Decizia (UE) 2020/787 a Comisiei din 16 iunie 2020 de prelungire a perioadei de tranziție pentru achiziționarea de terenuri agricole în Croația (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul de aderare a Republicii Croația la Uniunea Europeană,

având în vedere Actul de aderare a Republicii Croația, în special capitolul 3 din anexa V,

având în vedere cererea prezentată de Croația,

Conform Actului de aderare din 2011, Croația poate menține în vigoare, pentru o perioadă de șapte ani de la data aderării, care expiră la 30 iunie 2020, restricții privind achiziționarea de terenuri agricole de către resortisanți ai unui alt stat membru, de către resortisanți ai statelor părți la Acordul privind Spațiul Economic European (Acordul privind SEE) și de către persoane juridice constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru sau a unui stat parte la Acordul privind SEE. Aceasta este o excepție temporară de la libera circulație a capitalurilor garantată de articolele 63-66 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Această perioadă de tranziție poate fi prelungită doar o singură dată, pentru o perioadă de maximum 3 ani.

Principalul motiv al perioadei de tranziție acordate la momentul aderării Croației la Uniunea Europeană a fost necesitatea de a proteja condițiile socioeconomice ale activităților agricole în urma introducerii pieței unice în Croația și a tranziției acestei țări spre politica agricolă comună. În special, prin acordarea perioadei de tranziție s-a urmărit să se răspundă preocupărilor cu privire la impactul posibil asupra sectorului agricol al liberalizării achiziționării de terenuri agricole. Explicația constă în existența unor diferențe semnificative în ceea ce privește prețurile terenurilor și puterea de cumpărare a fermierilor din Croația în comparație cu Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit (denumite în continuare UE-15). Acordarea perioadei de tranziție a urmărit, de asemenea, următoarele obiective: (i) facilitarea procesului de restituire și privatizare a terenurilor agricole; (ii) îmbunătățirea registrelor funciare și cadastrale și reglementarea drepturilor de proprietate și (iii) deminarea terenurilor agricole. În raportul său din 8 mai 2017 referitor la reexaminarea măsurilor tranzitorii privind achiziția de terenuri agricole prevăzute în Tratatul de aderare a Croației din 2011 (denumit în continuare reexaminarea intermediară), Comisia a subliniat deja importanța îndeplinirii obiectivelor menționate mai sus până la încheierea perioadei de tranziție prevăzute.

La 15 noiembrie 2019, Croația a solicitat prelungirea cu 3 ani a perioadei de tranziție pentru achiziționarea de terenuri agricole.

Conform datelor de care dispune Eurostat, prețurile terenurilor agricole din Croația sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Convergența completă a prețurilor de vânzare ale terenurilor agricole nu a fost prevăzută și nici considerată drept condiție prealabilă necesară pentru încheierea perioadei de tranziție. Cu toate acestea, diferențele notabile dintre Croația și aproape toate celelalte state membre, în special UE-15, în ceea ce privește prețurile terenurilor agricole sunt de așa natură, încât ar putea perturba evoluția lină către convergența prețurilor.

Datele Eurostat arată, de asemenea, că decalajul în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, măsurat în funcție de standardul puterii de cumpărare, între Croația și aproape toate celelalte state membre, în special UE-15, persistă. Prin urmare, prețurile actuale ale terenurilor agricole sunt mari în raport cu puterea de cumpărare din Croația.

În conformitate cu Ancheta privind structura exploatațiilor agricole din 2016, structura terenurilor din Croația se caracterizează prin predominanța fermelor de familie mici și a exploatațiilor agricole fragmentate. În comparație cu fermierul mediu din Uniunea Europeană, fermierul mediu din Croația utilizează o suprafață de teren agricol mai mică cu 30 %, crește numai jumătate din unitățile vită mare și are o producție standard cu 56 % mai mică. Procesul de consolidare a acestor ferme mici este încă în curs. Fragmentarea exploatațiilor agricole este unul dintre factorii principali care limitează dezvoltarea sectorului agricol al Croației.

Productivitatea mai scăzută a fermierilor croați în comparație cu alți fermieri europeni are un impact negativ asupra competitivității lor. Comparată cu productivitatea agricolă medie din Uniunea Europeană, productivitatea agricolă din Republica Croația în 2018 este mai mică cu 70,2 %. Potrivit rapoartelor transmise de autoritățile croate, agricultura croată nu este suficient de competitivă pe piața unică europeană.

În plus, în cererea de prelungire, autoritățile croate au subliniat că este nevoie de mai mult timp pentru a implementa integral anumite proiecte care ar putea facilita, odată finalizate, achiziționarea de terenuri agricole, precum: (i) privatizarea și restituirea terenurilor; (ii) reglementarea drepturilor de proprietate; (iii) punerea în ordine a registrelor funciare și a datelor cadastrale și (iv) continuarea deminării terenurilor agricole suspectate că ascund în continuare mine.

În acest context, se poate anticipa, la fel cum o fac și autoritățile croate, că ridicarea restricțiilor la 1 iulie 2020 va exercita o presiune asupra prețurilor terenurilor în toate zonele geografice din Croația. Prin urmare, nu se exercită posibilitatea de a limita prelungirea perioadei de tranziție la anumite zone geografice deosebit de afectate. O tendință ascendentă a prețurilor terenurilor agricole ar fi, pe termen scurt și mediu, defavorabilă transformării structurale a agriculturii croate, inclusiv tranziției fermelor mici către ferme de dimensiuni medii. Așadar, odată cu expirarea perioadei de tranziție, există pericolul apariției unor perturbări grave ale pieței terenurilor agricole din Croația.

Prin urmare, ar trebui să se acorde o prelungire cu 3 ani a perioadei de tranziție menționate la capitolul 3 din anexa V la Actul de aderare din 2011.

Pentru a pregăti pe deplin piața pentru liberalizare, este în continuare deosebit de important, chiar și în contextul unor circumstanțe economice nefavorabile, să se promoveze îmbunătățirea agriculturii croate printr-o serie de măsuri diferite. Aceste măsuri au fost deja evidențiate în reexaminarea intermediară și includ: (i) finalizarea reformei agrare și (ii) restituirea și privatizarea terenurilor agricole în timpul perioadei de tranziție.

Având în vedere că o piață unică deschisă a fost dintotdeauna cheia prosperității europene, intrările de capital străin ar genera beneficii și pentru piața agricolă din Croația. După cum s-a subliniat în reexaminarea intermediară, investițiile străine în sectorul agricol ar avea și efecte semnificative pe termen lung asupra aportului de capital și de know-how, a funcționării piețelor de terenuri și a productivității agricole. Renunțarea progresivă, în timpul perioadei de tranziție, la restricțiile privind proprietatea străină ar contribui la rândul său la pregătirea pieței pentru liberalizarea totală.

Din motive de securitate juridică și pentru a evita un vid legislativ în sistemul juridic național al Croației după expirarea perioadei de tranziție actuale, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

Perioada de tranziție pentru achiziționarea de terenuri agricole în Croația, menționată în capitolul 3 din anexa V la Actul de aderare din 2011, se prelungește până la 30 iunie 2023.

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 16 iunie 2020.Pentru ComisiePreședinteleUrsula von der Leyen