Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1841 al Comisiei din 31 octombrie 2019 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen (DOP)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, în special articolul 52 alineatul (3) litera (a),

În temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea Belgiei de înregistrare a denumirii Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen ca denumire de origine protejată (DOP) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

La 27 iulie 2018, Comisia a primit un act de opoziție din partea Franței. La 26 septembrie 2018, Comisia a primit declarația de opoziție motivată aferentă.

Franța a susținut că nu sunt respectate condițiile prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Franța a afirmat că denumirea propusă pentru înregistrare ca DOP Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen nu este legată de vreun loc anume. Denumirea identifică doar rasa de bovine Rasa roșie din Flandra de Vest, a cărei carne este produsă în conformitate cu specificațiile corespunzătoare ale produsului.

În plus, Franța a susținut că denumirea propusă ar fi contrară dispozițiilor articolului 6 alineatul (2), fiindcă ar fi susceptibilă să inducă în eroare consumatorul în ceea ce privește adevărata origine a produsului. Deoarece denumirea de înregistrat conține termenul ras, care înseamnă rasă, ar fi imposibil să se facă distincția între, pe de-o parte, o carne produsă în conformitate cu caietul de sarcini al produsului aferent denumirii de origine protejată și, pe de altă parte, o carne obținută pur și simplu de la animale din aceeași rasă, dar care nu intră sub incidența denumirii de origine protejată. În consecință, ar exista un risc ridicat de confuzie pentru consumator.

Considerând această opoziție admisibilă, Comisia a invitat Belgia și Franța, printr-o scrisoare din data de 14 noiembrie 2018, să desfășoare consultări corespunzătoare timp de trei luni, pentru a încerca să ajungă la un acord în conformitate cu procedurile lor interne.

La cererea solicitantului, termenul-limită pentru consultare a fost prelungit cu încă trei luni.

Părțile au ajuns la un acord. Belgia a comunicat Comisiei rezultatele acordului printr-o scrisoare din data de 14 mai 2019. S-a clarificat faptul că denumirea oficială a rasei este Rood și nu Rood ras van West-Vlaanderen. Prin urmare, elementul geografic al denumirii nu face parte din denumirea rasei, ci este componenta geografică a denumirii de înregistrat și indică originea produsului.

În plus, în lumina distincției clare de mai sus, denumirea nu poate fi considerată susceptibilă să inducă în eroare consumatorul în ceea ce privește adevărata origine a produsului. Respectarea normelor generale ale Uniunii privind etichetarea ar fi suficientă pentru a evita riscul de inducere în eroare a consumatorilor și în privința traducerilor și, mai ales, a posibilului conflict cu denumirea rasei franceze Rouge Flamande.

Este necesar să se acorde protecție denumirii Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen în integralitatea ei. Producătorilor ar trebui să li se permită să utilizeze în continuare componentele individuale ale denumirii respective, chiar împreună și, de asemenea, în traduceri, cu condiția să fie respectate principiile și normele aplicabile în ordinea juridică a Uniunii.

Dat fiind că respectă dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și din legislația Uniunii, conținutul acordului încheiat între Belgia și Franța ar trebui să fie luat în considerare.

Textul documentului unic și cel al caietului de sarcini al produsului au fost modificate în consecință. Aceste modificări aduse documentului unic nu sunt considerate a fi substanțiale. Registrul genealogic al rasei Rood și regulamentele grupului solicitant au fost anexate la caietul de sarcini al produsului.

Deoarece modificările aduse documentului unic nu sunt substanțiale, nu este necesară repetarea verificării conform articolului 51 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Cu toate acestea, versiunea consolidată a documentului unic ar trebui publicată spre informare.

Având în vedere cele de mai sus, denumirea Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen ar trebui înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate,

Se înregistrează denumirea Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen (DOP).

Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.1. Carne (și organe comestibile) proaspete din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei.

Anexa la prezentul regulament conține documentul unic consolidat.

Se acordă protecție denumirii Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen în integralitatea ei. Componentele individuale ale denumirii respective pot fi utilizate, chiar împreună și, de asemenea, în traduceri, pe întregul teritoriu al Uniunii, cu condiția să fie respectate principiile și normele aplicabile în ordinea juridică a Uniunii.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 31 octombrie 2019.Pentru ComisiePreședinteleJean-Claude Juncker

ANEXĂ

DOCUMENT UNIC

VLEES VAN HET ROOD RAS VAN WEST-VLAANDEREN

Nr. UE: PDO-BE-02261 – 11.1.2017

DOP (X)IGP ()

Denumirea (denumirile)

Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen

Statul membru sau țara terță

Belgia

Descrierea produsului agricol sau alimentar

Tipul de produs

1.1. Carne (și organe comestibile) proaspete

Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1.

Denumirea Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen poate fi folosită numai pentru carnea proaspătă a animalelor femele cu vârsta cuprinsă între 3,5 și 8 ani și a bovinelor masculi cu vârsta cuprinsă între 2 și 3,5 ani, aparținând rasei roșii de bovine crescute și reproduse în provincia Flandra de Vest. Animalele sacrificate prezintă următoarele caracteristici:

Greutate: minimum 380 kg;

Conformație: S, E, U, R, O din sistemul SEUROP pentru bovine;

Grad de acoperire cu grăsime: 2, 3, 4 sau 5.

Carnea este de culoare mai degrabă roșu închis, este ușor și fin marmorată și are o textură fină;

de asemenea, are un gust intens și pronunțat, iar grăsimea fină îi conferă note cremoase.

Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Nutrețul grosier (iarbă și produse furajere) pe care îl primesc bovinele masculi și vacile din rasa roșie este produs în proporție de 75-100 % în aria geografică, în principal în cadrul exploatației.

În anumite perioade din viață, bovinele primesc un complement care constă într-o proporție limitată de furaje concentrate.

Vara, bovinele pasc pe pășune de îndată ce și atât timp cât vremea este favorabilă, în medie 7 luni, în perioada aprilie-noiembrie.

Iarna, furajele constau în special în produse furajere locale: fân balotat și fân.

Produsele furajere sunt produse la fermă, dar, dacă este necesar, se poate achiziționa nutreț produs pe plan local în interiorul ariei geografice. Doar în condiții meteorologice extreme (secetă sau ploi abundente) se poate cumpăra o cantitate limitată de nutreț din zonele învecinate. Pe bază anuală, cantitatea de nutreț provenită din afara ariei geografice reprezintă între 30 % și maximum 50 % din substanța uscată furnizată, iar caracteristicile specifice ale cărnii nu sunt afectate de acest aspect.

Bovinele primesc, pe lângă aceste produse furajere:

vara (și doar atunci când este necesar): nutreț grosier produs local (cum ar fi porumbul, pulpa, borhotul, cartofii, paiele etc.);

iarna: nutreț grosier și o cantitate de furaje concentrate de maximum 0,5 kg pe zi la 100 kg greutate în viu.

Nutrețurile grosiere complementare menționate anterior sunt produse în principal în cadrul fermei, iar în caz de nevoie pot fi achiziționate. În proporție de 75 %-100 %, acest nutreț provine din aria geografică.

Faza de îngrășare durează cel mult cinci luni. Nutrețul este completat cu furaje concentrate, într-o cantitate maximă zilnică de 1 kg la 100 kg greutate în viu. Furajele concentrate conțin cereale și sunt completate, printre altele, cu turte de in, sfeclă furajeră, cartofi etc. Animalele pot fi îngrășate atât în grajduri, legate sau libere, cât și pe pășune.

Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Nașterea, creșterea, îngrășarea, sacrificarea și tranșarea trebuie să aibă loc în aria geografică.

Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Eticheta trebuie să afișeze denumirea înregistrată Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen și logoul UE.

Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică cuprinde provincia belgiană Flandra de Vest.

Legătura cu aria geografică

Specificitatea ariei geografice

Flandra de Vest este propice practicării agriculturii tradiționale, conținând exploatații agricole mixte. Această provincie este astfel descrisă: Flandra de Vest este o zonă joasă […]. Datorită unui climat maritim foarte favorabil, pământul este alcătuit majoritar din soluri agricole foarte bogate: în spatele șirului de dune se găsește solul greu de polder; jumătatea sudică a provinciei constă în sol fertil din lut nisipos, iar fâșia de litoral se situează în triunghiul Brugges-Torhout-Tielt. Cu excepția fâșiei de litoral, fermierul din Flandra de Vest are la dispoziție o serie largă de posibilități de exploatare agricolă și de rotație a culturilor.

În Flandra de Vest, creșterea animalelor a ocupat un loc din ce în ce mai important datorită vecinătății Mării Nordului și caracteristicilor climatului maritim. Climatul maritim este puternic influențat de Curentul cald al Golfului din Oceanul Atlantic. Din această cauză, în Flandra de Vest există puține zile extrem de reci sau extrem de calde. Împreună cu numărul cel mai ridicat de ore cu soare din Belgia, acest factor este extrem de propice pentru creșterea abundentă a ierbii și a produselor furajere, cea mai importantă sursă de hrană pentru rasa roșie de bovine. Datorită ierbii bogate se obține o carne de vită gustoasă, cu note cremoase.

Crescătorii de bovine din rasa roșie din Flandra de Vest își transmit priceperea de la o generație la alta: animalele pot pășuna în aer liber atât timp cât vremea este favorabilă și sunt crescute în principal cu nutreț grosier. În special, sunt sacrificate ceva mai târziu decât bovinele din alte rase de carne. Crescătorii de bovine din Flandra de Vest gestionează exploatații agricole mixte care recurg intens la tradiția locală și s-au adaptat la condițiile geografice și climatice. Pe lângă creșterea bovinelor, se cultivă culturi arabile precum grâul, orzul, sfecla de zahăr, cartofii și porumbul, care sunt folosite în mod tradițional și ca nutreț grosier pentru această rasă de bovine.

Specificitatea rasei

De sute de ani deja, bovine din rasa roșie pasc în Flandra de Vest și în partea nordică a Flandrei Franceze. În jurul anului 1770 exista un centru omogen de ameliorare a bovinelor din rasa roșie. Din întregul efectiv de bovine al regiunii, acestea reprezentau 95 %.

După ce Belgia a devenit independentă în 1830, din cauza metodelor diferite de creștere a animalelor practicate de administrația franceză și belgiană, rasa s-a despărțit în două. În Franța a fost favorizată creșterea vacilor de lapte, având ca rezultat rasa la rouge des Flandres sau rasa Cassel. În Flandra de Vest a continuat creșterea bovinelor destinate ambelor scopuri.

În 1906, a fost înființat un sindicat regional pentru gestionarea unui registru genealogic al rasei pentru întreaga Flandră de Vest, denumit inițial het rood Vlaams ras (rasa roșie din Flandra) și schimbându-și mai apoi denumirea în het rood ras van West-Vlaanderen (rasa roșie din Flandra de Vest). Această ultimă denumire evidențiază aria de creștere bine delimitată, și anume provincia belgiană Flandra de Vest. Provincia Flandra de Vest a ales în mod conștient încă de la începutul secolului XX o singură rasă care să fie crescută în interiorul granițelor sale.

Până în anii ’70, din întregul efectiv de bovine din Flandra de Vest, până la 80 % aparțineau rasei roșii. Rasa a continuat să existe datorită faptului că unii fermieri din Flandra de Vest au ales în mod conștient calitățile caracteristice ale cărnii acestor animale. În 1994 a reieșit că 99,6 % din bovinele din această rasă continuau să se găsească în Flandra de Vest. Conform unor cifre mai recente, aceste efective încă se mențin în prezent la peste 95 %.

În 1991, în conformitate cu Decretul ministerial privind ameliorarea raselor de bovine, denumirea oficială a rasei a fost stabilită ca fiind het Rood ras van België (rasa roșie din Belgia). Denumirea rasei a fost schimbată în Rood (roșie) în 2007, ca urmare a abrogării decretului respectiv.

Specificitatea cărnii

Prin combinația dintre însușirile rasei și caracteristicile geografice ale provinciei Flandra de Vest se obține o carne cu caracter specific.

De-a lungul secolelor, rasa roșie s-a adaptat la climatul maritim local blând și la produsele solului bogat din Flandra de Vest. Conform credinței populare, bovinele din această rasă transformă ca nicio altă rasă belgiană de bovine iarba în carne. Animalele stau o perioadă cât mai lungă posibil pe pășunile din Flandra de Vest și primesc, pe lângă hrana obținută de pe acestea, în perioada de iarnă, o varietate bogată de nutrețuri grosiere produse pe plan local.

Carnea provenită de la bovine din rasa roșie din Flandra de Vest (Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen) se deosebește de alte tipuri de carne de vită belgiană prin gustul său plin și intens. Gustul cărnii este accentuat de notele cremoase care se datorează caracterului marmorat fin al cărnii. Carnea este, mai întâi de toate, foarte fragedă, fără a-și pierde din gust. Frăgezimea se datorează unei structuri delicate a cărnii, cu fibre foarte fine. Carnea are o frumoasă culoare roșie închisă.

Rasa, hrănirea cu iarbă care se practică pe plan local și vârsta mare la sacrificare garantează aceste calități specifice ale cărnii provenite de la bovine din rasa roșie din Flandra de Vest (Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen).

Legătura dintre aria geografică și caracteristicile produsului

Legătura dintre rasa roșie și provincia Flandra de Vest datează de secole întregi. Aria geografică reunește atât priceperea străveche a crescătorilor locali de bovine și buna gestionare a registrului genealogic, cât și caracteristicile climatice și pedologice.

Ponderea majoritară a produselor furajere locale în hrana bovinelor din rasa roșie are o influență pozitivă asupra gustului cărnii. Grație climatului maritim blând, iarba crește în permanență. Se obțin astfel un conținut mare de mușchi și o carne suculentă, cu fibre fine. Calitatea cărnii este specifică dat fiind că, încă de la o vârstă fragedă, animalele se pot mișca timp îndelungat pe pășune, dobândind astfel o bună masă musculară. De asemenea, vacile au fătat de mai multe ori. Prin fătat și alăptat, grăsimile naturale ajung în carne, iar acestea conferă și gustul cremos cărnii de bovine din rasa roșie din Flandra de Vest (Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen).

Întrucât sunt sacrificate la o vârstă mai înaintată, bovinele au suficient de mult timp să crească datorită hranei locale de calitate și să dobândească o bună masă musculară. Drept urmare, carnea de la aceste bovine roșii robuste este fragedă și gustoasă.

La bovinele masculi din rasă roșie crescute și reproduse în Flandra de Vest masa musculară se dezvoltă în același fel. Modul de gestionare uzual al unei exploatații de creștere a bovinelor pentru carne nu permite aproape niciodată animalelor masculi să atingă o vârstă atât de înaintată. În exploatațiile obișnuite de creștere a bovinelor pentru carne, majoritatea bovinelor masculi sunt sacrificate la vârsta de 20 de luni. În Flandra de Vest, bovinele masculi din rasa roșie sunt sacrificate abia când au vârsta de 2-3,5 ani. Astfel, masculii pot dobândi o masă musculară consistentă și se poate obține un produs final fraged, fin marmorat. O diferență capitală față de practica uzuală constă și în faptul că bovinele pot sta pe pășune cât mai mult timp și sunt crescute mai mult cu produse furajere și nutreț grosier provenite din Flandra de Vest decât cu furaje concentrate și porumb.

Calitatea cărnii bovinelor din rasa roșie crescute și reproduse în Flandra de Vest este atestată de numeroasele prezențe în meniuri vechi și recente și de frecventele menționări în literatura gastronomică.

În 2012, Vlees van het rood ras van West-Vlaanderen a fost recunoscut ca produs regional flamand tradițional.

Actualmente, carnea de bovine din rasa roșie crescute și reproduse în provincia Flandra de Vest este foarte apreciată în gastronomia fină din Flandra de Vest și în Belgia, existând cerere pentru acest produs de calitate și pe plan internațional.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://lv.vlaanderen.be/sites/default/files/attachments/productdossier_vlees_van_het_rood_ras_van_west-vlaanderen_0.pdf

Greutate: minimum 380 kg;

Conformație: S, E, U, R, O din sistemul SEUROP pentru bovine;

Grad de acoperire cu grăsime: 2, 3, 4 sau 5.

vara (și doar atunci când este necesar): nutreț grosier produs local (cum ar fi porumbul, pulpa, borhotul, cartofii, paiele etc.);

iarna: nutreț grosier și o cantitate de furaje concentrate de maximum 0,5 kg pe zi la 100 kg greutate în viu.