Regulamentul (UE) 2021/379 al Băncii Centrale Europene din 22 ianuarie 2021 privind posturile din bilanț ale instituțiilor de credit și ale sectorului instituții financiare monetare (reformare) (BCE/2021/2)

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 5,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană, în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind aplicarea rezervelor obligatorii de către Banca Centrală Europeană, în special articolul 6 alineatul (4),

Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2013/33) a fost modificat și sunt necesare noi modificări substanțiale ale acestuia, în special având în vedere modificările aduse recent Regulamentului (CE) nr. 1745/2003 al Băncii Centrale Europene (BCE/2003/9), Regulamentului (UE) 2017/1131 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentului (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului. În consecință, acesta ar trebui reformat pentru claritate.

Comisia Europeană a fost consultată cu privire la modificarea cerințelor statistice prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33) în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98.

Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede că Banca Centrală Europeană (BCE) stabilește unitățile de observare statistică efective cu obligații de raportare, în limitele unităților de observare statistică de referință cu obligații de raportare, și dă BCE dreptul de a excepta, total sau parțial, anumite categorii de agenți raportori de la cerințele sale de raportare statistică. Articolul 6 alineatul (4) prevede că BCE poate adopta reglementări care să precizeze condițiile în care poate fi exercitat dreptul de a verifica sau de a efectua colectarea obligatorie a informațiilor statistice.

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede ca statele membre să se organizeze în domeniul statistic și să coopereze pe deplin cu Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor care decurg din articolul 5 din Statutul SEBC.

SEBC necesită, pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, informații statistice privind active și pasive financiare, în ceea ce privește soldurile și tranzacțiile, privind sectorul instituții financiare monetare (IFM) și instituțiile de credit astfel cum sunt definite de dreptul Uniunii. Pentru a oferi BCE o imagine statistică cuprinzătoare a evoluțiilor monetare în statele membre a căror monedă este euro (denumite în continuare state membre din zona euro), care sunt considerate drept un singur teritoriu economic, este necesar să se producă un bilanț consolidat al sectorului IFM pe baza unui ansamblu de unități de observare statistică cu obligații de raportare complet și omogen. Sunt necesare informații statistice suficient de detaliate și pentru a garanta utilitatea continuă, din punct de vedere analitic, a agregatelor monetare din zona euro și a contrapartidelor.

Regulamentul (UE) 2019/2033 modifică, printre altele, și definiția instituțiilor de credit din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru a include firmele de investiții sistemice. Prin urmare, este necesar să se adapteze trimiterea din definiția instituției financiare monetare din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33) la dispoziția modificată relevantă din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru a păstra consecvența în standardele, definițiile și clasificările comune pentru clasificarea statistică a societăților care acceptă depozite și omogenitatea sectorului IFM. Cu toate acestea, este necesar și să se asigure disponibilitatea continuă a informațiilor statistice cu privire la toate instituțiile de credit astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum a fost modificat, inclusiv pentru determinarea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii pentru acele instituții de credit în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/378 al Băncii Centrale Europene (BCE/2021/1), Prin urmare, instituțiile de credit non-IFM sunt incluse in sfera de acoperire a reformării.

Pentru a reduce sarcina generală de raportare este de dorit ca informațiile statistice referitoare la bilanțul lunar al instituțiilor de credit să fie utilizate la determinarea periodică a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii a instituțiilor de credit care fac obiectul regimului rezervelor minime obligatorii al BCE, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1). În plus, cerințele de raportare privind baza de calcul a rezervelor minime obligatorii ar trebui adaptată pentru a face posibilă raportarea depozitelor la instituțiile de credit cărora li se aplică cerințele privind rezervele minime obligatorii fără trimitere la o clasificarea statistică specifică.

Pentru a facilita îndeplinirea cerințelor statistice de către grupurile de agenți raportori care au legătură între ei, este adecvat să se permită IFM să raporteze în numele altor agenți raportori care sunt și IFM rezidente în același stat membru. Este totuși necesar ca informațiile statistice raportate pentru astfel de grupuri să fie suficiente, atunci când e cazul, pentru calcularea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii a instituțiilor de credit în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1). Prin urmare, ar trebui raportate informațiile statistice necesare pentru calcularea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii pentru fiecare membru al unui asemenea grup, cu excepția cazului în care i s-a permis grupului să raporteze rezervele minime obligatorii pe bază agregată pentru grupul ca întreg în temeiul Regulamentului (UE) 2021/378 (BCE/2021/1).

Poate fi oportun pentru băncile centrale naționale (BCN) să colecteze de la unitățile de observare statistică efective cu obligații de raportare informațiile statistice necesare pentru îndeplinirea cerințelor statistice ale BCE, ca parte dintr-un cadru mai larg de raportare statistică stabilit de BCN în propria lor sferă de responsabilitate, în conformitate cu dreptul Uniunii, cu dreptul național sau cu practicile existente, și care este folosit, de asemenea, în alte scopuri statistice, cu condiția ca îndeplinirea cerințelor statistice ale BCE să nu fie periclitată. De asemenea, aceasta poate avea ca efect reducerea sarcinii de raportare. Pentru a promova transparența, este adecvat în aceste cazuri ca agenții raportori să fie informați cu privire la faptul că datele sunt colectate pentru a servi altor scopuri statistice. În cazuri specifice, BCE se poate baza pe informațiile statistice colectate în alte astfel de scopuri pentru îndeplinirea cerințelor sale.

BCE trebuie să monitorizeze transmiterea politicii monetare, în special impactul modificării ratelor dobânzilor aplicate operațiunilor principale de refinanțare și operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung, precum și al achizițiilor efectuate în cadrul programelor de achiziționare de active, asupra condițiilor de împrumut pentru gospodăriile populației și societățile nefinanciare. Pentru ca BCE să monitorizeze condițiile de creditare din economia reală și rolul său de contrapartidă la agregatele monetare într-un mod mai eficace și în timp util, este necesar să se colecteze informații suplimentare cu privire la securitizări și alte transferuri de către IFM pe bază lunară, în special în legătură cu creditele acordate gospodăriilor defalcate în funcție de scop și creditele acordate societăților nefinanciare defalcate în funcție de scadență.

BCE solicită informații statistice privind gestionarea centralizată fictivă a fondurilor, astfel încât impactul depozitelor și creditelor din structuri de gestionare centralizată fictivă a fondurilor să poată fi distins de cel al altor depozite și credite în analiza evoluțiilor monetare și de creditare.

Pentru a facilita analiza evoluțiilor creditului, anumite definiții și practici de raportare ar trebui să fie aliniate la cele ale altor cerințe de raportare în scopuri de reglementare stabilite de BCE.

Este de asemenea necesar să se alinieze definiția fondurilor de piață monetară (FPM) în scopuri statistice cu normele în materie de supraveghere pentru a spori transparența pieței și pentru a facilita raportarea, în măsura în care organismele de plasament colectiv autorizate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1131 emit instrumente financiare care sunt considerate substitute apropiate pentru depozite.

Pentru a favoriza analiza bilanțului sectorului IFM pentru zona euro ca un tot unitar, este necesar să se promoveze armonizarea cerințelor de raportare pentru anumite posturi cu informații statistice complementare furnizate de BCN în temeiul Orientării BCE/2014/15 a Băncii Centrale Europene.

Pentru ca BCE să monitorizeze efectiv activitatea interbancară, este necesar să se colecteze informații cu privire la active și pasive cu defalcări pe contrapartidele IFM și să se majoreze consecvența între informațiile privind contrapartidele colectate pe bază lunară și trimestrială.

Totodată, pentru a clarifica relația dintre IFM și alte părți ale sectorului financiar, inclusiv intermediarii financiari alții decât instituțiile financiare monetare, și pentru a susține compilarea conturilor financiare ale uniunii monetare, este necesar să se colecteze informații statistice privind depozitele și titlurile de capital, cu defalcări ale contrapartidelor pe subsectoare.

Informațiile privind deținerile IFM de titluri de natura datoriei emise de guvernele statelor membre trebuie colectate în timp util pentru a monitoriza cu acuratețe expunerile față de aceste titluri de valoare. Informațiile privind statele membre ar trebui completate cu informații privind activele și pasivele de la autoritățile Uniunii, inclusiv Comitetul unic de rezoluție (SRB) și Fondul european de stabilitate financiară (FESF). În plus, sunt necesare actualizări ale cerințelor de raportare ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune.

De asemenea, este necesar să se colecteze informații referitoare la totalul deținerilor de bunuri imobile, pentru a monitoriza nivelul acestor active aflate în proprietatea IFM și pentru a înțelege mai bine evoluția activelor lor nefinanciare în general.

Ar trebui introduse cele mai recente cerințe lunare și trimestriale în ceea ce privește perioadele de referință care se încadrează într-un trimestru calendaristic pentru a facilita punerea lor în aplicare de către agenții raportori. Prin urmare, prima raportare a informațiilor prevăzute de cerințele lunare se referă la perioada de referință ianuarie 2022, iar prima raportare a informațiilor prevăzute de cerințele trimestriale se referă la primul trimestru al anului 2022. Pentru a se asigura disponibilitatea continuă a datelor necesare, cerințele privind datele trimestriale ar trebui menținute în ceea ce privește perioada de referință a trimestrului IV al anului 2021. Cerințele de raportare instituite prin prezentul regulament ar trebui să se aplice, prin urmare, după perioada de referință respectivă pentru informațiile lunare de raportat, și anume de la 1 februarie 2022.

Este necesar să se instituie o procedură pentru realizarea eficientă a modificărilor tehnice ale anexelor la prezentul regulament, cu condiția ca astfel de modificări să nu schimbe cadrul conceptual de bază și să nu mărească sarcina de raportare. În aplicarea acestei proceduri ar trebui să se țină seama de opinia Comitetului de statistică al SEBC. BCN ar trebui să propună asemenea modificări de natură tehnică ale anexelor la prezentul regulament prin intermediul Comitetului de statistică.

Totuși, pentru asigurarea securității juridice, este necesar ca prevederile prezentului regulament care sunt o consecință directă a modificării definiției instituțiilor de credit în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2033 să se aplice concomitent cu acea modificare de la 26 iunie 2021.

Din motive de consecvență și securitate juridică este totodată necesar ca prevederile acestui regulament care se referă la Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1) să se aplice de la aceeași dată ca și dispozițiile acelui regulament,

Prezentul regulament stabilește cerințele de raportare pentru următoarele categorii de agenți raportori rezidenți pe teritoriul statelor membre din zona euro în ceea ce privește informațiile statistice privind posturile din bilanț:

instituții financiare monetare (IFM), altele decât instituțiile de credit;

instituții de credit care sunt:

autorizate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului; sau

exceptate de la o astfel de autorizare în temeiul articolului 2 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE;

sucursalele instituțiilor de credit, inclusiv sucursalele stabilite în state membre din zona euro ale instituțiilor de credit care nu au nici sediul social, nici sediul central situat într-un stat membru din zona euro, dar excluzând sucursalele stabilite înafara unui stat membru din zona euro ale instituțiilor de credit înființate într-un stat membru din zona euro.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

instituție financiară monetară (IFM) înseamnă o entitate care aparține unuia dintre următoarele sectoare:

bănci centrale;

alte IFM, care includ societăți care acceptă depozite, exclusiv băncile centrale, și fondurile de piață monetară (FPM);

instituție de credit înseamnă instituție de credit astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

societăți care acceptă depozite, exclusiv băncile centrale înseamnă oricare dintre următoarele:

instituțiile de credit a căror activitate este menționată la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

instituții financiare altele decât cele prevăzute la litera (a) a căror activitate principală este intermedierea financiară astfel cum este prevăzută la punctul 2.56 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și al căror obiect de activitate constă în primirea de depozite și/sau de substitute apropiate pentru depozite, astfel cum sunt prevăzute în anexa I partea 1, de la unități instituționale, inclusiv non-IFM, și în acordarea de împrumuturi și/sau efectuarea de investiții în titluri de valori pe cont propriu;

instituții emitente de monedă electronică a căror activitate principală este intermedierea financiară astfel cum este prevăzut la litera (b) sub forma emiterii de monedă electronică;

instituție de credit non-IFM înseamnă o instituție de credit a cărei activitate nu constă în vreuna dintre activitățile menționate la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

fonduri de piață monetară sau FPM înseamnă organisme de plasament colectiv care au fost autorizate în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) 2017/1131 și care emit acțiuni/unități de fond care constituie substitute apropiate pentru depozite astfel cum sunt menționate în anexa I partea 1 la prezentul regulament;

agenți raportori înseamnă agenți care raportează astfel cum sunt definiți la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98;

rezident înseamnă rezident astfel cum este definit la articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98;

BCN relevantă înseamnă banca centrală națională a statului membru din zona euro în care agentul raportor este rezident;

societate vehicul investițional sau SVI înseamnă o societate vehicul investițional angajată în tranzacții de securitizare astfel cum este definită la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2013/40);

securitizare înseamnă o tranzacție care este fie o securitizare tradițională astfel cum este definită la articolul 2 punctul 9 din Regulamentul (UE) nr. 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului, fie o securitizare astfel cum este definită la articolul 1 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 (BCE/2013/40), în care creditele care sunt securitizate sunt cedate unei SVI;

instituție emitentă de monedă electronică înseamnă instituție emitentă de monedă electronică astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

monedă electronică înseamnă monedă electronică astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2009/110/CE;

reducerea valorii contabile (write-down) înseamnă reducerea directă a valorii contabile a unui credit în bilanț, ca urmare a deprecierii sale;

scoaterea din evidențele contabile (write-off) înseamnă o reducere a valorii contabile totale a unui credit care determină eliminarea acestuia din bilanț;

administrator înseamnă o IFM care administrează creditele care stau la baza unei securitizări sau credite care au fost transferate în alt mod, din perspectiva colectării principalului și a dobânzii de la debitori;

poziții intragrup înseamnă creditele acordate către sau depozitele primite de la societăți din zona euro care acceptă depozite și care aparțin aceluiași grup, care este compus dintr-o societate mamă și toți ceilalți membri ai grupului, rezidenți ai zonei euro, controlați în mod direct sau indirect;

instituție din coada de distribuție înseamnă o IFM căreia i-a fost acordată o derogare în temeiul articolului 9 alineatele (1) și (2) sau o instituție de credit non-IFM căreia i-a fost acordată o derogare în temeiul articolului 9 alineatul (5) litera (a);

provizioane pentru pierderile din credite înseamnă fonduri rezervate de agentul raportor pentru pierderile din credite în conformitate cu practicile contabile aplicabile;

dețineri proprii de titluri de valoare înseamnă titlurile de valoare deținute de agentul raportor emitent, care rezultă din oricare dintre următoarele:

păstrarea titlurilor de valoare la emisiune sau achiziționarea de către agentul raportor a titlurilor de valoare vândute anterior, care sunt înregistrate în bilanțul contabil al agentului raportor emitent;

păstrarea titlurilor de valoare la emisiune sau achiziționarea de către agentul raportor a titlurilor de valoare vândute anterior, care nu sunt înregistrate în bilanțul contabil, dar care sunt utilizate sau sunt disponibile pentru a fi utilizate de către emitent pentru operațiuni de piață;

gestionarea centralizată fictivă a fondurilor înseamnă aranjamente de gestionare centralizată a fondurilor puse de o IFM sau mai multe IFM la dispoziția unui grup de entități (participanți la structura de gestionare centralizată a fondurilor) în care dobânda de plătit sau de primit de către IFM se calculează pe baza unei poziții nete fictive a tuturor conturilor din structura de gestionare centralizată a fondurilor și în care fiecare participant la structura de gestionare centralizată a fondurilor:

păstrează un cont separat; și

poate trage credite acordate pe descoperit de cont garantate cu depozitele altor participanți la structura de gestionare centralizată a fondurilor, fără un transfer de fonduri între conturi;

sucursală înseamnă sucursală astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 17 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

derecunoaștere înseamnă eliminarea unui credit sau a unei părți a unui credit din soldurile raportate în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3;

transfer de credit înseamnă achiziționarea sau cedarea de către agentul raportor a unui credit sau a unui portofoliu de credite, realizată prin transferul proprietății sau prin sub-participare;

fuziune înseamnă o operațiune prin care una sau mai multe instituții (instituțiile care fuzionează), fiind dizolvate fără a intra în lichidare, își transferă toate activele și pasivele unei alte instituții (instituția beneficiară), care poate fi o instituție nou constituită.

Unitățile de observare statistică efective cu obligații de raportare constau în IFM și instituțiile de credit non-IFM care sunt rezidente pe teritoriul statelor membre din zona euro.

Atunci când BCN colectează informații statistice cu privire la rezidența deținătorilor de acțiuni/unități ale FPM de la alți intermediari financiari, exclusiv societățile de asigurare și fondurile de pensii (AIF), astfel cum sunt definiți la punctele 2.86-2.94 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din prezentul regulament, acele BCN pot include respectivele AIF ca parte a unităților de observare statistică efective cu obligații de raportare în sensul articolului 5 alineatul (4) din prezentul regulament.

Comitetul executiv elaborează și menține o listă a IFM pe baza informațiilor statistice înregistrate de BCN astfel cum este prevăzut la articolul 4 din Orientarea (UE) 2018/876 a Băncii Centrale Europene (BCE/2018/16).

BCE publică lista actualizată a IFM întocmită în scopuri statistice, inclusiv pe cale electronică.

În cazul în care cea mai recentă versiune accesibilă a listei este incorectă, BCE nu impune sancțiuni unui agent raportor care nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile de raportare statistică ce îi revin în temeiul prezentului regulament în măsura în care acesta s-a bazat cu bună-credință pe lista incorectă.

IFM raportează BCN relevante toate informațiile statistice următoare:BCN pot colecta informațiile statistice trimestriale prevăzute la literele (e) și (f) de la primul paragraf pe bază lunară atunci când o astfel de colectare facilitează procesul de producere a datelor.

soldurile de sfârșit de lună prevăzute în anexa I partea 2 tabelul 1;

ajustările din reevaluare lunare prevăzute ca cerințe minime în anexa I partea 4 tabelul 1A, și celelalte ajustări din reevaluare lunare din acel tabel atunci când sunt solicitate de BCN relevantă;

transferurile de credite nete lunare prevăzute în anexa I partea 5 tabelul 5a;

soldurile de sfârșit de lună și ajustările din reevaluare lunare ale transferurilor de credite prevăzute în anexa I partea 5 tabelul 5b;

soldurile de sfârșit de trimestru prevăzute în anexa I partea 3 tabelele 2, 3 și 4;

ajustările din reevaluare trimestriale prevăzute ca cerințe minime în anexa I partea 4 tabelul 2A, și celelalte ajustări din reevaluare trimestriale din acel tabel atunci când sunt solicitate de BCN relevantă.

Instituțiile de credit non-IFM raportează BCN relevante toate informațiile statistice următoare:BCN pot colecta informațiile statistice trimestriale prevăzute la literele (c)-(e) de la primul paragraf pe bază lunară atunci când o astfel de colectare facilitează procesul de producere a datelor.

soldurile de sfârșit de lună prevăzute în anexa I partea 2 tabelul 1, cu excepția următoarelor:

poziții ale structurilor de gestionare centralizată fictivă a fondurilor;

acțiuni/unități ale FPM emise;

ajustările din reevaluare lunare prevăzute ca cerințe minime în anexa I partea 4 tabelul 1A, și celelalte ajustări din reevaluare lunare din acel tabel atunci când sunt solicitate de BCN relevantă, cu excepția următoarelor:

poziții ale structurilor de gestionare centralizată fictivă a fondurilor;

acțiuni/unități ale FPM emise;

soldurile de sfârșit de trimestru prevăzute în anexa I partea 3 tabelul 2, cu excepția posturilor care se referă la defalcările creditelor în funcție de scadența reziduală;

soldurile de sfârșit de trimestru prevăzute în anexa I partea 3 tabelele 3 și 4;

ajustările din reevaluare trimestriale prevăzute ca cerințe minime în anexa I partea 4 tabelul 2A, și celelalte ajustări din reevaluare trimestriale din acel tabel atunci când sunt solicitate de BCN relevantă.

poziții ale structurilor de gestionare centralizată fictivă a fondurilor;

acțiuni/unități ale FPM emise;

poziții ale structurilor de gestionare centralizată fictivă a fondurilor;

acțiuni/unități ale FPM emise;

BCN pot colecta informații statistice în temeiul alineatelor (1) și (2) cu privire la titlurile de valoare emise și deținute în regim titlu cu titlu atunci când informațiile statistice sunt derivate în conformitate cu standardele minime prevăzute în anexa IV.

BCN pot colecta informații statistice privind rezidența deținătorilor de acțiuni/unități ale FPM emise de IFM din alte surse disponibile, astfel cum sunt prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 5.7 atunci când acele informații respectă standardele minime definite în anexa IV.

Dacă o societate-mamă și filialele acesteia sunt IFM situate în același stat membru, societatea-mamă poate consolida informațiile statistice privind activitatea acestor filiale în informațiile statistice pe care le raportează în temeiul articolului 5 alineatul (1). Când grupul include instituții de credit și alte IFM, informațiile statistice respective sunt raportate separat pentru instituții de credit și alte IFM.

BCN relevantă poate autoriza o instituție de credit să raporteze informațiile statistice prevăzute la articolul 5 alineatul (1) în numele unui grup de instituții de credit pe bază agregată, atunci când se aplică toate condițiile următoare:Dacă o instituție de credit a primit de la BCN relevantă autorizația prevăzută la primul paragraf, acea instituție de credit raportează informațiile statistice cu privire la bilanțul său și la bilanțul fiecărui membru al grupului, pe bază agregată, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1).

instituția de credit nu consolidează informațiile statistice în funcție de activitatea acestor filiale în informațiile statistice raportate în temeiul articolului 5 alineatul (1) în conformitate cu alineatul (1);

BCN relevantă a acordat permisiunea de a se menține rezerve minime obligatorii prin acea instituție de credit în temeiul articolului 10 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1) și acea instituție de credit este instituția intermediară în sensul articolului 10 alineatul (1) din acel regulament;

toți membrii grupului respectiv sunt IFM rezidente în același stat membru.

Dacă IFM raportează pe bază de grup în conformitate cu alineatele (1) și (2), acestea raportează minim informațiile prevăzute în anexa III partea 1 tabelul 1 pentru a calcula, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1), baza de calcul a rezervelor minime obligatorii a fiecărui membru al grupului.

Toți membrii grupurilor menționate la alineatele (1) și (2) sunt incluși separat în lista IFM prevăzută la articolul 4.

BCN stabilesc frecvența și termenele pentru primirea informațiilor statistice de la agenții raportori în temeiul prezentului regulament pentru a respecta termenele de raportare menționate la alineatele (2) și (3) și informează agenții raportori în mod corespunzător.

BCN transmit BCE statistici lunare până la încheierea activității în a cincisprezecea zi lucrătoare următoare sfârșitului lunii la care se referă statisticile respective.

BCN transmit BCE statistici trimestriale până la încheierea activității în a douăzeci și opta zi lucrătoare următoare sfârșitului trimestrului la care se referă statisticile respective.

În scopul raportării în temeiul prezentului regulament și cu excepția cazului în care se prevede altfel, agenții raportori respectă normele contabile prevăzute în Directiva 86/635/CEE și în orice alte standarde internaționale aplicabile.

Atunci când agenții raportori raportează pasive sub formă de depozit și credite, se aplică următoarele:

agenții raportori raportează pasivele sub formă de depozite și creditele la valoarea principală existentă în sold la sfârșitul lunii de raportare;

agenții raportori exclud scoaterile din evidențele contabile și reducerile valorii contabile astfel cum sunt stabilite de practicile contabile relevante din valoarea menționată la litera (a);

agenții raportori nu compensează pasivele sub formă de depozite și creditele cu alte active sau pasive.

BCN pot permite tuturor agenților raportori să raporteze creditele net de provizioanele pentru pierderile din credite atunci când au permis tuturor agenților raportori să facă acest lucru înainte de adoptarea prezentului regulament în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33).

IFM exclud din valorile activelor și pasivelor respective propriile lor dețineri de titluri de natura datoriei și de titluri de capital pe care le-au emis. BCN pot permite IFM să raporteze propriile dețineri de titluri de valoare în cadrul activelor și pasivelor respective, inclusiv pe o bază de titlu cu titlu, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3), în măsura în care BCN poate deriva defalcările necesare ale activelor și pasivelor prevăzute în anexa I, excluzând valorile deținerilor proprii de titluri de valoare.

BCN pot acorda IFM mici anumite derogări de la cerințele de raportare statistică prevăzute la articolul 5 alineatul (1) cu condiția ca următoarele două cerințe să fie îndeplinite:Atunci când BCN acordă derogări în temeiul primului paragraf, acestea colectează minim toate informațiile statistice următoare:

contribuția combinată a tuturor IFM mici cărora le este acordată o derogare nu depășește 5 % din soldurile activelor totale din bilanțul național al IFM;

contribuția combinată a tuturor FPM cărora li s-a acordat o derogare nu depășește oricare dintre următoarele praguri:

10 % din soldurile activelor totale din bilanțul național al FPM, atunci când bilanțul FPM național reprezintă mai mult de 15 % din totalul bilanțului FPM din zona euro;

30 % din soldurile activelor totale din bilanțul național al FPM, atunci când bilanțul FPM național reprezintă mai puțin de 15 % din totalul bilanțului FPM din zona euro, cu excepția cazului în care acel bilanț național al FPM reprezintă mai puțin de 1 % din totalul bilanțului FPM din zona euro, caz în care nu se mai aplică niciun prag.

10 % din soldurile activelor totale din bilanțul național al FPM, atunci când bilanțul FPM național reprezintă mai mult de 15 % din totalul bilanțului FPM din zona euro;

30 % din soldurile activelor totale din bilanțul național al FPM, atunci când bilanțul FPM național reprezintă mai puțin de 15 % din totalul bilanțului FPM din zona euro, cu excepția cazului în care acel bilanț național al FPM reprezintă mai puțin de 1 % din totalul bilanțului FPM din zona euro, caz în care nu se mai aplică niciun prag.

soldul activelor totale pe bază anuală;

informațiile statistice prevăzute în anexa III necesare pentru calcularea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii a instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1).

BCN pot acorda IFM mici care sunt instituții de credit derogări de la cerințele de raportare statistică prevăzute în anexa I, în conformitate cu partea 6 din acea anexă, cu condiția să fie îndeplinite următoarele două cerințe:

contribuția combinată a tuturor instituțiilor de credit cărora le-au fost acordate derogări nu depășește 10 % din soldul activelor totale din bilanțul național al IFM; și

contribuția combinată a tuturor instituțiilor de credit cărora le-au fost acordate derogări nu depășește 1 % din soldul activelor totale din bilanțul agregat al IFM al zonei euro.

Instituțiile din coada de distribuție pot fie să aplice derogările acordate de BCN în temeiul alineatelor (1), (2) sau (5) litera (a), fie să raporteze informațiile statistice în conformitate cu articolul 5.

BCN pot acorda FPM derogări de la următoarele cerințe de raportare statistică:

cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

FPM raportează informațiile statistice privind posturile din bilanț în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2013/38);

FPM raportează informațiile statistice prevăzute la punctul (i) pe bază lunară în conformitate cu anexa I partea 1 punctul 1 la Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38), și în termenele stabilite de BCN în temeiul articolului 9 din acel regulament;

FPM raportează soldul la sfârșit de lună al acțiunilor/unităților de fond ale FPM emise în termenele stabilite de BCN în temeiul articolului 7 din prezentul regulament;

oricare dintre următoarele cerințe de raportare statistică prevăzute în anex I:

defalcarea depozitelor și creditelor acordate contrapartidelor non-IFM astfel cum este prevăzut în anexa I partea 2 secțiunea 5.1 și defalcarea pozițiilor cu contrapartidele IFM astfel cum este prevăzut în anexa I partea 2 secțiunea 5.2;

informațiile privind dobânzile acumulate pentru creditele și depozitele prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 7;

defalcarea separată pe sectoare a sectorului societăți de asigurare și a sectorului fonduri de pensii prevăzută în anexa I partea 2 secțiunea 5.1;

informațiile privind creditele și depozitele intra-grup prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 5.3;

defalcarea în funcție de sector prevăzută în anexa I partea 3 secțiunea 3;

defalcarea în funcție de țară prevăzută în anexa I partea 3 secțiunea 7;

informațiile privind deținerile de bunuri imobile prevăzute în anexa I partea 3 secțiunea 4;

defalcarea participațiilor prevăzută în anexa I partea 3 secțiunea 6;

informațiile privind securitizările și alte transferuri de credite prevăzute în anexa I partea 5.

cerințele de raportare statistică privind rezidența deținătorilor de acțiuni sau unități ale FPM prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 5.7, atunci când oricare dintre următoarele se aplică:

acțiunile/unitățile de fond ale FPM sunt emise pentru prima dată;

informațiile statistice solicitate cu privire la rezidența deținătorilor de acțiuni/unități ale FPM sunt colectate din alte surse în conformitate cu anexa I partea 2 secțiunea 5.7;

nu mai este posibil, din cauza evoluției pieței, ca BCN să colecteze informațiile solicitate cu privire la rezidența deținătorilor de acțiuni/unități ale FPM astfel cum este prevăzut la punctul (ii).

FPM raportează informațiile statistice privind posturile din bilanț în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2013/38);

FPM raportează informațiile statistice prevăzute la punctul (i) pe bază lunară în conformitate cu anexa I partea 1 punctul 1 la Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38), și în termenele stabilite de BCN în temeiul articolului 9 din acel regulament;

FPM raportează soldul la sfârșit de lună al acțiunilor/unităților de fond ale FPM emise în termenele stabilite de BCN în temeiul articolului 7 din prezentul regulament;

defalcarea depozitelor și creditelor acordate contrapartidelor non-IFM astfel cum este prevăzut în anexa I partea 2 secțiunea 5.1 și defalcarea pozițiilor cu contrapartidele IFM astfel cum este prevăzut în anexa I partea 2 secțiunea 5.2;

informațiile privind dobânzile acumulate pentru creditele și depozitele prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 7;

defalcarea separată pe sectoare a sectorului societăți de asigurare și a sectorului fonduri de pensii prevăzută în anexa I partea 2 secțiunea 5.1;

informațiile privind creditele și depozitele intra-grup prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 5.3;

defalcarea în funcție de sector prevăzută în anexa I partea 3 secțiunea 3;

defalcarea în funcție de țară prevăzută în anexa I partea 3 secțiunea 7;

informațiile privind deținerile de bunuri imobile prevăzute în anexa I partea 3 secțiunea 4;

defalcarea participațiilor prevăzută în anexa I partea 3 secțiunea 6;

informațiile privind securitizările și alte transferuri de credite prevăzute în anexa I partea 5.

acțiunile/unitățile de fond ale FPM sunt emise pentru prima dată;

informațiile statistice solicitate cu privire la rezidența deținătorilor de acțiuni/unități ale FPM sunt colectate din alte surse în conformitate cu anexa I partea 2 secțiunea 5.7;

nu mai este posibil, din cauza evoluției pieței, ca BCN să colecteze informațiile solicitate cu privire la rezidența deținătorilor de acțiuni/unități ale FPM astfel cum este prevăzut la punctul (ii).

BCN pot acorda instituțiilor de credit non-IFM derogări de la oricare dintre următoarele cerințe de raportare statistică:Atunci când BCN acordă derogări în temeiul primului paragraf litera (a), acestea colectează minim toate informațiile statistice următoare:

cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (2) atunci când soldul activelor totale ale agentului raportor este mai mic sau egal cu 350 de milioane EUR;

oricare dintre următoarele cerințe de raportare statistică prevăzute în anexa I:

informațiile privind defalcările în funcție de scadență ale creditelor exprimate în euro acordate societăților nefinanciare;

informațiile privind defalcările în funcție de scadență și obiect ale creditelor exprimate în euro acordate gospodăriilor populației și instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației;

defalcarea capitalului și rezervelor prevăzută în anexa I partea 2 secțiunea 6;

informațiile privind deținerile de bunuri imobile prevăzute în anexa I partea 3 secțiunea 4;

defalcarea participațiilor prevăzută în anexa I partea 3 secțiunea 6;

informațiile privind dobânzile acumulate pentru creditele și depozitele prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 7;

Informațiile privind deținerile proprii de titluri de valoare prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 7.

informațiile privind defalcările în funcție de scadență ale creditelor exprimate în euro acordate societăților nefinanciare;

informațiile privind defalcările în funcție de scadență și obiect ale creditelor exprimate în euro acordate gospodăriilor populației și instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației;

defalcarea capitalului și rezervelor prevăzută în anexa I partea 2 secțiunea 6;

informațiile privind deținerile de bunuri imobile prevăzute în anexa I partea 3 secțiunea 4;

defalcarea participațiilor prevăzută în anexa I partea 3 secțiunea 6;

informațiile privind dobânzile acumulate pentru creditele și depozitele prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 7;

Informațiile privind deținerile proprii de titluri de valoare prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 7.

soldul activelor totale pe bază anuală;

informațiile statistice prevăzute în anexa III necesare pentru calcularea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii a instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1).

BCN pot acorda IFM și instituțiilor de credit non-IFM următoarele derogări de la cerința de raportare a ajustărilor din reevaluare în temeiul articolului 5 alineatele (1) și (2);

pentru FPM, o derogare de la cerința de raportare a ajustărilor din reevaluare prevăzută în anexa I partea 4;

pentru IFM și instituțiile de credit non-IFM, o derogare de la cerința de raportare a ajustărilor din reevaluare cu privire la titlurile de valoare prevăzută în anexa I partea 4 tabelul 1A pe bază lunară. Atunci când o derogare este acordată în conformitate cu acest punct, agenții raportori raportează respectivele ajustări din reevaluare pe bază trimestrială și furnizează BCN, la solicitarea acestora, următoarele două elemente:

metodele de evaluare utilizate pentru raportarea informațiilor statistice cu privire la titlurile de valoare și informațiile privind cota din deținerile lor căreia i se aplică diferitele metode de evaluare; și

identificarea lunii în care are loc o reevaluare substanțială a prețului în cadrul trimestrului.

BCN pot acorda IFM și instituțiilor de credit non-IFM derogări de la cerința de raportare a ajustărilor din reevaluare prevăzută în anexa I partea 4 atunci când agentul raportor raportează soldurile de sfârșit de lună ale titlurilor de valoare în regim titlu cu titlu. Atunci când o derogare este acordată în temeiul acestei litere, se aplică ambele condiții următoare:

informațiile raportate includ, pentru fiecare titlu de valoare, valoarea acestuia de înregistrare în bilanț; și

pentru titlurile de valoare care nu au coduri de identificare accesibile publicului, informațiile raportate includ date cu privire la categoria instrumentului, scadența și emitentul acestuia, care sunt suficiente pentru derivarea defalcărilor definite ca cerințe minime în anexa I partea 4 tabelele 1A și 2A.

metodele de evaluare utilizate pentru raportarea informațiilor statistice cu privire la titlurile de valoare și informațiile privind cota din deținerile lor căreia i se aplică diferitele metode de evaluare; și

identificarea lunii în care are loc o reevaluare substanțială a prețului în cadrul trimestrului.

informațiile raportate includ, pentru fiecare titlu de valoare, valoarea acestuia de înregistrare în bilanț; și

pentru titlurile de valoare care nu au coduri de identificare accesibile publicului, informațiile raportate includ date cu privire la categoria instrumentului, scadența și emitentul acestuia, care sunt suficiente pentru derivarea defalcărilor definite ca cerințe minime în anexa I partea 4 tabelele 1A și 2A.

BCN pot acorda IFM derogări de la cerințele de raportare statistică menționate în anexa I partea 3 secțiunile 7-9 în legătură cu un stat membru dinafara zonei euro atunci când oricare dintre următoarele se aplică:

informațiile statistice colectate la un nivel mai înalt de agregare arata că pozițiile cu contrapartidele rezidente în acel stat membru din afara zonei euro sunt nesemnificative;

informațiile statistice colectate la un nivel mai înalt de agregare arata că pozițiile în moneda acelui stat membru din afara zonei euro sunt nesemnificative.

BCN pot acorda IFM derogări de la cerințele de raportare statistică privind gestionarea centralizată fictivă a fondurilor prevăzute în anexa I partea 2 în următoarele cazuri:

atunci când soldurile depozitelor sau creditelor rezidenților din zona euro (exclusiv IFM) la structurile de gestionare centralizată fictivă a fondurilor în bilanțul național al IFM nu depășesc 2 miliarde EUR;

în cazul în care pragul menționat la litera (a) este depășit, BCN pot acorda unei IFM derogări dacă soldurile din bilanțul acesteia de depozite sau credite ale rezidenților din zona euro (exclusiv IFM) la structurile de gestionare centralizată fictivă a fondurilor nu depășesc 500 de milioane EUR.

BCN pot acorda IFM derogări de la cerința de a identifica separat credite acordate întreprinderilor individuale/asociațiilor de persoane fără personalitate juridică prevăzute în anexa I partea 2 secțiunea 3, atunci când aceste credite cuprind mai puțin de 5 % din creditele totale acordate gospodăriilor populației în bilanțul național al IFM.

Atunci când BCN acordă derogări în temeiul alineatelor (1), (2), (4), (5) și (9), acestea verifică dacă pragurile menționate în respectivele alineate nu sunt depășite. Acea verificare este efectuată în timp util pentru a acorda sau retrage, dacă este necesar, orice derogare cu efect de la începutul următorului an.

Agenții raportori îndeplinesc cerințele de raportare statistică ce le sunt aplicabile în conformitate cu standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa IV.

BCN definesc și pun în aplicare mecanisme de raportare care trebuie respectate de către unitățile de observare statistică efective cu obligații de raportare în conformitate cu cerințele naționale. BCN asigură că aceste mecanisme de raportare furnizează informațiile statistice solicitate și permit verificarea cu precizie a respectării standardelor minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa IV.

Un agent raportor efectiv notifică BCN relevantă cu privire la o fuziune, divizare sau alt tip de reorganizare dacă:

este posibil ca acea fuziune, divizare sau reorganizare de alt tip să afecteze îndeplinirea de către un agent raportor efectiv a obligațiilor de raportare ce îi revin; și

intenția de a implementa operațiunea menționată la litera (a) este publică.

Notificarea menționată la alineatul (1):

este transmisă cu un termen rezonabil înainte ca fuziunea, divizarea sau reorganizarea de alt tip să producă efecte; și

precizează procedurile care vor fi utilizate pentru îndeplinirea cerințelor de raportare statistică prevăzute de prezentul regulament.

Atunci când fuziunea dintre agenți raportori are loc între sfârșitul perioadei de referință și termenul pentru raportarea informațiilor statistice pentru acea perioadă de referință stabilită de BCN relevantă în temeiul articolului 7 alineatul (1), instituția beneficiară îndeplinește cerințele de raportare statistică aplicabile instituțiilor care fuzionează pentru perioada de referință respectivă ca și când fuziunea nu s-ar fi produs.

Atunci când fuziunea dintre agenți raportori are loc în cursul unei perioade de referință BCN pot permite instituției beneficiare să raporteze informații statistice pentru instituțiile care fuzionează separat de informațiile statistice proprii pentru respectiva perioadă de referință și pentru perioadele de referință ulterioare.

Instituțiile de credit raportează BCN relevante informațiile statistice prevăzute în anexa III necesare pentru calcularea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii a instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1).

Instituțiile de credit raportează cel puțin informațiile statistice prevăzute în anexa III partea 1 tabelul 1 pe bază trimestrială, atunci când se aplică următoarele:

instituția de credit este o instituție din coada de distribuție;

instituția de credit raportează în numele unui grup, în conformitate cu articolul 6, grup care este alcătuit doar din instituții din coada de distribuție.

BCN își exercită dreptul de a verifica sau de a colecta conform legii informațiile pe care agenții raportori trebuie să le furnizeze în temeiul prezentului regulament, fără aduce atingere dreptului BCE de a exercita chiar ea aceste drepturi. În special, BCN exercită aceste drepturi atunci când o instituție care face parte din unitățile de observare statistică efective cu obligații de raportare nu respectă standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa IV.

Prima raportare a informațiilor statistice lunare în temeiul articolului 5 alineatele (1) și (2) începe cu date pentru ianuarie 2022.

Prima raportare a informațiilor statistice trimestriale în temeiul articolului 5 alineatele (1) și (2) începe cu date pentru primul trimestru din 2022.

Ținând seama de avizele Comitetului de statistică, Comitetul executiv al BCE aduce anexelor orice modificări tehnice necesare, cu condiția ca acestea să nu schimbe cadrul conceptual de bază și să nu afecteze sarcina de raportare a agenților raportori din statele membre. Comitetul executiv informează fără întârzieri nejustificate Consiliul guvernatorilor cu privire la orice astfel de modificare.

Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33) se abrogă de la 26 iunie 2021.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VI.

IFM, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 alineatul (1), aplică dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33) de la 26 iunie 2021 până la 1 februarie 2022.

Instituțiile de credit non-IFM, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 alineatul (4), respectă cerințele de raportare aplicabile IFM prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33) de la 26 iunie 2021 până la 1 februarie 2022, cu excepția cerințelor de raportare prevăzute la articolul 6 din acel regulament. Cu excepția informațiilor statistice prevăzute în anexa III necesare pentru calcularea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii a instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1), BCN pot stabili o dată până la care instituțiile de credit non-IFM să raporteze informații în conformitate cu prezentul alineat. Acea dată va fi nu mai târziu de 31 martie 2022.

BCN pot acorda instituțiilor de credit non-IFM derogări de la cerințele de raportare statistică prevăzute la alineatul (1) atunci când soldul totalului activelor agentului raportor este mai mic de sau egal cu 350 de milioane EUR.

În sensul alineatelor (1) și (2) agenții raportori nu trebuie să raporteze defalcarea în funcție de garanții reale imobiliare a creditelor menționată în anexa I partea 3 secțiunea 1 la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33).

Până la 28 februarie 2022, agenții raportori continuă să raporteze pe bază trimestrială anumite posturi din bilanț, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) a treia teză din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33) și cu anexa I la acel regulament.

Pentru perioada 26 iunie 2021-1 februarie 2022, atunci când agenții raportori prevăzuți la alineatele (1) și (2) raportează pasive datorate instituțiilor de credit care fac obiectul cerințelor privind rezervele minime obligatorii prevăzute de Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1), aceștia includ în acea raportare și pasivele pe care le datorează instituțiilor de credit non-IFM.

Prezentul regulament intră în vigoare în a cincea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 26 iunie 2021.

Cu toate acestea, articolele 5, 8 și 9 se aplică de la 1 februarie 2022.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 22 ianuarie 2021.Pentru Consiliul guvernatorilor BCEPreședintele BCEChristine Lagarde

ANEXA ICERINȚE DE RAPORTARE STATISTICĂ

PARTEA 1

Identificarea anumitor IFM pe baza principiilor de substituibilitate a depozitelor

Instituțiile financiare, altele decât instituțiile de credit, care emit instrumente financiare ce sunt considerate substitute apropiate pentru depozite sunt clasificate ca IFM cu condiția să se încadreze la definiția IFM în celelalte privințe. Clasificarea se bazează pe criteriile de substituibilitate a depozitelor, și anume dacă pasivele sunt clasificate ca depozite, ceea ce se determină în funcție de lichiditatea acestora, prin combinarea caracteristicilor acestora de transferabilitate, convertibilitate, certitudine și tranzacționabilitate, și ținând seama, atunci când este cazul, de durata pentru care au fost emise aceste instrumente financiare.

Aceste criterii de substituibilitate a depozitelor se aplică, de asemenea, pentru a stabili dacă pasivele ar trebui să fie clasificate ca depozite, cu condiția să nu existe o categorie separată pentru astfel de pasive.

În sensul determinării substituibilității depozitelor și al clasificării pasivelor ca depozite:

transferabilitatea se referă la posibilitatea de a mobiliza fonduri plasate într-un instrument financiar prin utilizarea mijloacelor de plată, precum cecurile, ordinele de transfer, debitarea directă sau alte mijloace similare;

convertibilitatea se referă la posibilitatea și costul aferent transformării instrumentelor financiare în numerar sau în depozite transferabile; pierderea avantajelor fiscale în cazul unor astfel de conversii poate fi considerată o penalizare care reduce gradul de lichiditate;

certitudinea înseamnă cunoașterea cu precizie, în avans, a valorii de capital a unui instrument financiar, exprimată în moneda națională;

titlurile de valoare cotate și tranzacționate în mod regulat pe o piață organizată sunt considerate a fi tranzacționabile. Pentru acțiunile organismelor de plasament colectiv deschise nu există o piață în sensul obișnuit al termenului. Cu toate acestea, investitorii cunosc cotația zilnică a acțiunilor și pot retrage fonduri la acest preț.

Nu sunt considerate substitute apropiate pentru depozite acțiunile/unitățile emise de organismele de plasament colectiv care funcționează doar ca sisteme de economisire pentru angajați în cadrul cărora investitorii își pot recupera investițiile doar în conformitate cu condiții de recuperare restrictive care nu sunt legate de evoluțiile pieței.

PARTEA 2

Bilanțul (solduri lunare)

În vederea compilării agregatelor monetare și a contrapartidelor aferente zonei euro, BCE solicită datele din tabelul 1. Sunt solicitate date suplimentare în scopul sistemului rezervelor minime obligatorii al BCE. Cerințele lunare sunt următoarele:

Categorii de instrumente

Pasive

Categoriile relevante de instrumente sunt: moneda aflată în circulație, pasivele sub formă de depozite, acțiuni/unități ale FPM, titluri de creanță emise, capital și rezerve și alte pasive. Pentru a separa pasivele monetare de pasivele nemonetare, pasivele sub formă de depozite sunt, de asemenea, defalcate în depozite overnight, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare și contracte de report (repo). A se vedea definițiile din anexa II.

Active

Categoriile relevante de instrumente sunt: numerar, credite, titluri de natura datoriei deținute, participații, acțiuni ale fondurilor de investiții, active nefinanciare și alte active. A se vedea definițiile din anexa II.

Defalcare în funcție de scadență

Pragurile de scadență inițială oferă o alternativă pentru informațiile detaliate privind instrumentele în cazul în care instrumentele financiare nu sunt pe deplin comparabile între piețe.

Pasive

Pragurile corespunzătoare bandelor de scadență sau perioadelor notificate sunt: pentru depozitele la termen, cu scadența la emitere la un an și la doi ani; iar pentru depozitele rambursabile după notificare, cu notificare la trei luni și la doi ani. Contractele de report (repo) nu sunt defalcate în funcție de scadență deoarece acestea sunt de obicei instrumente pe termen foarte scurt, și anume, de obicei, cu scadența la emitere la mai puțin de trei luni. Titlurile de natura datoriei emise de IFM sunt defalcate pe scadențe la un an și la doi ani. Pentru acțiunile/unitățile de fond emise de FPM nu se impune defalcarea în funcție de scadență.

Active

Pragurile corespunzătoare bandelor de scadență sunt: pentru creditele acordate rezidenților (alții decât IFM) din zona euro în funcție de subsector și, în plus, pentru creditele acordate gospodăriilor populației, în funcție de destinație, la bande de scadență de un an și de cinci ani, cu un prag suplimentar la doi ani pentru creditele acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor populației din zona euro în funcție de destinație și exprimate în euro; și pentru deținerile de titluri de natura datoriei emise de IFM situate în zona euro, la bande de scadență de un an și de doi ani.

Defalcare în funcție de destinație și identificarea separată a creditelor acordate întreprinderilor individuale/asociațiilor de persoane fără personalitate juridică.

Creditele acordate gospodăriilor populației și instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației sunt defalcate în plus în funcție de destinația creditului (credite pentru consum, credite pentru locuințe și altele). În categoria altele, creditele acordate întreprinderilor individuale/asociațiilor de persoane fără personalitate juridică se identifică separat.

Defalcarea în funcție de monedă

Pentru posturile din bilanț care pot fi folosite pentru compilarea agregatelor monetare, soldurile în euro trebuie să fie identificate separat astfel încât BCE să aibă opțiunea de a defini agregatele monetare în funcție de soldurile exprimate în toate monedele combinate sau numai în euro.

Defalcare în funcție de sector și de rezidența contrapartidelor

Compilarea agregatelor monetare și a contrapartidelor din zona euro impune identificarea acelor contrapartide situate pe teritoriul zonei euro care formează sectorul deținător de monedă. În acest scop, contrapartidele non-IFM sunt împărțite, în conformitate cu Sistemul European de Conturi revizuit (denumit în continuare SEC 2010) prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 549/2013 (a se vedea anexa II partea 3) în administrație publică (S.13), cu administrația centrală (S.1311) identificată separat la totalul pasivelor sub formă de depozite, și alte sectoare rezidente. Pentru a calcula dezagregarea lunară pe sectoare a agregatelor monetare și a contrapartidelor de credit, alte sectoare rezidente sunt defalcate, la rândul lor, în următoarele subsectoare: societăți nefinanciare (S.11), gospodăriile populației + instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.14 + S.15), societăți de asigurare (S.128), fonduri de pensii (S.129), fonduri de investiții, altele decât fondurile de piață monetară (S.124), alți intermediari financiari (S.125), auxiliari financiari (S.126) și instituții financiare captive și alte entități creditoare (S.127). În scopul raportării unor posturi din bilanț, cum ar fi creditele și titluri de natura datoriei, ultimele trei sectoare sunt reunite (S.125 + S.126 + S.127). În cadrul sectorului alți intermediari financiari (S.125) se face o distincție suplimentară în ceea ce privește contrapartidele care sunt SVI și contrapărți centrale de compensare. În ceea ce privește întreprinderile individuale/asociațiile de persoane fără personalitate juridică, a se vedea secțiunea 3.

În sensul sistemului rezervelor minime obligatorii al BCE, se face o distincție în tabelul 1 pentru administrația centrală în ceea ce privește totalul pasivelor sub formă de depozite și categoriile de depozite depozite la termen cu scadența la peste doi ani, depozite rambursabile după notificare cu scadență la peste doi ani și contracte de report (repo). De asemenea, pentru determinarea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, sunt colectate informații în ceea ce privește angajamentele față de alte instituții de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii, astfel cum se precizează în anexa III partea 1.

Contrapartidele IFM sunt împărțite în bănci centrale (S.121), cu o identificare separată a BCE, societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (S.122), și FPM (S.123). Aceasta are drept scop o mai bună înțelegere a politicilor de creditare și de finanțare în sectorul bancar și o mai bună monitorizare a activităților interbancare.

În ceea ce privește pozițiile intragrup, se face o distincție suplimentară pentru pozițiile credite și depozite și tranzacții cu societățile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (S.122) ale agenților raportori pentru a permite identificarea interconexiunilor dintre entitățile care aparțin aceluiași grup (intern și alte state membre din zona euro).

În ceea ce privește deținerile de titluri de natura datoriei cu scadența inițială de până la un an, cu o defalcare în funcție de monedă, se face o distincție suplimentară pentru administrațiile publice (S.13) în vederea asigurării unei mai bune înțelegeri a interconexiunilor dintre state și bănci.

Anumite depozite/credite provenite din contracte de report/deport (repo/reverse repo) sau operațiuni analoge se pot referi la tranzacțiile cu contrapărțile centrale. O contraparte centrală este o entitate care se interpune legal între contrapărțile la contractele tranzacționate pe piețele financiare, devenind cumpărătorul pentru orice vânzător și vânzătorul pentru orice cumpărător. În conformitate cu articolul 8 alineatul (2), aceste poziții trebuie să fie raportate la depozite și credite, indiferent de tratamentul care se aplică în alte scopuri de raportare. Deoarece astfel de tranzacții sunt deseori substitute pentru activități comerciale bilaterale între IFM, se face o distincție suplimentară pentru contracte de report/deport care implică contrapărți centrale care sunt clasificate drept alți intermediari financiari (S.125).

Contrapartidele situate pe teritoriul național sunt identificate separat de contrapartidele situate în zona euro exclusiv teritoriul național în toate defalcările statistice. Contrapartidele situate în statele membre sunt identificate în funcție de sectorul lor național sau de clasificarea lor instituțională în conformitate cu listele păstrate de BCE în scopuri statistice, Manualul pentru statisticile privind bilanțul IFM al BCE și SEC 2010. Instituțiile UE care sunt rezidente în zona euro fără a fi rezidente într-un stat membru (BCE este un exemplu) sunt raportate drept contrapartide ale zonei euro exclusiv teritoriul național. Contrapartidele situate în afara statelor membre sunt clasificate în conformitate cu Sistemul Conturilor Naționale (denumit în continuare SCN 2008).

În cazul acțiunilor/unităților de fond ale FPM emise de IFM din statele membre din zona euro, agenții raportori raportează cel puțin date privind rezidența deținătorilor conform defalcării în funcție de teritoriul național/zona euro exclusiv teritoriul național/restul lumii pentru a permite excluderea deținerilor de către nerezidenți din zona euro. BCN pot de asemenea să obțină informațiile statistice necesare din datele colectate în baza Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24), în măsura în care datele respective îndeplinesc cerințele privind respectarea termenelor prevăzute la articolul 7 din prezentul regulament și cu standardele minime definite în anexa IV.

În privința acțiunilor/unităților de fond ale FPM pentru care, în conformitate cu legislația națională, se ține un registru pentru identificarea deținătorilor acestora, care include informații referitoare la rezidența deținătorilor, FPM emitente sau reprezentanții lor legali raportează în bilanțul lunar date privind defalcarea în funcție de rezidență a deținătorilor de acțiuni/unități de fond emise ale acestora.

În privința acțiunilor/unităților de fond ale FPM pentru care, în conformitate cu legislația națională, nu se ține un registru pentru identificarea deținătorilor sau pentru care se ține un registru care nu conține informații referitoare la rezidența deținătorilor, agenții raportori raportează date privind defalcarea în funcție de rezidență conform metodei stabilite de BCN relevantă în acord cu BCE. Această cerință se limitează la o singură opțiune sau la o combinație a următoarelor opțiuni, care urmează să fie adoptată (adoptate) luând în considerare organizarea piețelor relevante și aranjamentele juridice naționale din statul membru vizat. Respectarea acestei cerințe va fi monitorizată periodic de BCN.

FPM emitente:

FPM emitente sau reprezentanții lor legali raportează datele privind defalcarea în funcție de rezidență a deținătorilor de acțiuni/unități de fond emise de acestea. Aceste informații pot proveni de la agentul care distribuie acțiunile/unitățile de fond sau de la orice altă entitate implicată în emiterea, răscumpărarea sau transferul acțiunilor/unităților de fond.

IFM și AIF în calitate de custozi ai acțiunilor/unităților de fond ale FPM:

În calitate de agenți raportori, IFM și AIF care acționează în calitate de custozi ai acțiunilor/unităților de fond ale FPM raportează date privind defalcarea în funcție de rezidență a deținătorilor de acțiuni/unități emise de FPM rezidente și ținute în custodie în numele deținătorului sau al altui intermediar, de asemenea, custode. Această opțiune se aplică dacă: (i) custodele face distincție între acțiunile/unitățile de fond ale FPM ținute în custodie în numele deținătorilor și cele ținute în custodie în numele altor custozi; și (ii) majoritatea acțiunilor/unităților de fond ale FPM se află în custodia unor instituții rezidente pe teritoriul național clasificate ca intermediari financiari (IFM sau AIF).

IFM și AIF în calitate de raportori ai tranzacțiilor rezidenților cu nerezidenți care implică acțiuni/unități ale unui FPM rezident:

În calitate de agenți raportori, IFM și AIF care acționează ca raportori ai tranzacțiilor rezidenților cu nerezidenți care implică acțiuni/unități ale unui FPM rezident raportează date privind defalcarea în funcție de rezidență a deținătorilor de acțiuni/unități emise de FPM rezidente, pe care le tranzacționează în numele deținătorului sau al altui intermediar care participă și el la tranzacție. Această opțiune se aplică dacă: (i) acoperirea raportării este cuprinzătoare, adică acoperă în mod substanțial toate tranzacțiile efectuate de agenții raportori; (ii) se furnizează date exacte privind achizițiile și vânzările la care participă nerezidenți ai zonei euro; (iii) diferențele dintre valoarea de emisiune și valoarea de răscumpărare, fără taxe, pentru aceleași acțiuni/unități de fond sunt minime; (iv) volumul de acțiuni/unități de fond deținute de nerezidenți ai zonei euro și emise de FPM rezidente este redus.

Dacă opțiunile (i) și (ii) nu se aplică, agenții raportori, inclusiv IFM și AIF, raportează datele relevante pe baza informațiilor disponibile.

Defalcarea capitalului și rezervelor

Această defalcare este necesară pentru furnizarea informațiilor privind componentele contabile ale capitalului și rezervelor și pentru a monitoriza interacțiunea acestui post cu alte evoluții din bilanț.

Identificarea pozițiilor bilanțiere pentru instrumente derivate și pentru dobânzi acumulate pentru credite și depozite în cadrul altor active și al altor pasive.

Această defalcare este necesară pentru a obține un nivel mai ridicat de consecvență între statistici.

Dețineri proprii de titluri de valoare

Tabelul 1 prevede furnizarea de informații privind deținerile proprii ale IFM de titluri de natura datoriei și de participații, care sunt excluse din active și pasive în conformitate cu articolul 8 alineatul (4).

Tabelul 1Solduri lunare (1)

Tabelul 1

Solduri lunare (1)

PARTEA 3

Bilanțul (solduri trimestriale)

Pentru o analiză detaliată a evoluțiilor monetare și pentru a servi altor scopuri statistice, BCE solicită cu privire la posturile cheie următoarele:

Defalcarea în funcție de subsector și de scadență a creditelor acordate non-IFM din zona euro (a se vedea tabelul 2).

Aceasta este necesară pentru a permite monitorizarea structurii complete, în funcție de subsector și de scadență, a întregii finanțări prin creditare (credite și titluri de valoare) față de sectorul deținător de monedă.

Pentru creditele exprimate în euro cu o scadență inițială la peste un an și la peste doi ani acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor populației, sunt necesare poziții suplimentare de tipul din care pentru anumite scadențe reziduale și perioade de revizuire a ratei dobânzii (a se vedea tabelul 2). O revizuire a ratei dobânzii este înțeleasă ca o modificare a ratei dobânzii unui credit care este prevăzută în contractul de creditare curent. Creditele supuse revizuirii ratei dobânzii includ, printre altele, credite cu rate ale dobânzii revizuite periodic în conformitate cu evoluția unui index, de exemplu Euribor, credite cu rate ale dobânzii revizuite continuu, și anume rate variabile, și credite cu rate ale dobânzii revizuibile la alegerea creditorului.

Defalcarea în funcție de subsector a pasivelor sub formă de depozite față de administrația publică (alta decât administrația centrală) ale statelor membre din zona euro (a se vedea tabelul 2).

Aceasta este necesară ca o informație suplimentară la raportarea lunară.

Defalcarea în funcție de sector a pozițiilor cu contrapartidele din afara zonei euro (a se vedea tabelul 2).

Clasificarea în funcție de sector în conformitate cu SCN 2008 se aplică acolo unde SEC 2010 nu este în vigoare.

Identificarea bunurilor imobile în cadrul activelor nefinanciare.

Această defalcare este necesară pentru a furniza informații suplimentare cu privire la activele nefinanciare și pentru a monitoriza importanța relativă a deținerilor de bunuri imobile de către sectorul bancar.

Identificarea pozițiilor bilanțiere pentru instrumente derivate cu o defalcare în funcție de sector în cadrul altor active și al altor pasive (a se vedea tabelul 2).

Această defalcare este necesară pentru consolidarea consecvenței statisticilor și completează raportarea lunară.

Defalcarea participațiilor deținute în acțiuni cotate, acțiuni necotate și alte participații (a se vedea tabelul 2).

Aceasta completează raportarea lunară prin furnizarea de informații cu privire la modul în care pot fi tranzacționate participațiile.

Defalcarea în funcție de țară și în funcție de pozițiile față de Banca Europeană de Investiții, Mecanismul european de stabilitate, Fondul european de stabilitate financiară și Comitetul unic de rezoluție (a se vedea tabelul 3).

Această defalcare este necesară pentru o analiză detaliată a evoluțiilor monetare, pentru a furniza informații statistice cu privire la statele membre care ar putea adopta moneda euro și pentru verificările privind calitatea datelor.

Defalcarea în funcție de țară trebuie furnizată pentru fiecare stat membru. Atunci când o țară aderă la Uniune, raportarea defalcării pentru acel stat membru începe cu perioada de referință trimestrială care include data aderării acesteia.

Acestă defalcare trebuie furnizată și în ceea ce privește țările care se retrag sau s-au retras din Uniune, și anume ca o defalcare separată în cadrul sectorului Restul lumii (exclusiv UE).

Defalcarea în funcție de sector a depozitelor transfrontaliere din cadrul zonei euro de la non-IFM și a creditelor transfrontaliere din cadrul zonei euro acordate non-IFM (a se vedea tabelul 3).

Această defalcare este necesară pentru evaluarea pozițiilor agenților raportori din fiecare stat membru față de contrapărțile rezidente în celelalte state membre din zona euro.

Dacă un stat membru adoptă moneda euro, raportarea defalcării pentru acel stat membru începe cu perioada de referință trimestrială care include data adoptării monedei euro de către acestea.

Defalcarea în funcție de monedă (a se vedea tabelul 4).

Defalcarea în funcție de monedă este necesară pentru credite în ceea ce privește moneda națională a fiecărui stat membru din afara zonei euro și pentru depozite, credite și titluri de natura datoriei deținute pentru monede selectate (GBP, USD, CHF și JPY).

Această defalcare este necesară pentru a permite calcularea tranzacțiilor pentru agregatele monetare și contrapartide, ajustate pentru variațiile cursului de schimb dacă aceste agregate includ toate monedele combinate.

Tabelul 2Solduri trimestriale (Defalcare în funcție de sector)

Tabelul 2

Solduri trimestriale (Defalcare în funcție de sector)

PARTEA 4

Raportarea ajustărilor din reevaluare pentru compilarea tranzacțiilor

Ajustările din reevaluare sunt necesare pentru a permite BCE să calculeze tranzacțiile financiare. Acestea furnizează informații privind impactul modificărilor prețurilor sau ale altor valori ale soldurilor la sfârșit de perioadă ale activelor și pasivelor raportate în bilanț. Modificările soldurilor din cauza impactului fluctuațiilor cursului de schimb asupra activelor și pasivelor care nu sunt exprimate în euro nu sunt incluse în ajustările din reevaluare raportate (ajustările datorate cursului de schimb în scopul compilării tranzacțiilor sunt derivate separat).

Cerințele minime pentru raportarea ajustărilor din reevaluare sunt prevăzute în tabelele 1A și 2A. Mai jos sunt incluse considerații specifice pentru raportarea ajustărilor din reevaluare a creditelor și titlurilor de valoare.

Reevaluări ale creditelor (inclusiv reducerea valorii contabile/scoaterea din evidențele contabile)

Ajustările din reevaluare reflectă orice modificare în soldul creditelor raportate în conformitate cu părțile 2 și 3 ca urmare a aplicării reducerii valorii contabile, inclusiv a reducerii valorii contabile a soldului total al creditului (scoaterea din evidențele contabile), precum și inversarea reducerii valorii contabile/scoaterii din evidențele contabile. De asemenea, ajustarea ar trebui să reflecte modificările provizioanelor pentru pierderile din credite dacă o BCN permite ca stocurile din bilanț să fie înregistrate net de provizioanele pentru pierderi din credite în conformitate cu articolul 8 alineatul (3). De asemenea, ajustarea din reevaluare trebuie înregistrată pentru a contabiliza diferența dintre variația în soldul creditelor care rezultă dintr-o cedare a creditelor (cu derecunoașterea din bilanț) și valoarea de tranzacție (adică prețul de vânzare). În mod similar, o achiziție de credite la un preț mai mic decât soldul raportat determină o reevaluare pozitivă.

Reevaluarea prețului titlurilor de valoare

Ajustarea referitoare la reevaluarea prețului titlurilor de valoare se referă la fluctuațiile în evaluarea titlurilor de valoare care sunt determinate de modificarea prețului la care acestea sunt înregistrate sau tranzacționate. Ajustarea include modificările care au loc în timp în valoarea soldurilor din bilanț la sfârșit de perioadă ca urmare a modificărilor valorii de referință la care au fost înregistrate titlurile de valoare, adică pierderi/câștiguri potențiale. Ajustarea poate cuprinde, de asemenea, modificări de evaluare rezultate din tranzacțiile cu titluri de valoare, adică pierderi/câștiguri realizate.

Pentru titlurile de natura datoriei emise nu este stabilită nicio cerință minimă de raportare. Cu toate acestea, în cazul în care practicile de evaluare aplicate de agenții raportori pentru titlurile de natura datoriei emise determină modificări în nivelul soldurilor de sfârșit de perioadă ale acestora, BCN pot să colecteze date privind modificările respective.

Tabelul 1AAjustări din reevaluare cu raportare lunară (1)

Tabelul 1A

Ajustări din reevaluare cu raportare lunară (1)

Tabelul 2AAjustări din reevaluare cu raportare trimestrială (1)

Tabelul 2A

Ajustări din reevaluare cu raportare trimestrială (1)

PARTEA 5

Cerințe de raportare statistică pentru securitizări de credite și alte transferuri de credite

Cerințe generale

Datele se raportează în conformitate cu articolul 8 alineatul (2), în limitele celor prevăzute la articolul 8 alineatul (3), atunci când este cazul. Toate categoriile de date sunt defalcate în funcție de rezidența și subsectorul debitorului creditului, astfel cum se indică în titlurile coloanelor din tabelul 5.

Se face o distincție între securitizări și alte transferuri de credite. Creditele cedate în timpul unei faze de stocare din cadrul unei securitizări sunt tratate ca și cum au fost deja securitizate. Este necesară o identificare separată pentru securitizările care implică SVI rezidente în zona euro. Pentru alte transferuri de credite, este necesară o identificare separată în cazul în care contrapartida este o IFM națională sau o IFM străină din zona euro.

Transferurile de credite se deosebesc, de asemenea, în funcție de impactul asupra soldului creditelor raportat în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3:

transferurile care au un impact asupra soldului raportat sunt cedări care determină derecunoașterea și achiziții care determină recunoașterea sau rerecunoașterea creditelor; și

transferurile care nu au un impact asupra soldului raportat sunt cedări care nu determină derecunoașterea creditelor, ca urmare a aplicării IFRS 9 sau a unor norme similare, precum și achiziții de credite transferate anterior de IFM fără derecunoaștere din bilanțul său. Creditele date Eurosistemului drept colateral pentru operațiunile de politică monetară de creditare sub forma creanțelor private, care generează un transfer fără derecunoaștere din bilanț, sunt excluse din sumele raportate în tabelul 5.

În ceea ce privește transferurile care au un impact asupra soldului creditelor raportate, IFM fac o distincție suplimentară în ceea ce privește transferurile în cadrul cărora IFM acționează ca administrator al soldului creditelor transferate.

Cerințe privind raportarea transferurilor de credite

IFM calculează transferurile de credite nete drept achiziții în cursul lunii minus cedări în cursul lunii. În acest scop, IFM aplică valorile de tranzacție ale achizițiilor și cedărilor (și anume, valoarea achizițiilor și, respectiv, a vânzărilor).

IFM furnizează date privind transferurile de credite în conformitate cu tabelul 5a, după cum urmează:

achizițiile și cedările efectuate de către IFM cu impact asupra soldului creditelor sale raportat în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3 sunt alocate blocului 1 în cazul în care IFM acționează în calitate de administrator, respectiv blocului 2 în cazul în care IFM nu acționează în calitate de administrator; și

achizițiile și cedările efectuate de către IFM, care nu au un impact asupra soldului creditelor sale raportat în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3, sunt alocate blocului 3.

În ceea ce privește alocarea menționată în secțiunea 2.2 litera (a), BCN pot solicita IFM să aloce transferurile de credite blocului 1, și nu blocului 2, în cazul în care o altă IFM națională acționează în calitate de administrator al creditelor transferate. BCN vor solicita ca, în raportarea statistică, aceste transferuri să fie identificate separat de cele care sunt transferate și administrate de aceeași IFM.

Cerințe privind raportarea soldului creditelor transferate

IFM furnizează date în conformitate cu tabelul 5b privind soldul creditelor la sfârșit de lună, după cum urmează:

soldul creditelor care au fost transferate de către IFM, cu impact asupra soldului creditelor sale raportat în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3 și cu privire la care IFM acționează în calitate de administrator este alocat blocului 1; și

soldul creditelor care au fost transferate de către IFM, fără a avea impact asupra soldului raportat în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3, ca urmare a aplicării IFRS 9 sau a unor norme similare, este alocat blocului 3.

În ceea ce privește alocarea menționată în secțiunea 3.1 litera (a), în cazul în care BCN solicită IFM să aloce transferurile de credite în conformitate cu secțiunea 2.3, IFM includ în blocul 1 soldul creditelor transferate de o altă IFM națională pentru care acționează în calitate de administrator, în măsura în care creditele nu sunt incluse în soldul raportat în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3 al IFM naționale. BCN vor solicita ca, în raportarea statistică, aceste solduri să fie identificate separat de cele care sunt transferate și administrate de aceeași IFM.

BCN pot solicita IFM informații suplimentare pentru a explica evoluția soldurilor creditelor, în special în ceea ce privește modificarea contrapartidei care deține creditele transferate sau o modificare a sistemelor de administrare a creditelor derecunoscute, care pot necesita ajustări din reclasificare pentru a permite BCE să ajusteze în mod corect evoluțiile creditelor pentru impactul generat de securitizări și de alte transferuri asupra bilanțului IFM.

Cerințe privind raportarea ajustărilor din reevaluare care afectează soldul creditelor transferate

IFM furnizează date în conformitate cu tabelul 5b cu privire la ajustările din reevaluare care reflectă orice modificări ale soldului creditelor la sfârșit de lună raportate în conformitate cu secțiunea 3, cauzate de aplicarea reducerii valorii contabile/scoaterii din evidența contabilă a creditelor, precum și de modificările provizioanelor aferente creditelor (în cazul în care soldul se înregistrează net de provizioane). Ajustările din reevaluare reflectă, de asemenea, în luna transferului de credite, orice diferență dintre soldul creditelor transferate și valoarea la care s-a efectuat achiziția sau cedarea, astfel cum se menționează în secțiunea 2.

IFM furnizează date în conformitate cu tabelul 5b privind ajustările din reevaluare după cum urmează:

ajustările din reevaluare care corespund soldului creditelor transferate menționat la secțiunea 3.1 litera (a) și care fac obiectul secțiunii 3.2, după caz, sunt alocate blocului 1; și

ajustările din reevaluare care corespund soldului creditelor transferate menționat la secțiunea 3.1 litera (b) sunt alocate blocului 3.

Tabelul 5aTransferuri de credite nete (achiziții minus cedări): date cu raportare lunară

Tabelul 5a

Transferuri de credite nete (achiziții minus cedări): date cu raportare lunară

Tabelul 5bSolduri și ajustări din reevaluare ale creditelor transferate: date cu raportare lunară

Tabelul 5b

Solduri și ajustări din reevaluare ale creditelor transferate: date cu raportare lunară

PARTEA 6

Raportarea simplificată pentru instituțiile de credit mici

Atunci când BCN acordă derogări instituțiilor de credit în temeiul articolului 9 alineatul (2), acestea pot scuti acele instituții de credit de la îndeplinirea următoarelor cerințe:

Defalcarea în funcție de monedă menționată în partea 2 secțiunea 4.

Identificarea separată a:

pozițiilor cu contrapartide centrale, astfel cum sunt indicate în partea 2 secțiunea 5.5;

creditelor sindicalizate, astfel cum sunt indicate în partea 2 din tabelul 1;

titlurilor de natura datoriei cu scadența până la doi ani și cu garanția capitalului nominal mai mică de 100 %, astfel cum se indică în partea 2 din tabelul 1;

deținerile de bunuri imobile menționate în partea 3 secțiunea 4.

Defalcarea în funcție de sector menționată în partea 3 secțiunea 3.

Defalcarea în funcție de țară menționată în partea 3 secțiunea 7.

Defalcarea în funcție de monedă menționată în partea 3 secțiunea 9.

De asemenea, aceste instituții de credit pot să îndeplinească cerințele de raportare statistică menționate în părțile 2, 4 și 5 numai prin raportarea pe bază trimestrială a datelor și în conformitate cu cerințele privind respectarea termenelor prevăzute la articolul 7 alineatul (3) pentru statisticile trimestriale.

PARTEA 7

Sinteză a cerințelor de raportare statistică privind posturile din bilanț(1)

transferabilitatea se referă la posibilitatea de a mobiliza fonduri plasate într-un instrument financiar prin utilizarea mijloacelor de plată, precum cecurile, ordinele de transfer, debitarea directă sau alte mijloace similare;

convertibilitatea se referă la posibilitatea și costul aferent transformării instrumentelor financiare în numerar sau în depozite transferabile; pierderea avantajelor fiscale în cazul unor astfel de conversii poate fi considerată o penalizare care reduce gradul de lichiditate;

certitudinea înseamnă cunoașterea cu precizie, în avans, a valorii de capital a unui instrument financiar, exprimată în moneda națională;

titlurile de valoare cotate și tranzacționate în mod regulat pe o piață organizată sunt considerate a fi tranzacționabile. Pentru acțiunile organismelor de plasament colectiv deschise nu există o piață în sensul obișnuit al termenului. Cu toate acestea, investitorii cunosc cotația zilnică a acțiunilor și pot retrage fonduri la acest preț.

În privința acțiunilor/unităților de fond ale FPM pentru care, în conformitate cu legislația națională, se ține un registru pentru identificarea deținătorilor acestora, care include informații referitoare la rezidența deținătorilor, FPM emitente sau reprezentanții lor legali raportează în bilanțul lunar date privind defalcarea în funcție de rezidență a deținătorilor de acțiuni/unități de fond emise ale acestora.

În privința acțiunilor/unităților de fond ale FPM pentru care, în conformitate cu legislația națională, nu se ține un registru pentru identificarea deținătorilor sau pentru care se ține un registru care nu conține informații referitoare la rezidența deținătorilor, agenții raportori raportează date privind defalcarea în funcție de rezidență conform metodei stabilite de BCN relevantă în acord cu BCE. Această cerință se limitează la o singură opțiune sau la o combinație a următoarelor opțiuni, care urmează să fie adoptată (adoptate) luând în considerare organizarea piețelor relevante și aranjamentele juridice naționale din statul membru vizat. Respectarea acestei cerințe va fi monitorizată periodic de BCN.

FPM emitente:

IFM și AIF în calitate de custozi ai acțiunilor/unităților de fond ale FPM:

IFM și AIF în calitate de raportori ai tranzacțiilor rezidenților cu nerezidenți care implică acțiuni/unități ale unui FPM rezident:

Dacă opțiunile (i) și (ii) nu se aplică, agenții raportori, inclusiv IFM și AIF, raportează datele relevante pe baza informațiilor disponibile.

FPM emitente:

IFM și AIF în calitate de custozi ai acțiunilor/unităților de fond ale FPM:

IFM și AIF în calitate de raportori ai tranzacțiilor rezidenților cu nerezidenți care implică acțiuni/unități ale unui FPM rezident:

Dacă opțiunile (i) și (ii) nu se aplică, agenții raportori, inclusiv IFM și AIF, raportează datele relevante pe baza informațiilor disponibile.

Defalcarea în funcție de subsector și de scadență a creditelor acordate non-IFM din zona euro (a se vedea tabelul 2).

Defalcarea în funcție de subsector a pasivelor sub formă de depozite față de administrația publică (alta decât administrația centrală) ale statelor membre din zona euro (a se vedea tabelul 2).

Defalcarea în funcție de sector a pozițiilor cu contrapartidele din afara zonei euro (a se vedea tabelul 2).

Identificarea bunurilor imobile în cadrul activelor nefinanciare.

Identificarea pozițiilor bilanțiere pentru instrumente derivate cu o defalcare în funcție de sector în cadrul altor active și al altor pasive (a se vedea tabelul 2).

Defalcarea participațiilor deținute în acțiuni cotate, acțiuni necotate și alte participații (a se vedea tabelul 2).

Defalcarea în funcție de țară și în funcție de pozițiile față de Banca Europeană de Investiții, Mecanismul european de stabilitate, Fondul european de stabilitate financiară și Comitetul unic de rezoluție (a se vedea tabelul 3).

Defalcarea în funcție de sector a depozitelor transfrontaliere din cadrul zonei euro de la non-IFM și a creditelor transfrontaliere din cadrul zonei euro acordate non-IFM (a se vedea tabelul 3).

Defalcarea în funcție de monedă (a se vedea tabelul 4).

transferurile care au un impact asupra soldului raportat sunt cedări care determină derecunoașterea și achiziții care determină recunoașterea sau rerecunoașterea creditelor; și

transferurile care nu au un impact asupra soldului raportat sunt cedări care nu determină derecunoașterea creditelor, ca urmare a aplicării IFRS 9 sau a unor norme similare, precum și achiziții de credite transferate anterior de IFM fără derecunoaștere din bilanțul său. Creditele date Eurosistemului drept colateral pentru operațiunile de politică monetară de creditare sub forma creanțelor private, care generează un transfer fără derecunoaștere din bilanț, sunt excluse din sumele raportate în tabelul 5.

achizițiile și cedările efectuate de către IFM cu impact asupra soldului creditelor sale raportat în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3 sunt alocate blocului 1 în cazul în care IFM acționează în calitate de administrator, respectiv blocului 2 în cazul în care IFM nu acționează în calitate de administrator; și

achizițiile și cedările efectuate de către IFM, care nu au un impact asupra soldului creditelor sale raportat în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3, sunt alocate blocului 3.

soldul creditelor care au fost transferate de către IFM, cu impact asupra soldului creditelor sale raportat în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3 și cu privire la care IFM acționează în calitate de administrator este alocat blocului 1; și

soldul creditelor care au fost transferate de către IFM, fără a avea impact asupra soldului raportat în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3, ca urmare a aplicării IFRS 9 sau a unor norme similare, este alocat blocului 3.

ajustările din reevaluare care corespund soldului creditelor transferate menționat la secțiunea 3.1 litera (a) și care fac obiectul secțiunii 3.2, după caz, sunt alocate blocului 1; și

ajustările din reevaluare care corespund soldului creditelor transferate menționat la secțiunea 3.1 litera (b) sunt alocate blocului 3.

Defalcarea în funcție de monedă menționată în partea 2 secțiunea 4.

Identificarea separată a:

pozițiilor cu contrapartide centrale, astfel cum sunt indicate în partea 2 secțiunea 5.5;

creditelor sindicalizate, astfel cum sunt indicate în partea 2 din tabelul 1;

titlurilor de natura datoriei cu scadența până la doi ani și cu garanția capitalului nominal mai mică de 100 %, astfel cum se indică în partea 2 din tabelul 1;

deținerile de bunuri imobile menționate în partea 3 secțiunea 4.

Defalcarea în funcție de sector menționată în partea 3 secțiunea 3.

Defalcarea în funcție de țară menționată în partea 3 secțiunea 7.

Defalcarea în funcție de monedă menționată în partea 3 secțiunea 9.

pozițiilor cu contrapartide centrale, astfel cum sunt indicate în partea 2 secțiunea 5.5;

creditelor sindicalizate, astfel cum sunt indicate în partea 2 din tabelul 1;

titlurilor de natura datoriei cu scadența până la doi ani și cu garanția capitalului nominal mai mică de 100 %, astfel cum se indică în partea 2 din tabelul 1;

deținerile de bunuri imobile menționate în partea 3 secțiunea 4.

Tabelul 3Solduri trimestrială (Defalcare în funcție de țară)

Tabelul 4Solduri trimestriale (Defalcare în funcție de monedă)

Tabelul 3

ANEXA IIPRINCIPII ȘI DEFINIȚII DE CONSOLIDARE

PARTEA 1

Consolidarea în scopuri statistice în cadrul aceluiași stat membru

Pentru fiecare stat membru a cărui monedă este euro (denumit în continuare stat membru din zona euro), unitățile de observare statistică cu obligații de raportare constau în IFM rezidente incluse în lista IFM întocmită în scopuri statistice și instituții de credit non-IFM rezidente. Acestea sunt:

instituțiile constituite și situate pe teritoriul în cauză, inclusiv filialele societăților-mamă situate în afara teritoriului în cauză; și

sucursalele instituțiilor cu sediul central în afara teritoriului în cauză.

Agenții raportori consolidează în scopuri statistice activitățile tuturor sediilor lor de pe teritoriul național (sediul social sau sediul central și/sau sucursale) situate în același stat membru. Instituțiile situate în centre financiare offshore sunt considerate, din punct de vedere statistic, ca fiind rezidenți ai teritoriilor în care sunt situate aceste centre.

Agenții raportori raportează activitățile tuturor sediilor lor din străinătate astfel:

Dacă agentul raportor are sucursale situate pe teritoriul altor state membre din zona euro, acesta consideră pozițiile față de toate aceste sucursale drept poziții față de rezidenți ai altor state membre din zona euro.

Dacă agentul raportor are sucursale situate în afara statelor membre din zona euro, acesta consideră pozițiile față de toate aceste sucursale drept poziții față de rezidenți ai restului lumii.

Dacă un agent raportor este o sucursală, acesta consideră pozițiile față de sediul său principal, sau față de alte sucursale ale aceleiași instituții, situate pe teritoriul altor state membre din zona euro drept poziții față de rezidenți ai altor state membre din zona euro.

Dacă un agent raportor este o sucursală, acesta consideră pozițiile față de sediul său principal, sau față de alte sucursale ale aceleiași instituții, situate în afara statelor membre din zona euro drept poziții față de rezidenți ai restului lumii.

PARTEA 2

Definițiile categoriilor de instrumente

Acest tabel cuprinde o descriere standard detaliată a categoriilor de instrumente pe care băncile centrale naționale (BCN) le transpun în categorii aplicabile la nivel național, în conformitate cu prezentul regulament. Tabelul nu constituie o listă de instrumente financiare individuale, iar descrierile nu sunt exhaustive. Definițiile se raportează la SEC 2010.

Scadența inițială, și anume scadența la emisiune, se referă la durata determinată de viață a unui instrument financiar înainte de care acesta nu poate fi rambursat, de exemplu, titlurile de natura datoriei, sau înainte de care acesta poate fi rambursat numai în condițiile plății anumitor penalități, de exemplu, anumite tipuri de depozite. Perioada notificată corespunde intervalului de timp dintre momentul în care deținătorul notifică intenția sa de a rambursa instrumentul și data la care deținătorul are încuviințarea să îl transforme în numerar fără plata unor penalități. Instrumentele financiare sunt clasificate în funcție de perioada notificată numai dacă nu există o scadență stabilită.

Creanțele financiare pot fi clasificate în negociabile și nenegociabile. O creanță este negociabilă în cazul în care proprietatea asupra ei poate fi ușor transferată de la o unitate la alta prin livrare sau andosare sau poate fi ușor compensată în cazul instrumentelor financiare derivate. În timp ce orice instrument financiar poate fi tranzacționat, instrumentele negociabile sunt concepute pentru a fi tranzacționate în cadrul unei burse organizate sau extrabursier, deși tranzacționarea efectivă nu este o condiție necesară pentru negociabilitate.

CATEGORII DE PASIVE

PARTEA 3

Definițiile sectoarelor

SEC 2010 stabilește standardele privind clasificarea în funcție de sector în statele membre. Acest tabel conține o descriere standard detaliată a sectoarelor pe care BCN le transpun în categorii naționale în conformitate cu prezentul regulament. Contrapartidele situate în zona euro sunt identificate în funcție de sectorul acestora în conformitate cu listele păstrate de Banca Centrală Europeană (BCE) în scopuri statistice, după caz, și cu alte recomandări privind clasificarea statistică a contrapartidelor emise de BCE.

Clasificarea sectorială a contrapartidelor situate în afara statelor membre ar trebui să se efectueze în conformitate cu SCN 2008. Termenul IFM se referă numai la statele membre. În scopul clasificării rezidenților din afara UE, termenul IFM trebuie interpretat ca însemnând sectoarele SCN 2008 banca centrală, societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală și fonduri de piață monetară.

instituțiile constituite și situate pe teritoriul în cauză, inclusiv filialele societăților-mamă situate în afara teritoriului în cauză; și

sucursalele instituțiilor cu sediul central în afara teritoriului în cauză.

Dacă agentul raportor are sucursale situate pe teritoriul altor state membre din zona euro, acesta consideră pozițiile față de toate aceste sucursale drept poziții față de rezidenți ai altor state membre din zona euro.

Dacă agentul raportor are sucursale situate în afara statelor membre din zona euro, acesta consideră pozițiile față de toate aceste sucursale drept poziții față de rezidenți ai restului lumii.

Dacă un agent raportor este o sucursală, acesta consideră pozițiile față de sediul său principal, sau față de alte sucursale ale aceleiași instituții, situate pe teritoriul altor state membre din zona euro drept poziții față de rezidenți ai altor state membre din zona euro.

Dacă un agent raportor este o sucursală, acesta consideră pozițiile față de sediul său principal, sau față de alte sucursale ale aceleiași instituții, situate în afara statelor membre din zona euro drept poziții față de rezidenți ai restului lumii.

TabelCategorii de instrumenteCATEGORII DE ACTIVE

Tabelul 2

TabelDefinițiile sectoarelor

ANEXA IIIRAPORTAREA ÎN SCOPUL REZERVELOR MINIME OBLIGATORII

PARTEA 1

Norme generale

Căsuțele marcate cu * în anexa I partea 2 tabelul 1 se utilizează pentru determinarea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii în scopul Regulamentului (UE) 2021/378 (BCE/2021/1). În ceea ce privește titlurile de natura datoriei, instituțiile de credit fie prezintă o dovadă a elementelor de pasiv care urmează să fie excluse din baza de calcul a rezervelor minime obligatorii, fie aplică o deducere standardizată sub forma unui procent fix stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE). Căsuțele evidențiate se raportează numai de instituțiile de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii.

Căsuțele din tabelul 1 privind depozitele constituite la instituții de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii nu trebuie să includă obligațiile agenților raportori față de instituțiile indicate ca fiind exceptate de la regimul rezervelor minime obligatorii al BCE, și anume, instituții exceptate din alte motive decât cele privind supunerea acestora măsurilor de reorganizare. Instituțiile care, pentru că sunt supuse măsurilor de reorganizare, sunt exceptate temporar de obligația de a constitui rezerve minime obligatorii sunt considerate instituții supuse cerințelor privind rezervele minime obligatorii și, prin urmare, obligațiile față de aceste instituții sunt incluse în tabelul 1 din această parte. Acest tabel se referă și la obligațiile față de instituțiile care nu sunt în fapt obligate să mențină rezerve la Sistemul European al Băncilor Centrale datorită aplicării deducerii forfetare.

În funcție de sistemele de colectare naționale și fără a se aduce atingere respectării depline a definițiilor și principiilor de clasificare stabilite în prezentul regulament, instituțiile de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii pot raporta, alternativ, datele necesare pentru determinarea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, cu excepția celor referitoare la instrumentele negociabile, în conformitate cu tabelul 1 din prezenta parte, cu condiția ca niciuna dintre pozițiile din căsuțele neevidențiate din anexa I partea 2 tabelul 1 să nu fie afectată.

Pentru a se putea raporta potrivit tabelului de mai jos, trebuie să se asigure o corespondență strictă cu anexa I partea 2 tabelul 1.

PARTEA 2

Norme speciale în cazul fuziunilor care implică instituții de credit

Atunci când are loc fuziunea unor instituții de credit, baza de calcul a rezervelor minime obligatorii a instituției beneficiare pentru perioada de aplicare imediat următoare fuziunii se calculează, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1), ca valoarea agregată a bazei sale de calcul a rezervelor minime obligatorii și a bazelor de calcul a rezervelor minime obligatorii ale instituțiilor care fuzionează, ca și când fuziunea nu s-a produs, prin utilizarea informațiilor statistice raportate în temeiul prezentului regulament.

Atunci când instituția beneficiară a fuziunii prevăzute la punctul 1 nu este o instituție din coada de distribuție, perioadele de referință relevante ale informațiilor statistice raportate în temeiul prezentului regulament care trebuie folosite în scopul efectuării calculului prevăzut la punctul 1 sunt următoarele:

pentru instituțiile care fuzionează care sunt instituții din coada de distribuție, perioada de referință pentru perioada de aplicare relevantă prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1);

pentru instituțiile care fuzionează care nu sunt instituții din coada de distribuție, perioada de referință pentru perioada de aplicare relevantă prevăzută la articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1).

Atunci când instituția beneficiară a fuziunii prevăzute la punctul 1 este o instituție din coada de distribuție, perioadele de referință relevante ale informațiilor statistice raportate în temeiul prezentului regulament care trebuie folosite în scopul efectuării calculului prevăzut la punctul 1 sunt următoarele:

pentru instituțiile care fuzionează care sunt instituții din coada de distribuție, perioada de referință pentru perioada de aplicare relevantă prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1);

pentru instituțiile care fuzionează care nu sunt instituții din coada de distribuție, perioada de referință care survine mai devreme dintre următoarele:

perioada de referință relevantă pentru perioada de aplicare în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1); sau

perioada de referință precedentă perioadei de referință în cursul căreia s-a produs fuziunea.

Calculul prevăzut la punctul 1 se aplică si perioadelor de aplicare ulterioare atunci când următoarele două condiții se aplică:

instituția beneficiară a fuziunii prevăzute la punctul 1 este o instituție din coada de distribuție; și

perioada de referință relevantă pentru acea perioadă de aplicare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1), precede perioada de referință în care fuziunea a intrat în vigoare.

pentru instituțiile care fuzionează care sunt instituții din coada de distribuție, perioada de referință pentru perioada de aplicare relevantă prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1);

pentru instituțiile care fuzionează care nu sunt instituții din coada de distribuție, perioada de referință pentru perioada de aplicare relevantă prevăzută la articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1).

pentru instituțiile care fuzionează care sunt instituții din coada de distribuție, perioada de referință pentru perioada de aplicare relevantă prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1);

pentru instituțiile care fuzionează care nu sunt instituții din coada de distribuție, perioada de referință care survine mai devreme dintre următoarele:

perioada de referință relevantă pentru perioada de aplicare în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1); sau

perioada de referință precedentă perioadei de referință în cursul căreia s-a produs fuziunea.

perioada de referință relevantă pentru perioada de aplicare în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1); sau

perioada de referință precedentă perioadei de referință în cursul căreia s-a produs fuziunea.

instituția beneficiară a fuziunii prevăzute la punctul 1 este o instituție din coada de distribuție; și

perioada de referință relevantă pentru acea perioadă de aplicare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/378 (BCE/2021/1), precede perioada de referință în care fuziunea a intrat în vigoare.

TabelBaza de calcul a rezervelor minime obligatorii

ANEXA IVSTANDARDE MINIME CE TREBUIE APLICATE DE CĂTRE UNITĂȚILE DE OBSERVARE STATISTICĂ EFECTIVE CU OBLIGAȚII DE RAPORTARE

Agenții raportori trebuie să îndeplinească următoarele standarde minime pentru a respecta cerințele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene (BCE).

Standarde minime de transmitere:

raportarea trebuie să se facă la timp și cu respectarea termenelor stabilite de BCN relevantă;

rapoartele statistice trebuie să respecte forma și formatul din cadrul cerințelor de raportare tehnice stabilite de BCN relevantă;

agentul raportor trebuie să furnizeze BCN relevantă datele de contact ale uneia sau ale mai multor persoane de contact;

specificațiile tehnice privind transmiterea datelor către BCN relevantă trebuie să fie respectate.

Standarde minime de acuratețe:

informațiile statistice trebuie să fie corecte: toate constrângerile liniare trebuie respectate (de exemplu, activele și pasivele trebuie să fie echilibrate, suma subtotalurilor trebuie să fie egală cu totalurile) și datele trebuie să fie coerente în timp;

agenții raportori trebuie să fie în măsură să furnizeze informații privind evoluțiile inerente datelor comunicate;

informațiile statistice trebuie să fie complete și să nu conțină lacune continue și structurale; lacunele existente trebuie să fie semnalate, explicate BCN relevante și, acolo unde este cazul, completate cât mai curând posibil;

agenții raportori trebuie să respecte dimensiunile, politica de rotunjire și zecimalele stabilite de BCN relevantă pentru transmiterea tehnică a datelor.

Standarde minime de conformitate cu conceptele:

informațiile statistice trebuie să fie conforme cu definițiile și clasificările din prezentul regulament;

în cazul abaterii de la aceste definiții și clasificări, agenții raportori monitorizează în mod regulat și cuantifică diferența dintre măsura folosită și măsura prevăzută de prezentul regulament;

agenții raportori sunt în măsură să explice diferențele dintre datele transmise și cifrele pentru perioadele anterioare.

Standarde minime de revizuire:

Trebuie respectate politica și procedurile de revizuire stabilite de BCE și de BCN relevantă. Revizuirile care se abat de la revizuirile obișnuite trebuie să fie însoțite de note explicative.

Standarde minime de transmitere:

raportarea trebuie să se facă la timp și cu respectarea termenelor stabilite de BCN relevantă;

rapoartele statistice trebuie să respecte forma și formatul din cadrul cerințelor de raportare tehnice stabilite de BCN relevantă;

agentul raportor trebuie să furnizeze BCN relevantă datele de contact ale uneia sau ale mai multor persoane de contact;

specificațiile tehnice privind transmiterea datelor către BCN relevantă trebuie să fie respectate.

Standarde minime de acuratețe:

informațiile statistice trebuie să fie corecte: toate constrângerile liniare trebuie respectate (de exemplu, activele și pasivele trebuie să fie echilibrate, suma subtotalurilor trebuie să fie egală cu totalurile) și datele trebuie să fie coerente în timp;

agenții raportori trebuie să fie în măsură să furnizeze informații privind evoluțiile inerente datelor comunicate;

informațiile statistice trebuie să fie complete și să nu conțină lacune continue și structurale; lacunele existente trebuie să fie semnalate, explicate BCN relevante și, acolo unde este cazul, completate cât mai curând posibil;

agenții raportori trebuie să respecte dimensiunile, politica de rotunjire și zecimalele stabilite de BCN relevantă pentru transmiterea tehnică a datelor.

Standarde minime de conformitate cu conceptele:

informațiile statistice trebuie să fie conforme cu definițiile și clasificările din prezentul regulament;

în cazul abaterii de la aceste definiții și clasificări, agenții raportori monitorizează în mod regulat și cuantifică diferența dintre măsura folosită și măsura prevăzută de prezentul regulament;

agenții raportori sunt în măsură să explice diferențele dintre datele transmise și cifrele pentru perioadele anterioare.

Standarde minime de revizuire:

raportarea trebuie să se facă la timp și cu respectarea termenelor stabilite de BCN relevantă;

rapoartele statistice trebuie să respecte forma și formatul din cadrul cerințelor de raportare tehnice stabilite de BCN relevantă;

agentul raportor trebuie să furnizeze BCN relevantă datele de contact ale uneia sau ale mai multor persoane de contact;

specificațiile tehnice privind transmiterea datelor către BCN relevantă trebuie să fie respectate.

informațiile statistice trebuie să fie corecte: toate constrângerile liniare trebuie respectate (de exemplu, activele și pasivele trebuie să fie echilibrate, suma subtotalurilor trebuie să fie egală cu totalurile) și datele trebuie să fie coerente în timp;

agenții raportori trebuie să fie în măsură să furnizeze informații privind evoluțiile inerente datelor comunicate;

informațiile statistice trebuie să fie complete și să nu conțină lacune continue și structurale; lacunele existente trebuie să fie semnalate, explicate BCN relevante și, acolo unde este cazul, completate cât mai curând posibil;

agenții raportori trebuie să respecte dimensiunile, politica de rotunjire și zecimalele stabilite de BCN relevantă pentru transmiterea tehnică a datelor.

informațiile statistice trebuie să fie conforme cu definițiile și clasificările din prezentul regulament;

în cazul abaterii de la aceste definiții și clasificări, agenții raportori monitorizează în mod regulat și cuantifică diferența dintre măsura folosită și măsura prevăzută de prezentul regulament;

agenții raportori sunt în măsură să explice diferențele dintre datele transmise și cifrele pentru perioadele anterioare.

ANEXA VRegulamentul abrogat și cel de modificare a acestuia

Tabelul 1

ANEXA VITabel de corespondență

Tabelul 1