Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2506 a Consiliului din 15 decembrie 2022 privind măsurile de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii, în special articolul 6 alineatul (10),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

La 24 noiembrie 2021, Comisia a trimis Ungariei o cerere de informații în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092, la care autoritățile maghiare au răspuns la 27 ianuarie 2022.

La 27 aprilie 2022, Comisia a trimis Ungariei o notificare scrisă în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 (denumită în continuare notificarea). În notificare, Comisia a invocat preocupările sale și a prezentat constatările sale cu privire la o serie de aspecte legate de sistemul de achiziții publice din Ungaria, inclusiv:nereguli, deficiențe și puncte slabe cu caracter sistemic în procedurile de achiziții publice;rata ridicată a procedurilor de licitație în care există un singur ofertant și intensitatea scăzută a concurenței în cadrul procedurilor de achiziții;probleme legate de utilizarea acordurilor-cadru;detectarea, prevenirea și corectarea conflictelor de interese; șiaspecte legate de fiduciile de interes public.

Aceste probleme și recurența lor în timp demonstrează o incapacitate, un eșec sau o lipsă de voință cu caracter sistemic din partea autorităților maghiare de a preveni luarea unor decizii care încalcă legislația aplicabilă în ceea ce privește achizițiile publice și conflictele de interese și, prin urmare, de a aborda în mod adecvat riscurile de corupție. Aceste probleme constituie încălcări ale principiilor statului de drept, în special ale principiilor securității juridice și interzicerii exercitării arbitrare a competențelor executive, și ridică semne de întrebare cu privire la separarea puterilor.

În notificare, Comisia a indicat motive suplimentare și a prezentat constatările sale privind o serie de probleme legate de investigarea și urmărirea penală, precum și cadrul anticorupție, inclusiv limitările privind investigarea și urmărirea penală eficace a presupuselor activități infracționale, organizarea serviciilor de urmărire penală și absența în practică a unui cadru anticorupție funcțional și eficace. Aceste aspecte constituie încălcări ale principiilor statului de drept, în special în ceea ce privește securitatea juridică, interzicerea caracterului arbitrar al competențelor executive și protecția jurisdicțională efectivă.

În notificare, Comisia a prezentat elementele factuale și motivele specifice pe care și-a bazat constatările și a solicitat Ungariei să furnizeze anumite informații și date cu privire la respectivele elemente factuale și motive. În notificare Comisia a indicat un termen de două luni în care autoritățile maghiare să își prezinte observațiile.

La 27 iunie 2022, Ungaria a răspuns la notificare (denumit în continuare primul răspuns). Prin scrisorile din 30 iunie și 5 iulie 2022, Ungaria a prezentat informații suplimentare pentru a completa primul răspuns. De asemenea, la 19 iulie 2022, Ungaria a trimis o scrisoare suplimentară prin care propunea o serie de măsuri de remediere menite să răspundă constatărilor din notificare.

Comisia a evaluat observațiile prezentate în primul răspuns și a concluzionat că acestea nu au răspuns preocupărilor și constatărilor sale prezentate în notificare. De asemenea, Comisia a considerat că nici primul răspuns, nici scrisorile suplimentare trimise la 30 iunie și la 5 iulie 2022 nu conțin măsuri de remediere adecvate, angajate în mod corespunzător în contextul Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092. Din cauza transmiterii cu întârziere a scrisorii din 19 iulie 2022, aceasta nu a putut fi luată în considerare la evaluarea primului răspuns. Comisia a luat însă în considerare toate informațiile relevante din acea scrisoare în cursul următoarelor etape ale procedurii prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092, în conformitate cu principiul cooperării loiale cu statele membre.

În conformitate cu articolul 6 alineatul (7) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092, Comisia a trimis Ungariei, la 20 iulie 2022, o scrisoare (denumită în continuare scrisoare de intenție) pentru a o informa cu privire la evaluarea pe care a efectuat-o în temeiul articolului 6 alineatul (6) din Regulamentul menționat anterior și cu privire la măsurile pe care Comisia intenționează să le propună spre adoptare Consiliului, în temeiul articolului 6 alineatul (9) din regulamentul respectiv, în absența unui angajament din partea Ungariei de a lua măsuri de remediere adecvate. În scrisoarea de intenție, Comisia a oferit Ungariei posibilitatea de a-și prezenta observațiile, în special în legătură cu proporționalitatea măsurilor avute în vedere.

Ungaria a răspuns la scrisoarea de intenție la 22 august 2022 (denumit în continuare al doilea răspuns) și a prezentat observațiile sale cu privire la constatările Comisiei, procedura și proporționalitatea măsurilor indicate în scrisoarea de intenție. Deși a contestat constatările Comisiei, Ungaria a propus anumite măsuri de remediere pentru a răspunde preocupărilor invocate de Comisie. La 13 septembrie 2022, Ungaria a trimis Comisiei o scrisoare care includea clarificări și angajamente suplimentare relevante pentru măsurile de remediere propuse. În opinia Ungariei, măsurile de remediere, inclusiv angajamentele suplimentare incluse în scrisoarea din 13 septembrie 2022, au răspuns pe deplin preocupărilor Comisiei și, prin urmare, Comisia nu ar fi trebuit să propună nicio măsură Consiliului.

Considerând că au fost îndeplinite condițiile pentru aplicarea Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092, la 18 septembrie 2022 Comisia a adoptat o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind măsurile de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria (denumită în continuare propunerea Comisiei).

În conformitate cu constatările prevăzute în propunerea Comisiei, în primul rând, există grave nereguli, deficiențe și puncte slabe cu caracter sistemic în procedurile de achiziții publice în Ungaria. Astfel de nereguli au fost constatate în urma auditurilor consecutive efectuate de serviciile Comisiei atât pentru perioada de programare 2007-2013, cât și pentru perioada de programare 2014-2020. Respectivele audituri s-au încheiat cu sume totale semnificative reprezentând corecții financiare, precum și cu mai multe investigații ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) care au dus la recomandări financiare pentru recuperarea unor sume semnificative de la Ungaria. De asemenea, datele disponibile indică faptul că au fost procente neobișnuit de mari de contracte atribuite în urma unor proceduri la care a participat doar un singur ofertant; atribuirea de contracte anumitor întreprinderi, care au câștigat treptat cote mari de piață, precum și deficiențe grave în atribuirea acordurilor-cadru. De asemenea, există preocupări cu privire la neaplicarea normelor privind achizițiile publice și conflictele de interese în cazul fiduciilor de interes public și al entităților administrate de acestea, precum și cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește gestionarea fondurilor de către aceste fiducii. Problemele respective și recurența lor în timp demonstrează o incapacitate, un eșec sau o lipsă de voință cu caracter sistemic din partea autorităților maghiare de a preveni luarea unor decizii care încalcă legislația aplicabilă în ceea ce privește achizițiile publice și conflictele de interese și, prin urmare, de a aborda în mod adecvat riscurile de corupție. Aceste probleme constituie încălcări ale principiilor statului de drept, în special ale principiilor securității juridice și interzicerii exercitării arbitrare a competențelor executive, și ridică semne de întrebare cu privire la separarea puterilor.

În al doilea rând, există și alte probleme în ceea ce privește limitările eficacității investigării și a urmăririi penale a presupuselor activități infracționale, precum și în ceea ce privește organizarea serviciilor de urmărire penală și absența unui cadru anticorupție funcțional și eficace. În special, nu există căi de atac eficiente pe care să le poată introduce o instanță independentă împotriva unor decizii ale serviciului de urmărire penală de a nu cerceta și de a nu urmări penal acuzații de corupție, fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, nu există o cerință de a justifica situațiile în care astfel de cazuri sunt repartizate sau reatribuite, și nici norme de prevenire a adoptării unor decizii arbitrare în privința acestora. În plus, nu există o strategie anticorupție cuprinzătoare care să acopere cele mai relevante domenii de prevenire a corupției; întreaga gamă de instrumente preventive menite să sprijine investigarea cazurilor de corupție, în special a cazurilor de mare corupție, este subutilizată, iar modalitățile de prevenire și reprimare eficace a infracțiunilor de fraudă și de corupție lipsesc, în general. Aceste chestiuni constituie încălcări ale principiilor statului de drept, în special în ceea ce privește securitatea juridică, interzicerea caracterului arbitrar al competențelor executive și protecția jurisdicțională efectivă.

Potrivit Comisiei, observațiile prezentate în răspunsurile primite din partea Ungariei nu răspund în mod adecvat constatărilor prezentate în notificare și în scrisoarea de intenție. Mai precis, răspunsurile nu au furnizat dovezi ca urmare a îmbunătățirilor recente aduse de Ungaria sistemului său de achiziții publice (în ceea ce privește transparența, intensitatea concurenței, controalele privind conflictele de interese). Chiar dacă s-au adus unele modificări sistemului maghiar de achiziții publice în urma auditurilor efectuate de serviciile Comisiei, nu există indicii că modificările respective au avut un impact asupra nivelului de concurență de pe piața maghiară. Datele de care dispune Comisia arată nu numai o creștere a concentrării atribuirilor în domeniul achizițiilor publice, ci și o creștere a șanselor de a câștiga ale actorilor din rândul partidului maghiar de guvernământ. Comisia a achiziționat un studiu care a furnizat o analiză empirică statistică a peste 270000 de contracte de achiziții publice încheiate în Ungaria în perioada 2005-2021. Observațiile studiului au fost coroborate cu constatările formulate în urma unei examinări a anumitor date referitoare la oferte în ceea ce privește contractele atribuite unora dintre întreprinderile identificate ca având legături cu lumea politică. În plus, Comisia a colectat rapoarte din partea mass-mediei și a părților interesate din sectoarele turismului, comunicării și sportului. Ungaria nu a furnizat nicio dovadă cu privire la aplicabilitatea (sau aplicarea în practică) a normelor privind conflictele de interese relevante pentru protecția bugetului Uniunii în ceea ce privește fiduciile de interes public.

Neregulile, deficiențele și punctele slabe identificate sunt larg răspândite și interconectate, ceea ce înseamnă că riscurile pentru bugetul Uniunii nu pot fi abordate într-un mod mai eficace prin alte proceduri decât cele prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092. Chiar dacă se poate recurge la anumite mijloace disponibile în temeiul normelor sectoriale, cum ar fi auditurile efectuate de serviciile Comisiei și corecțiile financiare pentru neregulile care nu au fost corectate de autoritățile maghiare, măsurile respective se referă, în general, la cheltuielile care au fost deja declarate Comisiei, iar perpetuarea deficiențelor de-a lungul mai multor ani indică faptul că respectivele corecții financiare nu sunt suficiente pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii nici de riscurile actuale, nici de cele viitoare.

În ceea ce privește respectarea și monitorizarea condițiilor favorizante consacrate în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului, ar trebui remarcat faptul că singura consecință a neîndeplinirii unei condiții favorizante prevăzute la articolul 15 alineatul (5) din regulamentul menționat este aceea că Comisia nu va rambursa statului membru în cauză cheltuielile aferente operațiunilor legate de obiectivul specific. Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 prevede o gamă mai largă de măsuri posibile pentru protejarea bugetului Uniunii, inclusiv suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe, precum și suspendarea angajamentelor asumate în cadrul gestiunii partajate. Posibilele măsuri ce pot fi luate în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092 se referă, de asemenea, la prefinanțare, aspect care nu este prevăzut la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

În ceea ce privește aplicarea normelor privind achizițiile publice și interpretarea acestora, considerentul 17 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 clarifică faptul că legislația Uniunii menționată la articolul 6 alineatul (1) din regulamentul respectiv este de natură financiară și sectorială. Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor nu se bazează pe un act legislativ, ci direct pe articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Această dispoziție de drept primar nu poate fi considerată ca fiind legislație a Uniunii în înțelesul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092.

Articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului prevede că statele membre urmează să ia toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii atunci când pun în aplicare măsuri în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Pentru a asigura respectarea articolului 22 din regulamentul respectiv, la 30 noiembrie 2022, Comisia a prezentat o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Ungariei, care conține jaloane ce înglobează angajamentele asumate de Ungaria în cadrul măsurilor de remediere convenite cu Comisia în cadrul prezentei proceduri.Responsabilitatea principală de a respecta dreptul Uniunii și dreptul intern atunci când pun în aplicare măsurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență revine statelor membre, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, în timp ce Comisia, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) din regulamentul menționat, poate lua măsuri de remediere în cazuri de fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii, situații care nu au fost corectate de statul membru, sau în cazul unei încălcări grave a unei obligații care decurge din acordul de împrumut sau din acordul de finanțare. În plus, jaloanele constituie condiții care trebuie îndeplinite pentru ca Ungaria să poată depune cereri de plăți viitoare în cadrul planului de redresare și reziliență. Astfel, acestea nu sunt în măsură să protejeze interesele financiare ale Uniunii în legătură cu încălcări ale principiilor statului de drept care afectează deja sau riscă să afecteze punerea în aplicare în Ungaria a altor programe de cheltuieli finanțate de la bugetul Uniunii într-un mod suficient de direct. Prin urmare, aplicarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2021/241 nu ar permite Comisiei să protejeze în mod mai eficace bugetul Uniunii în acest caz.

Având în vedere toate cele de mai sus, nicio altă procedură prevăzută în dreptul Uniunii nu ar permite Comisiei să protejeze bugetul Uniunii într-un mod mai eficace decât procedura prevăzută la articolul 6 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092.

Impactul potențial al încălcărilor identificate asupra bunei gestiuni financiare a bugetului Uniunii sau asupra protecției intereselor financiare ale Uniunii este considerat a fi deosebit de semnificativ, având în vedere că aceste încălcări sunt legate în mod intrinsec de procesul în cadrul căruia Ungaria utilizează fondurile Uniunii, în sensul că încălcările constau în funcționarea necorespunzătoare a autorităților publice care decid cu privire la atribuirea contractelor finanțate din bugetul Uniunii. De asemenea, dacă încălcările identificate sunt corelate cu limitele și obstacolele din calea detectării, a investigării și a corectării fraudelor, identificate ca motive suplimentare legate de activitatea de investigare și de urmărire penală, precum și de cadrul anticorupție, impactul poate fi considerat și mai semnificativ.

Având în vedere natura constatărilor referitoare la achizițiile publice, măsurile adecvate care ar trebui să fie adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 (denumite în continuare măsurile adecvate) ar trebui să vizeze finanțarea din partea Uniunii care este executată în principal prin intermediul achizițiilor publice. Auditurile Comisiei care au identificat procedurile de achiziții publice deficiente și neconforme au acoperit domeniul politicii de coeziune și, în pofida faptului că impactul respectivelor deficiențe și nereguli asupra bugetului Uniunii a fost corectat din punct de vedere financiar la aplicarea normelor politicii de coeziune, aceste audituri demonstrează incapacitatea, eșecul sau lipsa de voință cu caracter sistemic a autorităților maghiare de a preveni deciziile care contravin legislației aplicabile în ceea ce privește achizițiile publice și conflictele de interese și, astfel, de a face față în mod adecvat riscurilor de corupție.

Programele care urmează să fie protejate prin măsurile adecvate menționate ar trebui să fie în mod prioritar programele din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 care se preconizează că vor fi implementate în principal prin intermediul achizițiilor publice, prin analogie cu modul în care Ungaria a implementat programele echivalente în cadrul financiar multianual 2014-2020. Programele vizate sunt Programul operațional pentru eficiență de mediu și energetică Plus, Programul operațional integrat de transport Plus și Programul operațional de dezvoltare teritorială și a așezărilor Plus (denumite în continuare programele în cauză). În ceea ce privește programele în cauză, nivelul de implementare prin intermediul achizițiilor publice este estimat la 85 % spre 90 %.

Măsurile adecvate ar trebui să vizeze, de asemenea, acțiunile din cadrul programelor Uniunii care sunt puse în aplicare în cadrul gestiunii directe și indirecte, pentru care fiduciile de interes public și entitățile deținute de acestea, care sunt considerate entități guvernamentale în înțelesul articolului 2 litera (b) și al articolului 5 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092, pot fi beneficiari sau entități de punere în aplicare. În ceea ce privește încălcările identificate care sunt relevante pentru fiduciile de interes public, toate programele Uniunii puse în aplicare în cadrul gestiunii directe și indirecte ar trebui să fie vizate de măsurile adecvate.

În conformitate cu cerințele în materie de proporționalitate prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092, nivelul adecvat al măsurilor care urmează să fie aplicate ar trebui să fie determinat printr-un procent care să reflecte riscul aferent pentru bugetul Uniunii.

Având în vedere gravitatea, frecvența și durata încălcărilor sistemice identificate în domeniul achizițiilor publice, riscul financiar pentru buna gestiune financiară a bugetului Uniunii poate fi considerat ca fiind foarte semnificativ, justificând, așadar, adoptarea unor măsuri cu un nivel foarte ridicat al impactului financiar.

În conformitate cu articolul 6 alineatul (6) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092, informațiile primite și orice observații formulate de statul membru în cauză, precum și caracterul adecvat al măsurilor de remediere propuse trebuie luate în considerare atunci când se iau decizii cu privire la măsurile adecvate. Prin urmare, măsurile de remediere propuse de Ungaria ar trebui incluse în evaluare.

În cel de al doilea răspuns al său, Ungaria a prezentat 17 măsuri de remediere, ale căror angajamente au fost completate ulterior de o scrisoare transmisă Comisiei la 13 septembrie 2022. Potrivit opiniei Ungariei, acestea ar aborda toate problemele ridicate de Comisie în notificare. Măsurile de remediere propuse sunt:consolidarea prevenirii, a detectării și a corectării nelegalităților și neregulilor legate de execuția fondurilor Uniunii prin intermediul unei Autorități de Integritate nou-înființate;un grup operativ anticorupție;consolidarea cadrului anticorupție;asigurarea transparenței modului în care este utilizat sprijinul Uniunii de către fundațiile de gestionare a activelor de interes public;introducerea unei proceduri specifice în cazul infracțiunilor speciale legate de exercitarea autorității publice sau de gestionarea bunurilor publice;consolidarea mecanismelor de audit și control pentru a garanta utilizarea judicioasă a sprijinului Uniunii;reducerea ponderii procedurilor de atribuire a contractelor cu ofertant unic finanțate din fonduri ale Uniunii;reducerea ponderii procedurilor de atribuire a contractelor cu ofertant unic finanțate din bugetul național;dezvoltarea unui instrument de raportare a ofertelor unice pentru a monitoriza și a raporta cu privire la procedurile de achiziții publice închise cu oferte unice;dezvoltarea sistemului electronic de achiziții publice pentru a spori transparența;elaborarea unui cadru de măsurare a performanței care să evalueze eficiența și rentabilitatea achizițiilor publice;adoptarea unui plan de acțiune pentru creșterea nivelului de concurență în domeniul achizițiilor publice;formarea care urmează să fie oferită microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii cu privire la practicile în materie de achiziții publice;instituirea unei scheme de sprijin pentru compensarea costurilor asociate participării la achizițiile publice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii;aplicarea ARACHNE, instrumentul de notare a riscurilor al Comisiei;consolidarea cooperării cu OLAF; șiadoptarea unui act legislativ care să asigure o mai mare transparență a cheltuielilor publice.

Treisprezece dintre măsurile de remediere au stabilit etape-cheie de punere în aplicare care urmau să fie îndeplinite până la 19 noiembrie 2022. Ungaria s-a angajat să informeze Comisia, până la 19 noiembrie 2022 și ulterior la fiecare trei luni, cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de remediere, inclusiv cu privire la angajamentele suplimentare cuprinse în scrisoarea din 13 septembrie 2022. În ceea ce privește patru măsuri de remediere, și anume măsurile de remediere (h) și (l)-(n), Comisia a indicat că nu există etape-cheie de punere în aplicare imediate, întrucât acestea necesită o perioadă de punere în aplicare mai îndelungată, și că va monitoriza punerea lor în aplicare, până la 31 decembrie 2028, în cadrul monitorizării tuturor măsurilor de remediere, pe baza raportării trimestriale la care s-a angajat Ungaria prin scrisoarea sa din 19 noiembrie 2022.

În general, Ungaria s-a angajat, în cel de al doilea răspuns al său, să ia măsurile de remediere propuse pentru a aborda în mod necondiționat problemele ridicate în notificare și să mențină în vigoare, fără nicio limită de timp, atât măsurile respective, cât și legislația conexă, precum și să asigure respectarea în mod corespunzător a normelor prevăzute.

După cum se precizează în expunerea de motive care însoțește propunerea Comisiei, Comisia a considerat că măsurile de remediere propuse, luate împreună, ar fi, în principiu, capabile să abordeze problemele legate de neregulile, deficiențele și punctele slabe sistemice din domeniul achizițiilor publice, riscurile de conflicte de interese și preocupările legate de fiduciile de interes public, precum și motivele suplimentare privind investigarea, urmărirea penală și cadrul anticorupție, cu condiția ca toate măsurile să fie puse în aplicare în mod corect și eficace.

Cu toate acestea, Comisia a adăugat, de asemenea, că normele de punere în aplicare detaliate referitoare la măsurile de remediere propuse nu au fost încă stabilite, în special modul în care vor fi transpuse elementele-cheie ale măsurilor în textele juridice efective care urmează să fie adoptate pentru punerea în aplicare a măsurilor de remediere. Având în vedere că mai multe dintre problemele identificate în Ungaria nu se referă numai la modificări ale cadrului juridic, ci, mai important, la transpunerea concretă în practică a modificărilor, aceasta din urmă necesitând un interval de timp mai lung pentru a produce rezultate tangibile, în așteptarea punerii în aplicare a cel puțin elementelor-cheie ale unora dintre măsurile de remediere la momentul propunerii Comisiei, astfel cum se specifică în calendarele aferente măsurilor de remediere, transmise de Ungaria în cel de-al doilea răspuns, persistă un risc pentru bugetul Uniunii. În așteptarea intrării în vigoare a principalelor texte legislative care ar urma să pună în aplicare multe dintre măsurile de remediere propuse și ținând seama de evaluarea cuprinsă în expunerea de motive care însoțește propunerea Comisiei, precum și de posibilitatea ca măsurile să nu fie puse în aplicare în mod corect sau ca eficacitatea lor să fie diminuată în detaliile măsurilor, Comisia a estimat că nivelul de risc pentru bugetul Uniunii corespunde unui procent de 65 % din programul în cauză, și anume, cu 5 puncte procentuale mai puțin decât riscul estimat în absența unor măsuri de remediere. Prin urmare, Comisia a propus Consiliului să adopte măsuri adecvate în temeiul articolului 6 alineatul (9) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092.

Având în vedere că Ungaria se angajase să ia măsuri de remediere pentru a remedia situația în conformitate cu un calendar detaliat și că Comisia a considerat că măsurile de remediere propuse, luate împreună, dacă sunt specificate și puse în aplicare corect în conformitate cu calendarul detaliat respectiv, ar putea, în principiu, să fie în măsură să soluționeze problemele, Consiliul a decis, la 13 octombrie 2022, în urma unei cereri din partea Ungariei, că există circumstanțe excepționale în temeiul articolului 6 alineatul (10) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 care sunt suficiente pentru a prelungi cu încă două luni termenul de adoptare a deciziei de punere în aplicare, astfel încât Comisia și Consiliul să aibă suficient timp pentru a evalua adoptarea și punerea în aplicare efectivă a măsurilor de remediere, ținând seama de numărul lor ridicat, precum și de complexitatea lor tehnică.

Pentru a respecta termenele stabilite în etapele-cheie de punere în aplicare, Ungaria a procedat la adoptarea mai multor acte legislative între sfârșitul lunii septembrie 2022 și începutul lunii octombrie. Au fost necesare discuții suplimentare intense între autoritățile maghiare și serviciile Comisiei, în încercarea de a garanta faptul că aceste acte vor fi pe deplin aliniate la măsurile de remediere și că vor fi eficace. Ca urmare a acestor discuții, la 15 noiembrie 2022 guvernul Ungariei a prezentat Adunării Naționale un așa-numit pachet de servicii, cu o serie de propuneri de modificare a textelor juridice care au fost adoptate la sfârșitul lunii septembrie 2022 și începutul lunii octombrie.Pachetul de servicii este alcătuit din două proiecte de lege, unul (T/2033) spre adoptare în conformitate cu procedura ordinară, pentru care votul final a avut loc la 22 noiembrie 2022, iar celălalt (T/2032) spre adoptare în conformitate cu procedura aplicabilă legilor organice (care necesită o majoritate de două treimi), pentru care votul final a avut loc la 7 decembrie 2022. Adunarea Națională a adoptat ambele acte. Prin scrisorile transmise Comisiei la 19 noiembrie, la 26 noiembrie, 6 decembrie și 7 decembrie 2022, Ungaria a informat Comisia cu privire la măsurile luate pentru a pune în aplicare a angajamentele asumate anterior.

La 30 noiembrie 2022, Comisia a publicat o Comunicare privind măsurile de remediere notificate de Ungaria, furnizând Consiliului o evaluare a caracterului adecvat al măsurilor de remediere adoptate de Ungaria începând cu 19 noiembrie 2022. În urma unei solicitări adresate de Consiliu la 6 decembrie 2022, Comisia a furnizat, la 9 decembrie 2022, o evaluare actualizată privind măsurile suplimentare luate de Ungaria până la 7 decembrie 2022. Comunicarea Comisiei din 30 noiembrie 2022 și evaluarea actualizată din 9 decembrie 2022, împreună cu expunerea de motive care însoțește propunerea Comisiei, constituie baza pentru deliberările din cadrul Consiliului.

Sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 pentru adoptarea unor măsuri adecvate de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria.

Măsurile de remediere propuse de Ungaria în temeiul articolului 6 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 nu sunt pe deplin adecvate pentru a răspunde constatărilor prezentate în notificarea Comisiei care a fost trimisă Ungariei la 27 aprilie 2022.

Un procent de 55 % din angajamentele bugetare aferente următoarelor programe operaționale din cadrul politicii de coeziune, odată aprobate, se suspendă:

Programul operațional pentru eficiență de mediu și energetică Plus;

Programul operațional integrat pentru transporturi Plus;

Programul operațional de dezvoltare teritorială și a așezărilor Plus.

În cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii prin gestiune directă sau indirectă în temeiul articolului 62 alineatul (1) literele (a) și (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, nu se asumă niciun angajament juridic cu nicio fiducie de interes public constituită în temeiul Legii maghiare IX din 2021 și cu nicio entitate deținută de o astfel de fiducie de interes public.

Ungaria informează Comisia până la 16 martie 2023 și ulterior la fiecare trei luni cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de remediere la care Ungaria s-a angajat prin cel de al doilea răspuns al său, inclusiv a angajamentelor suplimentare incluse în scrisoarea Ungariei din 13 septembrie 2022.

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării sale.

Prezenta decizie se adresează Ungariei.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2022.Pentru ConsiliuPreședinteleM. Bek