca achiziționări de active neproduse, în special cumpărarea de teren;

toate acele plăți efectuate de gospodării care se consideră ca fiind impozite;

transferurile voluntare în bani sau în natură efectuate de gospodării către organizațiile caritabile și către cele de binefacere sau de ajutorare.

cheltuielile efectuate de gospodăriile care dețin întreprinderi neconstituite în societăți pentru desfășurarea activității – de exemplu, pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, cum sunt vehiculele, mobila sau echipamentele electrice (formare brută de capital fix) și, de asemenea, pentru achiziționarea de consumabile, de exemplu combustibili (tratate drept consum intermediar);

cheltuielile efectuate de un proprietar-ocupant pentru decorarea, întreținerea și repararea locuinței care nu sunt în mod obișnuit efectuate de locatari (tratate drept consum intermediar în producția de servicii de locuință);

cumpărarea de locuințe (tratată ca formare brută de capital fix);

cheltuielile cu achiziționarea de obiecte de valoare (tratate ca formare brută de capital);

impozitele minus subvențiile pentru produse (dar excluzând impozitele deductibile, cum ar fi TVA-ul pe produse);

cheltuielile de transport plătite separat de către cumpărător pentru a intra în posesia produselor la momentul și locul dorit;

deducerile pentru orice reduceri aplicate cumpărării en gros sau în afara perioadelor de vârf față de prețurile sau taxele standard.

dobânzile sau taxele pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare;

taxe suplimentare implicate în caz de plată cu întârziere, ceea ce înseamnă neefectuarea plății în intervalul de timp precizat la data la care se face achiziția.

Stocul de locuințe trebuie să fie stratificat, de preferință, în funcție de locația, dimensiunea și natura locuinței și de alți factori care afectează chiria. Informațiile privind chiriile efective plătite din locuințele închiriate aflate în proprietate privată se utilizează pentru a obține o estimare a valorii de locuință a stocului total de locuințe. Chiria medie efectivă plătită per strat este aplicată tuturor locuințelor din respectivul strat.

Chiria de aplicat locuințelor ocupate de proprietari în metoda stratificării este definită ca valoarea de pe piața privată a chiriei datorate pentru dreptul de utilizare a unei locuințe nemobilate. Pentru a stabili chiriile imputate, se iau în considerare chiriile pentru locuințele nemobilate rezultate din totalitatea contractelor de pe piața privat. Sunt incluse chiriile practicate pe piața privată care au nivel mic din cauza reglementărilor guvernului.

Dacă dimensiunea eșantionului pentru chiriile constatate astfel cum sunt definite mai sus nu este suficient de mare, chiriile constatate pentru locuințele mobilate pot fi utilizate în scop de imputare, cu condiția ca ele să fie ajustate în funcție de elementul mobilier. În mod excepțional, se pot utiliza și chiriile majorate pentru locuințele aflate în proprietate publică. Nu se utilizează chiriile cu valoare scăzută corespunzătoare locuințelor închiriate rudelor sau angajaților.

produsele agricole reținute de către agricultori;

serviciile de locuință produse de proprietarii-ocupanți;

serviciile casnice produse prin angajarea de personal remunerat.

curățarea, decorarea și întreținerea locuinței, în măsura în care aceste activități sunt comune și pentru chiriași;

curățarea, întreținerea și repararea bunurilor de folosință îndelungată;

pregătirea și servirea hranei;

îngrijirea, instruirea și educarea copiilor;

îngrijirea bolnavilor, a persoanelor infirme sau a persoanelor în vârstă; și

transportul membrilor gospodăriei sau a bunurilor acestora.

toate cheltuielile legate de activitatea economică efectuate de persoanele care călătoresc în interes de serviciu reprezintă consum intermediar și, prin urmare, sunt excluse din consumul final al gospodăriilor populației;

toate celelalte cheltuieli, indiferent că sunt efectuate de persoanele care călătoresc în scop de afaceri sau de alți călători, sunt cheltuieli pentru consum final al gospodăriilor populației.

Salariu în numerar sau venituri asimilate.

Profituri sau pierderi în numerar din activități independente (inclusiv redevențe).

Venituri din proprietate:

dobânzi, dividende, profituri din investiții de capital într-o întreprindere neconstituită în societate;

venituri din închirierea unei proprietăți sau a unor terenuri;

pensii primite din planuri private individuale [altele decât cele reglementate de Sistemul european de statistici integrate privind protecția socială (SESPROS)].

Transferuri curente încasate:

prestații sociale:

alocații familiale/pentru copii;

alocații pentru locuință;

indemnizații de șomaj;

indemnizații pentru limită de vârstă;

pensii de urmaș;

prestații de boală;

prestații de handicap;

alocații pentru studii;

alocații/prestații pentru excluziune socială neclasificate în altă parte;

transferuri între gospodării încasate cu regularitate în numerar.

alocații familiale/pentru copii;

alocații pentru locuință;

indemnizații de șomaj;

indemnizații pentru limită de vârstă;

pensii de urmaș;

prestații de boală;

prestații de handicap;

alocații pentru studii;

alocații/prestații pentru excluziune socială neclasificate în altă parte;

Alte venituri în numerar primite.

dobânzi, dividende, profituri din investiții de capital într-o întreprindere neconstituită în societate;

venituri din închirierea unei proprietăți sau a unor terenuri;

pensii primite din planuri private individuale [altele decât cele reglementate de Sistemul european de statistici integrate privind protecția socială (SESPROS)].

prestații sociale:

alocații familiale/pentru copii;

alocații pentru locuință;

indemnizații de șomaj;

indemnizații pentru limită de vârstă;

pensii de urmaș;

prestații de boală;

prestații de handicap;

alocații pentru studii;

alocații/prestații pentru excluziune socială neclasificate în altă parte;

transferuri între gospodării încasate cu regularitate în numerar.

alocații familiale/pentru copii;

alocații pentru locuință;

indemnizații de șomaj;

indemnizații pentru limită de vârstă;

pensii de urmaș;

prestații de boală;

prestații de handicap;

alocații pentru studii;

alocații/prestații pentru excluziune socială neclasificate în altă parte;

un automobil de serviciu și costurile aferente (de exemplu, combustibil gratuit, asigurarea auto, impozitele și taxele aplicabile) oferit pentru uz privat sau pentru uz privat și în interes de serviciu;

mese gratuite sau subvenționate, tichete de masă;

rambursarea sau plata cheltuielilor aferente locuinței (de exemplu, facturile de gaz, electricitate, apă, telefon fix sau telefon mobil);

cazarea oferită gratuit sau cu chirie redusă unui salariat, ca reședință principală sau secundară a gospodăriei;

alte bunuri și servicii oferite de angajatori salariaților în mod gratuit sau la preț redus, în cazul în care acestea reprezintă o componentă semnificativă a venitului la nivel național sau constituie o componentă semnificativă a venitului anumitor grupuri de gospodării.

costul suportat de angajator pentru furnizarea oricăruia dintre aceste bunuri și servicii, în cazul în care acestea sunt necesare pentru a le permite salariaților să își desfășoare activitatea;

serviciile de cazare la locul de muncă, care nu pot fi utilizate de către gospodăriile din care fac parte salariații;

alocațiile plătite salariaților pentru achiziționarea de unelte, echipamente, îmbrăcăminte etc. necesare în mod exclusiv sau principal activității acestora;

mesele sau băuturile speciale necesare ca urmare a condițiilor de muncă excepționale;

toate bunurile sau serviciile oferite salariaților la locul de muncă sau necesare ca urmare a naturii activității acestora (de exemplu, un control medical necesar desfășurării unei anumite activități).

impozitele pe venitul individual, pe venitul gospodăriei sau pe venitul unității de impozitare (venit din angajare, din proprietăți, din activități antreprenoriale, din pensii etc.), inclusiv impozitele pe venit reținute la sursă de către angajatori (impozite proporționale cu venitul), alte impozite reținute la sursă și impozitele pe venitul proprietarilor întreprinderilor neconstituite în societăți, plătite în cursul perioadei de referință a venitului;

orice rambursare de impozit încasată în cursul perioadei de referință a venitului, aferentă impozitului plătit pe venitul încasat în cursul perioadei de referință a venitului sau în anii anteriori. Această valoare este luată în considerare ca o reducere a impozitelor plătite;

dobânzile percepute pe arieratele fiscale scadente și amenzile impuse de autoritățile fiscale.

taxele plătite pentru drepturi de vânat, tir și pescuit.

ANEXA IICARACTERISTICI TEHNICE ALE VARIABILELOR

Tabelul 1

ANEXA IIIMODALITĂȚI DETALIATE ȘI CONȚINUTUL RAPOARTELOR DE CALITATE

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) un raport de calitate în conformitate cu normele stabilite la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2019/1700 și în Regulamentul (UE) 2019/2180, specificând modalitățile detaliate și conținutul rapoartelor de calitate.

JO L 330, 20.12.2019, p. 8.

Statele membre includ următoarele informații specifice în raportul de calitate privind domeniul consumului.

PREZENTARE STATISTICĂ

Descrierea datelor

Titlul anchetei la nivel național, anul anchetei, link către site-ul web al anchetei

Sisteme de clasificare

Lista versiunii clasificării utilizate în date și orice abateri de la standardele statistice europene sau de la standardele internaționale.

Concepte și definiții statistice, inclusiv perioada de referință

Lista conceptelor și a variabilelor care se abat de la definițiile standard, menționând conceptele naționale utilizate și orice diferențe între conceptele naționale și definițiile standard respective

Cheltuiala pentru consum se calculează ca fiind cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației; se descrie orice abatere de la această definiție standard

Metoda de calcul a chiriei imputate (metoda stratificării/regresiei, specificând tipul de model/regresie utilizat și variabilele utilizate; metoda autoevaluării).

Metoda de calcul/imputare a venitului și a componentelor venitului, dacă este cazul

PRELUCRARE STATISTICĂ

Date-sursă

Descrierea sursei de date utilizate pentru construirea bazei de eșantionare (de exemplu, registrul populației, registrul gospodăriilor, registrul locuințelor, recensământul populației, o altă anchetă etc.), frecvența actualizării și anul ultimei actualizări a sursei de date, precum și metoda utilizată pentru obținerea sau crearea bazei de eșantionare. Se indică denumirea anchetei în cazul în care o altă anchetă a fost utilizată ca sursă de date.

În ceea ce privește planul de eșantionare:

În cazul în care unitatea finală de eșantionare este diferită de cea a gospodăriei private, aceasta se raportează.

Metode de realizare a planului de eșantionare (de exemplu, eșantionare aleatorie simplă; eșantionare sistematică; eșantionare stratificată; eșantionare pe grupuri, eșantionare în mai multe etape, combinație de planuri). În cazul în care statele membre utilizează eșantionarea stratificată, se raportează criteriile de stratificare și substratificare. În cazul în care statele membre utilizează eșantionarea în mai multe etape, se descriu diferitele etape și probabilitățile corespunzătoare (egale, inegale, proporționale cu dimensiunea). În cazul în care statele membre utilizează o combinație de planuri de eșantionare, se descriu planurile utilizate.

Dimensiunea eșantionului

Colectarea datelor

Descrierea metodelor utilizate pentru desfășurarea interviului (de exemplu, PAPI, CATI, CAPI, CASI, CAWI și/sau alte surse, cum ar fi registre, alte anchete, modalități inteligente de colectare a datelor pe baza aplicațiilor mobile etc.). Se enumeră variabilele colectate pe baza altor surse.

PAPI – interviu individual tradițional cu utilizarea de chestionare pe hârtie; CATI – interviu telefonic asistat de calculator; CAPI – interviu personal asistat de calculator; CASI – interviu autocompletat pe calculator; CAWI – interviu online asistat de calculator.

Descrierea metodelor utilizate pentru compilarea jurnalului privind cheltuielile de consum (de exemplu, jurnal completat cu pix și creion, jurnal pe calculator, jurnal web, chitanțe de înregistrare a numerarului, scanare de chitanțe, carduri de fidelitate, date administrative, aplicații mobile și/sau alte surse de colectare a datelor într-un mod inteligent etc.)

Compilarea datelor

Ponderarea datelor pentru gospodărie: Fiecare etapă de ponderare trebuie descrisă separat: ponderea de eșantionare; ajustări ale ponderii pentru non-răspuns, ajustări ale ponderii la sursele externe de date (tehnici de calibrare utilizate, nivel și variabile utilizate pentru ajustare), orice alte ajustări ale ponderii [de exemplu, trunchiere, codificarea superioară (inferioară) a distribuției ponderii pentru a ajusta valorile aberante]; ponderi finale.

În cazul în care se utilizează imputarea, se enumeră toate variabilele imputate, se descrie procedura de imputare utilizată și se explică motivele imputării. Numărul de valori imputate ca procent din numărul total de observații se raportează pentru fiecare venit și pentru fiecare variabilă componentă a venitului, inclusiv pentru venitul în natură din activități nesalariate, atât la nivel de gospodărie, cât și la nivel personal.

PRECIZIE ȘI FIABILITATE

Eroare de eșantionare

Cerințele privind precizia se exprimă în erori standard pentru indicatorul Procentajul gospodăriilor ale căror cheltuieli pentru categoriile legate de locuință, inclusiv apă, electricitate, gaz și alți combustibili, reprezintă mai mult de 50 % din totalul cheltuielilor și sunt definite ca funcții continue ale estimării actuale și ale dimensiunii populației statistice într-o țară, astfel cum sunt definite în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1700 pentru domeniul consumului.

Pentru cheltuielile totale pentru consum (HE00) și pentru cheltuielile de consum la nivelul COICOP de 2 cifre (HE01-HE13), media, numărul total de observații și erorile standard se raportează la nivel național.

Țările descriu metodologia de calcul al estimărilor de precizie. În cazul în care cerințele privind precizia sunt îndeplinite prin combinarea microdatelor referitoare la cel mult trei ani consecutivi de observații, în conformitate cu punctul 8 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1700, țările descriu metodele alternative relevante utilizate pentru estimarea și evaluarea preciziei.

Erori nelegate de eșantionare

Erori de măsurare

Se descriu diferitele surse de erori de măsurare care pot fi găsite în cadrul anchetei. Acestea includ:

descrierea și testarea chestionarului și a modelului jurnalului;

descrierea formării prin interviu [de exemplu, numărul de zile de formare, testarea competențelor înainte de începerea activității pe teren (rata de succes etc.)];

informații privind studiile de verificare a impactului intervievatorului, cum ar fi repetarea interviurilor, studii de verificare a înregistrărilor sau experimente pe eșantioane separate (dacă sunt disponibile) și rezultatele modelelor (dacă sunt disponibile).

Erori generate de non-răspuns

Non-răspunsuri pe unitate

Statele membre calculează ratele de non-răspuns al gospodăriilor după cum urmează:

Rata de non-răspuns din partea gospodăriilor (NRh) se va calcula după cum urmează:

NRh = [1 – (Ra * Rh)] * 100,

Unde:

Ra reprezintă rata de contactare a adreselor și este calculată ca numărul de adrese contactate cu succes, împărțit la numărul de adrese valabile selectate;

Rh reprezintă proporția de interviuri complete cu gospodăriile acceptate pentru baza de date și se calculează ca numărul de interviuri finalizate și acceptate pentru baza de date, împărțit la numărul de gospodării eligibile la adresele contactate.

Pentru statele membre în care se operează substituiri în caz de non-răspunsuri pe unitate, rata de non-răspuns se calculează înainte și după substituire.

Defalcări ale non-respondenților în funcție de caracteristici și de motivele non-răspunsurilor, în măsura în care sunt disponibile

Descrierea oricăror măsuri luate pentru corectarea non-răspunsurilor și evaluarea oricăror dificultăți pe care astfel de măsuri le-ar putea implica în mod indirect (de exemplu, calibrarea care implică ponderi ridicate și volatile)

În cazul în care se aplică substituiri controlate în cazuri de non-răspuns la nivel de unitate și în conformitate cu dispozițiile de la articolul 6 alineatele (4), (5) (6) și (7), se furnizează rate de substituire, precum și o descriere a metodei de selectare a substituirilor, principalele caracteristici ale unităților substituite în comparație cu unitățile originale, distribuția unităților substituite (originale) în funcție de numărul de încercări de contactare la adresă, acceptarea interviului/jurnalului gospodăriei și rezultatul obținut pe baza chestionarului/jurnalului gospodăriei.

Numărul de gospodării contactate cu succes înainte și după substituire

Numărul gospodăriilor respondente înainte și după substituire

Trebuie furnizate dimensiunea brută a eșantionului, numărul de unități eligibile și dimensiunea netă a eșantionului, inclusiv unitățile de substituire (dimensiunea eșantionului obținut)

Non-răspunsuri pe element

Pentru variabilele grila gospodăriei, vârsta (în ani împliniți) a membrului gospodăriei, statutul activității principale (autodefinit), toate variabilele componente ale venitului și venitului, principala sursă de venit, statutul de ocupare a locuinței gospodăriei, se furnizează următoarele informații:

procentul de gospodării (pe variabilă colectată sau compilată la nivel de gospodărie) sau procentul de persoane (pe variabilă colectată sau compilată la nivel de persoană) care au primit o sumă pentru fiecare variabilă;

procentul de gospodării (pe variabilă colectată sau compilată la nivel de gospodărie) sau procentul de persoane (pe variabilă colectată sau compilată la nivel de persoană) cu valori lipsă (înainte de imputare) pentru fiecare variabilă colectată sau compilată la nivel de gospodărie/persoană. Variabilele construite/colectate din mai multe variabile componente în cazul cărora există o valoare lipsă înainte de imputare pentru cel puțin o componentă la nivel de gospodărie/persoană sunt tratate ca variabile cu valori lipsă înainte de imputare pentru gospodăria/persoana respectivă.

Erori de prelucrare

Informații care trebuie furnizate cu privire la eventualele erori de prelucrare și la impactul acestora asupra rezultatelor finale de colectare a datelor care rezultă din aplicarea defectuoasă a unor metode de punere în aplicare corect planificate. Se furnizează informații privind principalele erori detectate în procesul ulterior colectării datelor.

Descrierea verificărilor de calitate (de exemplu, controale privind introducerea datelor, controale privind codificarea etc.) și a procesului de editare a datelor (de exemplu, descrierea principalelor norme de editare a datelor privind variabilele cheltuielilor de consum și ale veniturilor).

Se descriu procedurile de imputare. Informații care trebuie furnizate cu privire la rata de imputare calculată ca pondere a observațiilor imputate (pentru fiecare variabilă) din numărul total de observații.

Revizuirea datelor – politică

Se furnizează informații cu privire la orice politică menită să asigure transparența datelor diseminate, prin intermediul căreia datele preliminare compilate sunt ulterior revizuite. În cazul în care datele sunt revizuite, acest lucru se raportează.

Revizuirea datelor – practică

Calendarul revizuirilor

Principalele motive ale revizuirilor și natura acestora (noi surse de date disponibile, noi metode etc.)

Impactul revizuirilor asupra indicatorilor

COERENȚĂ ȘI COMPARABILITATE

Coerență – între domenii

Coerență – statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC)

O comparație între următoarele variabile ale venitului și EU-SILC fie este pusă în aplicare la nivel național, fie este validată de țări pe baza calculelor efectuate de Eurostat: Pragul riscului de sărăcie (EUR), rata riscului de sărăcie (%), decalajul relativ al riscului de sărăcie, raportul dintre quintila superioară a veniturilor și cea inferioară S80/S20, coeficientul Gini.

Coerența – indicilor armonizați ai prețurilor de consum (IAPC)

O comparație a structurii cheltuielilor de consum la nivelul COICOP de 2 cifre fie este pusă în aplicare la nivel național, fie este validată de țări pe baza calculelor efectuate de Eurostat cu variabilele corespunzătoare din IAPC.

Coerență – conturi naționale

O comparație a structurii cheltuielilor de consum la nivelul COICOP de 2 cifre fie este pusă în aplicare la nivel național, fie este validată de țări pe baza calculelor efectuate de Eurostat cu variabilele corespunzătoare din conturi naționale.

Coerență – internă

Se raportează orice lipsă de coerență a setului de date ABF, împreună cu explicații pentru astfel de neconcordanțe.

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) un raport de calitate în conformitate cu normele stabilite la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2019/1700 și în Regulamentul (UE) 2019/2180, specificând modalitățile detaliate și conținutul rapoartelor de calitate.

Statele membre includ următoarele informații specifice în raportul de calitate privind domeniul consumului.

Titlul anchetei la nivel național, anul anchetei, link către site-ul web al anchetei

Lista conceptelor și a variabilelor care se abat de la definițiile standard, menționând conceptele naționale utilizate și orice diferențe între conceptele naționale și definițiile standard respective

Cheltuiala pentru consum se calculează ca fiind cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației; se descrie orice abatere de la această definiție standard

Metoda de calcul a chiriei imputate (metoda stratificării/regresiei, specificând tipul de model/regresie utilizat și variabilele utilizate; metoda autoevaluării).

Metoda de calcul/imputare a venitului și a componentelor venitului, dacă este cazul

Descrierea sursei de date utilizate pentru construirea bazei de eșantionare (de exemplu, registrul populației, registrul gospodăriilor, registrul locuințelor, recensământul populației, o altă anchetă etc.), frecvența actualizării și anul ultimei actualizări a sursei de date, precum și metoda utilizată pentru obținerea sau crearea bazei de eșantionare. Se indică denumirea anchetei în cazul în care o altă anchetă a fost utilizată ca sursă de date.

În ceea ce privește planul de eșantionare:

În cazul în care unitatea finală de eșantionare este diferită de cea a gospodăriei private, aceasta se raportează.

Metode de realizare a planului de eșantionare (de exemplu, eșantionare aleatorie simplă; eșantionare sistematică; eșantionare stratificată; eșantionare pe grupuri, eșantionare în mai multe etape, combinație de planuri). În cazul în care statele membre utilizează eșantionarea stratificată, se raportează criteriile de stratificare și substratificare. În cazul în care statele membre utilizează eșantionarea în mai multe etape, se descriu diferitele etape și probabilitățile corespunzătoare (egale, inegale, proporționale cu dimensiunea). În cazul în care statele membre utilizează o combinație de planuri de eșantionare, se descriu planurile utilizate.

Dimensiunea eșantionului

Descrierea metodelor utilizate pentru desfășurarea interviului (de exemplu, PAPI, CATI, CAPI, CASI, CAWI și/sau alte surse, cum ar fi registre, alte anchete, modalități inteligente de colectare a datelor pe baza aplicațiilor mobile etc.). Se enumeră variabilele colectate pe baza altor surse.

Descrierea metodelor utilizate pentru compilarea jurnalului privind cheltuielile de consum (de exemplu, jurnal completat cu pix și creion, jurnal pe calculator, jurnal web, chitanțe de înregistrare a numerarului, scanare de chitanțe, carduri de fidelitate, date administrative, aplicații mobile și/sau alte surse de colectare a datelor într-un mod inteligent etc.)

Ponderarea datelor pentru gospodărie: Fiecare etapă de ponderare trebuie descrisă separat: ponderea de eșantionare; ajustări ale ponderii pentru non-răspuns, ajustări ale ponderii la sursele externe de date (tehnici de calibrare utilizate, nivel și variabile utilizate pentru ajustare), orice alte ajustări ale ponderii [de exemplu, trunchiere, codificarea superioară (inferioară) a distribuției ponderii pentru a ajusta valorile aberante]; ponderi finale.

În cazul în care se utilizează imputarea, se enumeră toate variabilele imputate, se descrie procedura de imputare utilizată și se explică motivele imputării. Numărul de valori imputate ca procent din numărul total de observații se raportează pentru fiecare venit și pentru fiecare variabilă componentă a venitului, inclusiv pentru venitul în natură din activități nesalariate, atât la nivel de gospodărie, cât și la nivel personal.

Cerințele privind precizia se exprimă în erori standard pentru indicatorul Procentajul gospodăriilor ale căror cheltuieli pentru categoriile legate de locuință, inclusiv apă, electricitate, gaz și alți combustibili, reprezintă mai mult de 50 % din totalul cheltuielilor și sunt definite ca funcții continue ale estimării actuale și ale dimensiunii populației statistice într-o țară, astfel cum sunt definite în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1700 pentru domeniul consumului.

Pentru cheltuielile totale pentru consum (HE00) și pentru cheltuielile de consum la nivelul COICOP de 2 cifre (HE01-HE13), media, numărul total de observații și erorile standard se raportează la nivel național.

Țările descriu metodologia de calcul al estimărilor de precizie. În cazul în care cerințele privind precizia sunt îndeplinite prin combinarea microdatelor referitoare la cel mult trei ani consecutivi de observații, în conformitate cu punctul 8 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1700, țările descriu metodele alternative relevante utilizate pentru estimarea și evaluarea preciziei.

descrierea și testarea chestionarului și a modelului jurnalului;

descrierea formării prin interviu [de exemplu, numărul de zile de formare, testarea competențelor înainte de începerea activității pe teren (rata de succes etc.)];

informații privind studiile de verificare a impactului intervievatorului, cum ar fi repetarea interviurilor, studii de verificare a înregistrărilor sau experimente pe eșantioane separate (dacă sunt disponibile) și rezultatele modelelor (dacă sunt disponibile).

Statele membre calculează ratele de non-răspuns al gospodăriilor după cum urmează:

Pentru statele membre în care se operează substituiri în caz de non-răspunsuri pe unitate, rata de non-răspuns se calculează înainte și după substituire.

Defalcări ale non-respondenților în funcție de caracteristici și de motivele non-răspunsurilor, în măsura în care sunt disponibile

Descrierea oricăror măsuri luate pentru corectarea non-răspunsurilor și evaluarea oricăror dificultăți pe care astfel de măsuri le-ar putea implica în mod indirect (de exemplu, calibrarea care implică ponderi ridicate și volatile)

În cazul în care se aplică substituiri controlate în cazuri de non-răspuns la nivel de unitate și în conformitate cu dispozițiile de la articolul 6 alineatele (4), (5) (6) și (7), se furnizează rate de substituire, precum și o descriere a metodei de selectare a substituirilor, principalele caracteristici ale unităților substituite în comparație cu unitățile originale, distribuția unităților substituite (originale) în funcție de numărul de încercări de contactare la adresă, acceptarea interviului/jurnalului gospodăriei și rezultatul obținut pe baza chestionarului/jurnalului gospodăriei.

Numărul de gospodării contactate cu succes înainte și după substituire

Numărul gospodăriilor respondente înainte și după substituire

Trebuie furnizate dimensiunea brută a eșantionului, numărul de unități eligibile și dimensiunea netă a eșantionului, inclusiv unitățile de substituire (dimensiunea eșantionului obținut)

procentul de gospodării (pe variabilă colectată sau compilată la nivel de gospodărie) sau procentul de persoane (pe variabilă colectată sau compilată la nivel de persoană) care au primit o sumă pentru fiecare variabilă;

procentul de gospodării (pe variabilă colectată sau compilată la nivel de gospodărie) sau procentul de persoane (pe variabilă colectată sau compilată la nivel de persoană) cu valori lipsă (înainte de imputare) pentru fiecare variabilă colectată sau compilată la nivel de gospodărie/persoană. Variabilele construite/colectate din mai multe variabile componente în cazul cărora există o valoare lipsă înainte de imputare pentru cel puțin o componentă la nivel de gospodărie/persoană sunt tratate ca variabile cu valori lipsă înainte de imputare pentru gospodăria/persoana respectivă.

Informații care trebuie furnizate cu privire la eventualele erori de prelucrare și la impactul acestora asupra rezultatelor finale de colectare a datelor care rezultă din aplicarea defectuoasă a unor metode de punere în aplicare corect planificate. Se furnizează informații privind principalele erori detectate în procesul ulterior colectării datelor.

Descrierea verificărilor de calitate (de exemplu, controale privind introducerea datelor, controale privind codificarea etc.) și a procesului de editare a datelor (de exemplu, descrierea principalelor norme de editare a datelor privind variabilele cheltuielilor de consum și ale veniturilor).

Se descriu procedurile de imputare. Informații care trebuie furnizate cu privire la rata de imputare calculată ca pondere a observațiilor imputate (pentru fiecare variabilă) din numărul total de observații.

Calendarul revizuirilor

Principalele motive ale revizuirilor și natura acestora (noi surse de date disponibile, noi metode etc.)

Impactul revizuirilor asupra indicatorilor