Regulamentul delegat (UE) 2019/981 al Comisiei din 8 martie 2019 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/35 de completare a Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (Text cu relevanță pentru SEE.)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), în special articolul 35 alineatul (9), articolul 50 alineatul (1) litera (a), articolul 56, articolul 86 alineatul (1) literele (a) și (b), articolul 97 alineatul (1), articolul 111 alineatul (1) literele (a), (b), (c), (e), (f), (fa), (i), (j), (k) și (l), articolul 211 alineatul (2) și articolul 234,

Experiența câștigată de întreprinderile de asigurare și de reasigurare în cursul primilor ani de aplicare a Directivei 2009/138/CE ar trebui valorificată pentru a revizui metodele, ipotezele și parametrii standard utilizați pentru calcularea cerinței de capital de solvabilitate cu ajutorul formulei standard.

Propunerea Comisiei privind un nou regulament de instituire a Programului InvestEU se axează pe abordarea disfuncționalităților pieței la nivelul UE și a insuficiențelor în materie de investiții. Propunerea respectivă include instituirea Platformei de consiliere InvestEU, care ar trebui să sprijine dezvoltarea unui flux robust de proiecte de investiții, și a Portalului InvestEU, care ar trebui să le ofere investitorilor o bază de date cu proiecte de investiții ușor accesibilă și ușor de utilizat. Prin urmare, InvestEU va sprijini investițiile în finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii sub formă de obligațiuni, împrumuturi sau plasamente private de acțiuni, precum și alte investiții pe termen lung în acțiuni. Formula standard de calcul a cerinței de capital de solvabilitate nu prevede norme specifice pentru investițiile în plasamente private de titluri de datorie, pentru plasamentele private de acțiuni și pentru investițiile pe termen lung în acțiuni. Având în vedere accesul sporit preconizat la astfel de investiții pe care l-ar aduce Portalul InvestEU, este necesară introducerea unor astfel de norme specifice. De asemenea, potrivit Planului de acțiune privind edificarea unei uniuni a piețelor de capital din 30 septembrie 2015, ar trebui încurajate investițiile în Europa și ar trebui facilitat accesul întreprinderilor europene mici și mijlocii la finanțarea prin capitaluri proprii și prin îndatorare. Prin urmare, tratamentul prudențial al plasamentelor private de acțiuni și al plasamentelor private de titluri de datorie ar trebui modificat pentru a elimina barierele nejustificate din calea investițiilor în aceste clase de active.

Pentru a asigura condiții de concurență echitabile între operatorii economici care desfășoară activități în sectorul asigurărilor și operatorii economici care desfășoară activități în alte sectoare financiare, unele dintre dispozițiile aplicabile întreprinderilor de asigurare și reasigurare ar trebui să fie aliniate la dispozițiile aplicabile instituțiilor de credit și instituțiilor financiare, în măsura în care o astfel de aliniere ține cont în mod proporțional de modelele de afaceri diferite ale acestor sectoare.

Expunerile din tranzacții față de contrapărți centrale (CPC) calificate beneficiază de mecanismele de compensare multilaterală și de partajare a pierderilor asigurate de CPC calificate. Aceste expuneri din tranzacții prezintă un risc de credit al contrapărții mai scăzut și ar trebui, așadar, să facă obiectul unor cerințe de fonduri proprii mai reduse decât expunerile contrapărților care nu beneficiază de mecanismele asigurate de CPC. În conformitate cu articolul 111 alineatul (1) litera (fa) din Directiva 2009/138/CE, calcularea riscului de contraparte cu ajutorul formulei standard ar trebui să trateze expunerile din tranzacții față de CPC calificate într-un mod consecvent cu cerințele de capital pentru astfel de expuneri aplicabile instituțiilor de credit și instituțiilor financiare.

Pentru a contribui la obiectivul Uniunii de creștere durabilă pe termen lung, ar trebui facilitate investițiile asigurătorilor în plasamentele private de titluri de datorie. În acest scop, ar trebui stabilite criterii care să permită atribuirea unor niveluri de calitate a creditului 2 sau 3 obligațiunilor și împrumuturilor pentru care nu este disponibilă o evaluare a creditului efectuată de o ECAI desemnată, pe baza evaluării proprii interne a creditului efectuate de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare.

Aducerea de modificări substanțiale datelor utilizate pentru determinarea informațiilor tehnice privind structurile temporale relevante ale ratei dobânzilor fără risc poate conduce la o situație în care sursele de date care au fost utilizate în trecut nu mai sunt disponibile. În plus, o mai bună disponibilitate a datelor poate face ca tehnicile utilizate pentru determinarea informațiilor tehnice privind structurile temporale relevante ale ratei dobânzilor fără risc să fie depășite. O modificare substanțială a condițiilor de piață poate necesita, de asemenea, o reevaluare a parametrilor, inclusiv a ultimei rate forward, a punctului de plecare pentru extrapolarea ratelor dobânzilor fără risc sau a perioadei de convergență până la ultima rată forward. Prin urmare, ar trebui stabilite condiții care să permită să se stabilească dacă posibilele modificări aduse datelor și tehnicilor utilizate pentru determinarea informațiilor tehnice privind structura temporală relevantă a ratei dobânzilor fără risc sunt proporționale cu obiectivele transparenței, prudenței, fiabilității și coerenței metodelor de determinare a informațiilor menționate. În acest scop, EIOPA ar trebui să prezinte Comisiei o evaluare a impactului modificărilor aduse tehnicilor, specificațiilor datelor sau parametrilor, precum și a proporționalității modificării în raport cu modificarea substanțială a datelor.

Obiectivul transparenței, prudenței, fiabilității și coerenței în timp ale metodelor de determinare a informațiilor tehnice privind structura temporală relevantă a ratei dobânzilor fără risc ar trebui să se aplice, de asemenea, la nivelul componentelor și în special în ceea ce privește prima de volatilitate. Pentru a se asigura transparența, prudența, fiabilitatea și coerența în timp, metoda de determinare a informațiilor tehnice privind prima de volatilitate aplicată de Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), în special activarea componentei de țară astfel cum este prevăzută la articolul 77d alineatul (4) din Directiva 2009/138/CE, ar trebui să fie reexaminată în cazul în care dovezile demonstrează că metoda nu își îndeplinește obiectivele, precum și în cadrul revizuirii de către Comisie prevăzută la articolul 77f alineatul (3) din Directiva 2009/138/CE.

Elementele fondurilor proprii care iau forma unor conturi subordonate ale membrilor întreprinderii mutuale decontate, a unor acțiuni preferențiale plătite și a unui cont de prime de emisiune aferent, precum și forma unor pasive subordonate plătite pot oferi un mecanism parțial de acoperire a pierderilor aferente principalului pentru cazurile în care cerința de capital de solvabilitate este încălcată timp de trei luni consecutive. Ar trebui să se stabilească criterii care să precizeze în ce măsură astfel de elemente se califică drept fonduri proprii de nivel 1.

Ar trebui evitate pierderile din fondurile proprii de bază datorate efectelor fiscale rezultate la declanșarea mecanismului de acoperire a pierderilor aferente principalului. Prin urmare, întreprinderile de asigurare și de reasigurare ar trebui să poată solicita o derogare de la aplicarea acestui mecanism. Cu toate acestea, înainte de a acorda derogarea, autoritățile de supraveghere ar trebui să evalueze dacă există o probabilitate ridicată și credibilă ca efectele fiscale ale mecanismului să diminueze în mod semnificativ solvabilitatea unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare.

Ar trebui să se asigure condiții de concurență echitabile între operatorii economici din sectorul asigurărilor și din alte sectoare financiare. Prin urmare, întreprinderile de asigurare și de reasigurare ar trebui să aibă posibilitatea, sub rezerva aprobării prealabile de către autoritățile de supraveghere, să ramburseze sau să răscumpere un element al fondurilor proprii în primii cinci ani de la data emiterii sale în cazul în care intervine o modificare neașteptată în clasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii, modificare ce ar putea antrena excluderea elementului respectiv din categoria fondurilor proprii, sau în cazul în care intervine o modificare neașteptată în tratamentul fiscal aplicabil elementului respectiv.

Abordarea transparentă de tip look-through ar trebui să garanteze faptul că riscurile la care este expusă întreprinderea de asigurare sau de reasigurare sunt acoperite în mod corespunzător, indiferent de structurile de investiții ale întreprinderii. Prin urmare, această abordare ar trebui să se aplice întreprinderilor afiliate întreprinderii de asigurare sau de reasigurare care au ca scop principal deținerea sau administrarea de active în numele întreprinderii de asigurare sau de reasigurare respective.

În cazul în care abordarea transparentă de tip look-through nu poate fi aplicată unui organism de plasament colectiv sau unei investiții structurate ca fonduri, întreprinderilor de asigurare și reasigurare ar trebui să li se permită să utilizeze o abordare simplificată, bazată pe ultima alocare raportată a activelor organismului de plasament colectiv sau a fondului de plasament colectiv, cu condiția ca această abordare simplificată să fie proporțională cu natura, amploarea și complexitatea riscurilor în cauză.

Submodulele risc de reziliere necesită calcule complexe, bazate pe nivelul polițelor de asigurare individuale. În cazul în care o astfel de complexitate nu este proporțională cu natura, amploarea și complexitatea riscurilor care fac obiectul acestor submodule, ar trebui să fie posibil ca, pentru submodulele respective, calculele să se bazeze pe grupuri de polițe de asigurare, mai degrabă decât pe polițe de asigurare individuale, cu excepția cazului în care astfel de grupări ar da naștere unor erori materiale.

Calculul riscului de catastrofă naturală cu ajutorul formulei standard ar trebui să țină seama de natura, amploarea și complexitatea expunerii întreprinderilor de asigurare sau de reasigurare la riscul respectiv. Calculul riscului de catastrofă naturală cu ajutorul formulei standard obligă întreprinderile de asigurare și de reasigurare să grupeze sumele asigurate pe zone de risc. Nu toate întreprinderile de asigurare și de reasigurare dețin în sistemele lor interne informațiile privind nivelul de zonă de risc necesare pentru efectuarea acestui calcul, iar pentru aceste întreprinderi poate fi costisitor să obțină astfel de informații. Așadar, aceste întreprinderi ar trebui să poată să își bazeze calculele pe grupări de zone de risc, cu condiția ca astfel de grupări să fie bine fundamentate și proporționale cu expunerea.

Calculul cerinței de capital pentru submodulul risc de incendiu al formulei standard impune întreprinderilor de asigurare și de reasigurare obligația de a identifica concentrarea maximă a riscului de incendiu. Pentru a limita povara unui astfel de calcul, întreprinderile de asigurare sau de reasigurare ar trebui să își poată restrânge procesul de identificare a concentrării maxime a riscului de incendiu la împrejurimile amplasamentelor lor cu expuneri maxime la riscul de incendiu, cu condiția ca abordarea respectivă să fie proporțională cu natura, amploarea și complexitatea expunerii la risc a întreprinderilor de asigurare sau de reasigurare.

Calculele simplificate ale cerințelor de capital pentru submodulele risc de mortalitate în asigurarea de viață și risc de mortalitate în asigurarea de sănătate ale formulei standard ar trebui să fie modificate pentru a reflecta posibila variație în timp a capitalului de risc al polițelor de asigurare.

Costurile aferente obținerii ratingurilor pentru calcularea cerinței de capital de solvabilitate cu ajutorul formulei standard ar trebui să fie proporționale cu natura, amploarea și complexitatea riscului aferent activului asociat. Întreprinderile de asigurare și de reasigurare care au desemnat o agenție externă de rating de credit ar trebui, prin urmare, să poată aplica un calcul simplificat pentru acele părți din portofoliul de datorii cărora agenția externă de rating de credit nu le-a atribuit ratinguri externe.

Calculul cerinței de capital de solvabilitate pentru riscul de contraparte cu ajutorul formulei standard impune întreprinderilor de asigurare și de reasigurare obligația de a ține seama de partea bunurilor contrapărții care fac obiectul contractelor de garanție reală. Ar trebui să se evite situația în care calculul efectuat cu ajutorul formulei standard ar antrena o sarcină disproporționată. Întreprinderile de asigurare și de reasigurare care utilizează formula standard pentru calculul cerinței de capital de solvabilitate pentru riscul de contraparte ar trebui, prin urmare, să poată calcula cerința de capital de solvabilitate pentru riscul de contraparte pe baza ipotezei că peste 60 % din bunurile contrapărții fac obiectul unor contracte de garanție reală.

Întreprinderile de asigurare și de reasigurare care utilizează formula standard pentru calcularea cerinței de capital de solvabilitate pentru riscul de contraparte trebuie să utilizeze o formulă specifică pentru calcularea cerinței de capital pentru riscul de contraparte aferent expunerilor de tip 1, în cazul în care abaterea standard a distribuției pierderilor pentru expunerile de tip 1 este sub 7 %. Ar trebui să se evite impunerea unei sarcini disproporționate atunci când se calculează cerința respectivă. Întreprinderile de asigurare și de reasigurare ar trebui, prin urmare, să poată calcula cerința de capital pentru riscul de contraparte aferent expunerilor de tip 1 utilizând aceeași formulă care se aplică și atunci când abaterea standard a distribuției pierderilor pentru expunerile de tip 1 este cuprinsă între 7 % și 20 %.

Calcularea efectului de diminuare a riscului asupra riscului de subscriere este complexă și poate constitui o sarcină disproporționată pentru întreprinderile de asigurare și de reasigurare care își desfășoară activitatea în sectorul asigurărilor generale. Prin urmare, este oportun să se permită întreprinderilor de asigurare și reasigurare să utilizeze o formulă simplificată, cu condiția ca utilizarea respectivei formule să fie proporțională cu natura, amploarea și complexitatea profilului de risc de contraparte al întreprinderilor.

Cerința de capital pentru riscul de primă aferent contractelor viitoare nu ar trebui să penalizeze în mod nejustificat contractele cu o durată inițială de peste un an, deoarece riscul asociat primelor viitoare din contracte cu durate mai lungi este mai mic. Prin urmare, pentru contractele viitoare cu o durată de peste un an, măsura volumului pentru riscul de primă și de rezervă în asigurarea generală și în asigurarea de sănătate NSLT ar trebui să reprezinte numai 30 % din primele viitoare.

Calcularea cerinței de capital de solvabilitate cu ajutorul formulei standard ar trebui să țină seama de expunerea reală la risc a întreprinderii atunci când se calculează cerința de capital de solvabilitate pentru riscul de catastrofe naturale. Calcularea cerinței de capital de solvabilitate pentru riscul de catastrofe naturale cu ajutorul formulei standard ar trebui, prin urmare, să țină seama de limitele prevăzute în contracte pentru compensațiile oferite în caz de catastrofe naturale.

Calculul cerinței de capital de solvabilitate pentru riscul de catastrofă produsă de om ar trebui să reflecte riscurile la care sunt expuse întreprinderile de asigurare și de reasigurare. Calculele bazate pe scenarii ale acestei cerințe pentru riscul maritim, riscul aviatic și riscul de incendiu ar trebui, prin urmare, să se bazeze pe expunerile maxime, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare sau de la vehiculele investiționale.

Nu este adecvat să se aplice, în cadrul submodulului risc maritim, scenariul coliziunii unei nave petroliere în cazul ambarcațiunilor de agrement sau al ambarcațiunilor gonflabile rigide. Prin urmare, acest scenariu ar trebui să se aplice numai navelor cu o sumă minimă asigurată de cel puțin 250000 EUR.

Investițiile directe efectuate de asigurători în acțiuni necotate pot contribui la obiectivul Uniunii de creștere durabilă pe termen lung. Prin urmare, aceste investiții ar trebui să fie facilitate. La calcularea cerinței de capital pentru riscul aferent devalorizării acțiunilor cu ajutorul formulei standard, portofoliile de investiții în acțiuni necotate de înaltă calitate ar trebui să beneficieze, prin urmare, de același tratament ca și acțiunile cotate pe piețe reglementate. Ar trebui stabilite criterii pentru a se asigura faptul că un portofoliu de acțiuni necotate de înaltă calitate prezintă un risc sistematic suficient de mic.

Asigurătorii exercită un rol important de investitori pe termen lung, iar investițiile în acțiuni sunt importante pentru finanțarea economiei reale. Prin urmare, investițiile pe termen lung în acțiuni efectuate de întreprinderile de asigurare și reasigurare ar trebui să fie încurajate prin alinierea tratamentului investițiilor pe termen lung în acțiuni la cel de care beneficiază investițiile strategice în acțiuni, atunci când se calculează cerința de capital de solvabilitate cu ajutorul formulei standard, inclusiv matricele de corelare. Pentru a asigura caracterul pe termen lung al investițiilor, în cadrul submodulului risc aferent devalorizării acțiunilor ar trebui să fie introdus un portofoliu de investiții în acțiuni pe termen lung și de alte active care să corespundă unui portofoliu de obligații ce decurg din contracte de asigurare și de reasigurare identificate în mod clar. Pentru a evita arbitrajul de reglementare, portofoliul de active și portofoliul de obligații ar trebui să aibă valori similare, iar fiecare dintre acestea nu ar trebui să reprezinte mai mult de jumătate din totalul bilanțului întreprinderii de asigurare sau de reasigurare.

Acțiunile individuale cotate în SEE și investițiile efectuate prin intermediul anumitor tipuri de fonduri ar trebui tratate în același mod. Astfel, întreprinderile de asigurare și de reasigurare ar trebui să poată aplica normele aplicabile investițiilor pe termen lung în ceea ce privește fondurile de antreprenoriat social eligibile, fondurile de capital de risc eligibile, fondurile de investiții alternative de tip închis care nu utilizează efectul de levier sau fondurile europene de investiții pe termen lung, cu condiția ca administratorul fondului să fie autorizat în SEE.

Calcularea cerinței de capital pentru submodulul risc de marjă de credit cu ajutorul formulei standard nu ar trebui să împiedice întreprinderile de asigurare sau de reasigurare să investească în plasamente private de înaltă calitate, care adesea nu beneficiază de rating. O întreprindere de asigurare sau de reasigurare poate să fi încheiat un acord cu o instituție de credit sau o firmă de investiții pentru a coinvesti în obligațiuni și împrumuturi pentru care nu este disponibilă o evaluare a creditului efectuată de o ECAI desemnată. În acest caz, întreprinderii de asigurare sau de reasigurare ar trebui să i se permită să utilizeze rezultatele abordării aprobate bazate de ratinguri interne a respectivei instituții de credit sau firme de investiții pentru a calcula cerința de capital de solvabilitate, cu condiția ca respectiva instituție de credit sau firmă de investiții să își aibă sediul principal în Spațiul Economic European. Același lucru ar trebui să se aplice în cazul în care o întreprindere de asigurare sau de reasigurare a încheiat un acord cu o altă întreprindere de asigurare sau de reasigurare care utilizează un model intern aprobat, în conformitate cu articolul 100 din Directiva 2009/138/CE.

Legislația care reglementează sectorul financiar ar trebui să fie consecventă și să țină seama, totodată, de diferențele dintre modelele de afaceri ale sectoarelor, de divergențele în ceea ce privește determinarea cerințelor de capital sau de alți factori. Prin urmare, normele aplicabile întreprinderilor de asigurare și de reasigurare pentru recunoașterea garanțiilor emise de administrațiile regionale și de autoritățile locale ar trebui să fie aliniate la normele care se aplică instituțiilor de credit și firmelor de investiții.

Instrumentele derivate expun întreprinderile de asigurare și de reasigurare la riscul de contraparte, indiferent dacă aceste instrumente derivate sunt deținute pentru acoperirea riscurilor sau pentru speculații. Prin urmare, toate instrumentele financiare derivate ar trebui tratate ca expuneri de tip 1 în modulul risc de contraparte al formulei standard.

Ar trebui să se evite discrepanțele în succesiunea calculelor cerinței de capital cu ajutorul formulei standard pentru concentrările riscurilor de piață. Prin urmare, expunerile individuale ar trebui să fie în primul rând grupate pe niveluri de calitate a creditului și pe praguri relative de expunere excedentară, iar factorii de risc ar trebui să fie aplicați ulterior la nivelul expunerilor pe un singur debitor.

Întreprinderile de asigurare și de reasigurare nu ar trebui să utilizeze ipoteze prea optimiste atunci când elaborează previziuni privind profiturile impozabile viitoare după scenariul unei pierderi excepționale. Prin urmare, atunci când calculează, cu ajutorul formulei standard, capacitatea impozitelor amânate de a acoperi pierderile, întreprinderile de asigurare și de reasigurare ar trebui să țină seama de poziția lor financiară și de solvabilitate după pierderea bruscă și de incertitudinea sporită cu privire la previziunile privind profiturile impozabile viitoare. În plus, ipotezele pe baza cărora sunt elaborate previziunile privind profiturile impozabile viitoare în urma pierderii bruște, inclusiv ratele presupuse de randament aferente investițiilor întreprinderii de asigurare sau de reasigurare, nu ar trebui să fie mai favorabile decât ipotezele pe care se bazează evaluarea impozitelor amânate în bilanț, iar valoarea totală preconizată a noilor elemente din portofoliu nu ar trebui să o depășească pe cea din planul de afaceri. Întreprinderilor de asigurare și de reasigurare ar trebui să li se permită să prevadă rate de randament mai mari decât cele pe care le implică structura temporală relevantă a ratei dobânzii doar în cazul în care pot demonstra că randamentele respective vor fi realizate după pierderea bruscă.

Calcularea cerinței de capital de solvabilitate cu ajutorul formulei standard ar trebui să reflecte evoluțiile practicilor de gestionare a riscului, în special în ceea ce privește utilizarea tehnicilor de diminuare a riscului. Prin urmare, întreprinderile de asigurare și de reasigurare ar trebui să poată ține seama de efectul tehnicilor de diminuare a riscului inclusiv în cazul în care aceste tehnici sunt înlocuite, la momentul expirării, cu un acord similar sau în cazul în care ele sunt ajustate pentru a reflecta modificările expunerii acoperite, cu condiția ca frecvența acestei înlocuiri sau ajustări să se limiteze la o dată pe săptămână. Formula standard ar trebui să permită, de asemenea, încheierea de acorduri de compensare între instrumentele derivate și strategiile de acoperire a riscurilor în cazul în care mai multe acorduri contractuale au împreună efectul unei tehnici de diminuare a riscurilor. Eventualele deviații între efectul de diminuare a riscului reflectat în formula standard, pe de o parte, și efectul real de diminuare a riscului, pe de altă parte, precum și o evaluare a riscului de bază ar trebui să fie incluse în evaluarea proprie de risc și de solvabilitate a întreprinderilor.

Întreprinderile de asigurare sau de reasigurare nu ar trebui să fie penalizate în mod disproporționat în cazul în care o contraparte de reasigurare nu mai îndeplinește cerința de capital de solvabilitate, însă îndeplinește în continuare cerința de capital minim. Întreprinderilor de asigurare și de reasigurare ar trebui, prin urmare, să li se permită, pentru o perioadă de până la șase luni, să ia parțial în considerare efectul de diminuare a riscului al contractelor de reasigurare încheiate cu respectiva contraparte de reasigurare. În cazul în care o contraparte de reasigurare nu mai îndeplinește cerința de capital minim, întreprinderea de asigurare sau de reasigurare nu ar trebui să mai ia în considerare niciun efect de diminuare a riscului rezultat din contractele de reasigurare încheiate cu respectiva contraparte de reasigurare.

Contractele de reasigurare de oprire a pierderii (stop loss) ar trebui să beneficieze, în contextul calculării cerinței de capital de solvabilitate cu ajutorul formulei standard, de un tratament similar cu cel al contractelor de reasigurare pentru pierderi excedentare. Întreprinderile de asigurare și de reasigurare ar trebui, prin urmare, să aibă posibilitatea de a lua în considerare, în contextul calculării cerinței de capital de solvabilitate cu ajutorul formulei standard, diminuarea riscului oferită de contractele de reasigurare pentru oprirea pierderii (stop-loss) pe baza unor parametri specifici întreprinderii, prin stabilirea unei metode standardizate de calculare a unui parametru specific întreprinderii care să înlocuiască parametrul standard pentru reasigurarea neproporțională.

Capacitatea impozitelor amânate de a acoperi pierderile are un impact semnificativ asupra solvabilității întreprinderilor de asigurare și de reasigurare. Prin urmare, organul administrativ, de conducere sau de control al întreprinderilor de asigurare sau de reasigurare ar trebui să adopte o politică de gestionare a riscurilor legată de impozitele amânate, care să țină seama de capacitatea acestor impozite amânate de a acoperi pierderile. În special, această politică ar trebui să stabilească responsabilitățile în materie de evaluare a ipotezelor de bază utilizate pentru a elabora previziuni privind profiturile impozabile viitoare.

Calculul cerinței de capital de solvabilitate la nivel individual și la nivel de grup ar trebui să se facă în mod consecvent. În cazul în care abordarea transparentă de tip look-through se aplică la nivel individual organismelor de plasament colectiv sau investițiilor structurate ca fonduri care sunt întreprinderi afiliate ale unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare participative, abordarea transparentă de tip look-through ar trebui să se aplice și la nivel de grup. În cazul în care respectivele organisme de plasament colectiv sau investiții structurate ca fonduri sunt filiale ale unor grupuri de asigurare sau de reasigurare, calcularea cerinței de capital de solvabilitate ar trebui să se bazeze pe ipoteza unei diversificări integrale cu alte active și datorii consolidate.

Calcularea cerinței de capital pentru riscul valutar la nivel de grup ar trebui să reflecte situația economică specifică a grupului respectiv, în special în cazurile în care activitățile de asigurare sau de reasigurare sunt denominate în monede diferite. Din acest motiv, întreprinderile de asigurare și de reasigurare participative, holdingurile de asigurare sau holdingurile financiare mixte ar trebui să poată selecta o monedă de referință, alta decât cea utilizată pentru întocmirea conturilor consolidate, în cazul în care riscul valutar în cadrul cerinței de capital de solvabilitate pe bază consolidată a grupului se calculează pe baza formulei standard. Această alegere ar trebui să se bazeze pe criterii obiective, cum ar fi moneda în care este denominat un volum semnificativ din provizioanele tehnice sau fondurile proprii ale grupului.

Calculele cu ajutorul formulei standard pentru submodulele risc de primă și risc de rezervă în asigurarea generală, risc de primă și de rezervă în asigurarea de sănătate și risc de catastrofă naturală ar trebui modificate pentru a integra dovezile empirice recente privind rezervele aferente primelor și rezervele aferente cererilor de despăgubire restante.

Complexitatea calcului cerinței de capital pentru riscul de accident în masă și riscul de concentrare a accidentelor ar trebui să fie proporțională cu natura, amploarea și complexitatea riscului la care sunt expuse întreprinderile care oferă asigurări de sănătate. Tipul de eveniment invaliditate timp de 10 ani cauzată de un accident ar trebui, așadar, eliminat din acest calcul.

Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei conține o serie de erori tipografice, cum ar fi referințe încrucișate interne incorecte, care ar trebui corectate.

Pentru a se evita perturbarea pieței asigurărilor generale și a asigurărilor de sănătate, în special în cazul întreprinderilor de asigurare și de reasigurare care își desfășoară activitatea numai pe un singur segment de activitate, ar trebui să se acorde suficient timp întreprinderilor de asigurare și de reasigurare să se pregătească pentru modificările aduse calculului riscului de primă și de rezervă în asigurarea generală și a riscului de primă și de rezervă în asigurarea de sănătate. Așadar, modificările respective nu ar trebui să se aplice înainte de 1 ianuarie 2020.

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2015/35 ar trebui modificat în consecință,

Regulamentul delegat (UE) 2015/35 se modifică după cum urmează:

La articolul 1, se adaugă următoarele puncte 59-63:

CPC înseamnă o contraparte centrală (CPC), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului;

indisponibil în caz de faliment, cu privire la activele clienților, înseamnă existența unor dispoziții eficace conform cărora activele respective fie nu vor fi disponibile creditorilor unei CPC sau unui membru compensator, în cazul insolvenței CPC în cauză sau, respectiv, a membrului compensator în cauză, fie nu vor fi disponibile membrului compensator pentru a acoperi pierderile înregistrate ca urmare a nerambursării de către un client sau mai mulți clienți, alții decât cei care au pus la dispoziție activele respective;

client înseamnă client, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 sau o întreprindere care a stabilit acorduri de compensare indirectă cu un membru compensator, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din regulamentul menționat;

membru compensator înseamnă membru compensator, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 14 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

tranzacție legată de o CPC înseamnă un contract sau o tranzacție, enumerate la articolul 301 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, între un client și un membru compensator, care sunt direct legate de un contract sau de o tranzacție enumerate la alineatul respectiv între membrul compensator respectiv și o CPC.

Articolul 18 se modifică după cum urmează:

la alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

contractul nu prevede despăgubirea pentru un anumit eveniment nesigur care afectează persoana asigurată;

contractul nu include o garanție financiară a beneficiilor;

întreprinderea nu poate obliga deținătorul poliței să plătească prima viitoare pentru obligațiile respective.;

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

contractul nu prevede despăgubirea pentru un anumit eveniment nesigur care afectează persoana asigurată;

contractul nu include o garanție financiară a beneficiilor;

întreprinderea nu poate obliga deținătorul poliței să plătească prima viitoare pentru obligațiile respective.;

Articolul 43 se înlocuiește cu următorul text:

întreprinderile de asigurare și de reasigurare își pot obține ratele fără riscuri în practică;

ratele sunt determinate în mod fiabil pe baza instrumentelor financiare tranzacționate pe o piață financiară diversificată, lichidă și transparentă.

Articolul 71 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) litera (e), punctele (i) și (ii) se înlocuiesc cu următorul text:

cuantumul nominal sau cuantumul principalului elementului fondurilor proprii de bază se reduce astfel cum se prevede la alineatele (5) și (5a);

elementul fondurilor proprii de bază este convertit automat într-un element al fondurilor proprii de bază menționat la articolul 69 litera (a) punctul (i) sau (ii), astfel cum se prevede la alineatele (6) și (6a) de la prezentul articol;;

se introduce următorul alineat (5a):

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (c) de la alineatul respectiv și o reducere parțială ar fi suficientă pentru a restabili conformitatea cu cerința de capital de solvabilitate, există o reducere parțială a cuantumului nominal sau a cuantumului principalului pentru o sumă care este cel puțin suficientă pentru a permite restabilirea conformității cu cerința de capital de solvabilitate;

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (c) de la alineatul respectiv și o reducere parțială nu ar fi suficientă pentru a restabili conformitatea cu cerința de capital de solvabilitate, cuantumul nominal sau cuantumul principalului stabilit la momentul emiterii inițiale a elementului fondurilor proprii de bază se reduce cel puțin pe o bază liniară, de asemenea manieră încât să se garanteze faptul că o reducere integrală va avea loc în momentul îndeplinirii cerinței de capital de solvabilitate în proporție de 75 % sau înainte de acest eveniment;

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau litera (b) de la alineatul respectiv, cuantumul nominal sau cuantumul principalului se reduce integral;

În urma unei reduceri în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat (reducerea inițială):

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) are loc ulterior în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau (b) de la alineatul respectiv, cuantumul nominal sau cuantumul principalului se reduce integral;

în cazul în care, la sfârșitul perioadei de trei luni de la data evenimentului declanșator care a condus la reducerea inițială, nu a avut loc niciun eveniment declanșator în circumstanțele descrise la alineatul (8) al doilea paragraf litera (a) sau (b), dar rata de solvabilitate s-a deteriorat și mai mult, cuantumul nominal sau cuantumul principalului stabilit la momentul emiterii inițiale a elementului fondurilor proprii de bază se reduce și mai mult, în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat, pentru a reflecta această deteriorare suplimentară a ratei de solvabilitate;

o reducere suplimentară se efectuează în conformitate cu punctul (ii) pentru fiecare deteriorare ulterioară a ratei de solvabilitate, la sfârșitul fiecărei perioade ulterioare de trei luni, până când întreprinderea de asigurare sau de reasigurare îndeplinește din nou cerința de capital de solvabilitate.

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) are loc ulterior în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau (b) de la alineatul respectiv, cuantumul nominal sau cuantumul principalului se reduce integral;

în cazul în care, la sfârșitul perioadei de trei luni de la data evenimentului declanșator care a condus la reducerea inițială, nu a avut loc niciun eveniment declanșator în circumstanțele descrise la alineatul (8) al doilea paragraf litera (a) sau (b), dar rata de solvabilitate s-a deteriorat și mai mult, cuantumul nominal sau cuantumul principalului stabilit la momentul emiterii inițiale a elementului fondurilor proprii de bază se reduce și mai mult, în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat, pentru a reflecta această deteriorare suplimentară a ratei de solvabilitate;

o reducere suplimentară se efectuează în conformitate cu punctul (ii) pentru fiecare deteriorare ulterioară a ratei de solvabilitate, la sfârșitul fiecărei perioade ulterioare de trei luni, până când întreprinderea de asigurare sau de reasigurare îndeplinește din nou cerința de capital de solvabilitate.

se introduce următorul alineat (6a):

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (c) de la alineatul respectiv și o conversie parțială ar fi suficientă pentru a restabili conformitatea cu cerința de capital de solvabilitate, există o conversie parțială a elementului cu un cuantum care este cel puțin suficient pentru a restabili conformitatea cu cerința de capital de solvabilitate;

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (c) de la alineatul respectiv și o conversie parțială nu ar fi suficientă pentru a restabili conformitatea cu cerința de capital de solvabilitate, elementul este convertit în așa fel încât restul cuantumului nominal sau al cuantumului principalului al elementului în cauză să descrească cel puțin pe o bază liniară, de asemenea manieră încât să se garanteze faptul că o conversie integrală va avea loc în momentul îndeplinirii cerinței de capital de solvabilitate în proporție de 75 % sau înainte de acest eveniment;

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau litera (b) de la alineatul respectiv, elementul este convertit integral;

în urma unei conversii în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat (conversia inițială):

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau litera (b) de la alineatul respectiv, elementul este convertit integral;

în cazul în care, la sfârșitul perioadei de trei luni de la data evenimentului declanșator care a condus la conversia inițială, nu a avut loc niciun eveniment declanșator în circumstanțele descrise la alineatul (8) al doilea paragraf litera (a) sau (b), dar rata de solvabilitate s-a deteriorat și mai mult, elementul este convertit și mai mult în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat, pentru a reflecta această deteriorare suplimentară a ratei de solvabilitate;

o conversie suplimentară se efectuează în conformitate cu punctul (ii) pentru fiecare deteriorare ulterioară a ratei de solvabilitate, la sfârșitul fiecărei perioade ulterioare de trei luni, până când întreprinderea de asigurare sau de reasigurare îndeplinește din nou cerința de capital de solvabilitate.

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau litera (b) de la alineatul respectiv, elementul este convertit integral;

în cazul în care, la sfârșitul perioadei de trei luni de la data evenimentului declanșator care a condus la conversia inițială, nu a avut loc niciun eveniment declanșator în circumstanțele descrise la alineatul (8) al doilea paragraf litera (a) sau (b), dar rata de solvabilitate s-a deteriorat și mai mult, elementul este convertit și mai mult în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat, pentru a reflecta această deteriorare suplimentară a ratei de solvabilitate;

o conversie suplimentară se efectuează în conformitate cu punctul (ii) pentru fiecare deteriorare ulterioară a ratei de solvabilitate, la sfârșitul fiecărei perioade ulterioare de trei luni, până când întreprinderea de asigurare sau de reasigurare îndeplinește din nou cerința de capital de solvabilitate.

se adaugă următoarele alineate (10) și (11):

evenimentul declanșator are loc în circumstanțele descrise la alineatul (8) al doilea paragraf litera (c);

nu au avut loc evenimente declanșatoare anterioare în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau (b) de la alineatul respectiv;

autoritatea de supraveghere este de acord să renunțe, în mod excepțional, la declanșarea mecanismului de acoperire a pierderilor aferente principalului pe baza următoarelor două informații:

previziunile furnizate autorității de supraveghere de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare atunci când întreprinderea prezintă planul de redresare prevăzut la articolul 138 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE, care demonstrează că este foarte probabil ca declanșarea mecanismului de acoperire a pierderilor aferente principalului în cazul respectiv să dea naștere unei datorii fiscale care ar avea un efect negativ semnificativ asupra solvabilității întreprinderii;

un certificat emis de auditorii statutari ai întreprinderii, care atestă faptul că toate ipotezele utilizate pentru elaborarea previziunilor sunt realiste.

previziunile furnizate autorității de supraveghere de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare atunci când întreprinderea prezintă planul de redresare prevăzut la articolul 138 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE, care demonstrează că este foarte probabil ca declanșarea mecanismului de acoperire a pierderilor aferente principalului în cazul respectiv să dea naștere unei datorii fiscale care ar avea un efect negativ semnificativ asupra solvabilității întreprinderii;

un certificat emis de auditorii statutari ai întreprinderii, care atestă faptul că toate ipotezele utilizate pentru elaborarea previziunilor sunt realiste.

cerința de capital de solvabilitate a întreprinderii, după rambursare sau răscumpărare, va fi depășită cu o marjă adecvată, ținând seama de solvabilitatea întreprinderii, inclusiv de planul de gestionare a capitalului pe termen mediu al întreprinderii;

circumstanțele sunt cele descrise la punctul (i) sau la punctul (ii):

există o modificare în clasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii de bază care ar putea conduce la excluderea sa din categoria fondurilor proprii sau la reclasificarea sa ca o formă de fonduri proprii de o calitate inferioară și sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în regimul fiscal aplicabil elementului fondurilor proprii de bază, iar întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că modificarea respectivă este semnificativă și nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii elementului respectiv.

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în clasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii de bază care ar putea conduce la excluderea sa din categoria fondurilor proprii sau la reclasificarea sa ca o formă de fonduri proprii de o calitate inferioară și sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în regimul fiscal aplicabil elementului fondurilor proprii de bază, iar întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că modificarea respectivă este semnificativă și nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii elementului respectiv.

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

cuantumul nominal sau cuantumul principalului elementului fondurilor proprii de bază se reduce astfel cum se prevede la alineatele (5) și (5a);

elementul fondurilor proprii de bază este convertit automat într-un element al fondurilor proprii de bază menționat la articolul 69 litera (a) punctul (i) sau (ii), astfel cum se prevede la alineatele (6) și (6a) de la prezentul articol;;

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (c) de la alineatul respectiv și o reducere parțială ar fi suficientă pentru a restabili conformitatea cu cerința de capital de solvabilitate, există o reducere parțială a cuantumului nominal sau a cuantumului principalului pentru o sumă care este cel puțin suficientă pentru a permite restabilirea conformității cu cerința de capital de solvabilitate;

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (c) de la alineatul respectiv și o reducere parțială nu ar fi suficientă pentru a restabili conformitatea cu cerința de capital de solvabilitate, cuantumul nominal sau cuantumul principalului stabilit la momentul emiterii inițiale a elementului fondurilor proprii de bază se reduce cel puțin pe o bază liniară, de asemenea manieră încât să se garanteze faptul că o reducere integrală va avea loc în momentul îndeplinirii cerinței de capital de solvabilitate în proporție de 75 % sau înainte de acest eveniment;

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau litera (b) de la alineatul respectiv, cuantumul nominal sau cuantumul principalului se reduce integral;

În urma unei reduceri în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat (reducerea inițială):

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) are loc ulterior în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau (b) de la alineatul respectiv, cuantumul nominal sau cuantumul principalului se reduce integral;

în cazul în care, la sfârșitul perioadei de trei luni de la data evenimentului declanșator care a condus la reducerea inițială, nu a avut loc niciun eveniment declanșator în circumstanțele descrise la alineatul (8) al doilea paragraf litera (a) sau (b), dar rata de solvabilitate s-a deteriorat și mai mult, cuantumul nominal sau cuantumul principalului stabilit la momentul emiterii inițiale a elementului fondurilor proprii de bază se reduce și mai mult, în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat, pentru a reflecta această deteriorare suplimentară a ratei de solvabilitate;

o reducere suplimentară se efectuează în conformitate cu punctul (ii) pentru fiecare deteriorare ulterioară a ratei de solvabilitate, la sfârșitul fiecărei perioade ulterioare de trei luni, până când întreprinderea de asigurare sau de reasigurare îndeplinește din nou cerința de capital de solvabilitate.

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) are loc ulterior în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau (b) de la alineatul respectiv, cuantumul nominal sau cuantumul principalului se reduce integral;

în cazul în care, la sfârșitul perioadei de trei luni de la data evenimentului declanșator care a condus la reducerea inițială, nu a avut loc niciun eveniment declanșator în circumstanțele descrise la alineatul (8) al doilea paragraf litera (a) sau (b), dar rata de solvabilitate s-a deteriorat și mai mult, cuantumul nominal sau cuantumul principalului stabilit la momentul emiterii inițiale a elementului fondurilor proprii de bază se reduce și mai mult, în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat, pentru a reflecta această deteriorare suplimentară a ratei de solvabilitate;

o reducere suplimentară se efectuează în conformitate cu punctul (ii) pentru fiecare deteriorare ulterioară a ratei de solvabilitate, la sfârșitul fiecărei perioade ulterioare de trei luni, până când întreprinderea de asigurare sau de reasigurare îndeplinește din nou cerința de capital de solvabilitate.

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (c) de la alineatul respectiv și o conversie parțială ar fi suficientă pentru a restabili conformitatea cu cerința de capital de solvabilitate, există o conversie parțială a elementului cu un cuantum care este cel puțin suficient pentru a restabili conformitatea cu cerința de capital de solvabilitate;

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (c) de la alineatul respectiv și o conversie parțială nu ar fi suficientă pentru a restabili conformitatea cu cerința de capital de solvabilitate, elementul este convertit în așa fel încât restul cuantumului nominal sau al cuantumului principalului al elementului în cauză să descrească cel puțin pe o bază liniară, de asemenea manieră încât să se garanteze faptul că o conversie integrală va avea loc în momentul îndeplinirii cerinței de capital de solvabilitate în proporție de 75 % sau înainte de acest eveniment;

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau litera (b) de la alineatul respectiv, elementul este convertit integral;

în urma unei conversii în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat (conversia inițială):

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau litera (b) de la alineatul respectiv, elementul este convertit integral;

în cazul în care, la sfârșitul perioadei de trei luni de la data evenimentului declanșator care a condus la conversia inițială, nu a avut loc niciun eveniment declanșator în circumstanțele descrise la alineatul (8) al doilea paragraf litera (a) sau (b), dar rata de solvabilitate s-a deteriorat și mai mult, elementul este convertit și mai mult în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat, pentru a reflecta această deteriorare suplimentară a ratei de solvabilitate;

o conversie suplimentară se efectuează în conformitate cu punctul (ii) pentru fiecare deteriorare ulterioară a ratei de solvabilitate, la sfârșitul fiecărei perioade ulterioare de trei luni, până când întreprinderea de asigurare sau de reasigurare îndeplinește din nou cerința de capital de solvabilitate.

în cazul în care evenimentul declanșator menționat la alineatul (8) a avut loc în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau litera (b) de la alineatul respectiv, elementul este convertit integral;

în cazul în care, la sfârșitul perioadei de trei luni de la data evenimentului declanșator care a condus la conversia inițială, nu a avut loc niciun eveniment declanșator în circumstanțele descrise la alineatul (8) al doilea paragraf litera (a) sau (b), dar rata de solvabilitate s-a deteriorat și mai mult, elementul este convertit și mai mult în conformitate cu litera (b) de la prezentul alineat, pentru a reflecta această deteriorare suplimentară a ratei de solvabilitate;

o conversie suplimentară se efectuează în conformitate cu punctul (ii) pentru fiecare deteriorare ulterioară a ratei de solvabilitate, la sfârșitul fiecărei perioade ulterioare de trei luni, până când întreprinderea de asigurare sau de reasigurare îndeplinește din nou cerința de capital de solvabilitate.

evenimentul declanșator are loc în circumstanțele descrise la alineatul (8) al doilea paragraf litera (c);

nu au avut loc evenimente declanșatoare anterioare în circumstanțele descrise la al doilea paragraf litera (a) sau (b) de la alineatul respectiv;

autoritatea de supraveghere este de acord să renunțe, în mod excepțional, la declanșarea mecanismului de acoperire a pierderilor aferente principalului pe baza următoarelor două informații:

previziunile furnizate autorității de supraveghere de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare atunci când întreprinderea prezintă planul de redresare prevăzut la articolul 138 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE, care demonstrează că este foarte probabil ca declanșarea mecanismului de acoperire a pierderilor aferente principalului în cazul respectiv să dea naștere unei datorii fiscale care ar avea un efect negativ semnificativ asupra solvabilității întreprinderii;

un certificat emis de auditorii statutari ai întreprinderii, care atestă faptul că toate ipotezele utilizate pentru elaborarea previziunilor sunt realiste.

previziunile furnizate autorității de supraveghere de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare atunci când întreprinderea prezintă planul de redresare prevăzut la articolul 138 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE, care demonstrează că este foarte probabil ca declanșarea mecanismului de acoperire a pierderilor aferente principalului în cazul respectiv să dea naștere unei datorii fiscale care ar avea un efect negativ semnificativ asupra solvabilității întreprinderii;

un certificat emis de auditorii statutari ai întreprinderii, care atestă faptul că toate ipotezele utilizate pentru elaborarea previziunilor sunt realiste.

cerința de capital de solvabilitate a întreprinderii, după rambursare sau răscumpărare, va fi depășită cu o marjă adecvată, ținând seama de solvabilitatea întreprinderii, inclusiv de planul de gestionare a capitalului pe termen mediu al întreprinderii;

circumstanțele sunt cele descrise la punctul (i) sau la punctul (ii):

există o modificare în clasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii de bază care ar putea conduce la excluderea sa din categoria fondurilor proprii sau la reclasificarea sa ca o formă de fonduri proprii de o calitate inferioară și sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în regimul fiscal aplicabil elementului fondurilor proprii de bază, iar întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că modificarea respectivă este semnificativă și nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii elementului respectiv.

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în clasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii de bază care ar putea conduce la excluderea sa din categoria fondurilor proprii sau la reclasificarea sa ca o formă de fonduri proprii de o calitate inferioară și sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în regimul fiscal aplicabil elementului fondurilor proprii de bază, iar întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că modificarea respectivă este semnificativă și nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii elementului respectiv.

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

La articolul 73 se adaugă următorul alineat (5):

cerința de capital de solvabilitate a întreprinderii, după rambursare sau răscumpărare, va fi depășită cu o marjă adecvată, ținând seama de solvabilitatea întreprinderii, inclusiv de planul de gestionare a capitalului pe termen mediu al întreprinderii;

circumstanțele sunt cele descrise la punctul (i) sau la punctul (ii):

există o modificare în clasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii de bază care ar putea conduce la excluderea sa din categoria fondurilor proprii sau la reclasificarea sa ca o formă de fonduri proprii de o calitate inferioară și sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în regimul fiscal aplicabil elementului fondurilor proprii de bază, iar întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că modificarea respectivă este semnificativă și nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii elementului respectiv.

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în clasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii de bază care ar putea conduce la excluderea sa din categoria fondurilor proprii sau la reclasificarea sa ca o formă de fonduri proprii de o calitate inferioară și sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în regimul fiscal aplicabil elementului fondurilor proprii de bază, iar întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că modificarea respectivă este semnificativă și nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii elementului respectiv.

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

La articolul 77 se adaugă următorul alineat (5):

cerința de capital de solvabilitate a întreprinderii, după rambursare sau răscumpărare, va fi depășită cu o marjă adecvată, ținând seama de solvabilitatea întreprinderii, inclusiv de planul de gestionare a capitalului pe termen mediu al întreprinderii;

circumstanțele sunt cele descrise la punctul (i) sau la punctul (ii):

există o modificare în clasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii de bază care ar putea conduce la excluderea sa din categoria fondurilor proprii și sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în regimul fiscal aplicabil elementului fondurilor proprii de bază, iar întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că modificarea respectivă este semnificativă și nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii elementului respectiv.

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în clasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii de bază care ar putea conduce la excluderea sa din categoria fondurilor proprii și sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

există o modificare în regimul fiscal aplicabil elementului fondurilor proprii de bază, iar întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că modificarea respectivă este semnificativă și nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii elementului respectiv.

autoritatea de supraveghere consideră că o astfel de modificare este suficient de sigură;

întreprinderea demonstrează, într-o manieră considerată satisfăcătoare de către autoritatea de supraveghere, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudențiale a elementului fondurilor proprii nu putea fi prevăzută în mod rezonabil în momentul emiterii sale;

Articolul 84 se modifică după cum urmează:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

se introduce următorul alineat (3a):

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

scopul principal al întreprinderii afiliate este de a deține și a administra active în numele întreprinderii participative;

întreprinderea afiliată sprijină operațiunile întreprinderii participative legate de activitățile de investiții, în conformitate cu un mandat de investiții specific și documentat;

întreprinderea afiliată nu desfășoară activități semnificative, altele decât investițiile în beneficiul întreprinderii participative.

scopul principal al întreprinderii afiliate este de a deține și a administra active în numele întreprinderii participative;

întreprinderea afiliată sprijină operațiunile întreprinderii participative legate de activitățile de investiții, în conformitate cu un mandat de investiții specific și documentat;

întreprinderea afiliată nu desfășoară activități semnificative, altele decât investițiile în beneficiul întreprinderii participative.

Articolul 88 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

Se introduc următoarele articole 90a, 90b și 90c:

SCRfire = max(SCRfirei; SCRfirec; SCRfirer)

SCRfirei reprezintă cea mai mare concentrare a riscului de incendiu industrial;

SCRfirec reprezintă cea mai mare concentrare a riscului de incendiu comercial;

SCRfirer reprezintă cea mai mare concentrare a riscului de incendiu rezidențial.

SCRfirei = max(E1,i; E2,i; E3,i; E4,i; E5,i)

SCRfirec = max(E1,c; E2,c; E3,c; E4,c; E5,c)

SCRfirer = max(E1,r; E2,r; E3,r; E4,r; E5,r; θ)

unde Ek,r reprezintă expunerea totală din perimetrul celei mai mari expuneri la riscul de incendiu rezidențial k-th,

iar θ reprezintă expunerea la riscul de incendiu rezidențial bazată pe cota de piață.

pentru fiecare clădire întreprinderea de asigurare sau de reasigurare are obligații de asigurare sau de reasigurare în cadrul liniilor de activitate 7 și 19 prevăzute în anexa I, care acoperă daunele cauzate de un incendiu sau o explozie, inclusiv ca urmare a unor atacuri teroriste;

fiecare clădire este situată, parțial sau integral, pe o rază de 200 de metri în jurul clădirii industriale, comerciale sau rezidențiale cu cea mai mare sumă k-th asigurată după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale.

θ = SIav · 500 · max(0,05; maxc(marketSharec))

SIav este suma medie asigurată de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în ceea ce privește bunurile imobile locative;

c reprezintă toate țările în care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare are obligații în cadrul liniilor de activitate 7 și 19 prevăzute în anexa I care acoperă bunurile imobile locative;

marketSharec este cota de piață a întreprinderii de asigurare sau de reasigurare în țara c aferentă obligațiilor care decurg din aceste linii de activitate și care acoperă bunurile imobile locative.

Articolul 91 se modifică după cum urmează:

formula se înlocuiește cu următoarea formulă:

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

suma dintre:

suma pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare ar plăti-o în anul k în cazul decesului persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

valoarea actualizată estimată a sumelor care nu sunt acoperite la liniuța anterioară pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le-ar plăti după anul k în cazul decesului imediat al persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

cea mai bună estimare a obligațiilor corespunzătoare din anul k după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;;

suma pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare ar plăti-o în anul k în cazul decesului persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

valoarea actualizată estimată a sumelor care nu sunt acoperite la liniuța anterioară pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le-ar plăti după anul k în cazul decesului imediat al persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

suma dintre:

suma pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare ar plăti-o în anul k în cazul decesului persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

valoarea actualizată estimată a sumelor care nu sunt acoperite la liniuța anterioară pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le-ar plăti după anul k în cazul decesului imediat al persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

cea mai bună estimare a obligațiilor corespunzătoare din anul k după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;;

suma pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare ar plăti-o în anul k în cazul decesului persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

valoarea actualizată estimată a sumelor care nu sunt acoperite la liniuța anterioară pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le-ar plăti după anul k în cazul decesului imediat al persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

Se introduce articolul 95a, cu următorul text:

cerința de capital pentru riscul unei creșteri permanente a ratelor de reziliere menționată la articolul 142 alineatul (2);

cerința de capital pentru riscul unei scăderi permanente a ratelor de reziliere menționată la articolul 142 alineatul (3);

cerința de capital pentru riscul de reziliere în masă menționată la articolul 142 alineatul (6).

Se introduce articolul 96a, cu următorul text:

Articolul 97 se modifică după cum urmează:

formula se înlocuiește cu următoarea formulă:

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

suma dintre:

suma pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare ar plăti-o în anul k în cazul decesului persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

valoarea actualizată estimată a sumelor care nu sunt acoperite la liniuța anterioară pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le-ar plăti după anul k în cazul decesului imediat al persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

cea mai bună estimare a obligațiilor corespunzătoare din anul k după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;;

suma pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare ar plăti-o în anul k în cazul decesului persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

valoarea actualizată estimată a sumelor care nu sunt acoperite la liniuța anterioară pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le-ar plăti după anul k în cazul decesului imediat al persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

suma dintre:

suma pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare ar plăti-o în anul k în cazul decesului persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

valoarea actualizată estimată a sumelor care nu sunt acoperite la liniuța anterioară pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le-ar plăti după anul k în cazul decesului imediat al persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

cea mai bună estimare a obligațiilor corespunzătoare din anul k după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;;

suma pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare ar plăti-o în anul k în cazul decesului persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

valoarea actualizată estimată a sumelor care nu sunt acoperite la liniuța anterioară pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le-ar plăti după anul k în cazul decesului imediat al persoanelor asigurate în temeiul contractului, după deducerea cuantumurilor recuperabile din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale;

Se introduce articolul 102a, cu următorul text:

cerința de capital pentru riscul unei creșteri permanente a ratelor de reziliere în asigurarea de sănătate SLT menționată la articolul 159 alineatul (2);

cerința de capital pentru riscul unei scăderi permanente a ratelor de reziliere în asigurarea de sănătate SLT menționată la articolul 159 alineatul (3);

cerința de capital pentru riscul de reziliere în masă în asigurarea de sănătate SLT menționată la articolul 159 alineatul (6).

Se introduce articolul 105a, cu următorul text:

evaluările creditului efectuate de o ECAI desemnată sunt disponibile pentru cel puțin 80 % din valoarea totală a obligațiunilor, altele decât cele care urmează să fie incluse în calculele prevăzute la articolul 180 alineatele (2)-(16);

o evaluare a creditului efectuată de o ECAI desemnată nu este disponibilă pentru obligațiunea în cauză;

obligațiunea în cauză furnizează o plată de răscumpărare fixă, la data scadenței sau înainte de această dată, în plus față de plata periodică a dobânzii la rată fixă sau variabilă;

obligațiunea în cauză nu este o notă structurată sau o garanție garantată, astfel cum este menționată în anexa VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2450 al Comisiei;

obligațiunea în cauză nu acoperă obligațiile care prevăd mecanisme de participare la profit și nici obligațiile aferente contractelor de tip index-linked sau unit-linked ori obligațiile în cazul cărora se aplică o primă de echilibrare.

La articolul 107 alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 108 alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 110 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 111, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

Se introduce articolul 111a, cu următorul text:

SCRCAThyp reprezintă cerința de capital ipotetică pentru modulul risc de subscriere pentru riscul de catastrofă în asigurarea generală menționată la articolul 119 alineatul (2) sau, după caz, cerința de capital ipotetică pentru submodulul risc de catastrofă în asigurarea de sănătate menționată la articolul 160, care s-ar aplica în cazul în care contractul de reasigurare, securitizarea sau instrumentul derivat nu ar exista;

SCRCATwithout reprezintă cerința de capital ipotetică pentru modulul risc de subscriere pentru riscul de catastrofă în asigurarea generală menționată la articolul 119 alineatul (2) sau, după caz, cerința de capital pentru submodulul risc de catastrofă în asigurarea de sănătate menționată la articolul 160;

σs reprezintă deviația standard pentru riscul de primă în asigurarea generală a segmentului s, determinată în conformitate cu articolul 117 alineatul (3) sau, după caz, deviația standard pentru riscul de primă în asigurarea de sănătate NSLT a segmentului s, determinată în conformitate cu articolul 148 alineatul (3);

Pshyp reprezintă măsura volumului ipotetică pentru riscul de primă a segmentului s, determinată în conformitate cu articolul 116 alineatul (3) sau (4) sau, după caz, cu articolul 147 alineatul (3) sau (4), care s-ar aplica în cazul în care contractul de reasigurare, securitizarea sau instrumentul derivat nu ar exista;

Pswithout reprezintă măsura volumului pentru riscul de primă a segmentului s, determinată în conformitate cu articolul 116 alineatul (3) sau (4) sau, după caz, cu articolul 147 alineatul (3) sau (4);

cuantumurile recuperabile reprezintă cea mai bună estimare a sumelor care pot fi recuperate din contractul de reasigurare, din securitizare sau din instrumentul financiar derivat și de la debitorii aferenți.

Se introduc următoarele articole 112a și 112b:

LGD = max[90 % · (Recoverables + 50 % · RMre) – F · Collateral; 0]

cuantumurile recuperabile reprezintă cea mai bună estimare a sumelor care pot fi recuperate din contractul de reasigurare sau din securitizarea pentru asigurări și de la debitorii aferenți;

RMre reprezintă efectul de diminuare a riscului de subscriere aferent contractului de reasigurare sau securitizării;

garanții reale reprezintă valoarea ponderată la risc a garanțiilor reale aferente contractului de reasigurare sau securitizării;

F reprezintă un factor prin care se ține cont de efectul economic al contractului de garanție reală aferent contractului de reasigurare sau securitizării în cazul producerii oricărui eveniment de credit care are legătură cu contrapartea.

SCRdef,1 = 5 · σ

La articolul 116 alineatul (3), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

pentru toate contractele de acest tip cu o durată inițială de cel mult un an, valoarea actualizată estimată a primelor care urmează să fie încasate de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în segmentul s, dar cu excepția primelor care urmează să fie încasate în decursul celor 12 luni ulterioare datei recunoașterii inițiale;

pentru toate contractele de acest tip cu o durată inițială de peste un an, suma egală cu 30 % din valoarea actualizată estimată a primelor care urmează să fie încasate de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în segmentul s după încheierea celor 12 luni ulterioare.

Articolul 121 se modifică după cum urmează:

alineatul (5) se modifică după cum urmează:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

litera (a) se elimină;

alineatul (6) se modifică după cum urmează:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

se introduce următoarea literă (c):

se adaugă următorul paragraf:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

litera (a) se elimină;

formula se înlocuiește cu formula următoare:

se introduce următoarea literă (c):

se adaugă următorul paragraf:

Articolul 122 se modifică după cum urmează:

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

litera (a) se elimină;

alineatul (3) se modifică după cum urmează:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

se introduce următoarea literă (c):

se adaugă următorul paragraf:

teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

litera (a) se elimină;

formula se înlocuiește cu formula următoare:

se introduce următoarea literă (c):

se adaugă următorul paragraf:

Articolul 123 se modifică după cum urmează:

alineatul (5) se modifică după cum urmează:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

litera (a) se elimină;

alineatul (6) se modifică după cum urmează:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

se introduce următoarea literă (c):

se adaugă următorul paragraf:

la alineatul (7), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

litera (a) se elimină;

formula se înlocuiește cu formula următoare:

se introduce următoarea literă (c):

se adaugă următorul paragraf:

Articolul 124 se modifică după cum urmează:

alineatul (5) se modifică după cum urmează:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

litera (a) se elimină;

alineatul (6) se modifică după cum urmează:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

se introduce următoarea literă (c):

se adaugă următorul paragraf:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

litera (a) se elimină;

formula se înlocuiește cu formula următoare:

se introduce următoarea literă (c):

se adaugă următorul paragraf:

Articolul 125 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), formula se înlocuiește cu formula următoare:

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

se adaugă următorul paragraf:

formula se înlocuiește cu formula următoare:

se adaugă următorul paragraf:

Articolul 130 se înlocuiește cu următorul text:

SCRvessel reprezintă cerința de capital pentru riscul de coliziune a unei nave;

SCRplatform reprezintă cerința de capital pentru riscul de explozie a unei platforme.

Lvessel = maxv(SI(hull,v) + SI(liab,v)+ SI(pollution,v))

valoarea maximă se referă la toate mijloacele de transport maritim, lacustru și fluvial asigurate de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare împotriva coliziunii navelor în cadrul liniilor de activitate 6, 18 și 27 prevăzute în anexa I, în cazul în care valoarea asigurată a navei este de cel puțin 250000 EUR;

SI(hull,v) este suma asigurată de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare, după deducerea sumelor pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le poate recupera din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale, pentru asigurarea și reasigurarea corpului navei v;

SI(liab,v) este suma asigurată de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare, după deducerea sumelor pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le poate recupera din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale, pentru asigurarea și reasigurarea de răspundere civilă maritimă a navei v;

SI(pollution,v) este suma asigurată de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare, după deducerea sumelor pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le poate recupera din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale, pentru asigurarea și reasigurarea navei v în caz de poluare cu hidrocarburi.

Lplatform = maxp(SIp)

valoarea maximă se referă la toate platformele marine de extracție a petrolului și a gazelor asigurate de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare pentru explozia platformelor în cadrul liniilor de activitate 6, 18 și 27 prevăzute în anexa I;

SIp este suma acumulată asigurată de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare, după deducerea sumelor pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare le poate recupera din contractele de reasigurare și de la vehiculele investiționale, pentru următoarele obligații de asigurare și de reasigurare a platformei p:

obligațiile de compensare a daunelor materiale;

obligațiile de compensare a cheltuielilor de înlăturare a epavei;

obligațiile de compensare a pierderii veniturilor din producție;

obligațiile de compensare a cheltuielilor pentru acoperirea sau securizarea puțului;

obligațiile de asigurare și de reasigurare de răspundere civilă.

obligațiile de compensare a daunelor materiale;

obligațiile de compensare a cheltuielilor de înlăturare a epavei;

obligațiile de compensare a pierderii veniturilor din producție;

obligațiile de compensare a cheltuielilor pentru acoperirea sau securizarea puțului;

obligațiile de asigurare și de reasigurare de răspundere civilă.

Articolul 131 se modifică după cum urmează:

teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 132, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

întreprinderea de asigurare sau de reasigurare are obligații de asigurare sau de reasigurare în cadrul liniilor de activitate 7 și 19 prevăzute în anexa I cu privire la fiecare clădire, care acoperă daunele cauzate de un incendiu sau o explozie, inclusiv ca urmare a atacurilor teroriste;

toate clădirile sunt situate, parțial sau integral, pe o rază de 200 de metri.

La articolul 147 alineatul (3), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

pentru toate contractele de acest tip cu o durată inițială de cel mult un an, valoarea actualizată estimată a primelor care urmează să fie încasate de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în segmentul s, dar cu excepția primelor care urmează să fie încasate în decursul celor 12 luni ulterioare datei recunoașterii inițiale;

pentru toate contractele de acest tip cu o durată inițială de peste un an, suma egală cu 30 % din valoarea actualizată estimată a primelor care urmează să fie încasate de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în segmentul s în după încheiereacelor 12 luni ulterioare.

La articolul 168, alineatul (6) se modifică după cum urmează:

la litera (c), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următoarea literă (e):

Se introduce articolul 168a, cu următorul text:

setul de investiții constă numai în investiții în acțiunile ordinare ale societăților;

acțiunile ordinare ale fiecăreia dintre societățile în cauză nu sunt cotate pe nicio piață reglementată;

fiecare societate își are sediul central într-o țară care este membră a SEE;

mai mult de 50 % din veniturile anuale ale fiecărei societăți sunt exprimate în monede ale țărilor membre ale SEE sau OCDE;

mai mult de 50 % din personalul fiecărei societăți își are locul de muncă principal în țări care sunt membre ale SEE;

fiecare societate îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții pentru fiecare dintre ultimele trei exerciții financiare încheiate înainte de data la care se calculează cerința de capital de solvabilitate:

cifra de afaceri anuală a societății depășește 10000000 EUR;

totalul bilanțului societății depășește 10000000 EUR;

societatea are peste 50 de angajați;

valoarea investiției în fiecare societate nu reprezintă mai mult de 10 % din valoarea totală a setului de investiții;

niciuna dintre societăți nu este o întreprindere de asigurare sau de reasigurare, o instituție de credit, o firmă de investiții, o instituție financiară, un administrator de fonduri de investiții alternative, o societate de administrare a OPCVM, o instituție pentru furnizarea de pensii ocupaționale sau o întreprindere nereglementată care desfășoară activități financiare;

valoarea beta a setului de investiții nu depășește 0,796.

cifra de afaceri anuală a societății depășește 10000000 EUR;

totalul bilanțului societății depășește 10000000 EUR;

societatea are peste 50 de angajați;

β este valoarea beta a investiției în acțiuni în societate;

GM reprezintă marja brută medie realizată de societate în decursul ultimelor cinci exerciții financiare încheiate înainte de data la care se calculează cerința de capital de solvabilitate;

Debt este datoria totală a societății la sfârșitul celui mai recent exercițiu financiar pentru care sunt disponibile date;

CFO reprezintă fluxurile nete de lichidități ale societății rezultate din operațiuni realizate în decursul ultimelor cinci exerciții financiare încheiate înainte de data la care se calculează cerința de capital de solvabilitate;

ROCE reprezintă randamentul mediu al fondurilor proprii de bază obținut de societate în decursul ultimelor cinci exerciții financiare încheiate înainte de data la care se calculează cerința de capital de solvabilitate. Fondurile proprii de bază înseamnă capitalul și rezervele, astfel cum sunt menționate în anexa III la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului, cu excepția acțiunilor preferențiale și a contului de prime de emisiune aferent.

Articolul 169 se înlocuiește cu următorul text:

o scădere instantanee, egală cu 22 %, a valorii investițiilor în acțiuni de tip 1 în întreprinderi afiliate în sensul articolului 212 alineatul (1) litera (b) și al articolului 212 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE, în cazul în care aceste investiții au un caracter strategic;

o scădere instantanee, egală cu 22 %, a valorii investițiilor în acțiuni de tip 1 care sunt tratate ca investiții pe termen lung în acțiuni în conformitate cu articolul 171a;

o scădere instantanee egală cu suma dintre 39 % din valoarea acțiunilor de tip 1, altele decât cele menționate la literele (a) și (b), și ajustarea simetrică menționată la articolul 172 din prezentul regulament, aplicată aceleiași valori.

o scădere instantanee, egală cu 22 %, a valorii investițiilor în acțiuni de tip 2 în întreprinderi afiliate în sensul articolului 212 alineatul (1) litera (b) și al articolului 212 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE, în cazul în care aceste investiții au un caracter strategic;

o scădere instantanee, egală cu 22 %, a valorii investițiilor în acțiuni de tip 2 care sunt tratate ca investiții pe termen lung în acțiuni în conformitate cu articolul 171a;

o scădere instantanee egală cu suma dintre 49 % din valoarea acțiunilor de tip 2, altele decât cele menționate la literele (a) și (b), și ajustarea simetrică menționată la articolul 172 din prezentul regulament, aplicată aceleiași valori.

o scădere instantanee, egală cu 22 %, a valorii investițiilor în acțiuni de infrastructură eligibile în întreprinderi afiliate în sensul articolului 212 alineatul (1) litera (b) și al articolului 212 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE, în cazul în care investițiile respective au un caracter strategic;

o scădere instantanee, egală cu 22 %, a valorii investițiilor în acțiuni de infrastructură eligibile care sunt tratate ca investiții pe termen lung în acțiuni în conformitate cu articolul 171a;

o scădere instantanee a valorii investițiilor în acțiuni de infrastructură eligibile, altele decât cele menționate la literele (a) și (b), egală cu suma dintre 30 % plus 77 % din ajustarea simetrică menționată la articolul 172 din prezentul regulament.

o scădere instantanee, egală cu 22 %, a valorii investițiilor în acțiuni ale societăților de infrastructură eligibile în întreprinderi afiliate în sensul articolului 212 alineatul (1) litera (b) și al articolului 212 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE, în cazul în care investițiile respective au un caracter strategic;

o scădere instantanee, egală cu 22 %, a valorii investițiilor în acțiuni ale societăților de infrastructură eligibile care sunt tratate ca investiții pe termen lung în acțiuni în conformitate cu articolul 171a;

o scădere instantanee a valorii acțiunilor societăților de infrastructură eligibile, altele decât cele menționate la literele (a) și (b), egală cu suma dintre 36 % plus 92 % din ajustarea simetrică menționată la articolul 172 din prezentul regulament.

Se introduce articolul 171 a, cu următorul text:

subsetul de investiții în acțiuni, precum și perioada de deținere a fiecărei investiții în acțiuni care face parte din subset sunt identificate în mod clar;

subsetul de investiții în acțiuni este inclus într-un portofoliu de active care este atribuit pentru a acoperi cea mai bună estimare a unui portofoliu de obligații care decurg din contracte de asigurare și de reasigurare care corespund uneia sau mai multor activități identificate în mod clar, iar întreprinderea menține această atribuire pe durata de viață a obligațiilor;

portofoliul de obligații de asigurare sau reasigurare și portofoliul de active alocat, menționate la litera (b), sunt identificate, gestionate și organizate separat de celelalte activități ale întreprinderii, iar portofoliul de active alocat nu poate fi folosit pentru a acoperi pierderile generate de alte activități ale întreprinderii;

rezervele tehnice din cadrul portofoliului de obligații de asigurare sau de reasigurare menționate la litera (b) nu reprezintă decât o parte din rezervele tehnice totale ale întreprinderii de asigurare sau de reasigurare;

perioada medie de deținere a investițiilor în acțiuni care fac parte din subset depășește 5 ani sau, în cazul în care perioada medie de deținere a subsetului este mai mică de 5 ani, întreprinderea de asigurare sau de reasigurare nu vinde niciuna dintre investițiile în acțiuni care fac parte din subset până când perioada medie de deținere depășește 5 ani;

subsetul de investiții în acțiuni constă numai în acțiuni cotate în SEE sau în acțiuni necotate ale unor societăți care își au sediul în țări care sunt membre ale SEE;

solvabilitatea și poziția de lichiditate a întreprinderii de asigurare sau reasigurare, precum și strategiile, procesele și procedurile sale de raportare cu privire la gestionarea activelor și pasivelor sunt de natură să asigure, în permanență și în condiții de criză, capacitatea sa de a evita timp de cel puțin 10 ani vânzările forțate ale oricăreia dintre investițiile în acțiuni care face parte din subset;

gestionarea riscurilor, gestionarea activelor și pasivelor și politicile de investiții ale întreprinderii de asigurare sau reasigurare reflectă intenția întreprinderii de a deține un subset de investiții în acțiuni pe o perioadă compatibilă cu cerința de la litera (e) și capacitatea acesteia de a îndeplini cerința de la litera (g).

La articolul 176, se introduce următorul alineat (4a):

Se introduc următoarele articole 176a-176c:

evaluarea proprie internă a creditului efectuată de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare cu privire la obligațiune sau la împrumut îndeplinește cerințele enumerate la articolul 176b;

obligațiunea sau împrumutul este emis de o societate care nu aparține aceluiași grup de întreprinderi ca și întreprinderea de asigurare sau de reasigurare;

obligațiunea sau împrumutul nu este emis de o societate care este o întreprindere de asigurare sau de reasigurare, o entitate de infrastructură, o instituție de credit, o firmă de investiții, o instituție financiară, un administrator de fonduri de investiții alternative (AFIA), o societate de administrare a OPCVM, o instituție pentru furnizarea de pensii ocupaționale sau o întreprindere nereglementată care desfășoară activități financiare;

nicio creanță existentă asupra societății emitente a obligațiunii sau a împrumutului nu este de rang superior față de obligațiune sau de împrumut, cu excepția creanțelor următoare:

creanțele de natură statutară și creanțele furnizorilor de facilități de lichiditate, cu condiția ca cuantumul total al acestor creanțe de natură statutară și al acestor creanțe ale furnizorilor de facilități de lichiditate să nu fie semnificativ în raport cu datoria globală cu rang prioritar a societății emitente;

creanțele administratorilor fiduciari;

creanțele contrapărților instrumentelor financiare derivate;

obligațiunea sau împrumutul în cauză prevăd o plată de răscumpărare fixă, la data scadenței sau înainte de această dată, în plus față de plata periodică a dobânzii la rată fixă sau variabilă;

termenele și condițiile contractuale ale obligațiunii sau ale împrumutului prevăd următoarele:

debitorul are obligația să furnizeze creditorului, cel puțin o dată pe an, date financiare auditate;

debitorul are obligația să notifice creditorului orice evenimente care ar putea afecta în mod semnificativ riscul de credit al obligațiunii sau al împrumutului;

debitorul nu are dreptul să modifice în mod unilateral termenele și condițiile obligațiunii sau ale împrumutului și nici să aducă activității sale alte modificări care ar afecta semnificativ riscul de credit al obligațiunii sau al împrumutului;

emitentului i se interzice emiterea de noi titluri de datorie fără acordul prealabil al întreprinderii de asigurare sau de reasigurare;

definiția a ceea ce constituie un eveniment de nerambursare este stabilită într-un mod specific emisiunii și emitentului;

ce se va întâmpla în cazul unei schimbări a controlului;

obligațiunea sau împrumutul este emis(ă) de o societate care îndeplinește toate criteriile următoare:

societatea este o societate cu răspundere limitată;

societatea își are sediul central într-o țară care este membră a SEE;

mai mult de 50 % din veniturile anuale ale societății sunt exprimate în monede ale unor țări care sunt membre ale SEE sau OCDE;

societatea și-a desfășurat activitatea fără să se fi produs niciun eveniment de credit cel puțin în ultimii 10 ani;

cel puțin una dintre următoarele condiții este îndeplinită pentru fiecare dintre ultimele trei exerciții financiare încheiate înainte de data la care se calculează cerința de capital de solvabilitate:

cifra de afaceri anuală a societății depășește 10000000 EUR;

totalul bilanțului societății depășește 10000000 EUR;

societatea are peste 50 de angajați;

suma câștigului anual al societății înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare (EBITDA) din ultimele cinci exerciții financiare este mai mare de 0;

datoria totală a societății la încheierea celui mai recent exercițiu financiar pentru care sunt disponibile date este de cel mult 6,5 ori mai mare decât media fluxurilor anuale de trezorerie disponibile ale societății din ultimele cinci exerciții financiare;

media EBITDA a societății din ultimele cinci exerciții financiare poate fi de cel mult 6,5 ori mai mică decât cheltuielile cu dobânzile ale societății din cel mai recent exercițiu financiar pentru care sunt disponibile date;

datoria netă a societății la încheierea celui mai recent exercițiu financiar pentru care sunt disponibile date este de cel mult 1,5 ori mai mare decât totalul fondurilor proprii ale societății la încheierea exercițiului financiar respectiv.

cifra de afaceri anuală a societății depășește 10000000 EUR;

totalul bilanțului societății depășește 10000000 EUR;

societatea are peste 50 de angajați;

creanțele de natură statutară și creanțele furnizorilor de facilități de lichiditate, cu condiția ca cuantumul total al acestor creanțe de natură statutară și al acestor creanțe ale furnizorilor de facilități de lichiditate să nu fie semnificativ în raport cu datoria globală cu rang prioritar a societății emitente;

creanțele administratorilor fiduciari;

creanțele contrapărților instrumentelor financiare derivate;

debitorul are obligația să furnizeze creditorului, cel puțin o dată pe an, date financiare auditate;

debitorul are obligația să notifice creditorului orice evenimente care ar putea afecta în mod semnificativ riscul de credit al obligațiunii sau al împrumutului;

debitorul nu are dreptul să modifice în mod unilateral termenele și condițiile obligațiunii sau ale împrumutului și nici să aducă activității sale alte modificări care ar afecta semnificativ riscul de credit al obligațiunii sau al împrumutului;

emitentului i se interzice emiterea de noi titluri de datorie fără acordul prealabil al întreprinderii de asigurare sau de reasigurare;

definiția a ceea ce constituie un eveniment de nerambursare este stabilită într-un mod specific emisiunii și emitentului;

ce se va întâmpla în cazul unei schimbări a controlului;

societatea este o societate cu răspundere limitată;

societatea își are sediul central într-o țară care este membră a SEE;

mai mult de 50 % din veniturile anuale ale societății sunt exprimate în monede ale unor țări care sunt membre ale SEE sau OCDE;

societatea și-a desfășurat activitatea fără să se fi produs niciun eveniment de credit cel puțin în ultimii 10 ani;

cel puțin una dintre următoarele condiții este îndeplinită pentru fiecare dintre ultimele trei exerciții financiare încheiate înainte de data la care se calculează cerința de capital de solvabilitate:

cifra de afaceri anuală a societății depășește 10000000 EUR;

totalul bilanțului societății depășește 10000000 EUR;

societatea are peste 50 de angajați;

suma câștigului anual al societății înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare (EBITDA) din ultimele cinci exerciții financiare este mai mare de 0;

datoria totală a societății la încheierea celui mai recent exercițiu financiar pentru care sunt disponibile date este de cel mult 6,5 ori mai mare decât media fluxurilor anuale de trezorerie disponibile ale societății din ultimele cinci exerciții financiare;

media EBITDA a societății din ultimele cinci exerciții financiare poate fi de cel mult 6,5 ori mai mică decât cheltuielile cu dobânzile ale societății din cel mai recent exercițiu financiar pentru care sunt disponibile date;

datoria netă a societății la încheierea celui mai recent exercițiu financiar pentru care sunt disponibile date este de cel mult 1,5 ori mai mare decât totalul fondurilor proprii ale societății la încheierea exercițiului financiar respectiv.

cifra de afaceri anuală a societății depășește 10000000 EUR;

totalul bilanțului societății depășește 10000000 EUR;

societatea are peste 50 de angajați;

media randamentelor celor doi indici stabiliți în conformitate cu alineatul (6);

suma dintre 0,5 % și randamentul indicelui care îndeplinește cerința de la litera (d) de la alineatul respectiv.

media randamentelor celor doi indici stabiliți în conformitate cu alineatul (7);

suma dintre 0,5 % și randamentul indicelui care îndeplinește cerința de la litera (b) de la alineatul respectiv.

ambii indici sunt indici generali de obligațiuni tranzacționate pentru care este disponibilă o evaluare externă a creditului;

obligațiunile tranzacționate care intră în componența celor doi indici sunt exprimate în aceeași monedă ca cea a obligațiunii sau a împrumutului;

obligațiunile tranzacționate care intră în componența celor doi indici au o scadență similară cu cea a obligațiunii sau a împrumutului;

unul dintre cei doi indici constă în obligațiuni tranzacționate care au nivelul 2 de calitate a creditului;

unul dintre cei doi indici constă în obligațiuni tranzacționate care au nivelul 4 de calitate a creditului.

ambii indici îndeplinesc cerințele prevăzute la alineatul (6) literele (a), (b) și (c);

unul dintre cei doi indici constă în obligațiuni tranzacționate care au nivelul 3 de calitate a creditului;

unul dintre cei doi indici constă în obligațiuni tranzacționate care au nivelul 4 de calitate a creditului.

obligațiunea sau împrumutul a primit un nivel de calitate a creditului pe baza propriei evaluări interne a creditului;

întreprinderea de asigurare sau de reasigurare poate să demonstreze, într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea de supraveghere, că propria evaluare internă a creditului și atribuirea unui nivel de calitate a creditului obligațiunii sau împrumutului pe baza respectivei evaluări sunt fiabile și reflectă în mod corespunzător riscul de marjă de credit al obligațiunii sau al împrumutului din cadrul submodulului specificat la articolul 105 alineatul (5) litera (d) doilea paragraf din Directiva 2009/138/CE;

evaluarea internă proprie a creditului ia în considerare toți factorii care ar putea avea un efect semnificativ asupra riscului de credit asociat obligațiunii sau împrumutului, inclusiv următorii factori:

poziția concurențială a emitentului;

calitatea gestionării activității emitentului;

politicile financiare ale emitentului;

riscul de țară;

efectul eventualelor angajamente contractuale în vigoare;

performanța financiară anterioară a emitentului, inclusiv numărul de ani de desfășurare a activității;

dimensiunea emitentului și nivelul de diversificare al activităților sale;

impactul cantitativ al emiterii obligațiunii sau împrumutului asupra profilului de risc și a indicatorilor financiari ai emitentului;

structura acționariatului emitentului;

complexitatea modelului de afaceri al emitentului;

evaluarea internă proprie a creditului utilizează toate informațiile cantitative și calitative relevante;

evaluarea internă proprie a creditului, atribuirea unui nivel de calitate a creditului pe baza acestei evaluări și informațiile utilizate în sprijinul evaluării interne a creditului sunt documentate;

la evaluarea internă proprie a creditului se ține seama de caracteristicile activelor comparabile pentru care este disponibilă o evaluare de credit efectuată de o ECAI desemnată;

la evaluarea internă a creditului se ține seama de tendințele care pot fi observate pe baza performanței financiare a emitentului;

evaluarea internă proprie a creditului este independentă din punct de vedere procedural de decizia de subscriere;

întreprinderea de asigurare sau de reasigurare își reexaminează periodic propria evaluare internă a creditului.

poziția concurențială a emitentului;

calitatea gestionării activității emitentului;

politicile financiare ale emitentului;

riscul de țară;

efectul eventualelor angajamente contractuale în vigoare;

performanța financiară anterioară a emitentului, inclusiv numărul de ani de desfășurare a activității;

dimensiunea emitentului și nivelul de diversificare al activităților sale;

impactul cantitativ al emiterii obligațiunii sau împrumutului asupra profilului de risc și a indicatorilor financiari ai emitentului;

structura acționariatului emitentului;

complexitatea modelului de afaceri al emitentului;

o întreprindere de asigurare sau de reasigurare a încheiat un acord (denumit în continuare acord de coinvestiții) pentru a investi în obligațiuni și împrumuturi împreună cu o altă entitate;

această din urmă entitate (coinvestitorul) este:

o instituție, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating menționată la articolul 143 alineatul (1) din regulamentul menționat;

o întreprindere de asigurare sau de reasigurare care utilizează un model intern în conformitate cu articolul 100 din Directiva 2009/138/CE;

în temeiul acordului de coinvestiții, întreprinderea de asigurare sau de reasigurare și coinvestitorul efectuează investiții comune în obligațiuni și împrumuturi pentru care nu este disponibilă nicio evaluare a creditului efectuată de o ECAI desemnată și pentru care debitorii nu au constituit garanții care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 214;

acordul de coinvestiții prevede că coinvestitorul își asumă împreună cu întreprinderea de asigurare sau de reasigurare probabilitățile de nerambursare create de abordarea sa bazată pe modele interne de rating sau, după caz, nivelurile de calitate a creditului stabilite de modelul său intern cu privire la obligațiunile sau împrumuturile menționate la litera (c), pentru ca informațiile respective să fie utilizate în scopul calculării cerinței de capital de solvabilitate a întreprinderii de asigurare sau de reasigurare.

o instituție, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating menționată la articolul 143 alineatul (1) din regulamentul menționat;

o întreprindere de asigurare sau de reasigurare care utilizează un model intern în conformitate cu articolul 100 din Directiva 2009/138/CE;

în cazul în care coinvestitorul intră sub incidența alineatului (1) litera (b) punctul (i), nivelurile de calitate a creditului se stabilesc pe baza celor mai recente probabilități de nerambursare stabilite de abordarea bazată pe modele interne de rating;

în cazul în care coinvestitorul intră sub incidența alineatului (1) litera (b) punctul (ii), nivelurile de calitate a creditului sunt cele stabilite de modelul intern.

emitentul fiecărei obligațiuni sau fiecărui împrumut nu aparține aceluiași grup de întreprinderi ca și întreprinderea de asigurare sau de reasigurare;

emitentul nu este o întreprindere de asigurare sau de reasigurare, o entitate de infrastructură, o instituție de credit, o firmă de investiții, o instituție financiară, o AFIA, o societate de administrare a OPCVM, o instituție pentru furnizarea de pensii ocupaționale sau o întreprindere nereglementată care desfășoară activități financiare;

emitentul își are sediul într-o țară care este membră a SEE;

cel puțin 50 % din veniturile anuale ale emitentului sunt exprimate în monede ale unor țări care sunt membre ale SEE sau OCDE;

cel puțin una dintre următoarele condiții este îndeplinită pentru fiecare dintre ultimele trei exerciții financiare încheiate înainte de data la care se calculează cerința de capital de solvabilitate:

cifra de afaceri anuală a emitentului depășește 10000000 EUR;

totalul bilanțului emitentului depășește 10000000 EUR;

societatea emitentă are peste 50 de angajați.

cifra de afaceri anuală a emitentului depășește 10000000 EUR;

totalul bilanțului emitentului depășește 10000000 EUR;

societatea emitentă are peste 50 de angajați.

acordul de coinvestiții definește tipurile de obligațiuni și împrumuturi care urmează să fie subscrise și criteriile de evaluare aplicabile;

coinvestitorul furnizează întreprinderii de asigurare sau de reasigurare detalii suficiente cu privire la procesul de subscriere, inclusiv criteriile utilizate, structura organizatorică a coinvestitorului și controalele efectuate de acesta;

coinvestitorul furnizează întreprinderii de asigurare sau de reasigurare date cu privire la toate cererile de subscriere de obligațiuni și împrumuturi;

coinvestitorul furnizează întreprinderii de asigurare sau de reasigurare detalii cu privire la toate deciziile de aprobare sau respingere a cererilor de subscriere de obligațiuni și împrumuturi;

coinvestitorul păstrează o expunere egală cu cel puțin 20 % din valoarea nominală a fiecărei obligațiuni și a fiecărui împrumut;

procesul de subscriere este același ca cel urmat de coinvestitor pentru celelalte investiții ale sale în obligațiuni și împrumuturi comparabile;

întreprinderea de asigurare sau de reasigurare investește în toate obligațiunile și împrumuturile de tipul celor menționate la litera (a) pentru care coinvestitorul decide să aprobe cererea de obligațiune sau de împrumut;

coinvestitorul furnizează întreprinderii de asigurare sau de reasigurare informații care îi permit acesteia din urmă să înțeleagă abordarea bazată pe modele interne de rating sau, după caz, modelul intern și limitările acestuia, precum și caracterul adecvat și corespunzător al acestuia, cum ar fi, în special:

o descriere a abordării bazate pe modele interne de rating sau, după caz, a modelului intern, inclusiv datele de intrare și factorii de risc, cuantificarea parametrilor de risc și a metodelor subiacente, precum și metodologia generală aplicată;

o descriere a sferei de aplicare a utilizării abordării bazate pe modele interne de rating sau, după caz, a modelului intern;

o descriere a procesului de validare a modelului și a altor procese care permit monitorizarea performanței modelului, reexaminarea caracterului adecvat al specificațiilor acestuia de-a lungul timpului și testarea rezultatelor abordării bazate pe modele interne de rating sau, după caz, ale modelului intern prin raportare la experiența dobândită.

o descriere a abordării bazate pe modele interne de rating sau, după caz, a modelului intern, inclusiv datele de intrare și factorii de risc, cuantificarea parametrilor de risc și a metodelor subiacente, precum și metodologia generală aplicată;

o descriere a sferei de aplicare a utilizării abordării bazate pe modele interne de rating sau, după caz, a modelului intern;

o descriere a procesului de validare a modelului și a altor procese care permit monitorizarea performanței modelului, reexaminarea caracterului adecvat al specificațiilor acestuia de-a lungul timpului și testarea rezultatelor abordării bazate pe modele interne de rating sau, după caz, ale modelului intern prin raportare la experiența dobândită.

întreprinderea de asigurare sau de reasigurare documentează în mod clar nivelul de calitate a creditului căruia îi corespunde probabilitatea de nerambursare stabilită conform evaluării prin abordarea bazată pe modele interne de rating a instituției;

punerea în corespondență a probabilităților de nerambursare cu niveluri de calitate a creditului efectuată de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare oferă asigurarea că, pentru obligațiunea sau împrumutul în cauză, nivelul cerinței de capital care rezultă pentru submodulul risc de marjă de credit menționat la articolul 105 alineatul (5) al doilea paragraf litera (d) din Directiva 2009/138/CE este adecvat;

punerea în corespondență se bazează pe tabelul 1 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799 al Comisiei;

probabilitățile de nerambursare sunt ajustate cu prudență înainte de efectuarea punerii în corespondență, ținându-se seama de factorii calitativi prevăzuți la articolul 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799;

ajustarea probabilităților de nerambursare se efectuează în oricare dintre următoarele două situații:

intervalul de timp acoperit de abordarea bazată pe modele interne de rating se abate în mod semnificativ de la intervalul de timp de 3 ani prevăzut la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799;

definiția stării de nerambursare utilizată în abordarea bazată pe modele interne de rating se abate în mod semnificativ de la definiția stabilită la articolul 4 alineatul (4) din regulamentul de punere în aplicare menționat mai sus.

intervalul de timp acoperit de abordarea bazată pe modele interne de rating se abate în mod semnificativ de la intervalul de timp de 3 ani prevăzut la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799;

definiția stării de nerambursare utilizată în abordarea bazată pe modele interne de rating se abate în mod semnificativ de la definiția stabilită la articolul 4 alineatul (4) din regulamentul de punere în aplicare menționat mai sus.

Articolul 180 se modifică după cum urmează:

la alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

se inserează următoarele alineate (3a) și (3b):

Articolul 182 se modifică după cum urmează:

la alineatul (5), ultima teză se elimină;

se introduc următoarele alineate (6)-(11):

La articolul 184, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 186, alineatele (2)-(6) se elimină;

Articolul 187 se modifică după cum urmează:

la alineatul (3), se adaugă următorul paragraf:

Se inserează următoarele alineate (4a) și (4b):

Articolul 189 se modifică după cum urmează:

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următoarea literă (f):

la alineatul (6) se adaugă următoarea literă (e):

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următoarea literă (f):

Articolul 192 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

LGD = max(18 % · (Derivative + 50 % · RMfin) – 50 % · F′ · Value; 0)

Derivative reprezintă valoarea instrumentului derivat, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

RMfin reprezintă efectul de diminuare a riscului de piață aferent instrumentului derivat;

Value reprezintă valoarea activelor deținute ca garanție reală, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

F′ reprezintă un factor prin care se ține seama de efectul economic al contractului de garanție reală aferent instrumentului derivat în cazul producerii unui eveniment de credit care are legătură cu contrapartea.;

se inserează următoarele alineate (3a)-(3d):

LGD = max(16 % · (Derivative + 50 % · RMfin) – 50 % · F′′ · Value; 0)

Derivative reprezintă valoarea instrumentului derivat, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

RMfin reprezintă efectul de diminuare a riscului de piață aferent instrumentului derivat;

Value reprezintă valoarea activelor deținute ca garanție reală în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

F′′ reprezintă un factor prin care se ține seama de efectul economic al contractului de garanție reală aferent instrumentului derivat în cazul producerii unui eveniment de credit care are legătură cu contrapartea.

LGD = max(90 % · (Derivative + 50 % · RMfin) – 50 % · F′′′ · Value; 0)

Derivative reprezintă valoarea instrumentului derivat, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

RMfin reprezintă efectul de diminuare a riscului de piață aferent instrumentului derivat;

Value reprezintă valoarea activelor deținute ca garanție reală, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

F′′′ reprezintă un factor prin care se ține seama de efectul economic al contractului de garanție reală aferent instrumentului derivat în cazul producerii unui eveniment de credit care are legătură cu contrapartea.

LGD = max(90 % · (Derivative + RMfin) – F′′′ · Collateral; 0)

Derivative reprezintă valoarea instrumentului derivat, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

RMfin reprezintă efectul de a diminuare a riscului de piață aferent instrumentului derivat;

Collateral reprezintă valoarea ponderată la risc a garanțiilor reale aferente instrumentului derivat;

F′′ reprezintă un factor prin care se ține seama de efectul economic al contractului de garanție reală aferent instrumentului derivat în cazul producerii unui eveniment de credit care are legătură cu contrapartea.

valoarea instrumentului derivat este egală cu suma valorilor instrumentelor financiare derivate care fac obiectul acordului de compensare contractuală;

efectul de diminuare a riscurilor este stabilit la nivelul combinației de instrumente financiare derivate care fac obiectul acordului de compensare contractuală;

valoarea ponderată la risc a garanțiilor reale este stabilită la nivelul combinației de instrumente financiare derivate care fac obiectul acordului de compensare contractuală.;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

LGD = max(Loan – (80 % × Mortgage + Guarantee); 0)

Loan reprezintă valoarea creditului ipotecar, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

Mortgage reprezintă valoarea ponderată la risc a ipotecii;

Guarantee reprezintă suma pe care garantul ar fi obligat să o plătească întreprinderii de asigurare sau de reasigurare în cazul în care debitorul creditului ipotecar nu și-ar respecta obligațiile de plată la un moment în care valoarea bunului imobiliar deținut ca ipotecă ar fi egală cu 80 % din valoarea ponderată la risc a ipotecii.

LGD = max(18 % · (Derivative + 50 % · RMfin) – 50 % · F′ · Value; 0)

Derivative reprezintă valoarea instrumentului derivat, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

RMfin reprezintă efectul de diminuare a riscului de piață aferent instrumentului derivat;

Value reprezintă valoarea activelor deținute ca garanție reală, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

F′ reprezintă un factor prin care se ține seama de efectul economic al contractului de garanție reală aferent instrumentului derivat în cazul producerii unui eveniment de credit care are legătură cu contrapartea.;

LGD = max(16 % · (Derivative + 50 % · RMfin) – 50 % · F′′ · Value; 0)

Derivative reprezintă valoarea instrumentului derivat, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

RMfin reprezintă efectul de diminuare a riscului de piață aferent instrumentului derivat;

Value reprezintă valoarea activelor deținute ca garanție reală în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

F′′ reprezintă un factor prin care se ține seama de efectul economic al contractului de garanție reală aferent instrumentului derivat în cazul producerii unui eveniment de credit care are legătură cu contrapartea.

LGD = max(90 % · (Derivative + 50 % · RMfin) – 50 % · F′′′ · Value; 0)

Derivative reprezintă valoarea instrumentului derivat, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

RMfin reprezintă efectul de diminuare a riscului de piață aferent instrumentului derivat;

Value reprezintă valoarea activelor deținute ca garanție reală, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

F′′′ reprezintă un factor prin care se ține seama de efectul economic al contractului de garanție reală aferent instrumentului derivat în cazul producerii unui eveniment de credit care are legătură cu contrapartea.

LGD = max(90 % · (Derivative + RMfin) – F′′′ · Collateral; 0)

Derivative reprezintă valoarea instrumentului derivat, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

RMfin reprezintă efectul de a diminuare a riscului de piață aferent instrumentului derivat;

Collateral reprezintă valoarea ponderată la risc a garanțiilor reale aferente instrumentului derivat;

F′′ reprezintă un factor prin care se ține seama de efectul economic al contractului de garanție reală aferent instrumentului derivat în cazul producerii unui eveniment de credit care are legătură cu contrapartea.

valoarea instrumentului derivat este egală cu suma valorilor instrumentelor financiare derivate care fac obiectul acordului de compensare contractuală;

efectul de diminuare a riscurilor este stabilit la nivelul combinației de instrumente financiare derivate care fac obiectul acordului de compensare contractuală;

valoarea ponderată la risc a garanțiilor reale este stabilită la nivelul combinației de instrumente financiare derivate care fac obiectul acordului de compensare contractuală.;

LGD = max(Loan – (80 % × Mortgage + Guarantee); 0)

Loan reprezintă valoarea creditului ipotecar, determinată în conformitate cu articolul 75 din Directiva 2009/138/CE;

Mortgage reprezintă valoarea ponderată la risc a ipotecii;

Guarantee reprezintă suma pe care garantul ar fi obligat să o plătească întreprinderii de asigurare sau de reasigurare în cazul în care debitorul creditului ipotecar nu și-ar respecta obligațiile de plată la un moment în care valoarea bunului imobiliar deținut ca ipotecă ar fi egală cu 80 % din valoarea ponderată la risc a ipotecii.

Se introduce articolul 192 a, cu următorul text:

instrumentul derivat este o tranzacție legată de o CPC, în care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare este clientul;

pozițiile și activele întreprinderii de asigurare sau de reasigurare legate de tranzacția în cauză sunt evidențiate distinct și separate, atât la nivelul membrului compensator, cât și al CPC, de pozițiile și activele membrului compensator și ale celorlalți clienți ai membrului compensator și, ca urmare a acestei distincții și separări, pozițiile și activele respective ale instituției sunt indisponibile în cazul în care membrul compensator ori unul sau mai mulți dintre clienții săi intră în stare de nerambursare sau în insolvență;

legislația, reglementările și normele, precum și acordurile contractuale care sunt aplicabile întreprinderii de asigurare sau de reasigurare sau CPC ori care sunt obligatorii pentru acestea facilitează transferul pozițiilor clientului legate de tranzacția în cauză și al garanțiilor reale aferente către un alt membru compensator în perioada de risc de marjă aplicabilă, în cazul în care membrul compensator inițial intră în stare de nerambursare sau în insolvență. În această situație, pozițiile clientului și garanțiile reale se transferă la valoarea de piață, cu excepția cazului în care clientul solicită închiderea poziției la valoarea de piață;

întreprinderea de asigurare sau de reasigurare dispune de un aviz juridic independent, scris și motivat, care concluzionează că, în cazul contestării în justiție, instanțele și autoritățile administrative relevante ar constata că respectivul client nu ar suporta nicio pierdere cauzată de insolvența membrului compensator sau a oricăruia dintre clienții respectivului membru compensator, în temeiul oricăreia dintre următoarele legi:

legislația din țara în care este stabilită întreprinderea de asigurare sau de reasigurare, membrul compensator al acesteia sau CPC;

legislația care reglementează tranzacțiile;

legislația care reglementează garanțiile reale;

legislația care reglementează orice contract sau acord necesar pentru îndeplinirea cerinței prevăzute la litera (b);

CPC este o contraparte centrală calificată.

legislația din țara în care este stabilită întreprinderea de asigurare sau de reasigurare, membrul compensator al acesteia sau CPC;

legislația care reglementează tranzacțiile;

legislația care reglementează garanțiile reale;

legislația care reglementează orice contract sau acord necesar pentru îndeplinirea cerinței prevăzute la litera (b);

Articolul 196 se înlocuiește cu următorul text:

cerința de capital ipotetică pentru riscul de subscriere sau de piață al întreprinderii de asigurare sau de reasigurare, calculată în conformitate cu secțiunile 1-5 ale prezentului capitol, care s-ar aplica în cazul în care nu ar exista contractul de reasigurare, securitizarea sau instrumentul derivat;

cerința de capital pentru riscul de subscriere sau de piață al întreprinderii de asigurare sau de reasigurare.

Articolul 197 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 199, se adaugă următoarele alineate (12) și (13):

La articolul 201 alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 207 se modifică după cum urmează:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

se inserează următoarele alineate (2a)-(2d):

orice cerințe legale sau de reglementare privind termenele referitoare la reportarea pierderilor fiscale neutilizate sau la reportarea creditelor fiscale neutilizate;

amploarea pierderii menționate la alineatul (1) și impactul acesteia asupra situației financiare actuale și viitoare a întreprinderii și asupra stabilirii prețurilor produselor de asigurare, asupra rentabilității pieței, a cererii de asigurări, a acoperirii reasigurării și asupra altor variabile macroeconomice;

creșterea incertitudinii legate de profitul viitor în urma pierderii menționate la alineatul (1), precum și gradul tot mai mare de incertitudine cu privire la profitul impozabil viitor în urma acestei pierderi, pe măsură ce orizontul de previzionare devine mai îndelungat.

nu se presupune că se vor efectua noi vânzări în plus față de cele estimate în previziunile efectuate în scopul planificării activității întreprinderii de asigurare sau reasigurare;

nu se presupune că se vor efectua noi vânzări dincolo de orizontul de planificare a activității întreprinderii de asigurare sau reasigurare și dincolo de o perioadă de maximum cinci ani;

ratele de randament aferente investițiilor întreprinderii de asigurare sau reasigurare, în urma pierderii menționate la alineatul (1), se consideră a fi egale cu randamentele implicite ale ratelor forward calculate pe baza structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc obținute după pierderea respectivă, cu excepția cazului în care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare este în măsură să furnizeze dovezi credibile ale probabilității unor randamente mai mari decât randamentele implicite respective;

în cazul în care, fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (a), întreprinderea de asigurare sau de reasigurare stabilește un orizont de previzionare a profiturilor din activități noi care este mai lung decât perioada de planificare a activității sale, se stabilește un orizont de previzionare limitat și se aplică marje de ajustare adecvate profiturilor care ar urma să fie obținute din activitățile noi previzionate dincolo de orizontul de planificare a activității întreprinderii. Se presupune că astfel de marje de ajustare vor fi majorate pe măsură ce momentul în care sunt prevăzute profiturile este mai îndepărtat în viitor.

orice cerințe legale sau de reglementare privind termenele referitoare la reportarea pierderilor fiscale neutilizate sau la reportarea creditelor fiscale neutilizate;

amploarea pierderii menționate la alineatul (1) și impactul acesteia asupra situației financiare actuale și viitoare a întreprinderii și asupra stabilirii prețurilor produselor de asigurare, asupra rentabilității pieței, a cererii de asigurări, a acoperirii reasigurării și asupra altor variabile macroeconomice;

creșterea incertitudinii legate de profitul viitor în urma pierderii menționate la alineatul (1), precum și gradul tot mai mare de incertitudine cu privire la profitul impozabil viitor în urma acestei pierderi, pe măsură ce orizontul de previzionare devine mai îndelungat.

nu se presupune că se vor efectua noi vânzări în plus față de cele estimate în previziunile efectuate în scopul planificării activității întreprinderii de asigurare sau reasigurare;

nu se presupune că se vor efectua noi vânzări dincolo de orizontul de planificare a activității întreprinderii de asigurare sau reasigurare și dincolo de o perioadă de maximum cinci ani;

ratele de randament aferente investițiilor întreprinderii de asigurare sau reasigurare, în urma pierderii menționate la alineatul (1), se consideră a fi egale cu randamentele implicite ale ratelor forward calculate pe baza structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc obținute după pierderea respectivă, cu excepția cazului în care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare este în măsură să furnizeze dovezi credibile ale probabilității unor randamente mai mari decât randamentele implicite respective;

în cazul în care, fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (a), întreprinderea de asigurare sau de reasigurare stabilește un orizont de previzionare a profiturilor din activități noi care este mai lung decât perioada de planificare a activității sale, se stabilește un orizont de previzionare limitat și se aplică marje de ajustare adecvate profiturilor care ar urma să fie obținute din activitățile noi previzionate dincolo de orizontul de planificare a activității întreprinderii. Se presupune că astfel de marje de ajustare vor fi majorate pe măsură ce momentul în care sunt prevăzute profiturile este mai îndepărtat în viitor.

La articolul 208, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 209, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

întreprinderea de asigurare sau de reasigurare dispune de o politică scrisă privind înlocuirea sau ajustarea respectivei tehnici de diminuare a riscurilor, care are în vedere inclusiv situația în care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare utilizează o combinație de mai multe acorduri contractuale pentru a transfera riscul menționat la articolul 210 alineatul (5);

înlocuirea sau ajustarea tehnicii de diminuare a riscurilor are loc mai des de o dată pe săptămână numai în cazurile în care, în lipsa înlocuirii sau ajustării, un eveniment ar avea un impact negativ semnificativ asupra solvabilității întreprinderii de asigurare sau de reasigurare;

înlocuirea sau ajustarea tehnicii de diminuare a riscurilor nu este condiționată de niciun eveniment viitor aflat în afara controlului întreprinderii de asigurare sau de reasigurare și, în cazul în care înlocuirea sau ajustarea tehnicii de diminuare a riscurilor este condiționată de orice eveniment viitor care se află sub controlul întreprinderii de asigurare sau de reasigurare, condițiile în care poate avea loc această înlocuire sau această ajustare sunt documentate în mod clar în politica scrisă menționată la litera (a);

înlocuirea sau ajustarea tehnicii de diminuare a riscurilor se bazează în mod realist pe înlocuirile și ajustările efectuate în trecut de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare și este coerentă cu practica de afaceri și cu strategia de afaceri curente ale întreprinderii din momentul respectiv;

nu există niciun risc semnificativ ca tehnica de diminuare a riscurilor să nu poată fi înlocuită sau ajustată din cauza absenței lichidității de pe piață;

riscul de creștere în următoarele 12 luni a costurilor aferente înlocuirii sau ajustării tehnicii de diminuare a riscurilor este reflectat în cerința de capital de solvabilitate;

înlocuirea sau ajustarea tehnicii de diminuare a riscurilor nu ar intra în contradicție cu cerințele care se aplică deciziilor viitoare de gestionare prevăzute la articolul 23 alineatul (5);

scadența contractuală inițială nu este mai scurtă de o lună în cazurile în care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare transferă riscuri prin achiziționarea sau emisiunea de instrumente financiare;

scadența contractuală inițială nu este mai scurtă de trei luni în cazurile în care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare transferă riscuri de subscriere utilizând contracte de reasigurare sau vehicule investiționale.

La articolul 210 se adaugă următorul alineat (5):

Articolul 211 se modifică după cum urmează:

la alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

se introduce următorul alineat (3a):

La articolul 212, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 213, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

tehnica de diminuare a riscurilor îndeplinește criteriile calitative prevăzute la articolele 209, 210 și la articolul 212 alineatele (2) și (3) și există contracte de garanție reală care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 214;

tehnica de diminuare a riscurilor este însoțită de o altă tehnică de diminuare a riscurilor care, în combinație cu prima tehnică, îndeplinește criteriile calitative prevăzute la articolele 209 și 210 și la articolul 212 alineatele (2) și (3), iar contrapărțile la această din urmă tehnică îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 211 alineatul (1) și la articolul 212 alineatele (4) și (5).

Articolul 218 se modifică după cum urmează:

primul paragraf de la alineatul (1) se modifică după cum urmează:

la litera (a), subpunctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

la litera (c), subpunctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

primul paragraf de la alineatul (2) se modifică după cum urmează:

teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

se introduce următoarea literă (aa):

la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

la litera (a), subpunctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

la litera (c), subpunctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

se introduce următoarea literă (aa):

La articolul 220 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 260 alineatul (1), se adaugă următoarea literă (h):

măsurile legate de selectarea, de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare, a metodelor și ipotezelor menite să demonstreze amploarea capacității impozitelor amânate de a acoperi pierderile și măsura în care această capacitate poate fi recuperată;

implicarea funcțiilor-cheie relevante în selectarea și evaluarea metodelor și a ipotezelor pentru a demonstra amploarea capacității impozitelor amânate de a acoperi pierderile și măsura în care această capacitate poate fi recuperată, modul în care rezultatele acestei evaluări sunt raportate organului administrativ, de conducere sau de control, inclusiv evaluarea ipotezelor de bază aplicate pentru previzionarea profitului impozabil viitor în sensul articolelor 15 și 207, precum și o explicație cu privire la eventualele preocupări legate de aceste ipoteze, care trebuie efectuată în fiecare caz fie de funcția actuarială, fie de funcția de gestionare a riscurilor;

riscurile la care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare este sau ar putea fi expusă, ținând seama de posibilele modificări viitoare ale profilului său de risc ca urmare a strategiei sale de afaceri sau a mediului economic și financiar, inclusiv riscurile operaționale și posibilele modificări ale capacității impozitelor amânate de a acoperi pierderile. Această evaluare include dependența generală a solvabilității și a situației financiare de impozitul amânat și de coerența acestuia cu politica de gestionare a riscurilor.

Articolul 297 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) se adaugă următoarea literă (i):

o descriere a valorii calculate a creanțelor privind impozitul amânat, fără evaluarea utilizării probabile a acestora, precum și a măsurii în care aceste creanțe privind impozitul amânat au fost recunoscute;

pentru creanțele privind impozitul amânat care au fost recunoscute, o descriere a activelor care ar putea fi utilizate prin raportarea, pe de o parte, la profitul impozabil viitor probabil și, pe de altă parte, la preluarea datoriilor privind impozitul amânat aferente impozitului pe profit perceput de aceeași autoritate fiscală;

în ceea ce privește creanțele nete privind impozitul amânat, calculate ca diferența dintre cuantumul creanțelor privind impozitul amânat care a fost recunoscut și cuantumul datoriilor privind impozitul amânat, toate informațiile următoare:

confirmarea faptului că aceste creanțe nete privind impozitul amânat sunt disponibile ca elemente ale fondurilor proprii de bază clasificate ca fiind de nivel 3 în conformitate cu articolul 76 litera (a) punctul (iii);

o descriere a valorii acestor creanțe nete privind impozitul amânat care sunt recunoscute ca fonduri proprii eligibile, aplicându-se limitele de eligibilitate stabilite la articolul 82;

în cazul în care valoarea creanțelor privind impozitul amânat este semnificativă, o descriere a ipotezelor de bază utilizate pentru elaborarea previziunilor privind profiturile impozabile viitoare probabile în sensul articolului 15.;

confirmarea faptului că aceste creanțe nete privind impozitul amânat sunt disponibile ca elemente ale fondurilor proprii de bază clasificate ca fiind de nivel 3 în conformitate cu articolul 76 litera (a) punctul (iii);

o descriere a valorii acestor creanțe nete privind impozitul amânat care sunt recunoscute ca fonduri proprii eligibile, aplicându-se limitele de eligibilitate stabilite la articolul 82;

în cazul în care valoarea creanțelor privind impozitul amânat este semnificativă, o descriere a ipotezelor de bază utilizate pentru elaborarea previziunilor privind profiturile impozabile viitoare probabile în sensul articolului 15.;

la alineatul (2) se adaugă următoarea literă (i):

suma cu care a fost ajustată cerința de capital de solvabilitate pentru a se ține seama de capacitatea impozitelor amânate de a acoperi pierderile, precum și o descriere a datoriilor privind impozitul amânat, a reportării și a profitului impozabil viitor probabil utilizat pentru a demonstra utilizarea probabilă;

în cazul în care valoarea creanțelor privind impozitul amânat este semnificativă, o descriere a ipotezelor de bază utilizate pentru elaborarea previziunilor privind profiturile impozabile viitoare probabile în sensul articolului 207.

o descriere a valorii calculate a creanțelor privind impozitul amânat, fără evaluarea utilizării probabile a acestora, precum și a măsurii în care aceste creanțe privind impozitul amânat au fost recunoscute;

pentru creanțele privind impozitul amânat care au fost recunoscute, o descriere a activelor care ar putea fi utilizate prin raportarea, pe de o parte, la profitul impozabil viitor probabil și, pe de altă parte, la preluarea datoriilor privind impozitul amânat aferente impozitului pe profit perceput de aceeași autoritate fiscală;

în ceea ce privește creanțele nete privind impozitul amânat, calculate ca diferența dintre cuantumul creanțelor privind impozitul amânat care a fost recunoscut și cuantumul datoriilor privind impozitul amânat, toate informațiile următoare:

confirmarea faptului că aceste creanțe nete privind impozitul amânat sunt disponibile ca elemente ale fondurilor proprii de bază clasificate ca fiind de nivel 3 în conformitate cu articolul 76 litera (a) punctul (iii);

o descriere a valorii acestor creanțe nete privind impozitul amânat care sunt recunoscute ca fonduri proprii eligibile, aplicându-se limitele de eligibilitate stabilite la articolul 82;

în cazul în care valoarea creanțelor privind impozitul amânat este semnificativă, o descriere a ipotezelor de bază utilizate pentru elaborarea previziunilor privind profiturile impozabile viitoare probabile în sensul articolului 15.;

confirmarea faptului că aceste creanțe nete privind impozitul amânat sunt disponibile ca elemente ale fondurilor proprii de bază clasificate ca fiind de nivel 3 în conformitate cu articolul 76 litera (a) punctul (iii);

o descriere a valorii acestor creanțe nete privind impozitul amânat care sunt recunoscute ca fonduri proprii eligibile, aplicându-se limitele de eligibilitate stabilite la articolul 82;

în cazul în care valoarea creanțelor privind impozitul amânat este semnificativă, o descriere a ipotezelor de bază utilizate pentru elaborarea previziunilor privind profiturile impozabile viitoare probabile în sensul articolului 15.;

suma cu care a fost ajustată cerința de capital de solvabilitate pentru a se ține seama de capacitatea impozitelor amânate de a acoperi pierderile, precum și o descriere a datoriilor privind impozitul amânat, a reportării și a profitului impozabil viitor probabil utilizat pentru a demonstra utilizarea probabilă;

în cazul în care valoarea creanțelor privind impozitul amânat este semnificativă, o descriere a ipotezelor de bază utilizate pentru elaborarea previziunilor privind profiturile impozabile viitoare probabile în sensul articolului 207.

Articolul 311 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) se adaugă litera (d) după cum urmează:

o descriere a valorii calculate a creanțelor privind impozitul amânat, fără evaluarea utilizării probabile a acestora, precum și a măsurii în care aceste creanțe privind impozitul amânat au fost recunoscute;

pentru creanțele privind impozitul amânat care au fost recunoscute, o descriere a sumelor recunoscute ca susceptibile de a fi utilizate prin raportarea la profitul impozabil viitor probabil și la preluarea datoriilor privind impozitul amânat aferente impozitului pe profit perceput de aceeași autoritate fiscală;

o descriere detaliată a ipotezelor de bază utilizate pentru elaborarea previziunilor profiturilor impozabile viitoare probabile în sensul articolului 15;

o analiză a sensibilității creanțelor nete privind impozitul amânat la modificările ipotezelor de bază menționate la punctul (iii).;

la alineatul (2) se adaugă litera (d) după cum urmează:

o descriere a fiecăreia dintre componentele utilizate pentru a demonstra o valoare pozitivă a creșterii creanțelor privind impozitul amânat și cuantumul relevant al fiecăreia dintre aceste componente;

o descriere detaliată a ipotezelor de bază utilizate pentru elaborarea previziunilor privind profiturile impozabile viitoare probabile în sensul articolului 207;

o analiză a sensibilității valorii ajustării la modificările ipotezelor de bază menționate la punctul (ii).

o descriere a valorii calculate a creanțelor privind impozitul amânat, fără evaluarea utilizării probabile a acestora, precum și a măsurii în care aceste creanțe privind impozitul amânat au fost recunoscute;

pentru creanțele privind impozitul amânat care au fost recunoscute, o descriere a sumelor recunoscute ca susceptibile de a fi utilizate prin raportarea la profitul impozabil viitor probabil și la preluarea datoriilor privind impozitul amânat aferente impozitului pe profit perceput de aceeași autoritate fiscală;

o descriere detaliată a ipotezelor de bază utilizate pentru elaborarea previziunilor profiturilor impozabile viitoare probabile în sensul articolului 15;

o analiză a sensibilității creanțelor nete privind impozitul amânat la modificările ipotezelor de bază menționate la punctul (iii).;

o descriere a fiecăreia dintre componentele utilizate pentru a demonstra o valoare pozitivă a creșterii creanțelor privind impozitul amânat și cuantumul relevant al fiecăreia dintre aceste componente;

o descriere detaliată a ipotezelor de bază utilizate pentru elaborarea previziunilor privind profiturile impozabile viitoare probabile în sensul articolului 207;

o analiză a sensibilității valorii ajustării la modificările ipotezelor de bază menționate la punctul (ii).

La articolul 326 alineatul (4), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 335 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 336 se modifică după cum urmează:

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următoarea literă (e):

Articolul 337 se înlocuiește cu următorul text:

Anexa II se înlocuiește cu textul anexei I la prezentul regulament.

Anexa III se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Anexa V se înlocuiește cu textul din anexa III la prezentul regulament.

Anexa VI se modifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament.

Anexa VII se modifică în conformitate cu anexa V la prezentul regulament.

Anexa VIII se înlocuiește cu textul din anexa VI la prezentul regulament.

Anexa IX se modifică în conformitate cu anexa VII la prezentul regulament.

Anexa X se modifică în conformitate cu anexa VII la prezentul regulament.

Anexa XIV se înlocuiește cu textul din anexa IX la prezentul regulament.

Anexa XVI se modifică în conformitate cu anexa X la prezentul regulament.

Anexa XVII se modifică în conformitate cu anexa XI la prezentul regulament.

Anexa XXI se modifică în conformitate cu anexa XII la prezentul regulament.

Anexa XXII se modifică în conformitate cu anexa XIII la prezentul regulament.

Anexa XXIII se modifică în conformitate cu anexa XIV la prezentul regulament.

Anexa XXIV se modifică în conformitate cu anexa XV la prezentul regulament.

Anexa XXV se modifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Punctele 50, 59-61, 66 și 74 de la articolul 1 se aplică de la 1 ianuarie 2020.

Tabelul 1

Adoptat la Bruxelles, 8 martie 2019.Pentru ComisiePreședinteleJean-Claude Juncker

ANEXA I

ANEXA II

SEGMENTAREA OBLIGAȚIILOR DE ASIGURARE ȘI REASIGURARE GENERALĂ ȘI DEVIAȚII STANDARD PENTRU SUBMODULUL RISC DE PRIMĂ ȘI DE REZERVĂ ÎN ASIGURAREA GENERALĂ

Tabelul 1

ANEXA II

Punctul 8 din anexa III se modifică după cum urmează:

Puerto Rico se elimină de pe lista teritoriilor care compun regiunea 16 (sud-estul Statelor Unite ale Americii);

pe lista teritoriilor care compun regiunea 16 (sud-estul Statelor Unite ale Americii), Georgia se înlocuiește cu Georgia (SUA).

Puerto Rico se elimină de pe lista teritoriilor care compun regiunea 16 (sud-estul Statelor Unite ale Americii);

pe lista teritoriilor care compun regiunea 16 (sud-estul Statelor Unite ale Americii), Georgia se înlocuiește cu Georgia (SUA).

ANEXA III

ANEXA V

PARAMETRI PENTRU SUBMODULUL RISC DE FURTUNĂ

Regiuni și factori de risc de furtună

COEFICIENȚI DE CORELAȚIE PENTRU RISCUL DE FURTUNĂ PENTRU REGIUNI

Tabelul 1

Tabelul 2

ANEXA IV

În anexa VI, secțiunea Regiuni și factori de risc de cutremur se înlocuiește cu următorul text:

Regiuni și factori de risc de cutremur

Tabelul 1

ANEXA V

În anexa VII, secțiunea Regiuni și factori de risc de inundații se înlocuiește cu următorul text:

Regiuni și factori de risc de inundații

Tabelul 1

ANEXA VI

ANEXA VIII

PARAMETRI PENTRU SUBMODULUL RISC DE GRINDINĂ

Regiuni și factori de risc de grindină

Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină pentru regiuni

Tabelul 1

Tabelul 2

ANEXA VII

Anexa IX se modifică după cum urmează:

titlul se înlocuiește cu următorul text:

ÎMPĂRȚIREA GEOGRAFICĂ A REGIUNILOR PREVĂZUTE ÎN ANEXELE V-VIII ÎN ZONE DE RISC;

prima teză se înlocuiește cu următorul text:

Zonele de risc ale regiunilor prevăzute în anexele V-VIII, astfel cum se menționează în anexele X-XIII, corespund codurilor poștale sau unităților administrative din tabelele de mai jos.;

punctul 1 din secțiunea Cartografierea zonelor de risc pentru regiunile în cazul cărora împărțirea în zone se bazează pe codurile poștale se înlocuiește cu următorul text:

cartografierea zonelor de risc pentru regiunile AT, CZ, CH, DE, HE, IT, NL, NO, PL, PT, ES și SK se bazează pe primele 2 cifre ale codului poștal;;

secțiunea Cartografierea zonelor de risc pentru regiunile în cazul cărora împărțirea în zone se bazează pe unități administrative – partea 2 se înlocuiește cu următorul text:

Cartografierea zonelor de risc pentru regiunile în cazul cărora împărțirea în zone se bazează pe unități administrative – partea 2

Cartografierea zonelor de risc pentru regiunea SE se bazează pe numerele atribuite provinciilor.

se adaugă următoarea secțiune:

Cartografierea zonelor de risc pentru Republica Finlanda

Cartografierea zonelor de risc pentru regiunea FI se bazează pe primele două cifre ale codului poștal.

titlul se înlocuiește cu următorul text:

prima teză se înlocuiește cu următorul text:

punctul 1 din secțiunea Cartografierea zonelor de risc pentru regiunile în cazul cărora împărțirea în zone se bazează pe codurile poștale se înlocuiește cu următorul text:

secțiunea Cartografierea zonelor de risc pentru regiunile în cazul cărora împărțirea în zone se bazează pe unități administrative – partea 2 se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următoarea secțiune:

Tabelul 1

Tabelul 2

ANEXA VIII

Anexa X se modifică după cum urmează:

secțiunea Ponderi de risc pentru riscul de furtună se înlocuiește cu următorul text:

Ponderi de risc pentru riscul de furtună

secțiunea Ponderi de risc pentru riscul de cutremur se înlocuiește cu următorul text:

Ponderi de risc pentru riscul de cutremur

secțiunea Ponderi de risc pentru riscul de inundații se înlocuiește cu următorul text:

Ponderi de risc pentru riscul de inundații

secțiunea Ponderi de risc pentru riscul de grindină se înlocuiește cu următorul text:

Ponderi de risc pentru riscul de grindină

secțiunea Ponderi de risc pentru riscul de furtună se înlocuiește cu următorul text:

secțiunea Ponderi de risc pentru riscul de cutremur se înlocuiește cu următorul text:

secțiunea Ponderi de risc pentru riscul de inundații se înlocuiește cu următorul text:

secțiunea Ponderi de risc pentru riscul de grindină se înlocuiește cu următorul text:

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

ANEXA IX

ANEXA XIV

SEGMENTAREA OBLIGAȚIILOR DE ASIGURARE ȘI REASIGURARE DE SĂNĂTATE NSLT ȘI DEVIAȚII STANDARD PENTRU SUBMODULUL RISC DE PRIMĂ ȘI DE REZERVĂ PENTRU ASIGURAREA DE SĂNĂTATE NSLT

Tabelul 1

ANEXA X

În anexa XVI, tabelul DEFINIȚIA EVENIMENTELOR ȘI A FACTORILOR DE RISC PENTRU SUBMODULUL RISC DE ACCIDENT ÎN MASĂ ȘI SUBMODULUL RISC DE CONCENTRARE A ACCIDENTELOR se înlocuiește cu următorul text:

DEFINIȚIA EVENIMENTELOR ȘI A FACTORILOR DE RISC PENTRU SUBMODULUL RISC DE ACCIDENT ÎN MASĂ ȘI SUBMODULUL RISC DE CONCENTRARE A ACCIDENTELOR

Tabelul 1

ANEXA XI

Anexa XVII se modifică după cum urmează:

titlul părții F se înlocuiește cu următorul titlu:

Metoda reasigurării neproporționale 1;

se adaugă următoarea parte F2:

Metoda reasigurării neproporționale 2

Date de intrare și cerințe privind datele specifice metodei

Datele pentru estimarea factorului de ajustare specific întreprinderii pentru reasigurarea neproporțională constau în pierderile anuale agregate ale cererilor de despăgubire de asigurare și de reasigurare care au fost raportate întreprinderii de asigurare sau de reasigurare în segmentul s în cursul ultimelor exerciții financiare.

Se aplică următoarele cerințe privind datele specifice metodei:

datele sunt reprezentative pentru riscul de primă la care este expusă întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în următoarele douăsprezece luni;

datele nu indică un risc de primă mai ridicat decât cel reflectat de deviația standard pentru riscul de primă utilizat pentru calculul cerinței de capital de solvabilitate;

pierderile anuale agregate sunt estimate în anul în care au fost raportate cererile de despăgubire de asigurare și de reasigurare;

datele sunt disponibile pentru cel puțin cinci ani de raportare;

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii (stop-loss) se aplică cererilor de despăgubire brute, pierderile anuale agregate sunt brute;

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii (stop-loss) se aplică cererilor de despăgubire după deducerea cuantumurilor recuperabile din alte contracte de reasigurare și din vehicule investiționale, sumele de încasat din aceste alte contracte de reasigurare și vehicule investiționale sunt deduse din pierderile anuale agregate;

pierderile anuale agregate nu includ cheltuielile suportate pentru onorarea obligațiilor de asigurare și de reasigurare;

datele sunt coerente cu ipoteza că pierderile anuale agregate urmează o distribuție log-normală, inclusiv în segmentul extrem al distribuției.

Specificații metodologice

În sensul punctelor 4-7, se aplică următoarea notație:

n reprezintă numărul de exerciții financiare pentru care sunt disponibile date privind pierderile anuale agregate;

Yi reprezintă pierderile agregate din exercițiul financiar i;

μ și ω reprezintă primul și, respectiv, al doilea moment al distribuției pierderilor anuale agregate, fiind egale cu următoarele valori:

μ = 1nΣn_(i = 1)Y_i

and

ω = 1nΣn_(i = 1)Y^2_i

b1 reprezintă valoarea retenției contractului de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii menționat la articolul 218 alineatul (2);

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii menționat la articolul 218 alineatul (2) oferă compensații numai până la o limită specificată, b2 reprezintă valoarea limitei respective.

Factorul de ajustare specific întreprinderii pentru reasigurarea neproporțională se calculează după cum urmează:

NPUSP = c · NP′ + (1 – c) · NP

unde:

c reprezintă factorul de credibilitate prevăzut în secțiunea G;

NP′ reprezintă factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională prevăzut la punctul 5;

NP reprezintă factorul de ajustare pentru reasigurarea neproporțională prevăzut la articolul 117 alineatul (2).

Factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională se calculează după cum urmează:

unde parametrii μ1, μ2, ω1 și ω2 sunt prevăzuți la punctul 6.

Parametrii μ1, μ2 , ω1 și ω2 se calculează după cum urmează:

μ_1 = μN(ln(b_1θ)ηη)b_1N(ln(b_1)θη)

μ_2 = μN(ln(b_2θ)ηη)b_2N(ln(b_2)θη)

ω_1 = ωN(ln(b_1θ)η2η)b^2_1N(ln(b_1)θη)

ω_2 = ωN(ln(b_2θ)η2η)b^2_2N(ln(b_2)θη)

unde:

N reprezintă funcția de probabilitate cumulativă a distribuției normale;

ln reprezintă logaritmul natural;

parametrii θ și η se calculează după cum urmează:

θ = 2ln μ12 ln ω

η = √(ln ω2ln μ)

În pofida punctului 5, dacă reasigurarea neproporțională acoperă grupe de riscuri omogene din cadrul unui segment, factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională se calculează după cum urmează:

NP′ = Σ_hV_(prem,h)NP′_hΣ_hV_(prem,h)

unde:

V(prem,h) reprezintă măsura volumului pentru riscul de primă al grupei de riscuri omogene h determinat în conformitate cu articolul 116 alineatul (3);

NP′(h) reprezintă factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională a grupei de riscuri omogene h, determinat în conformitate cu punctul 5.

titlul părții F se înlocuiește cu următorul titlu:

se adaugă următoarea parte F2:

Datele pentru estimarea factorului de ajustare specific întreprinderii pentru reasigurarea neproporțională constau în pierderile anuale agregate ale cererilor de despăgubire de asigurare și de reasigurare care au fost raportate întreprinderii de asigurare sau de reasigurare în segmentul s în cursul ultimelor exerciții financiare.

Se aplică următoarele cerințe privind datele specifice metodei:

datele sunt reprezentative pentru riscul de primă la care este expusă întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în următoarele douăsprezece luni;

datele nu indică un risc de primă mai ridicat decât cel reflectat de deviația standard pentru riscul de primă utilizat pentru calculul cerinței de capital de solvabilitate;

pierderile anuale agregate sunt estimate în anul în care au fost raportate cererile de despăgubire de asigurare și de reasigurare;

datele sunt disponibile pentru cel puțin cinci ani de raportare;

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii (stop-loss) se aplică cererilor de despăgubire brute, pierderile anuale agregate sunt brute;

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii (stop-loss) se aplică cererilor de despăgubire după deducerea cuantumurilor recuperabile din alte contracte de reasigurare și din vehicule investiționale, sumele de încasat din aceste alte contracte de reasigurare și vehicule investiționale sunt deduse din pierderile anuale agregate;

pierderile anuale agregate nu includ cheltuielile suportate pentru onorarea obligațiilor de asigurare și de reasigurare;

datele sunt coerente cu ipoteza că pierderile anuale agregate urmează o distribuție log-normală, inclusiv în segmentul extrem al distribuției.

datele sunt reprezentative pentru riscul de primă la care este expusă întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în următoarele douăsprezece luni;

datele nu indică un risc de primă mai ridicat decât cel reflectat de deviația standard pentru riscul de primă utilizat pentru calculul cerinței de capital de solvabilitate;

pierderile anuale agregate sunt estimate în anul în care au fost raportate cererile de despăgubire de asigurare și de reasigurare;

datele sunt disponibile pentru cel puțin cinci ani de raportare;

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii (stop-loss) se aplică cererilor de despăgubire brute, pierderile anuale agregate sunt brute;

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii (stop-loss) se aplică cererilor de despăgubire după deducerea cuantumurilor recuperabile din alte contracte de reasigurare și din vehicule investiționale, sumele de încasat din aceste alte contracte de reasigurare și vehicule investiționale sunt deduse din pierderile anuale agregate;

pierderile anuale agregate nu includ cheltuielile suportate pentru onorarea obligațiilor de asigurare și de reasigurare;

datele sunt coerente cu ipoteza că pierderile anuale agregate urmează o distribuție log-normală, inclusiv în segmentul extrem al distribuției.

În sensul punctelor 4-7, se aplică următoarea notație:

n reprezintă numărul de exerciții financiare pentru care sunt disponibile date privind pierderile anuale agregate;

Yi reprezintă pierderile agregate din exercițiul financiar i;

μ și ω reprezintă primul și, respectiv, al doilea moment al distribuției pierderilor anuale agregate, fiind egale cu următoarele valori:

μ = 1nΣn_(i = 1)Y_i and ω = 1nΣn_(i = 1)Y^2_i

b1 reprezintă valoarea retenției contractului de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii menționat la articolul 218 alineatul (2);

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii menționat la articolul 218 alineatul (2) oferă compensații numai până la o limită specificată, b2 reprezintă valoarea limitei respective.

μ = 1nΣn_(i = 1)Y_i and ω = 1nΣn_(i = 1)Y^2_i

Factorul de ajustare specific întreprinderii pentru reasigurarea neproporțională se calculează după cum urmează:

NPUSP = c · NP′ + (1 – c) · NP

c reprezintă factorul de credibilitate prevăzut în secțiunea G;

NP′ reprezintă factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională prevăzut la punctul 5;

NP reprezintă factorul de ajustare pentru reasigurarea neproporțională prevăzut la articolul 117 alineatul (2).

Factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională se calculează după cum urmează:

Parametrii μ1, μ2 , ω1 și ω2 se calculează după cum urmează:

μ_1 = μN(ln(b_1θ)ηη)b_1N(ln(b_1)θη)

μ_2 = μN(ln(b_2θ)ηη)b_2N(ln(b_2)θη)

ω_1 = ωN(ln(b_1θ)η2η)b^2_1N(ln(b_1)θη)

ω_2 = ωN(ln(b_2θ)η2η)b^2_2N(ln(b_2)θη)

N reprezintă funcția de probabilitate cumulativă a distribuției normale;

ln reprezintă logaritmul natural;

parametrii θ și η se calculează după cum urmează:

θ = 2ln μ12 ln ω

η = √(ln ω2ln μ)

θ = 2ln μ12 ln ω

η = √(ln ω2ln μ)

În pofida punctului 5, dacă reasigurarea neproporțională acoperă grupe de riscuri omogene din cadrul unui segment, factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională se calculează după cum urmează:

NP′ = Σ_hV_(prem,h)NP′_hΣ_hV_(prem,h)

V(prem,h) reprezintă măsura volumului pentru riscul de primă al grupei de riscuri omogene h determinat în conformitate cu articolul 116 alineatul (3);

NP′(h) reprezintă factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională a grupei de riscuri omogene h, determinat în conformitate cu punctul 5.

n reprezintă numărul de exerciții financiare pentru care sunt disponibile date privind pierderile anuale agregate;

Yi reprezintă pierderile agregate din exercițiul financiar i;

μ și ω reprezintă primul și, respectiv, al doilea moment al distribuției pierderilor anuale agregate, fiind egale cu următoarele valori:

μ = 1nΣn_(i = 1)Y_i and ω = 1nΣn_(i = 1)Y^2_i

b1 reprezintă valoarea retenției contractului de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii menționat la articolul 218 alineatul (2);

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii menționat la articolul 218 alineatul (2) oferă compensații numai până la o limită specificată, b2 reprezintă valoarea limitei respective.

μ = 1nΣn_(i = 1)Y_i and ω = 1nΣn_(i = 1)Y^2_i

NPUSP = c · NP′ + (1 – c) · NP

c reprezintă factorul de credibilitate prevăzut în secțiunea G;

NP′ reprezintă factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională prevăzut la punctul 5;

NP reprezintă factorul de ajustare pentru reasigurarea neproporțională prevăzut la articolul 117 alineatul (2).

μ_1 = μN(ln(b_1θ)ηη)b_1N(ln(b_1)θη)

μ_2 = μN(ln(b_2θ)ηη)b_2N(ln(b_2)θη)

ω_1 = ωN(ln(b_1θ)η2η)b^2_1N(ln(b_1)θη)

ω_2 = ωN(ln(b_2θ)η2η)b^2_2N(ln(b_2)θη)

N reprezintă funcția de probabilitate cumulativă a distribuției normale;

ln reprezintă logaritmul natural;

parametrii θ și η se calculează după cum urmează:

θ = 2ln μ12 ln ω

η = √(ln ω2ln μ)

θ = 2ln μ12 ln ω

η = √(ln ω2ln μ)

NP′ = Σ_hV_(prem,h)NP′_hΣ_hV_(prem,h)

V(prem,h) reprezintă măsura volumului pentru riscul de primă al grupei de riscuri omogene h determinat în conformitate cu articolul 116 alineatul (3);

NP′(h) reprezintă factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională a grupei de riscuri omogene h, determinat în conformitate cu punctul 5.

Datele pentru estimarea factorului de ajustare specific întreprinderii pentru reasigurarea neproporțională constau în pierderile anuale agregate ale cererilor de despăgubire de asigurare și de reasigurare care au fost raportate întreprinderii de asigurare sau de reasigurare în segmentul s în cursul ultimelor exerciții financiare.

Se aplică următoarele cerințe privind datele specifice metodei:

datele sunt reprezentative pentru riscul de primă la care este expusă întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în următoarele douăsprezece luni;

datele nu indică un risc de primă mai ridicat decât cel reflectat de deviația standard pentru riscul de primă utilizat pentru calculul cerinței de capital de solvabilitate;

pierderile anuale agregate sunt estimate în anul în care au fost raportate cererile de despăgubire de asigurare și de reasigurare;

datele sunt disponibile pentru cel puțin cinci ani de raportare;

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii (stop-loss) se aplică cererilor de despăgubire brute, pierderile anuale agregate sunt brute;

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii (stop-loss) se aplică cererilor de despăgubire după deducerea cuantumurilor recuperabile din alte contracte de reasigurare și din vehicule investiționale, sumele de încasat din aceste alte contracte de reasigurare și vehicule investiționale sunt deduse din pierderile anuale agregate;

pierderile anuale agregate nu includ cheltuielile suportate pentru onorarea obligațiilor de asigurare și de reasigurare;

datele sunt coerente cu ipoteza că pierderile anuale agregate urmează o distribuție log-normală, inclusiv în segmentul extrem al distribuției.

datele sunt reprezentative pentru riscul de primă la care este expusă întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în următoarele douăsprezece luni;

datele nu indică un risc de primă mai ridicat decât cel reflectat de deviația standard pentru riscul de primă utilizat pentru calculul cerinței de capital de solvabilitate;

pierderile anuale agregate sunt estimate în anul în care au fost raportate cererile de despăgubire de asigurare și de reasigurare;

datele sunt disponibile pentru cel puțin cinci ani de raportare;

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii (stop-loss) se aplică cererilor de despăgubire brute, pierderile anuale agregate sunt brute;

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii (stop-loss) se aplică cererilor de despăgubire după deducerea cuantumurilor recuperabile din alte contracte de reasigurare și din vehicule investiționale, sumele de încasat din aceste alte contracte de reasigurare și vehicule investiționale sunt deduse din pierderile anuale agregate;

pierderile anuale agregate nu includ cheltuielile suportate pentru onorarea obligațiilor de asigurare și de reasigurare;

datele sunt coerente cu ipoteza că pierderile anuale agregate urmează o distribuție log-normală, inclusiv în segmentul extrem al distribuției.

În sensul punctelor 4-7, se aplică următoarea notație:

n reprezintă numărul de exerciții financiare pentru care sunt disponibile date privind pierderile anuale agregate;

Yi reprezintă pierderile agregate din exercițiul financiar i;

μ și ω reprezintă primul și, respectiv, al doilea moment al distribuției pierderilor anuale agregate, fiind egale cu următoarele valori:

μ = 1nΣn_(i = 1)Y_i and ω = 1nΣn_(i = 1)Y^2_i

b1 reprezintă valoarea retenției contractului de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii menționat la articolul 218 alineatul (2);

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii menționat la articolul 218 alineatul (2) oferă compensații numai până la o limită specificată, b2 reprezintă valoarea limitei respective.

μ = 1nΣn_(i = 1)Y_i and ω = 1nΣn_(i = 1)Y^2_i

Factorul de ajustare specific întreprinderii pentru reasigurarea neproporțională se calculează după cum urmează:

NPUSP = c · NP′ + (1 – c) · NP

c reprezintă factorul de credibilitate prevăzut în secțiunea G;

NP′ reprezintă factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională prevăzut la punctul 5;

NP reprezintă factorul de ajustare pentru reasigurarea neproporțională prevăzut la articolul 117 alineatul (2).

Factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională se calculează după cum urmează:

Parametrii μ1, μ2 , ω1 și ω2 se calculează după cum urmează:

μ_1 = μN(ln(b_1θ)ηη)b_1N(ln(b_1)θη)

μ_2 = μN(ln(b_2θ)ηη)b_2N(ln(b_2)θη)

ω_1 = ωN(ln(b_1θ)η2η)b^2_1N(ln(b_1)θη)

ω_2 = ωN(ln(b_2θ)η2η)b^2_2N(ln(b_2)θη)

N reprezintă funcția de probabilitate cumulativă a distribuției normale;

ln reprezintă logaritmul natural;

parametrii θ și η se calculează după cum urmează:

θ = 2ln μ12 ln ω

η = √(ln ω2ln μ)

θ = 2ln μ12 ln ω

η = √(ln ω2ln μ)

În pofida punctului 5, dacă reasigurarea neproporțională acoperă grupe de riscuri omogene din cadrul unui segment, factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională se calculează după cum urmează:

NP′ = Σ_hV_(prem,h)NP′_hΣ_hV_(prem,h)

V(prem,h) reprezintă măsura volumului pentru riscul de primă al grupei de riscuri omogene h determinat în conformitate cu articolul 116 alineatul (3);

NP′(h) reprezintă factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională a grupei de riscuri omogene h, determinat în conformitate cu punctul 5.

n reprezintă numărul de exerciții financiare pentru care sunt disponibile date privind pierderile anuale agregate;

Yi reprezintă pierderile agregate din exercițiul financiar i;

μ și ω reprezintă primul și, respectiv, al doilea moment al distribuției pierderilor anuale agregate, fiind egale cu următoarele valori:

μ = 1nΣn_(i = 1)Y_i and ω = 1nΣn_(i = 1)Y^2_i

b1 reprezintă valoarea retenției contractului de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii menționat la articolul 218 alineatul (2);

în cazul în care contractul de reasigurare recognoscibil pentru oprirea pierderii menționat la articolul 218 alineatul (2) oferă compensații numai până la o limită specificată, b2 reprezintă valoarea limitei respective.

μ = 1nΣn_(i = 1)Y_i and ω = 1nΣn_(i = 1)Y^2_i

NPUSP = c · NP′ + (1 – c) · NP

c reprezintă factorul de credibilitate prevăzut în secțiunea G;

NP′ reprezintă factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională prevăzut la punctul 5;

NP reprezintă factorul de ajustare pentru reasigurarea neproporțională prevăzut la articolul 117 alineatul (2).

μ_1 = μN(ln(b_1θ)ηη)b_1N(ln(b_1)θη)

μ_2 = μN(ln(b_2θ)ηη)b_2N(ln(b_2)θη)

ω_1 = ωN(ln(b_1θ)η2η)b^2_1N(ln(b_1)θη)

ω_2 = ωN(ln(b_2θ)η2η)b^2_2N(ln(b_2)θη)

N reprezintă funcția de probabilitate cumulativă a distribuției normale;

ln reprezintă logaritmul natural;

parametrii θ și η se calculează după cum urmează:

θ = 2ln μ12 ln ω

η = √(ln ω2ln μ)

θ = 2ln μ12 ln ω

η = √(ln ω2ln μ)

NP′ = Σ_hV_(prem,h)NP′_hΣ_hV_(prem,h)

V(prem,h) reprezintă măsura volumului pentru riscul de primă al grupei de riscuri omogene h determinat în conformitate cu articolul 116 alineatul (3);

NP′(h) reprezintă factorul de ajustare estimat pentru reasigurarea neproporțională a grupei de riscuri omogene h, determinat în conformitate cu punctul 5.

Tabelul 1

ANEXA XII

Anexa XXI partea B se modifică după cum urmează:

se adaugă următorul punct 19:

Numărul cererilor transmise autorității de supraveghere, în conformitate cu articolul 71 alineatul (10), privind renunțarea la aplicarea mecanismului de acoperire a pierderilor aferente principalului menționat la alineatul (1) litera (e) de la articolul respectiv și numărul celor care au fost aprobate.;

ultima teză din partea B se înlocuiește cu următorul text:

Informațiile de la punctele 2-19 se referă la ultimul an calendaristic.

se adaugă următorul punct 19:

ultima teză din partea B se înlocuiește cu următorul text:

ANEXA XIII

Anexa XXII se modifică după cum urmează:

după secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Regatul Spaniei se inserează următoarea secțiune Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Republica Finlanda:

Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Republica Finlanda

după secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se inserează următoarea secțiune Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Ungaria:

Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Ungaria

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Regatul Suediei se înlocuiește cu următorul text:

Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Regatul Suediei

după secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Regatul Suediei se inserează următoarea secțiune Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Republica Slovenia:

Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Republica Slovenia

după secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Regatul Spaniei se inserează următoarea secțiune Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Republica Finlanda:

după secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se inserează următoarea secțiune Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Ungaria:

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Regatul Suediei se înlocuiește cu următorul text:

după secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Regatul Suediei se inserează următoarea secțiune Coeficienți de corelație pentru riscul de furtună în Republica Slovenia:

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

ANEXA XIV

Anexa XXIII se modifică după cum urmează:

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de cutremur în Republica Elenă se înlocuiește cu următorul text:

Coeficienți de corelație pentru riscul de cutremur în Republica Elenă

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de cutremur în România se înlocuiește cu următorul text:

Coeficienți de corelație pentru riscul de cutremur în România

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de cutremur în Republica Slovacă se înlocuiește cu următorul text:

Coeficienți de corelație pentru riscul de cutremur în Republica Slovacă

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de cutremur în Republica Elenă se înlocuiește cu următorul text:

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de cutremur în România se înlocuiește cu următorul text:

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de cutremur în Republica Slovacă se înlocuiește cu următorul text:

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 9

Tabelul 10

Tabelul 11

Tabelul 12

Tabelul 13

Tabelul 14

ANEXA XV

Anexa XXIV se modifică după cum urmează:

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de inundații în Ungaria se înlocuiește cu următorul text:

Coeficienți de corelație pentru riscul de inundații în Ungaria

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de inundații în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se înlocuiește cu următorul text:

Coeficienți de corelație pentru riscul de inundații în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de inundații în Ungaria se înlocuiește cu următorul text:

secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de inundații în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se înlocuiește cu următorul text:

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 9

Tabelul 10

Tabelul 11

Tabelul 12

Tabelul 13

Tabelul 14

Tabelul 15

Tabelul 16

Tabelul 17

Tabelul 18

Tabelul 19

Tabelul 20

Tabelul 21

Tabelul 22

Tabelul 23

Tabelul 24

Tabelul 25

Tabelul 26

ANEXA XVI

Anexa XXV se modifică după cum urmează:

după secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină în Regatul Belgiei se inserează următoarea secțiune Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină în Republica Cehă:

Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină în Republica Cehă

după secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină în Confederația Elvețiană se inserează următoarea secțiune Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină în Republica Slovenia:

Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină în Republica Slovenia

după secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină în Regatul Belgiei se inserează următoarea secțiune Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină în Republica Cehă:

după secțiunea Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină în Confederația Elvețiană se inserează următoarea secțiune Coeficienți de corelație pentru riscul de grindină în Republica Slovenia:

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 9

Tabelul 10