Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

În Comunicarea sa din 9 martie 2021 intitulată Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital (denumită în continuare Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală), Comisia și-a prezentat viziunea pentru 2030 de a acorda mai multă putere de acțiune cetățenilor și întreprinderilor prin intermediul transformării digitale (denumită în continuare deceniul digital). Calea Uniunii către transformarea digitală a economiei și a societății ar trebui să cuprindă suveranitatea digitală într-un mod deschis, respectarea drepturilor fundamentale, statul de drept și democrația, incluziunea, accesibilitatea, egalitatea, durabilitatea, reziliența, securitatea, îmbunătățirea calității vieții, disponibilitatea serviciilor și respectarea drepturilor și a aspirațiilor cetățenilor. Ar trebui să contribuie la o economie și o societate dinamice, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și echitabile în Uniune.

Transformarea digitală nu este posibilă fără a se acorda un sprijin puternic științei, cercetării, dezvoltării și comunității științifice, care reprezintă forțele motrice ale revoluției tehnologice și digitale. În plus, întrucât gradul de digitalizare a economiei sau a societății este un element esențial care stă la baza rezilienței economice și societale, precum și un factor de influență mondială, este necesar în cadrul acțiunii internaționale a Uniunii să fie structurată gama largă a cooperării existente în concordanță cu pilonii deceniului digital. Necesitatea unei astfel de structurări se reflectă și în Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 1 decembrie 2021 intitulată The Global Gateway, prin care Uniunea intenționează să contribuie la reducerea deficitului de investiții la nivel mondial, pe baza unei abordări democratice și axate pe valori, care să promoveze parteneriate transparente și de înaltă calitate pentru a răspunde nevoilor mondiale în materie de dezvoltare a infrastructurii.

Într-o declarație din 25 martie 2021, membrii Consiliului European au considerat Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală ca fiind un pas în direcția trasării dezvoltării digitale a Uniunii pentru următorul deceniu și au confirmat viziunea stabilită în Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală, inclusiv ideea unui program de politici cu o structură de guvernanță eficace care să faciliteze punerea în aplicare a proiectelor multinaționale care sunt necesare pentru transformarea digitală a Uniunii în domenii critice. De asemenea, aceștia au invitat Comisia să extindă setul de instrumente de politică ale Uniunii pentru transformarea digitală, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, și să utilizeze toate instrumentele disponibile din politicile din domeniul industrial, comercial și cel al concurenței, al competențelor și educației și al cercetării și inovării, precum și instrumentele de finanțare pe termen lung pentru a facilita transformarea digitală.

Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital (denumită în continuare Declarația europeană) va plasa oamenii în centrul transformării digitale, urmărește să promoveze principii pentru transformarea digitală în conformitate cu valorile europene partajate și cu dreptul european și este destinată să contribuie la realizarea obiectivelor generale ale prezentei decizii. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să țină seama de principiile și drepturile digitale prevăzute în Declarația europeană atunci când cooperează în vederea realizării obiectivelor generale stabilite în prezenta decizie.

După cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei din 5 mai 2021 intitulată Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei, este necesar ca Uniunea să identifice sistemele de tehnologii critice și sectoarele strategice, să abordeze deficiențele strategice și dependențele cu grad ridicat de risc care ar putea duce la deficite de aprovizionare sau la riscuri în materie de securitate cibernetică și să promoveze transformarea digitală. Acest lucru subliniază faptul că este important ca statele membre să își unească forțele și să sprijine eforturile industriei de a aborda dependențele respective și de a dezvolta capacitățile strategice necesare. Acest lucru reprezintă, de asemenea, un răspuns la analiza Comisiei prevăzută în Comunicarea din 8 septembrie 2021 intitulată Raportul pe 2021 de analiză prospectivă strategică – Capacitatea și libertatea de acțiune a UE. În cadrul Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului și al pregătirii planurilor naționale de redresare și reziliență, Comisia a încurajat statele membre să își coordoneze eforturile în vederea, între altele, a elaborării proiectelor multinaționale în domeniul digital.Experiența respectivă a evidențiat necesitatea ca Comisia să sprijine eforturile de coordonare ale statelor membre și ca Uniunea să aibă mecanisme de punere în aplicare care să faciliteze investițiile comune, pentru ca proiectele multinaționale să fie elaborate. Împreună cu alte inițiative ale Comisiei, cum ar fi Observatorul UE pentru tehnologiile critice, menționat în Comunicarea Comisiei din 22 februarie 2021 intitulată Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială, ar trebui instituită o structură de guvernanță de punere în aplicare a busolei pentru dimensiunea digitală, care ar trebui să contribuie la identificarea dependențelor strategice digitale actuale și potențial viitoare ale Uniunii și ar trebui să contribuie la consolidarea suveranității digitale a Uniunii într-un mod deschis.

În Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată Pactul verde european, Comisia a subliniat faptul că Uniunea ar trebui să valorifice potențialul transformării digitale, care este un factor cheie pentru realizarea obiectivelor Pactului verde european. Uniunea ar trebui să promoveze transformarea digitală necesară și să investească în aceasta, întrucât tehnologiile digitale și noile metode și procese sunt factori esențiali pentru realizarea obiectivelor de durabilitate ale Pactului verde european, ale Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și ale obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite în multe sectoare diferite. Tehnologiile digitale, cum ar fi inteligența artificială, tehnologia 5G și 6G, blockchainul, tehnologia de tip cloud și de tip edge computing și internetul obiectelor, ar trebui să accelereze și să sporească la maximum impactul politicilor de combatere a schimbărilor climatice și de protecție a mediului, inclusiv prin cicluri de viață durabile. Alături de navigarea și localizarea prin satelit, digitalizarea oferă, de asemenea, noi oportunități pentru monitorizarea de la distanță a poluării aerului și a apei, precum și pentru monitorizarea și optimizarea modului în care sunt utilizate energia și resursele naturale. Uniunea are nevoie de un sector digital care să pună durabilitatea în centrul acțiunii sale, inclusiv în lanțul său de aprovizionare, împiedicând dependența excesivă de materiile prime critice, asigurându-se că infrastructurile și tehnologiile digitale devin, într-un mod care poate fi verificat, mai durabile, regenerabile și eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, și contribuind la o economie și o societate circulare durabile și neutre din punct de vedere climatic, în conformitate cu Pactul verde european.

Politicile și investițiile legate de infrastructura digitală ar trebui să urmărească asigurarea unei conectivități incluzive și accesibile tuturor și pretutindeni în Uniune, care să permită accesul la internet, pentru a elimina decalajul digital din întreaga Uniune, acordând o atenție deosebită decalajului între diferitele zone geografice.

Măsurile prevăzute în Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală ar trebui să fie puse în aplicare pentru a intensifica acțiunile prevăzute în strategia prezentată în Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată Conturarea viitorului digital al Europei și pe baza instrumentelor existente ale Uniunii, cum ar fi programele în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune, stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului, și în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului, și pe baza Regulamentelor (UE) 2021/523, (UE) 2021/690, (UE) 2021/694, (UE) 2021/695 și (UE) 2021/1153 ale Parlamentului European și ale Consiliului și pe baza fondurilor alocate transformării digitale în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241. Prezenta decizie ar trebui să instituie un program de politică pentru 2030 privind deceniul digital pentru a realiza, a accelera și a modela o transformare digitală de succes a economiei și a societății Uniunii.

Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie în cadrul reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern din 17 noiembrie 2017, la Göteborg, Suedia, solicită să fie respectat dreptul de a avea acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la comunicații digitale, precum și dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de calitate.

Pentru a urma traiectoria Uniunii în ceea ce privește ritmul transformării digitale, ar trebui stabilite ținte digitale la nivelul Uniunii. Respectivele ținte digitale ar trebui să fie legate de domenii concrete în care ar trebui să fie realizate progrese în mod colectiv în cadrul Uniunii. Țintele digitale urmează cele patru puncte cardinale identificate în Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală ca fiind domeniile esențiale pentru transformarea digitală a Uniunii: competențele digitale, infrastructurile digitale, digitalizarea întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice.

Prezenta decizie nu aduce atingere articolelor 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Competențele digitale, de bază și avansate, precum și alte competențe, inclusiv în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (ȘTIM), sunt esențiale pentru a accelera adaptarea industriei din Uniune la schimbările structurale. Se intenționează ca cetățenii autonomi și capabili din punct de vedere digital, inclusiv cei cu dizabilități, să poată profita de oportunitățile oferite de deceniul digital. Pentru a urmări acest obiectiv, ar trebui să se pună accentul pe educație pentru a se asigura că membrii comunității educației, în special profesorii, sunt formați, calificați și dotați în mod adecvat pentru a utiliza cu eficacitate tehnologia în metodele lor de predare și pot preda tehnologiile digitale în vederea asigurării unei mai bune pregătiri a elevilor și studenților pentru intrarea pe piața forței de muncă pe termen scurt și mai lung. Educația și formarea digitală ar trebui, de asemenea, să sporească atractivitatea Uniunii pentru profesioniștii cu înalte calificări care au dobândit competențe digitale avansate și disponibilitatea lor pe piața forței de muncă din Uniune.Indicele economiei și societății digitale (DESI) pe 2021, publicat de Comisie, arată că, chiar și înainte de pandemia de COVID-19, întreprinderile din Uniune, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), întâmpinau dificultăți în a găsi profesioniști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în număr suficient. Prin urmare, formarea și educația digitală ar trebui să sprijine toate acțiunile menite să asigure faptul că forța de muncă este dotată cu competențele actuale și viitoare necesare, sprijinind mobilizarea tuturor părților interesate relevante și oferirea de stimulente acestora în vederea sporirii la maximum a impactului investițiilor în îmbunătățirea competențelor existente (actualizarea competențelor) și în formarea având ca scop dobândirea de noi competențe (reconversia profesională), precum și în învățarea pe tot parcursul vieții în rândul populației active pentru a se garanta că se profită pe deplin de oportunitățile pe care le prezintă digitalizarea industriei și a serviciilor. Ar trebui totodată încurajată formarea digitală nonformală oferită de angajatori sub forma învățării prin practică. De asemenea, educația și formarea vor oferi stimulente concrete pentru carieră, astfel încât să se evite și să se elimine diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește oportunitățile și tratamentul.

O infrastructură digitală durabilă pentru conectivitate, microelectronica și capacitatea de prelucrare a volumelor mari de date sunt factori esențiali pentru obținerea de avantaje de pe urma digitalizării, pentru viitoarele evoluții tehnologice și pentru poziția de lider a Uniunii în domeniul digital. În conformitate cu comunicarea Comisiei din 30 iunie 2021 intitulată O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE - Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040, este nevoie de o conectivitate fiabilă, rapidă și sigură pentru toți și pretutindeni în Uniune, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, cum ar fi insulele, regiunile montane și slab populate, precum și regiunile ultraperiferice. Nevoile societății în ceea ce privește convergența lărgimii de bandă pentru încărcare și pentru descărcare sunt în continuă creștere. Până în 2030, rețelele cu viteze la nivel de gigabit ar trebui să devină disponibile pentru cei care au nevoie sau doresc să aibă o astfel de capacitate. Toți utilizatorii finali din Uniune ar trebui să poată utiliza servicii la nivel de gigabit furnizate de rețele într-un punct fix până la punctul terminus al rețelei. În plus, toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de o rețea fără fir de mare viteză de ultimă generație, cu o performanță cel puțin echivalentă cu 5G. Toți actorii de pe piață care beneficiază de transformarea digitală ar trebui să își asume responsabilitățile sociale care le revin și să contribuie în mod echitabil și proporțional la bunurile, serviciile și infrastructurile publice în avantajul tuturor cetățenilor din Uniune.

Neutralitatea tehnologică, care este prevăzută în Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului, este un principiu care ar trebui să ghideze politicile Uniunii și pe cele naționale pentru infrastructura de conectivitate digitală cu cea mai înaltă performanță, reziliență, securitate și durabilitate, pentru a se bucura de prosperitate. Prin urmare, toate tehnologiile și sistemele de transmisie care pot contribui la realizarea conectivității la nivel de gigabit, inclusiv progresele actuale și viitoare în materie de fibre, sateliți, 5G sau orice alt ecosistem viitor și Wi-Fi de ultimă generație, ar trebui să fie tratate în mod egal atunci când au performanțe de rețea echivalente.

Semiconductorii sunt extrem de importanți pentru majoritatea lanțurilor valorice strategice esențiale și se prevede o creștere în viitor a cererii pentru aceștia față de prezent, în special în domeniile tehnologice cele mai inovatoare. Întrucât semiconductorii sunt esențiali pentru economia digitală, ei sunt și factori esențiali pentru tranziția către durabilitate, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Pactului verde european. Semiconductorii cu o amprentă energetică redusă contribuie, de asemenea, la poziționarea Uniunii ca lider în domeniul tehnologiilor digitale durabile. Se intenționează consolidarea rezilienței lanțului valoric al semiconductorilor și a capacității de producție a acestora (inclusiv în ceea ce privește materialele, echipamentele, proiectarea, fabricarea, prelucrarea și ambalarea), printre altele prin construirea unei infrastructuri inovatoare la scară largă în conformitate cu dreptul Uniunii în materie de durabilitatea mediului. De exemplu, capacitatea cuantică și semiconductorii cu consum redus de energie sunt factori esențiali pentru realizarea neutralității climatice a nodurilor periferice extrem de sigure care garantează accesul la servicii de date cu latență redusă, indiferent de localizarea utilizatorilor.

Dincolo de rolul de factori determinanți, tehnologiile existente și viitoare se vor afla în centrul noilor produse, al noilor procese de fabricație și al noilor modele de afaceri bazate pe schimbul echitabil și sigur de date în economia datelor, asigurând totodată protecția efectivă a confidențialității și a datelor cu caracter personal. Transformarea întreprinderilor depinde de capacitatea lor de a adopta noi tehnologii digitale cu celeritate și în mod cuprinzător, inclusiv în ecosistemele industriale și de servicii rămase în urmă în prezent. Această transformare este deosebit de importantă pentru IMM-uri, care se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește adoptarea soluțiilor digitale.

Statele membre sunt încurajate să aplice principiul doar o singură dată în cadrul administrației lor publice, încurajând reutilizarea datelor, în conformitate cu normele de protecție a datelor, astfel încât cetățenilor sau întreprinderilor să nu le revină nicio sarcină suplimentară.

Viața democratică și serviciile publice esențiale depind și ele într-o foarte mare măsură de tehnologiile digitale. Fiecare cetățean și fiecare întreprindere ar trebui să fie în măsură să interacționeze digital cu administrațiile publice. Mai mulți parametri ai unor astfel de interacțiuni, inclusiv orientarea către utilizator și transparența, ar trebui să fie monitorizați în DESI. Serviciile publice esențiale, inclusiv dosarele electronice de sănătate, ar trebui să fie pe deplin accesibile în mod voluntar, ca mediu digital de cel mai bun tip, care să ofere servicii și instrumente ușor de utilizat, eficace, fiabile și personalizate, cu standarde ridicate de securitate și confidențialitate. Astfel de servicii publice esențiale ar trebui să includă și serviciile care sunt relevante pentru evenimentele majore din viața persoanelor fizice, cum ar fi pierderea sau găsirea unui loc de muncă, efectuarea studiilor, deținerea unui autovehicul sau conducerea acestuia, sau începerea unei afaceri, precum și pentru persoanele juridice în viața lor profesională. Cu toate acestea, ar trebui menținută accesibilitatea offline a serviciilor pe durata tranziției către instrumentele digitale.

Tehnologiile digitale ar trebui să contribuie la obținerea unor rezultate mai ample la nivel de societate, care să nu se limiteze la sfera digitală, ci să aibă efecte pozitive asupra vieții de zi cu zi și a stării de bine a cetățenilor. Pentru a avea succes, transformarea digitală ar trebui să se desfășoare în paralel cu îmbunătățiri în ceea ce privește democrația, buna guvernanță, incluziunea socială și servicii publice mai eficiente.

Comisia ar trebui să revizuiască țintele digitale și definițiile relevante până în iunie 2026 pentru a evalua dacă acestea îndeplinesc în continuare nivelul ridicat de ambiție al transformării digitale. Comisia ar trebui să poată propune, atunci când consideră necesar, modificarea țintelor digitale pentru a aborda evoluțiile tehnice, economice și societale, în special în domeniul economiei datelor, al durabilității și al securității cibernetice.

În cazul în care se folosesc fonduri publice, este esențial să se obțină o valoare maximă pentru societate și întreprinderi. Prin urmare, finanțarea publică ar trebui să vizeze asigurarea accesului deschis și nediscriminatoriu la rezultatele proiectelor finanțate, cu excepția cazului în care se consideră oportun să se acționeze altfel, în situații justificate și proporționale.

Progresul armonios, incluziv și constant în direcția transformării digitale și a realizării țintelor digitale în Uniune necesită o formă de guvernanță cuprinzătoare, robustă, fiabilă, flexibilă și transparentă, bazată pe o cooperare și o coordonare strânsă între Parlamentul European, Consiliu, Comisie și statele membre. Un mecanism adecvat ar trebui să asigure coordonarea convergenței, schimbul de bune practici, precum și coerența și eficacitatea politicilor și măsurilor la nivelul Uniunii și la nivel național și ar trebui de asemenea să încurajeze activarea unor sinergii adecvate între fondurile Uniunii și cele naționale, precum și între diferitele inițiative și programe ale Uniunii. În acest scop, Comisia ar putea oferi orientări și sprijin statelor membre în privința utilizării optime a celor mai adecvate tipuri de sinergii. În acest scop, este necesar să se prevadă dispoziții privind un mecanism de monitorizare și cooperare pentru punerea în aplicare a busolei pentru dimensiunea digitală. Un astfel de mecanism ar trebui să țină seama de diversitatea situațiilor dintre statele membre și din interiorul acestora, ar trebui să fie proporțional, în special în ceea ce privește sarcina administrativă, și ar trebui să permită statelor membre să urmeze un nivel mai ridicat de ambiție atunci când își stabilesc obiectivele naționale.

Mecanismul de monitorizare și cooperare pentru punerea în aplicare a busolei pentru dimensiunea digitală ar trebui să includă un sistem îmbunătățit de monitorizare pentru a identifica lacunele de la nivelul capacităților digitale strategice ale Uniunii. Acesta ar trebui să includă, de asemenea, un mecanism de raportare, printre altele, cu privire la progresele înregistrate în realizarea țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, precum și cu privire la situația mai generală a conformării cu obiectivele generale stabilite în prezenta decizie. De asemenea, acesta ar trebui să instituie un cadru de cooperare între Comisie și statele membre pentru identificarea soluțiilor care să abordeze punctele slabe și pentru a propune acțiuni specifice pentru o remediere eficientă.

DESI ar trebui să fie integrat în raportul privind stadiul deceniului digital (denumit în continuare raportul privind deceniul digital) și ar trebui să fie utilizat pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția realizării țintelor digitale. O astfel de monitorizare ar trebui să includă o analiză a indicatorilor care măsoară progresele înregistrate la nivelul statelor membre, a politicilor și inițiativelor naționale care vizează realizarea obiectivelor generale ale prezentei decizii și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, precum și analize orizontale și tematice care să urmărească transformarea digitală a economiilor din Uniune și o clasificare a progreselor înregistrate de statele membre în acest sens. În special, dimensiunile și indicatorii DESI ar trebui să fie aliniați la țintele digitale stabilite în prezenta decizie. Pentru fiecare țină digitală, ar trebui să fie stabiliți indicatori-cheie de performanță în actele de punere în aplicare care urmează să fie adoptate de Comisie. Indicatorii-cheie de performanță ar trebui să fie actualizați atunci când este necesar pentru a asigura o monitorizare eficace continuă și pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice. Mecanismul de colectare a datelor în statele membre ar trebui consolidat, după caz, pentru a prezenta situația detaliată a progreselor înregistrate în direcția realizării țintelor digitale, precum și informații privind politicile, programele și inițiativele relevante la nivel național și ar trebui să includă, după caz, date dezagregate în funcție de gen și de regiune, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu cel intern.Pe baza revizuirilor sale și în cazul în care este oportun, Comisia ar trebui să pregătească, după consultarea statelor membre, un grafic pentru nevoile viitoare în materie de colectare a datelor. Pentru stabilirea DESI, Comisia ar trebui să se bazeze în mare măsură pe statisticile oficiale colectate în cadrul diferitelor anchete ale Uniunii privind societatea informațională în temeiul Regulamentelor (UE) 2019/1700 și (UE) 2019/2152 ale Parlamentului European și ale Consiliului. Comisia ar trebui să utilizeze studii specifice pentru a colecta date pentru indicatorii relevanți care nu sunt măsurați în anchetele Uniunii, nici colectați prin alte exerciții de raportare, cum ar fi în cadrul strategiei prezentate prin Comunicarea Comisiei din 25 iunie 2008 intitulată Gândiți mai întâi la scară mică: Prioritate pentru IMM-uri, Un Small Business Act pentru Europa, inclusiv evaluarea sa anuală a performanțelor IMM-urilor. Definițiile legate de țintele digitale în conformitate cu prezenta decizie nu constituie precedente pentru indicatorii-cheie de performanță și nu împiedică în niciun fel măsurarea viitoare a progreselor înregistrate cu privire la țintele respective prin intermediul indicatorilor-cheie de performanță.

Pentru a informa colegiuitorii cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală în Uniune, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual privind deceniul digital, care să conțină o imagine de ansamblu și o analiză a transformării digitale a Uniunii, precum și o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele generale ale prezentei decizii și țintele digitale pentru perioada până în 2030. Raportul privind deceniul digital, în special DESI, ar trebui să contribuie la semestrul european, inclusiv la aspectele legate de Mecanismul de redresare și reziliență, în timp ce politicile, măsurile și acțiunile recomandate incluse în raportul privind deceniul digital ar trebui să vină în completarea recomandărilor specifice fiecărei țări.

Începând din 2019, DESI a inclus Tabloul de bord privind femeile în domeniul digital, care evaluează performanța statelor membre în ceea ce privește utilizarea internetului, competențele utilizatorilor de internet, precum și competențele de specialitate și ocuparea forței de muncă, pe baza a 12 indicatori. Includerea Tabloului de bord privind femeile în domeniul digital în raportul privind deceniul digital ar trebui să permită monitorizarea decalajului de gen în sectorul digital.

În special, Comisia ar trebui să prezinte în raportul său privind deceniul digital nivelul de eficiență cu care obiectivele generale ale prezentei decizii au fost puse în aplicare în politici, măsuri sau acțiuni, precum și la progresele înregistrate în direcția realizării țintelor digitale, detaliind gradul de progrese înregistrate de Uniune în raport cu traiectoriile preconizate pentru fiecare țintă, evaluarea eforturilor necesare pentru realizarea fiecărei ținte, inclusiv lacunele în materie de investiții în capacitățile digitale și inovare, precum și sensibilizarea cu privire la acțiunile necesare pentru sporirea suveranității digitale într-un mod deschis. Raportul ar trebui să includă, de asemenea, o evaluare a punerii în aplicare a propunerilor de reglementare relevante, precum și o evaluare a acțiunilor întreprinse la nivelul Uniunii și al statelor membre.

Pe baza acestei evaluării Comisiei, raportul ar trebui să includă politici, măsuri și acțiuni specifice recomandate. Atunci când recomandă politici, măsuri sau acțiuni în cadrul raportului, Comisia ar trebui să țină seama de cele mai recente date disponibile, de angajamentele comune asumate, de politicile și măsurile definite de statele membre, precum și de progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunile recomandate identificate în rapoartele anterioare și abordate prin intermediul mecanismelor de cooperare. În plus, Comisia ar trebui să țină seama de diferențele dintre statele membre la nivel individual în ceea ce privește potențialul de a contribui la țintele digitale, precum și de politicile, măsurile și acțiunile deja instituite și considerate adecvate pentru realizarea țintelor respective, chiar dacă efectele acestora nu s-au materializat încă.

Pentru a se garanta realizarea obiectivelor generale ale prezentei decizii și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, precum și că toate statele membre contribuie în mod efectiv în acest scop, conceperea și punerea în aplicare a mecanismului de monitorizare și cooperare ar trebui să asigure schimbul de informații și de bune practici printr-un dialog constructiv și incluziv între statele membre și Comisie. Comisia ar trebui să se asigure că Parlamentul European este informat în timp util cu privire la rezultatul dialogului.

Împreună cu statele membre, Comisia ar trebui să stabilească traiectorii preconizate pentru ca Uniunea să realizeze țintele digitale stabilite în prezenta decizie. Traiectoriile preconizate respective ar trebui, în cazurile în care acest lucru este posibil, să fie transformate de statele membre în traiectorii naționale preconizate și, după caz, să țină seama în mod corespunzător de dimensiunea regională. Potențialul diferit și punctele de plecare diferite ale fiecărui stat membru în ceea ce privește contribuția la țintele digitale ar trebui să fie luate în considerare și reflectate în traiectoriile naționale preconizate. Traiectoriile naționale preconizate ar trebui să contribuie la evaluarea progreselor înregistrate în timp la nivelul Uniunii și la nivel național.

Pentru a se asigura o cooperare eficace și efectivă între Comisie și statele membre, statele membre ar trebui să prezinte Comisiei foi de parcurs strategice naționale privind deceniul digital pentru perioada premergătoare anului 2030 (denumite în continuare foile de parcurs naționale) în care să propună, în cazurile în care acest lucru este posibil și măsurabil la nivel național, traiectorii naționale preconizate și să descrie toate instrumentele planificate, adoptate sau puse în aplicare cu scopul de a contribui la realizarea, la nivelul Uniunii, a obiectivelor generale și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie. Statele membre ar trebui să poată include în foile lor de parcurs naționale informații privind politicile, măsurile și acțiunile care trebuie să fie întreprinse la nivel regional. Foile de parcurs naționale ar trebui elaborate după consultarea principalelor părți interesate, cum ar fi organizațiile profesionale, inclusiv reprezentanții IMM-urilor, partenerii sociali și societatea civilă, inclusiv persoanele în vârstă și tineretul, precum și reprezentanții locali și regionali, și ar trebui să fie un instrument esențial pentru coordonarea politicilor statelor membre și pentru asigurarea predictibilității pentru piață. Statele membre ar trebui să țină seama de inițiativele sectoriale relevante, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, și să favorizeze corelarea cu acestea. Angajamentul unui stat membru de a furniza o foaie de parcurs națională pentru a contribui la realizarea țintelor digitale la nivelul Uniunii nu împiedică în niciun fel același statul membru să conceapă și să pună în aplicare strategii la nivel național sau regional, nici să se specializeze în anumite domenii industriale sau digitale.

În cursul ciclului de cooperare dintre Comisie și statele membre, statele membre ar putea propune adaptări ale foilor lor de parcurs naționale pentru a ține seama de evoluția transformării digitale la nivelul Uniunii și la nivel național și pentru a oferi un răspuns, în special, la politicile, măsurile și acțiunile recomandate de Comisie. Pentru a promova o abordare coerentă și comparabilă între statele membre și pentru a facilita pregătirea foilor de parcurs naționale ale acestora, Comisia ar trebui să ofere orientări care să stabilească mai în detaliu elementele-cheie ale structurii unei foi de parcurs naționale și, în special, elementele comune pe care ar trebui să le includă toate foile de parcurs naționale. Orientările ar trebui să prevadă de asemenea o abordare generală care să fie urmată de statele membre atunci când își elaborează traiectoriile naționale preconizate.

Mecanismul de cooperare și monitorizare dintre Comisie și statele membre ar trebui să debuteze cu o evaluare a foilor lor de parcurs naționale și ar trebui să se bazeze pe datele furnizate și pe evaluarea efectuată în raportul privind deceniul digital, precum și pe feedbackul primit de la părțile interesate relevante, cum ar fi organizațiile profesionale, inclusiv reprezentanții IMM-urilor, partenerii sociali și societatea civilă, precum și reprezentanți locali și regionali.

Calendarul cooperării ar trebui să țină seama de necesitatea de a reflecta rezultatele ciclurilor anterioare ale cooperării, precum și de politicile, măsurile, acțiunile și eventualele adaptări ale foilor de parcurs naționale o dată la doi ani.

Pentru a avansa în direcția realizării țintelor digitale în concordanță cu traiectoriile preconizate, statele membre despre care se consideră, în cadrul raportului, că înregistrează progrese insuficiente într-un anumit domeniu ar trebui să propună ajustări ale politicilor, măsurilor și acțiunilor pe care intenționează să le întreprindă pentru a stimula progresele în acest domeniu critic. În plus, Comisia și statele membre ar trebui să examineze modul în care politicile, măsurile și acțiunile menționate în raportul din anul precedent au fost abordate de statele membre în mod colectiv și individual. Un stat membru ar trebui să poată solicita lansarea unui proces de evaluare inter pares pentru a oferi altor state membre posibilitatea de a formula observații cu privire la propunerile pe care intenționează să le prezinte în foaia sa de parcurs națională, în special în ceea ce privește capacitatea acestora de a realiza o țintă specifică. Comisia ar trebui să faciliteze schimbul de experiență și de bune practici prin intermediul procesului de evaluare inter pares.

Comisia și unul sau mai multe state membre sau cel puțin două state membre ar trebui să poată să își asume angajamente comune cu privire la acțiunile coordonate pe care ar dori să le întreprindă pentru a realiza țintele digitale, pentru a institui proiecte multinaționale și pentru a conveni asupra oricăror alte politici, măsuri și acțiuni la nivelul Uniunii și la nivel național, cu obiectivul de a progresa în direcția respectivelor ținte în concordanță cu traiectoriile preconizate. Un angajament comun este o inițiativă de cooperare, în special cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie. Proiectele multinaționale și consorțiile pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) ar trebui să presupună un minim de trei state membre.

În monitorizarea realizării obiectivelor generale și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, Comisia și statele membre au obligația de a coopera în mod loial, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Prin urmare, este necesar ca orice cerere de cooperare formulată de Comisie să fie urmată de acțiuni corespunzătoare din partea statelor membre, în special în cazul în care există o abatere semnificativă de la traiectoria națională preconizată a unui stat membru sau în cazul în care o astfel de abatere nu a fost abordată timp de o lungă perioadă.

Punerea în aplicare cu eficacitate a politicilor, a măsurilor și a acțiunilor recomandate, precum și a foilor de parcurs naționale și a adaptărilor acestora este esențială pentru realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie. Desfășurarea unui dialog structurat cu fiecare stat membru este considerată esențială pentru a orienta și a sprijini statele membre respective în identificarea și punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru înregistrarea de progrese în direcția traiectoriilor lor naționale preconizate, în special în cazul în care statele membre consideră că este necesar să își adapteze foile de parcurs naționale pe baza politicilor, a măsurilor sau a acțiunilor recomandate de Comisie. Comisia ar trebui să informeze în mod corespunzător Parlamentul European și Consiliul, în special în ceea ce privește procesul și rezultatele dialogului structurat.

Pentru a asigura transparența și participarea publicului, Comisia ar trebui să colaboreze cu toate părțile interesate. În acest scop, Comisia ar trebui să coopereze îndeaproape cu părțile interesate, inclusiv cu societatea civilă și cu actorii privați și publici, cum ar fi organismele de drept public din sectorul educației și formării sau al sănătății, și ar trebui să le consulte cu privire la măsurile de accelerare a transformării digitale la nivelul Uniunii. În procesul de consultare a părților interesate, Comisia ar trebui să fie cât mai incluzivă posibil și să implice organisme care sunt esențiale pentru a promova participarea fetelor și a femeilor la educația digitală și la construirea unor cariere profesionale cu scopul de a promova o abordare cât mai echilibrată posibil din punctul de vedere al genului la punerea în aplicare a foilor de parcurs naționale de către statele membre. Implicarea părților interesate este de asemenea importantă la nivelul statelor membre, în special atunci când își adoptă foile de parcurs naționale și eventualele adaptări ale acestora. Atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, Comisia și statele membre ar trebui să implice organizațiile profesionale, inclusiv reprezentanții IMM-urilor, partenerii sociali și societatea civilă în timp util și în mod proporțional cu resursele disponibile.

Proiectele multinaționale ar trebui să permită intervenții la scară largă în domenii-cheie necesare pentru realizarea țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, în special prin punerea în comun a resurselor din partea Uniunii, a statelor membre și, după caz, a surselor private. Atunci când este necesar pentru realizarea țintelor digitale, statele membre ar trebui să poată implica țările terțe asociate la un program al Uniunii gestionat direct care sprijină transformarea digitală a Uniunii. Proiectele multinaționale ar trebui să fie puse în aplicare în mod coordonat, în strânsă cooperare între Comisie și statele membre. Comisia ar trebui să joace un rol central în accelerarea punerii în aplicare a proiectelor multinaționale prin identificarea proiectelor multinaționale pregătite pentru punere în aplicare printre categoriile de proiecte incluse orientativ într-o anexă la prezenta decizie și în consilierea statelor membre cu privire la alegerea celui mai adecvat mecanism de punere în aplicare existent, la alegerea surselor de finanțare și la combinarea acestora, precum și la alte aspecte strategice legate de punerea în aplicare a proiectelor respective. După caz, Comisia ar trebui să ofere orientări privind înființarea unui EDIC ca mecanism de punere în aplicare. Statele membre care doresc acest lucru pot coopera de asemenea sau pot lua măsuri coordonate în alte domenii decât cele prevăzute în prezenta decizie.

Sprijinul public pentru proiectele multinaționale ar trebui să fie utilizat în special pentru a remedia disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se denatura condițiile de concurență echitabile sau a suprapune sau a exclude finanțările private. Proiectele multinaționale ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară și ar trebui să fie puse în aplicare în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil și cu dreptul național care este în conformitate cu dreptul Uniunii.

Proiectele multinaționale ar trebui să poată atrage și combina, în mod eficient, diverse surse de finanțare din partea Uniunii și a statelor membre și, după caz, finanțare din partea țărilor terțe asociate la un program al Uniunii gestionat direct care sprijină transformarea digitală a Uniunii, identificându-se, acolo unde este posibil, sinergii între acestea. În special, combinarea fondurilor din programul Uniunii gestionat la nivel central cu resursele angajate de statele membre ar trebui să fie posibilă, inclusiv, în anumite condiții, cu contribuții din partea Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum se explică în partea 3 a orientărilor Comisiei adresate statelor membre cu privire la planurile lor naționale de redresare și reziliență, precum și cu contribuții din partea Fondului european de dezvoltare regională și a Fondului de coeziune. Ori de câte ori natura unui anumit proiect multinațional o justifică, ar trebui să se accepte și contribuții din partea altor entități decât Uniunea și statele membre, inclusiv contribuții private.

Comisia, în cooperare cu statele membre și acționând în calitate de coordonator al proiectelor multinaționale, ar trebui să acorde asistență statelor membre în identificarea intereselor acestora în cadrul proiectelor multinaționale, să ofere orientări fără caracter obligatoriu cu privire la selectarea mecanismelor optime de punere în aplicare și să acorde asistență pentru punerea în aplicare, contribuind la asigurarea unui număr cât mai mare de participanți. Comisia ar trebui să ofere un astfel de sprijin, cu excepția cazului în care statele membre care participă la un proiect multinațional se opun. Comisia ar trebui să acționeze în cooperare cu statele membre participante.

Comisia ar trebui să poată institui, la cererea statelor membre în cauză și în urma unei evaluări a cererii respective, un EDIC în vederea punerii în aplicare a unui anumit proiect multinațional.

Statul membru gazdă ar trebui să stabilească dacă un EDIC întrunește cerințele pentru a fi recunoscut ca organism internațional, astfel cum este menționat la articolul 143 litera (g) și la articolul 151 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului, și ca organizație internațională astfel cum este menționată la articolul 12 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2008/118/CE a Consiliului.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță și înființarea EDIC. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

Prezenta decizie nu se aplică măsurilor luate de statele membre în ceea ce privește securitatea națională, siguranța publică sau apărarea,

Prezenta decizie instituie programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital și stabilește un mecanism de monitorizare și cooperare pentru programul respectiv, destinat să:

creeze un mediu favorabil inovării și investițiilor prin stabilirea unei direcții clare pentru transformarea digitală a Uniunii și pentru realizarea țintelor digitale la nivelul Uniunii până în 2030, pe baza unor indicatori măsurabili;

structureze și să stimuleze cooperarea dintre Parlamentul European, Consiliu, Comisie și statele membre;

promoveze coerența, comparabilitatea, transparența și caracterul complet al monitorizării și al raportării de către Uniune.

Prezenta decizie instituie un cadru pentru proiectele multinaționale.

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

indicele economiei și societății digitale sau DESI înseamnă un set anual de indicatori de analiză și măsurare pe baza cărora Comisia monitorizează performanța digitală generală a Uniunii și a statelor membre în mai multe dimensiuni de politică, inclusiv progresele înregistrate de acestea în direcția țintelor digitale prevăzute la articolul 4;

proiecte multinaționale înseamnă proiectele la scară largă care facilitează realizarea țintelor digitale prevăzute la articolul 4, inclusiv finanțarea din partea Uniunii și a statelor membre, în conformitate cu articolul 10;

statistici înseamnă statistici, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului;

proces de evaluare inter pares înseamnă un mecanism prin care statele membre fac schimb de bune practici cu privire la aspecte specifice ale politicilor, ale măsurilor și ale acțiunilor propuse de un anumit stat membru și, în special, cu privire la eficiența acestora și la capacitatea lor de a contribui la realizarea unei ținte specifice din cadrul țintelor digitale prevăzute la articolul 4, în contextul cooperării în temeiul articolului 8;

traiectorie preconizată înseamnă traiectoria preconizată pentru fiecare țintă digitală până în 2030 în vederea realizării țintelor digitale stabilite la articolul 4, pe baza datelor istorice, dacă sunt disponibile;

noduri periferice înseamnă o capacitate de prelucrare distribuită a datelor conectată la rețea și situată în apropiere de (sau în) punctul final fizic în care sunt generate datele, care oferă capacități distribuite de calcul și stocare pentru prelucrarea datelor cu latență redusă;

intensitate digitală înseamnă valoarea agregată atribuită unei întreprinderi, pe baza numărului de tehnologii pe care le utilizează, în raport cu un tablou de bord al diferitelor tehnologii, în concordanță cu DESI;

servicii publice esențiale înseamnă servicii de importanță fundamentală furnizate de entități publice persoanelor fizice în cadrul evenimentelor majore din viața lor și persoanelor juridice în cadrul ciclului de viață al întreprinderii;

competențe digitale avansate înseamnă competențe și aptitudini profesionale care necesită cunoștințele și experiența necesare pentru înțelegerea, conceperea, dezvoltarea, gestionarea, testarea, implementarea, utilizarea și întreținerea tehnologiilor, produselor și serviciilor digitale;

competență digitală de bază înseamnă capacitatea de a efectua, prin mijloace digitale, cel puțin o activitate legată de următoarele domenii: informare, comunicare și colaborare, crearea de conținuturi, siguranța și datele cu caracter personal, precum și soluționarea problemelor;

întreprindere-unicorn înseamnă:

fie o întreprindere înființată după 31 decembrie 1990 care a avut o ofertă publică inițială sau o vânzare comercială de peste 1 miliard USD;

fie o întreprindere care a fost evaluată la peste 1 miliard USD în ultima sa rundă de finanțare privată a capitalului de risc, inclusiv în cazul în care evaluarea nu a fost confirmată într-o tranzacție secundară;

întreprindere mică sau mijlocie sau IMM înseamnă o microîntreprindere, o întreprindere mică sau o întreprindere mijlocie, astfel cum sunt definite în articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei.

Parlamentul European, Consiliul, Comisia și statele membre cooperează pentru a sprijini și a realiza următoarele obiective generale la nivelul Uniunii (denumite în continuare obiectivele generale):

promovarea unui mediu digital axat pe factorul uman, bazat pe drepturile fundamentale, incluziv, transparent și deschis, în care tehnologiile și serviciile digitale sigure și interoperabile să respecte și să consolideze principiile, drepturile și valorile Uniunii și să fie accesibile tuturor, pretutindeni în Uniune;

consolidarea rezilienței colective a statelor membre și reducerea decalajului digital, realizarea unui echilibru geografic și de gen prin promovarea de oportunități continue pentru toate persoanele în vederea dezvoltării de competențe și aptitudini digitale de bază și avansate, inclusiv prin intermediul formării profesionale, al formării în vederea unei profesii și al învățării pe tot parcursul vieții, precum și prin promovarea dezvoltării unor capacități digitale de înaltă performanță în cadrul sistemelor orizontale de educație și formare;

asigurarea suveranității digitale a Uniunii într-un mod deschis, în special prin infrastructuri digitale și de date sigure și accesibile, capabile să stocheze, să transmită și să prelucreze în mod eficace volume mari de date, care să permită alte evoluții tehnologice, sprijinind competitivitatea și durabilitatea industriei și a economiei Uniunii, în special a IMM-urilor, și reziliența lanțurilor valorice ale Uniunii, precum și promovând ecosistemul întreprinderilor nou-înființate și buna funcționare a centrelor europene de inovare digitală;

promovarea implementării și a utilizării unor capacități digitale, în vederea reducerii decalajului digital geografic și acordării accesului la tehnologii și date digitale în condiții deschise, accesibile și echitabile pentru a se atinge un nivel ridicat de intensitate și de inovare digitală în întreprinderile din Uniune, în special în întreprinderi nou-înființate și IMM-uri;

dezvoltarea unui ecosistem cuprinzător și durabil de infrastructuri digitale interoperabile, în care calculul de înaltă performanță, edge computing, tehnologia de tip cloud, informatica cuantică, inteligența artificială, gestionarea datelor și conectivitatea la rețea să funcționeze în convergență pentru a se promova adoptarea acestora de către întreprinderile din Uniune și a se crea oportunități de creștere economică și locuri de muncă prin cercetare, dezvoltare și inovare; asigurarea faptului că în Uniune este implementată o infrastructură de cloud de date competitivă, sigură și durabilă, care să dețină standarde de securitate și confidențialitate ridicate și care să respecte normele Uniunii în materie de protecție a datelor;

promovarea unui mediu de reglementare digital al Uniunii pentru a se sprijini capacitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, de a concura în mod echitabil de-a lungul lanțurilor valorice mondiale;

asigurarea faptului că participarea online la viața democratică este posibilă pentru toți și că serviciile publice, de sănătate și de îngrijire sunt de asemenea accesibile într-un mediu online de încredere și sigur pentru toți, în special pentru grupurile defavorizate, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, și în zonele rurale și îndepărtate, oferindu-se servicii și instrumente incluzive, eficiente, interoperabile și personalizate, cu standarde de securitate și confidențialitate ridicate;

asigurarea faptului că infrastructurile și tehnologiile digitale, inclusiv lanțurile lor de aprovizionare, devin mai durabile, mai reziliente și mai eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor, reducându-se la minimum impactul lor negativ la nivel social și de mediu, și contribuie la o economie și o societate circulare durabile și neutre din punct de vedere climatic, în concordanță cu Pactul verde european, inclusiv prin promovarea unei cercetări și a unei inovări care să contribuie la acest scop și prin dezvoltarea de metodologii pentru măsurarea eficienței energetice și a utilizării resurselor în spațiul digital;

facilitarea unor condiții echitabile și nediscriminatorii pentru utilizatori pe parcursul transformării digitale în întreaga Uniune prin consolidarea sinergiilor dintre investițiile private și cele publice și a utilizării fondurilor naționale și ale Uniunii, precum și prin dezvoltarea unor abordări previzibile și de sprijin în materie de reglementare, care să implice și nivelul regional și cel local;

asigurarea faptului că toate politicile și programele relevante pentru realizarea țintelor digitale stabilite la articolul 4 sunt luate în considerare în mod coordonat și coerent pentru a contribui pe deplin la tranziția verde și digitală, evitându-se totodată suprapunerile și reducându-se la minimum sarcinile administrative;

îmbunătățirea rezilienței în fața atacurilor cibernetice, contribuirea la creșterea gradului de conștientizare a riscurilor și de cunoaștere a proceselor de securitate cibernetică, sporindu-se eforturile organizațiilor publice și private de a atinge cel puțin niveluri de bază în materie de securitate cibernetică.

Atunci când cooperează în vederea realizării obiectivelor generale prevăzute la prezentul articol, statele membre și Comisia țin seama de principiile și drepturile digitale stabilite în Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital.

Parlamentul European, Consiliul, Comisia și statele membre cooperează în vederea realizării, în Uniune, a următoarelor ținte digitale până în 2030 (denumite în continuare ținte digitale):

o populație cu competențe digitale și profesioniști în domeniul digital înalt calificați, cu scopul de a realiza echilibrul de gen, în cazul în care:

cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază;

cel puțin 20 de milioane de specialiști în TIC sunt angajați în Uniune, promovându-se accesul femeilor în acest domeniu și sporindu-se numărul absolvenților TIC;

infrastructuri digitale sigure, reziliente, performante și durabile, în cazul în care:

toți utilizatorii finali de la un punct fix sunt acoperiți de o rețea la nivel de gigabit până la punctul terminus al rețelei și toate zonele populate sunt acoperite de rețele fără fir de mare viteză de ultimă generație cu o performanță cel puțin echivalentă cu 5G, în conformitate cu principiul neutralității tehnologice;

producția, în conformitate cu dreptul Uniunii în materie de durabilitate a mediului, de semiconductori de avangardă în Uniune reprezintă cel puțin 20 % din valoarea producției mondiale;

cel puțin 10000 de noduri periferice foarte sigure și neutre din punct de vedere climatic sunt instalate în Uniune, fiind distribuite astfel încât să garanteze accesul la servicii de date cu latență redusă (cum ar fi de câteva milisecunde), indiferent de locul în care sunt situate întreprinderile;

Uniunea dispune, până în 2025, de primul său calculator cu accelerare cuantică, care va pregăti calea pentru poziționarea Uniunii în avangarda capacităților cuantice până în 2030;

transformarea digitală a întreprinderilor, în cazul în care:

cel puțin 75 % dintre întreprinderile din Uniune adoptă una sau mai multe dintre următoarele, în funcție de activitățile lor comerciale:

servicii de tip cloud computing;

volume mari de date;

inteligență artificială;

peste 90 % dintre IMM-urile din Uniune au cel puțin un nivel de bază al intensității digitale;

Uniunea facilitează dezvoltarea întreprinderilor sale inovatoare în faza de extindere și îmbunătățește accesul acestora la finanțare, ceea ce va duce cel puțin la dublarea numărului de întreprinderi-unicorn;

servicii de tip cloud computing;

volume mari de date;

inteligență artificială;

digitalizarea serviciilor publice, în cazul în care:

furnizarea serviciilor publice esențiale este accesibilă online în proporție de 100 % și, după caz, este posibil ca cetățenii și întreprinderile din Uniune să interacționeze online cu administrațiile publice;

100 % dintre cetățenii Uniunii au acces la dosarele lor electronice de sănătate;

100 % dintre cetățenii Uniunii au acces la un mijloc securizat de identificare electronică (eID) recunoscut în întreaga Uniune, care permite controlul deplin al utilizatorilor asupra tranzacțiilor bazate pe informații de identitate și asupra datelor cu caracter personal partajate.

cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază;

cel puțin 20 de milioane de specialiști în TIC sunt angajați în Uniune, promovându-se accesul femeilor în acest domeniu și sporindu-se numărul absolvenților TIC;

toți utilizatorii finali de la un punct fix sunt acoperiți de o rețea la nivel de gigabit până la punctul terminus al rețelei și toate zonele populate sunt acoperite de rețele fără fir de mare viteză de ultimă generație cu o performanță cel puțin echivalentă cu 5G, în conformitate cu principiul neutralității tehnologice;

producția, în conformitate cu dreptul Uniunii în materie de durabilitate a mediului, de semiconductori de avangardă în Uniune reprezintă cel puțin 20 % din valoarea producției mondiale;

cel puțin 10000 de noduri periferice foarte sigure și neutre din punct de vedere climatic sunt instalate în Uniune, fiind distribuite astfel încât să garanteze accesul la servicii de date cu latență redusă (cum ar fi de câteva milisecunde), indiferent de locul în care sunt situate întreprinderile;

Uniunea dispune, până în 2025, de primul său calculator cu accelerare cuantică, care va pregăti calea pentru poziționarea Uniunii în avangarda capacităților cuantice până în 2030;

cel puțin 75 % dintre întreprinderile din Uniune adoptă una sau mai multe dintre următoarele, în funcție de activitățile lor comerciale:

servicii de tip cloud computing;

volume mari de date;

inteligență artificială;

peste 90 % dintre IMM-urile din Uniune au cel puțin un nivel de bază al intensității digitale;

Uniunea facilitează dezvoltarea întreprinderilor sale inovatoare în faza de extindere și îmbunătățește accesul acestora la finanțare, ceea ce va duce cel puțin la dublarea numărului de întreprinderi-unicorn;

servicii de tip cloud computing;

volume mari de date;

inteligență artificială;

furnizarea serviciilor publice esențiale este accesibilă online în proporție de 100 % și, după caz, este posibil ca cetățenii și întreprinderile din Uniune să interacționeze online cu administrațiile publice;

100 % dintre cetățenii Uniunii au acces la dosarele lor electronice de sănătate;

100 % dintre cetățenii Uniunii au acces la un mijloc securizat de identificare electronică (eID) recunoscut în întreaga Uniune, care permite controlul deplin al utilizatorilor asupra tranzacțiilor bazate pe informații de identitate și asupra datelor cu caracter personal partajate.

Ținând seama în special de informațiile prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) și cu articolele 7, 8 și 9, Comisia revizuiește țintele digitale și definițiile relevante până la 30 iunie 2026. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind rezultatul revizuirii și prezintă o propunere legislativă de modificare a țintelor digitale în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru abordarea evoluțiilor tehnice, economice sau societale în vederea realizării unei transformări digitale reușite a Uniunii.

Comisia monitorizează progresele înregistrate de Uniune în direcția obiectivelor generale și a țintelor digitale. În acest scop, Comisia se bazează pe DESI și stabilește, într-un act de punere în aplicare, indicatorii-cheie de performanță pentru fiecare țintă digitală. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 23 alineatul (2).

Statele membre furnizează Comisiei în timp util statisticile și datele necesare pentru o monitorizare eficace a transformării digitale și a gradului de realizare a țintelor digitale. Datele respective sunt dezagregate, dacă este posibil, în funcție de gen și de regiune, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu cel intern. În cazul în care nu sunt disponibile statistici relevante din partea statelor membre, Comisia poate utiliza o metodologie alternativă de colectare a datelor, cum ar fi studii sau colectarea directă de date de la statele membre, în consultare cu acestea, inclusiv pentru a se asigura că nivelul regional este documentat în mod corespunzător. Utilizarea acestei metodologii alternative de colectare a datelor nu afectează sarcinile Comisiei (Eurostat), astfel cum sunt prevăzute în Decizia 2012/504/UE a Comisiei.

Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, stabilește traiectoriile preconizate la nivelul Uniunii pentru realizarea fiecăreia dintre țintele digitale. Traiectoriile preconizate respective servesc drept bază pentru monitorizarea de către Comisie menționată la alineatul (1) și pentru foile de parcurs strategice naționale ale statelor membre privind deceniul digital (denumite în continuare foi de parcurs naționale). Dacă este necesar, având în vedere evoluțiile tehnice, economice sau societale, Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, actualizează una sau mai multe dintre aceste traiectorii preconizate. Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la traiectoriile preconizate de la nivelul Uniunii și la actualizările acestora în timp util.

Comisia înaintează și prezintă anual Parlamentului European și Consiliului un raport cuprinzător privind stadiul deceniului digital (denumit în continuare raportul privind deceniul digital). Raportul privind deceniul digital acoperă progresele înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală a Uniunii și DESI.

În raportul privind deceniul digital, Comisia prezintă o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală a Uniunii în direcția țintelor digitale, precum și a gradului de respectare a obiectivelor generale. Evaluarea progreselor înregistrate se bazează, în special, pe analiza și indicatorii-cheie de performanță din cadrul DESI în comparație cu traiectoriile preconizate la nivelul Uniunii și cu traiectoriile naționale preconizate, luând în considerare, acolo unde este cazul și unde este posibil, o analiză a dimensiunii regionale. Evaluarea progreselor înregistrate se bazează de asemenea, după caz, pe instituirea proiectelor multinaționale și pe progresele legate de aceste proiecte.

În raportul privind deceniul digital, Comisia identifică lacunele și deficitele semnificative și recomandă politici, măsuri sau acțiuni care trebuie întreprinse de statele membre în domenii în care progresele au fost insuficiente pentru realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale. Respectivele politici, măsuri sau acțiuni recomandate pot viza, în special:

nivelul de ambiție al contribuțiilor și al inițiativelor propuse de statele membre în vederea realizării obiectivelor generale și a țintelor digitale;

politici, măsuri și acțiuni la nivelul statelor membre, inclusiv, acolo unde este relevant, cu o dimensiune regională, și alte politici și măsuri care pot avea relevanță transfrontalieră;

orice alte politici, măsuri sau acțiuni care ar putea fi necesare pentru adaptarea foilor de parcurs naționale;

interacțiuni între politicile, măsurile și acțiunile existente și planificate și coerența acestora.

Raportul privind deceniul digital ține seama de angajamentele comune menționate la articolul 8 alineatul (4), precum și de punerea lor în aplicare.

Raportul privind deceniul digital include informații privind progresele înregistrate în ceea ce privește politicile, măsurile sau acțiunile recomandate menționate la alineatul (3) de la prezentul articol și concluzii convenite de comun acord în temeiul articolului 8 alineatul (7), precum și punerea în aplicare a acestora.

Raportul privind deceniul digital evaluează necesitatea oricăror politici, măsuri sau acțiuni suplimentare care ar putea fi necesare la nivelul Uniunii.

Până la 9 octombrie 2023, fiecare stat membru prezintă Comisiei foaia sa de parcurs națională. Foile de parcurs naționale trebuie să fie coerente cu obiectivele generale și cu țintele digitale și contribuie la realizarea acestora la nivelul Uniunii. Statele membre iau în considerare inițiativele sectoriale relevante și favorizează coerența cu acestea.

Fiecare foaie de parcurs națională cuprinde următoarele:

principalele politici, măsuri și acțiuni planificate, adoptate și puse în aplicare care contribuie la realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale;

traiectoriile naționale preconizate care contribuie la realizarea țintelor digitale relevante care sunt măsurabile la nivel național, în timp ce dimensiunea regională este reflectată, acolo unde este posibil, în foile de parcurs naționale;

calendarul și impactul preconizat privind realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale, ale politicilor, ale măsurilor și ale acțiunilor planificate, adoptate și puse în aplicare, menționate la litera (a).

Politicile, măsurile și acțiunile menționate la alineatul (2) indică unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

dreptul relevant direct aplicabil al Uniunii sau dreptul intern relevant direct aplicabil;

unul sau mai multe angajamente asumate pentru a se adopta politicile, măsurile sau acțiunile respective;

resursele financiare publice alocate;

resursele umane mobilizate;

orice alt factor esențial legat de realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale pe care acestea îl constituie.

În foile lor de parcurs naționale, statele membre pun la dispoziție o aproximare a investițiilor și a resurselor necesare pentru a se contribui la realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale, precum și o descriere generală a surselor investițiilor respective, fie private sau publice, inclusiv, dacă este cazul, utilizarea planificată a programelor și a instrumentelor Uniunii. Foile de parcurs naționale pot include propuneri de proiecte multinaționale.

Statele membre pot stabili foi de parcurs regionale. Statele membre depun eforturi în vederea alinierii acestor foi de parcurs regionale la foile lor de parcurs naționale și le pot integra în foile de parcurs naționale pentru a se asigura că obiectivele generale și țintele digitale sunt urmărite pe întreg teritoriul lor.

Statele membre se asigură că foile lor de parcurs de parcurs naționale țin seama de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări care au fost emise în contextul semestrului european. Adaptările foilor de parcurs naționale iau în considerare în cea mai mare măsură politicile, măsurile și acțiunile recomandate în temeiul articolului 6 alineatul (3).

Comisia oferă orientări și sprijin statelor membre la elaborarea foilor lor de parcurs naționale, inclusiv, acolo unde este posibil, cu privire la modul de stabilire la nivel național și, acolo unde este posibil, luând în considerare dimensiunea regională, a unor traiectorii naționale preconizate adecvate care pot contribui în mod eficace la realizarea traiectoriilor preconizate la nivelul Uniunii.

Comisia și statele membre cooperează îndeaproape pentru a identifica modalități de abordare a deficiențelor în domeniile în care progresul în realizarea uneia sau mai multor ținte digitale este considerat insuficient de către Comisie și statele membre, sau în care au fost identificate lacune și deficiențe semnificative pe baza rezultatelor raportului privind deceniul digital. Analiza respectivă ia în considerare, în special, capacitățile diferite ale statelor membre de a contribui la realizarea unora dintre țintele digitale și riscul ca întârzierile în ceea ce privește unele dintre țintele respective să aibă un efect negativ asupra realizarea altor ținte digitale.

În termen de două luni de la publicarea raportului privind deceniul digital, Comisia și statele membre depun eforturi pentru a discuta observațiile preliminare ale statelor membre, în special în ceea ce privește politicile, măsurile și acțiunile recomandate de Comisie în raportul său.

În termen de cinci luni de la publicarea celui de al doilea raport privind deceniul digital și ulterior o dată la doi ani, statele membre în cauză transmit Comisiei adaptări ale foilor lor de parcurs naționale, constând în politici, măsuri și acțiuni pe care intenționează să le întreprindă, inclusiv, dacă este cazul, propuneri de proiecte multinaționale, pentru a stimula progresele în realizarea obiectivelor generale și în domeniile vizate de țintele digitale. În cazul în care un stat membru consideră că nu este necesară nicio acțiune și că foaia sa de parcurs națională nu necesită actualizare, acesta își prezintă motivele Comisiei.

În orice moment al cooperării în temeiul prezentului articol, Comisia și statele membre, sau cel puțin două state membre, își pot asuma angajamente comune, se pot consulta cu alte state membre cu privire la politici, măsuri sau acțiuni sau pot institui proiecte multinaționale. Astfel de angajamente comune pot fi asumate de Comisie și unul sau mai multe state membre sau de cel puțin două state membre. Astfel de proiecte multinaționale implică participarea a cel puțin trei state membre, în conformitate cu articolul 10. Statele membre pot solicita de asemenea să fie lansat un proces de evaluare inter pares cu privire la aspecte specifice ale politicilor, ale măsurilor sau ale acțiunilor lor și, în special, cu privire la capacitatea politicilor, a măsurilor sau a acțiunilor respective de a contribui la realizarea unei ținte digitale specifice, precum și la îndeplinirea obligațiilor și realizarea sarcinilor prevăzute în prezenta decizie. Rezultatul procesului de evaluare inter pares poate fi inclus în următorul raport privind deceniul digital, cu condiția ca statul membru în cauză să fie de acord.

Comisia informează statele membre cu privire la politicile, măsurile și acțiunile recomandate pe care intenționează să le includă în raportul privind deceniul digital înainte de publicarea raportului.

Comisia și statele membre cooperează îndeaproape în scopul îndeplinirii obligațiilor și al realizării sarcinilor prevăzute în prezenta decizie. În acest scop, fiecare stat membru poate iniția un dialog fie cu Comisia, fie cu Comisia și celelalte state membre cu privire la orice subiect relevant pentru realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale. Comisia furnizează întreaga asistență tehnică adecvată, servicii și specialiști și organizează un schimb structurat de informații, bune practici și facilitează coordonarea.

În cazul unei abateri semnificative sau continue de la traiectoriile naționale preconizate, Comisia sau statul membru în cauză poate iniția un dialog structurat reciproc.

Comisia consultă, în timp util, într-un mod transparent și cu regularitate, părțile interesate din sectorul privat și public, inclusiv reprezentanții IMM-urilor, partenerii sociali și societatea civilă, pentru a colecta informații și a dezvolta politici, măsuri și acțiuni recomandate în scopul punerii în aplicare a prezentei decizii. Comisia publică rezultatul consultărilor desfășurate în temeiul prezentului articol.

Statele membre consultă, în timp util și în conformitate cu dreptul intern, părțile interesate din sectorul privat și public, inclusiv reprezentanții IMM-urilor, partenerii sociali, societatea civilă, precum și reprezentanții regionali și locali, atunci când își adoptă foile de parcurs naționale și adaptările acestora.

Proiectele multinaționale facilitează realizarea obiectivelor generale stabilite la articolul 3 și a țintelor digitale stabilite la articolul 4.

Proiectele multinaționale vizează realizarea unuia sau a mai multora dintre următoarele obiective specifice:

îmbunătățirea cooperării dintre Uniune și statele membre și între statele membre în vederea realizării obiectivelor generale;

consolidarea excelenței tehnologice, a poziției de lider, a inovării și a competitivității industriale ale Uniunii în domeniul tehnologiilor critice, al combinațiilor tehnologice complementare, precum și al produselor, al infrastructurilor și al serviciilor digitale care sunt esențiale pentru redresarea și creșterea economică și pentru securitatea și siguranța persoanelor;

abordarea vulnerabilităților și a dependențelor strategice ale Uniunii de-a lungul lanțurilor de aprovizionare digitale pentru a spori reziliența lor;

creșterea disponibilității și promovarea utilizării optime ale soluțiilor digitale sigure în domenii de interes public și în sectorul privat, cu respectarea principiilor neutralității tehnologice;

contribuirea la o transformare digitală incluzivă și durabilă a economiei și a societății, care să aducă beneficii tuturor cetățenilor și întreprinderilor, în special IMM-urilor, din întreaga Uniune;

promovarea de competențe digitale pentru cetățeni prin educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții, cu accent pe facilitarea unei participări echilibrate din punctul de vedere al genului la educație și la oportunitățile de carieră.

Un proiect multinațional implică participarea a cel puțin trei state membre.

După caz, un stat membru care participă la un proiect multinațional poate delega punerea în aplicare a părții sale din proiectul respectiv unei regiuni, în concordanță cu foaia sa de parcurs națională.

În temeiul articolului 6 alineatul (3) și al articolului 8 alineatul (4), Comisia poate recomanda ca statele membre să propună un proiect multinațional sau să participe la un proiect multinațional care îndeplinește cerințele de la alineatele (1), (2) și (3) de la prezentul articol, ținând seama de progresele înregistrate în punerea în aplicare a foilor de parcurs naționale relevante. De asemenea, Comisia și statele membre se pot angaja să instituie un proiect multinațional sau să se alăture unui astfel de proiect sub forma unui angajament comun.

Ținând seama de propunerile de proiecte multinaționale din cadrul foilor de parcurs naționale și de angajamentele comune, Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, elaborează și publică, ca anexă la raportul privind deceniul digital, principiile și prioritățile strategice în punerea în aplicare a proiectelor multinaționale și un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește proiectele multinaționale selectate pentru a fi puse în aplicare la momentul publicării raportului privind deceniul digital.

Toate programele și schemele de investiții ale Uniunii pot contribui, dacă actele de instituire a acestora o permite, la un proiect multinațional.

O țară terță poate participa la un proiect multinațional dacă țara respectivă este asociată la un program al Uniunii gestionat direct care sprijină transformarea digitală a Uniunii și dacă participarea sa este necesară pentru a facilita realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale privind Uniunea și statele membre. O astfel de țară terță asociată, inclusiv contribuțiile sale financiare, respectă normele care decurg din programele și schemele de investiții ale Uniunii care contribuie la proiectul multinațional.

Alte entități, publice sau private, pot contribui la proiecte multinaționale, după caz. Contribuțiile private complementare contribuie la realizarea scopului și a obiectivelor prevăzute la articolul 10 alineatele (1) și (2) și sprijină, după caz, accesul deschis la rezultate și reutilizarea lor în interesul cetățenilor și al întreprinderilor din Uniune.

Proiectele multinaționale pot fi implementate prin recurgerea la oricare din următoarele mecanisme:

întreprinderi comune;

consorțiile pentru o infrastructură europeană de cercetare;

agențiile Uniunii;

în mod independent de către statele membre în cauză;

pentru a promova executarea proiectelor importante de interes european comun în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) TFUE;

consorțiile pentru o infrastructură digitală europeană, în conformitate cu articolele 13-21;

alte mecanisme adecvate de punere în aplicare.

La cererea statelor membre participante sau din proprie inițiativă, și de comun acord cu statele membre participante, Comisia coordonează punerea în aplicare a unui proiect multinațional, în conformitate cu alineatele (2)-(5), acționând în calitate de accelerator de proiect multinațional.

Într-o primă etapă de coordonare, Comisia adresează tuturor statelor membre o cerere de exprimare a interesului. Cererea de exprimare a interesului urmărește să identifice statele membre care intenționează să participe la proiectul multinațional și care este contribuția financiară sau nefinanciară pe care acestea propun să o furnizeze.

Într-o a doua etapă de coordonare, dacă cel puțin trei state membre își exprimă interesul pentru un proiect multinațional și propun angajamente financiare sau nefinanciare pentru proiectul respectiv, Comisia, după consultarea tuturor statelor membre, oferă orientări cu privire la alegerea mecanismului adecvat de punere în aplicare, la sursele de finanțare și la combinarea acestora în cadrul proiectului, precum și cu privire la alte aspecte strategice legate de punerea în aplicare a proiectului respectiv.

Comisia poate oferi statelor membre orientări cu privire la înființarea de consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) în conformitate cu articolul 14.

Comisia sprijină punerea în aplicare a proiectelor multinaționale prin furnizarea, după caz, a serviciilor și a resurselor menționate la articolul 8 alineatul (6).

Statele membre pot pune în aplicare un proiect multinațional prin intermediul unui EDIC.

Orice stat membru poate fi reprezentat de una sau mai multe entități publice, inclusiv de regiuni sau de entități private cu misiune de serviciu public, în ceea ce privește exercitarea drepturilor specificate și descărcarea de obligațiile specificate în calitate de membru al unui EDIC.

EDIC au personalitate juridică de la data intrării în vigoare a deciziei relevante a Comisiei menționate la articolul 14 alineatul (3) litera (a).

EDIC dispun, în fiecare stat membru, de capacitatea juridică cea mai extinsă acordată persoanelor juridice de dreptul intern al statului membru respectiv. În special, acestea pot achiziționa, deține sau înstrăina bunuri mobile și imobile, precum și drepturi de proprietate intelectuală, pot încheia contracte și pot fi parte la proceduri judiciare.

EDIC au un sediu statutar, care se află pe teritoriul unui stat membru care este un membru ce furnizează o contribuție financiară sau nefinanciară astfel cum este menționată la articolul 15 alineatul (1).

Statele membre care solicită înființarea unui EDIC depun o cerere scrisă la Comisie. Cererea conține următoarele elemente:

o solicitare adresată Comisiei cu privire la înființarea EDIC;

statutul propus al EDIC;

o descriere tehnică a proiectului multinațional care urmează să fie pus în aplicare de EDIC;

o declarație a statului membru gazdă prin care se precizează dacă acesta recunoaște sau nu EDIC ca organism internațional în sensul articolului 143 alineatul (1) litera (g) și la articolul 151 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE și ca organizație internațională în sensul articolului 12 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2008/118/CE, de la data la care EDIC a fost înființat.

Comisia evaluează cererea pe baza condițiilor prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol. Aceasta ia în considerare obiectivele generale, precum și scopul și obiectivele proiectelor multinaționale, în conformitate cu articolul 10 alineatele (1) și (2), precum și considerațiile practice legate de punerea în aplicare a proiectului multinațional care urmează să fie pus în aplicare de EDIC.

Ținând seama de rezultatele evaluării menționate la alineatul (2) de la prezentul articol Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, una dintre următoarele:

o decizie de înființare a EDIC după ce ajunge la concluzia că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la articolele 13-21; sau

o decizie de respingere a cererii în cazul în care ajunge la concluzia că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute la articolele 13-21, inclusiv în absența declarației menționate la alineatul (1) litera (d) de la prezentul articol.

Deciziile menționate la alineatul (3) litera (a) sau (b) se notifică statului membru solicitant. În caz de respingere a cererii, decizia este explicată în termeni clari și preciși.

Comisia anexează elementele esențiale ale statutului EDIC menționate la articolul 17 alineatul (1) literele (c), (d), (e) și (i) la decizia de înființare a unui EDIC.

Un EDIC are drept membri cel puțin trei state membre.

În urma adoptării unei decizii de înființare a unui EDIC, pot deveni membri și alte state membre, în orice moment, în condiții echitabile și rezonabile specificate în statutul EDIC.

Statele membre care nu furnizează nici o contribuție financiară, nici una nefinanciară se pot alătura EDIC în calitate de observatori prin notificarea EDIC. Astfel de state membre nu au drept de vot.

Calitatea de membru al unui EDIC poate fi deschisă altor entități decât statele membre, putând include țări terțe astfel cum sunt menționate la articolul 11 alineatul (3), organizații internaționale de interes european și entități publice sau private, astfel cum se prevede în statutul EDIC. În cazul în care alte entități decât statele membre sunt membre ale EDIC, statele membre dețin în comun majoritatea drepturilor de vot în adunarea membrilor, indiferent de valoarea contribuțiilor din partea altor entități decât statele membre.

Un EDIC trebuie să aibă cel puțin următoarele două organisme:

o adunare a membrilor, alcătuită din state membre, alte entități menționate la articolul 15 alineatul (4) și Comisie, adunarea fiind organismul cu competențe depline de luare a deciziilor, inclusiv de adoptare a bugetului;

un director, numit de adunarea membrilor, în calitate de organism executiv și reprezentant legal al EDIC.

Comisia participă la deliberările adunării membrilor, fără a avea drept de vot. Cu toate acestea, în cazul în care un program al Uniunii gestionat la nivel central contribuie financiar la un proiect multinațional, Comisia are drept de veto asupra deciziilor adunării legate doar de acțiuni finanțate în temeiul programelor Uniunii gestionate la nivel central.

Statutul unui EDIC conține dispoziții specifice privind guvernanța, în conformitate cu alineatele (1) și (2).

Statutul EDIC include cel puțin următoarele informații:

o listă a membrilor și a observatorilor și procedura de modificare a componenței și a reprezentării, prevăzând dreptul statelor membre neparticipante de a se alătura unui EDIC;

o descriere detaliată a proiectului multinațional și a sarcinilor membrilor, dacă este cazul, precum și un calendar orientativ;

sediul statutar și denumirea EDIC;

durata EDIC și procedura de lichidare în conformitate cu articolul 20;

răspunderea EDIC în conformitate cu articolul 18;

drepturile și obligațiile membrilor, inclusiv obligația de a contribui la buget;

drepturile de vot al membrilor;

normele privind proprietatea asupra infrastructurii, a proprietății intelectuale, a profiturilor și a altor active, după caz;

informații privind declarația statului membru gazdă menționată la articolul 14 alineatul (1) litera (d).

Modificările elementelor esențiale ale statutului EDIC menționate la alineatul (1) literele (c), (d), (e) și (i) de la prezentul articol fac obiectul procedurii menționate la articolul 14.

Modificările statutului unui EDIC, altele decât cele menționate la alineatul (2), sunt transmise Comisiei de către EDIC în termen de 10 zile de la adoptarea acestora.

Comisia poate formula obiecții față de modificări în termen de 60 de zile de la transmiterea acestora în temeiul alineatului (3). Comisia precizează motivele pentru astfel de obiecții și explică motivul pentru care o modificare nu îndeplinește cerințele prezentei decizii.

Modificările nu intră în vigoare înainte de expirarea termenului menționat la alineatul (4) sau înaintea renunțării la termen de către Comisie ori înaintea ridicării obiecției formulate de Comisie.

Solicitarea de introducere a unei modificări include următoarele elemente:

textul modificării, astfel cum a fost propusă sau adoptată, inclusiv data la care intră sau a intrat în vigoare;

versiunea consolidată actualizată a statutului EDIC.

EDIC răspunde pentru datoriile sale.

Răspunderea financiară a membrilor pentru datoriile EDIC se limitează la contribuțiile lor la EDIC. Membrii pot specifica în statut că își vor asuma o răspundere fixă superioară contribuțiilor lor sau o răspundere nelimitată.

Uniunea nu răspunde pentru datoriile EDIC.

Înființarea și funcționarea internă a unui EDIC sunt reglementate de:

dreptul Uniunii, în special de prezenta decizie;

dreptul statului membru în care se află sediul statutar al EDIC în cazul aspectelor care nu sunt reglementate sau sunt reglementate parțial în dreptul Uniunii;

statutul și normele de aplicare a acestuia.

Fără a aduce atingere cazurilor în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă în temeiul tratatelor, dreptul statului membru în care își are sediul statutar EDIC stabilește instanța competentă pentru soluționarea litigiilor dintre membri cu privire la EDIC, dintre membri și EDIC, precum și dintre EDIC și terți.

Statutul unui EDIC stabilește procedura care trebuie urmată în cazul lichidării sale ca urmare a deciziei adunării membrilor în acest sens. Lichidarea unui EDIC poate include și transferul activităților acestuia către o altă entitate juridică.

Normele în materie de insolvență ale statului membru în care își are sediul statutar un EDIC se aplică în cazul în care un EDIC nu este în măsură să își plătească datoriile.

Un EDIC întocmește un raport de activitate anual, care conține o descriere tehnică a activităților sale, și un raport financiar. Rapoartele sunt aprobate de adunarea membrilor și transmise Comisiei. Rapoartele se pun la dispoziția publicului.

Comisia poate formula orientări cu privire la aspectele abordate în raportul de activitate anual.

Statele membre furnizează, la cererea Comisiei, informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin acesteia în temeiul prezentei decizii, în special în ceea ce privește informațiile necesare pentru punerea în aplicare a articolelor 7 și 8. Informațiile solicitate de Comisie sunt proporționale cu îndeplinirea sarcinilor sale. În cazul în care informațiile care trebuie furnizate conțin date transmise anterior de întreprinderi la cererea unui stat membru, întreprinderilor respective le este adus la cunoștință acest lucru înainte ca statele membre să furnizeze datele respective Comisiei.

Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Strasbourg, 14 decembrie 2022.Pentru Parlamentul EuropeanPreședintaR. MetsolaPentru ConsiliuPreședinteleM. Bek

ANEXĂDomenii de activitate

Domenii de activitate neexhaustive:

infrastructura și serviciile europene comune de date;

dotarea Uniunii cu procesoare fiabile de mică putere de ultimă generație;

dezvoltarea implementării la nivel paneuropean a coridoarelor 5G;

achiziționarea de supercalculatoare și calculatoare cuantice, conectate la calculul european de înaltă performanță (EuroHPC);

dezvoltarea și desfășurarea de infrastructuri de comunicații cuantice și spațiale ultrasigure;

desfășurarea unei rețele de centre de operațiuni de securitate;

administrații publice conectate;

infrastructura europeană de servicii bazate pe tehnologia blockchain;

centre europene de inovare digitală;

parteneriate în materie de înaltă tehnologie pentru competențele digitale prin intermediul inițiativei Pactul privind competențele, lansată prin Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței;

competențe și formare în domeniul securității cibernetice;

alte proiecte care îndeplinesc toate cerințele prevăzute la articolul 11 și care se dovedesc necesare pentru realizarea în timp a obiectivelor generale ale programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital ca urmare a evoluțiilor sociale, economice sau de mediu emergente.

infrastructura și serviciile europene comune de date;

dotarea Uniunii cu procesoare fiabile de mică putere de ultimă generație;

dezvoltarea implementării la nivel paneuropean a coridoarelor 5G;

achiziționarea de supercalculatoare și calculatoare cuantice, conectate la calculul european de înaltă performanță (EuroHPC);

dezvoltarea și desfășurarea de infrastructuri de comunicații cuantice și spațiale ultrasigure;

desfășurarea unei rețele de centre de operațiuni de securitate;

administrații publice conectate;

infrastructura europeană de servicii bazate pe tehnologia blockchain;

centre europene de inovare digitală;

parteneriate în materie de înaltă tehnologie pentru competențele digitale prin intermediul inițiativei Pactul privind competențele, lansată prin Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței;

competențe și formare în domeniul securității cibernetice;

alte proiecte care îndeplinesc toate cerințele prevăzute la articolul 11 și care se dovedesc necesare pentru realizarea în timp a obiectivelor generale ale programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital ca urmare a evoluțiilor sociale, economice sau de mediu emergente.