Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1048 a Comisiei din 15 iulie 2020 care permite autorizarea de către Austria a produselor biocide care constau în azot generat in situ pentru protejarea patrimoniului cultural [notificată cu numărul C(2020) 4724] (Numai textul în limba germană este autentic)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, în special articolul 55 alineatul (3),

în urma consultării Comitetului permanent pentru produse biocide,

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 conține substanțe active care au un profil mai favorabil din punctul de vedere al mediului sau al sănătății umane sau animale. Prin urmare, produsele care conțin aceste substanțe pot fi autorizate printr-o procedură simplificată. Azotul este inclus în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și este supus condiției de a fi utilizat în cantități limitate în recipiente gata de utilizare.

În temeiul articolului 86 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 azotul este aprobat ca substanță activă pentru utilizări în produsele biocide care fac parte din tipul de produs 18, insecticide. Produsele biocide care constau în azot astfel cum au fost aprobate sunt autorizate în mai multe state membre inclusiv în Austria și sunt furnizate în butelii de gaz.

Azotul poate fi, de asemenea, generat in situ din aerul înconjurător. În prezent, azotul generat in situ nu este aprobat pentru utilizarea în Uniune și nu este nici cuprins în lista din anexa I la Regulamentul (UE) 528/2012, nici introdus în lista substanțelor active inclusă în programul de reexaminare a substanțelor active existente în produsele biocide din anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei.

În temeiul articolului 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, la 26 iunie 2019, Austria a înaintat Comisiei o cerere de derogare de la articolul 19 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv solicitând să i se acorde permisiunea de a autoriza produsele biocide care constau în azot generat in situ din aerul înconjurător pentru protejarea patrimoniului cultural (denumită în continuare cererea). Într-o scrisoare din 3 septembrie 2019, Austria a furnizat informații suplimentare privind utilizarea azotului generat in situ de către muzee și privind absența unor alternative adecvate.

Patrimoniul cultural poate fi afectat de o gamă largă de organisme dăunătoare, de la insecte la microorganisme. Prezența organismelor respective poate duce nu numai la pierderea bunului cultural în sine, ci prezintă și riscul ca organismele dăunătoare respective să se răspândească la alte obiecte aflate în apropiere. În absența unui tratament adecvat, obiectele pot fi iremediabil deteriorate, prezentând un risc serios pentru patrimoniul cultural.

Azotul generat in situ din aerul înconjurător este utilizat pentru a crea o atmosferă controlată cu o concentrație foarte scăzută de oxigen (anoxie) în corturi sau camere de tratament închise temporar sau în permanență pentru combaterea organismelor dăunătoare de pe suprafața obiectelor de patrimoniu cultural. Azotul este separat din aerul înconjurător și este pompat în cortul sau camera de tratament, în care conținutul de azot din atmosferă este sporit până la aproximativ 99 % și în consecință, oxigenul este aproape complet epuizat. Umiditatea azotului pompat în zona de tratament este stabilită în funcție de necesitățile obiectului care urmează să fie tratat. Organismele dăunătoare nu pot supraviețui în condițiile create în cortul sau camera de tratament.

În conformitate cu informațiile furnizate de Austria, utilizarea azotului generat in situ pare a fi unica tehnică eficace de combatere a organismelor dăunătoare care poate fi utilizată pentru toate tipurile de materiale și combinații de materiale prezente în colecțiile și expozițiile muzeale și în siturile de patrimoniu cultural fără a le deteriora și este eficace împotriva tuturor organismelor cunoscute ca fiind dăunătoare pentru obiectele de patrimoniu cultural în toate etapele de dezvoltare.

Metoda anoxiei sau a atmosferei modificate sau controlate este inclusă în standardul EN 16790:2016 Conservarea patrimoniului cultural – Gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM – integrated pest management) pentru protejarea patrimoniului cultural și azotul este descris în acest standard ca fiind cel mai utilizat pentru crearea anoxiei.

Există alte tehnici pentru combaterea organismelor dăunătoare, cum ar fi tratamentul la temperaturi joase, tratamentul termic, tratamentul cu aer cald cu umiditate controlată. În plus, pot fi utilizate alte substanțe active biocide. Totuși, potrivit Austriei, fiecare dintre aceste tehnici are limitările sale în materie de deteriorări care ar putea apărea în cazul anumitor materiale în cursul tratamentului și, prin urmare, niciuna dintre ele nu poate fi utilizată singură pentru tratamentul tuturor tipurilor de materiale și combinații de materiale.

Potrivit informațiilor furnizate de Austria, prelucrările termice, cum ar fi congelarea sau tratamentul termic, nu sunt adecvate pentru tratarea unei varietăți de obiecte, printre care tablouri, obiecte policrome legate cu ceară, cu ulei sau cu proteine, obiecte lipite, obiecte din piele sau pergament, materiale fotografice, obiecte noi din lemn netratate, obiecte restaurate recent, obiecte supuse tensiunii. În plus, din cauza conductivității termice diferite și a dilatării termice a diferitelor materiale, stresul mecanic cauzat prin dilatare poate pune în pericol obiectele fragile fabricate din materiale mixte.

Cererea demonstrează că utilizarea produselor biocide care conțin alte substanțe active disponibile pe piață în Austria poate modifica obiectele în mod chimic și poate deteriora obiectele, în funcție de sensibilitatea materialelor.

În același timp, în contextul unui IPM pentru protejarea patrimoniului cultural, muzeele intenționează să renunțe la utilizarea unor substanțe active mai periculoase.

Potrivit informațiilor furnizate în cerere, utilizarea azotului conținut în butelii nu este o alternativă adecvată pentru muzee și situri de patrimoniu cultural întrucât prezintă dezavantaje practice. Cantitățile limitate din butelii necesită transport frecvent și o instalație de depozitare separată. Mai mult, potrivit informațiilor din cerere, limita de rezistență la greutate a pardoselilor din anumite clădiri muzeale istorice ar putea fi depășită din cauza greutății numărului de butelii necesar.

Solicitarea adresată muzeelor și siturilor de patrimoniu cultural de a utiliza mai multe tehnici de combatere a organismelor dăunătoare – fiecare dintre acestea fiind adecvată unor materiale și obiecte specifice –, în locul utilizării unei singure tehnici deja utilizate și adecvate pentru toate materialele, ar implica costuri suplimentare pentru muzee și situri de patrimoniu cultural și ar face ca utilizatorii respectivi să atingă mai greu obiectivul de a se renunța la utilizarea unor substanțe active mai periculoase în cadrul IPM.

În cursul mai multor reuniuni din 2019 ale grupului de experți al Comisiei Autorități competente în domeniul produselor biocide au avut loc discuții legate de o posibilă derogare în temeiul articolului 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pentru azotul generat in situ.

În plus, la cererea Comisiei, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a realizat o consultare publică cu privire la cerere, permițând tuturor părților interesate să își prezinte punctele de vedere. Marea majoritate a celor 1487 de observații primite au fost în favoarea derogării. Mulți participanți la consultare au subliniat dezavantajele tehnicilor alternative disponibile: tratamentele termice pot deteriora anumite materiale; utilizarea altor substanțe lasă reziduuri toxice pe obiectele culturale, care sunt eliberate progresiv în mediul ambiant; utilizarea azotului în butelii nu permite controlul umidității relative în zona tratată, acesta fiind necesar pentru tratarea anumitor materiale.

Organizațiile internaționale care reprezintă muzeele și siturile de patrimoniu cultural - Consiliul Internațional al Muzeelor și Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor - și-au exprimat intenția de a depune o cerere de includere a azotului generat in situ în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 ceea ce ar permite statelor membre să autorizeze produsele care constau în azot generat in situ fără a fi necesară o derogare în conformitate cu articolul 55 alineatul (3) din regulamentul respectiv. Cu toate acestea, realizarea evaluării unei astfel de cereri, includerea substanței în anexa I și obținerea autorizațiilor de produs necesită timp.

Cererea și informațiile suplimentare prezentate de Austria arată că, în prezent, nu există alternative adecvate în Austria, întrucât toate tehnicile alternative disponibile în prezent prezintă dezavantaje fie de natură practică, fie referitoare la caracterul neadecvat pentru tratarea tuturor materialelor.

Pe baza tuturor acestor argumente, este oportun să se concluzioneze că azotul generat in situ este esențial pentru protejarea patrimoniului cultural în Austria și că nu sunt disponibile alternative adecvate. Prin urmare, Austriei ar trebui să i se permită să autorizeze punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide care constau în azot generat in situ pentru protejarea patrimoniului cultural.

Includerea eventuală a azotului generat in situ în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și autorizarea ulterioară de către statele membre a produselor care constau în azot generat in situ necesită timp. Prin urmare, este oportun să se permită o derogare pentru o perioadă de timp care să permită finalizarea procedurilor de bază,

Austria poate autoriza punerea la dispoziție pe piață și utilizarea de produse biocide care constau în azot generat in situ pentru protejarea patrimoniului cultural până la 31 decembrie 2024.

Prezenta decizie se adresează Austriei.

Adoptată la Bruxelles, 15 iulie 2020.Pentru ComisieStella KyriakidesMembru al Comisiei