Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/838 al Comisiei din 20 februarie 2019 privind specificațiile tehnice pentru sistemele de urmărire și reperare a navelor și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 415/2007

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității, în special articolul 5 alineatul (1) litera (d),

Specificațiile tehnice pentru sistemele de urmărire și reperare a navelor, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 415/2007 al Comisiei, ar trebui să fie actualizate și clarificate, ținându-se cont de experiența acumulată în urma aplicării acestora, precum și de progresul tehnologic și de actualizările standardelor internaționale care stau la baza acestora.

Specificațiile tehnice pentru sistemele de urmărire și reperare a navelor ar trebui să se bazeze pe principiile tehnice stipulate în anexa II la Directiva 2005/44/CE.

În conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2005/44/CE, specificațiile tehnice trebuie să țină cont în mod corespunzător de activitatea desfășurată de organizațiile internaționale. Trebuie asigurată continuitatea cu alte servicii de management al traficului modal, în special cu serviciile de management și informare a traficului maritim.

Pentru a îmbunătăți eficiența transportului pe căile navigabile interioare, specificațiile tehnice ar trebui să fie extinse pentru a cuprinde dispoziții cu privire la mesajele specifice de aplicație destinate sistemelor de urmărire și reperare a navelor.

Pentru a îmbunătăți siguranța navigației, specificațiile tehnice pentru sistemele de urmărire și reperare a navelor ar trebui să fie extinse pentru a cuprinde dispoziții cu privire la dispozitivele de asistență în navigație din navigația interioară.

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere dispozițiilor Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.

În conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Directiva 2005/44/CE, specificațiile tehnice trebuie să intre în vigoare imediat după publicare, iar statele membre ale UE trebuie să aplice aceste specificații în cel mult 12 luni de la intrarea lor în vigoare.

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 415/2007 ar trebui să fie abrogat.

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 11 din Directiva 2005/44/CE,

Specificațiile tehnice pentru sistemele de urmărire și reperare a navelor în transportul pe căile navigabile interioare sunt cele prevăzute în anexa la prezentul Regulament.

Regulamentul (CE) nr. 415/2007 se abrogă. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 13 iunie 2020.

Adoptat la Bruxelles, 20 februarie 2019.Pentru ComisiePreședinteleJean-Claude Juncker

ANEXĂ

Urmărirea și reperarea standard a navelor pentru navigația interioară

CUPRINS

DISPOZIȚII GENERALE

Introducere

Specificațiile tehnice pentru sistemele de urmărire și reperare a navelor (Vessel Tracking and Tracing, VTT) se bazează pe activitatea desfășurată în acest domeniu de organizații internaționale relevante, și anume pe standarde și specificații tehnice existente deja în navigația interioară, în navigația maritimă sau în alte domenii relevante.

Datorită aplicării sistemelor VTT în zonele de trafic mixt, inclusiv în mediile de navigație interioară și maritimă, cum ar fi porturile maritime și zonele de coastă, sistemele VTT trebuie să fie compatibile cu stațiile mobile din clasa A ale AIS menționate în capitolul V din convenția SOLAS.

Când sistemele VTT oferă serviciile esențiale definite în Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune, se aplică dispozițiile directivei respective.

Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).

Trimiteri

În prezenta anexă se face trimitere la următoarele acorduri, recomandări, standarde și orientări internaționale:

Definiții

În prezenta anexă sunt utilizate următoarele definiții:

Sistem de identificare automată

Sistem de identificare automată (Automatic Identification System, AIS)AIS interiorUrmărire și reperareReperare

Sistem de identificare automată (Automatic Identification System, AIS)

Sistem de identificare automată (AIS) înseamnă un sistem de comunicare și identificare automată destinat să amelioreze siguranța navigației prin facilitarea operării eficiente a serviciilor de dirijare a traficului (VTS), a raportării navale, precum și a operațiunilor de la navă la navă și a celor de la navă la stația terestră.

AIS interior

AIS interior înseamnă un AIS destinat navigației interioare și interoperabil cu AIS (maritim); interoperabilitatea devine posibilă din punct de vedere tehnic datorită modificărilor și extinderilor AIS (maritim).

Urmărire și reperare

Urmărire și reperare înseamnă procesul de monitorizare și înregistrare a poziției anterioare și prezente a încărcăturii unei nave, pe măsură ce trece pe la diferiți manipulatori în drumul său spre destinație, printr-o rețea. Urmărirea se referă la identificarea locurilor prin care a trecut produsul, în timp ce reperarea se referă la locurile către care se îndreaptă acesta.

Reperare

Reperare înseamnă traseul urmat sau care trebuie să fie urmat între o poziție și alta.

Servicii

Servicii de informații fluviale (River Information Services, RIS)Managementul traficului naval (Vessel Traffic Management, VTM)Servicii de dirijare a traficului (VTS) interiorInformații de navigațieInformații tactice privind traficul (Tactical Traffic Information, TTI)Informații strategice privind traficul (Strategic Traffic Information, STI)Urmărirea și reperarea navelor (VTT)Identitate în cadrul serviciului maritim mobil (Maritime Mobile Service Identity, MMSI)Raportare electronică internațională (Electronic Reporting International, ERI)Sistem de afișare a hărților electronice și de informații pentru navigația interioară (ECDIS interior)

Servicii de informații fluviale (River Information Services, RIS)

Servicii de informații fluviale (RIS) înseamnă serviciile furnizate în conformitate cu articolul 3 alineatul (a) din Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității (JO L 255, 30.9.2005, p. 152)

Managementul traficului naval (Vessel Traffic Management, VTM)

Managementul traficului naval (VTM) înseamnă cadrul funcțional al măsurilor și serviciilor armonizate destinate a spori siguranța, securitatea și eficiența transportului, precum și protecția mediului marin în toate apele navigabile.

Servicii de dirijare a traficului (VTS) interior

Servicii de dirijare a traficului (VTS) interior înseamnă servicii în sensul punctului 2.5 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 414/2007 al Comisiei.

Regulamentul (CE) nr. 414/2007 al Comisiei din 13 martie 2007 privind orientările tehnice pentru planificarea, punerea în aplicare și utilizarea operațională a serviciilor de informații fluviale (RIS) menționate la articolul 5 din Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile de informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității (JO L 105, 23.4.2007, p. 1).

Informații de navigație

Informații de navigație înseamnă informațiile furnizate comandantului de navă aflat la bord, pentru a facilita luarea de decizii la bord.

Informații tactice privind traficul (Tactical Traffic Information, TTI)

Informații tactice privind traficul înseamnă informațiile care afectează deciziile imediate privind navigația în situații reale de trafic și în mediul geografic apropiat. Informațiile tactice privind traficul sunt utilizate pentru a genera o imagine tactică a traficului.

Informații strategice privind traficul (Strategic Traffic Information, STI)

Informații strategice privind traficul înseamnă informațiile care afectează deciziile pe termen mediu și lung ale utilizatorilor RIS. Informațiile strategice privind traficul sunt utilizate pentru a genera o imagine strategică a traficului.

Urmărirea și reperarea navelor (VTT)

Urmărirea și reperarea navelor înseamnă o funcție în sensul punctului 2.12 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 414/2007.

Identitate în cadrul serviciului maritim mobil (Maritime Mobile Service Identity, MMSI)

Identitate în cadrul serviciului maritim mobil (MMSI) înseamnă o serie de nouă cifre transmise prin radio pentru identificarea unică a navei, a stațiilor, a stațiilor de coastă și a apelurilor de grup.

Raportare electronică internațională (Electronic Reporting International, ERI)

Raportare electronică internațională (ERI) înseamnă orientările și specificațiile tehnice stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2005/44/CE.

Sistem de afișare a hărților electronice și de informații pentru navigația interioară (ECDIS interior)

Sistem de afișare a hărților electronice și de informații pentru navigația interioară (ECDIS interior) înseamnă orientările și specificațiile tehnice stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/44/CE.

Părți implicate

Comandant de navăTimonierAutoritatea competentă pentru RISOperator RISUtilizatori RIS

Comandant de navă

Comandant de navă înseamnă persoana de la bordul navei care se află la comandă și are autoritatea de a lua toate deciziile care țin de navigație și de managementul navei. Termenii comandant de navă, comandant de ambarcațiune și comandant sunt considerați echivalenți.

Timonier

Timonier (timonier de navigație) înseamnă persoana care navighează nava conform instrucțiunilor planului de cursă al comandantului de navă.

Autoritatea competentă pentru RIS

Autoritate competentă pentru RIS înseamnă autoritatea desemnată de statul membru în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2005/44/CE.

Operator RIS

Operator RIS înseamnă persoana care îndeplinește una sau mai multe sarcini asociate cu furnizarea serviciilor RIS.

Utilizatori RIS

Utilizatori RIS înseamnă toate grupurile de utilizatori definite la articolul 3 litera (g) din Directiva 2005/44/CE.

Servicii de urmărire și reperare a navelor și cerințe minime ale sistemelor de urmărire și reperare a navelor

Sistemele VTT trebuie să fie compatibile cu următoarele servicii:

Navigație;

Informații privind traficul;

Managementul traficului;

Atenuarea catastrofelor;

Managementul transportului;

Asigurarea respectării legislației;

Redevențe de cale navigabilă și taxe de infrastructură portuară;

Servicii de informare privind șenalele navigabile;

Statistici.

Acest lucru nu aduce atingere dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 414/2007 aplicabil acestor servicii.

Cele mai importante informații din VTT sunt cele referitoare la identitatea și poziția navei. VTT trebuie să poată furniza, automat și periodic, cel puțin următoarele informații către alte nave și stații de pe mal, cu condiția ca aceste nave sau stații de pe mal să fie echipate corespunzător:

Identificatorul unic al navei: număr european unic de identificare a navei (ENI)/numărul Organizației Maritime Internaționale (număr OMI);

Denumirea navei;

Indicativul de apel al navei;

Starea de navigare;

Tipul de navă sau de convoi;

Dimensiunile navei sau ale convoiului;

Pescaj;

Indicator de mărfuri periculoase (numărul de semnale albastre în conformitate cu ADN);

Starea de încărcare (încărcată/descărcată);

Destinație;

Ora de sosire estimată (Estimated Time of Arrival, ETA) la destinație;

Numărul de persoane la bord;

Poziție (+ informație calitativă);

Viteză (+ informație calitativă);

Drumul deasupra fundului (COG) (+ informație calitativă);

Direcția de deplasare a navei (HDG) (+ informație calitativă);

Viteza unghiulară de virare (ROT);

Informații de semnal albastru;

Marca temporală de fixare a poziției.

Aceste cerințe minime indică necesitățile utilizatorilor și datele necesare pentru sistemele VTT în navigația interioară.

Un sistem VTT este conceput pentru a oferi o flexibilitate suficientă pentru a satisface cerințe suplimentare viitoare.

FUNCȚII DE URMĂRIRE ȘI REPERARE A NAVELOR ÎN NAVIGAȚIA INTERIOARĂ

Introducere

Această secțiune stabilește cerințele referitoare la informațiile VTT pentru diferite categorii de servicii RIS. Sunt enumerate cerințele pentru fiecare categorie de servicii care descriu grupurile de utilizatori și utilizarea informațiilor VTT.

Prezentarea generală a nevoilor de informații VTT este disponibilă în tabelul 2.1 de la sfârșitul acestei secțiuni.

Navigarea

Urmărirea și reperarea navelor poate fi folosită pentru a asista navigarea activă la bord. Grupul de utilizatori principal este reprezentat de timonieri.

Procesul de navigare poate fi divizat în trei faze:

navigare pe termen mediu;

navigare pe termen scurt;

navigare pe termen foarte scurt.

Cerințele utilizatorului diferă de la o fază la alta.

Navigare pe termen mediu

Navigarea pe termen mediu este faza din cadrul procesului de navigare în care timonierul observă și analizează situația traficului, efectuând o previziune de câteva minute până la o oră în avans și ia în calcul posibilitățile de a întâlni, depăși sau ajunge din urmă alte nave.

Imaginea traficului de care timonierul are nevoie este, în general, imaginea corespunzătoare observației în jur și se găsește, în principal, în afara razei de acțiune a radarului de la bord.

Ritmul de actualizare depinde de sarcină și variază în funcție de situația în care se găsește nava.

Navigare pe termen scurt

Navigarea pe termen scurt corespunde fazei în care se iau decizii în procesul de navigare. În această fază, informațiile privind traficul servesc procesului de navigare, aici intrând și măsurile care servesc la evitarea coliziunilor, dacă este cazul. Această funcție vizează observarea altor nave din imediata apropiere a propriei nave.

Informațiile privind traficul real sunt comunicate continuu, cel puțin la fiecare 10 secunde. În ceea ce privește anumite rute, autoritățile pot fixa un nivel predefinit de actualizare (maximum 2 secunde).

Navigare pe termen foarte scurt

Navigarea pe termen foarte scurt reprezintă procesul operațional de navigare. Aceasta constă în punerea în aplicare a deciziilor care au fost luate anterior pe loc și în monitorizarea efectelor acestora. Informațiile referitoare la trafic solicitate de la alte nave, în special în această situație de navigare, sunt legate de propriile condiții ale navei, cum ar fi poziția relativă, viteza relativă. În această etapă, trebuie respectate informații foarte precise.

Prin urmare, informațiile de urmărire și reperare nu pot fi utilizate pentru navigarea pe termen foarte scurt.

Managementul traficului naval

Managementul traficului naval (VTM) include cel puțin elementele de mai jos:

servicii de dirijare a traficului;

planificarea și operarea ecluzelor;

planificarea și operarea podurilor.

Servicii de dirijare a traficului

Serviciile de dirijare a traficului cuprind următoarele servicii:

un serviciu de informare;

un serviciu de asistență în navigație;

un serviciu de organizare a traficului.

Grupurile de utilizatori ai serviciilor de dirijare a traficului (VTS) sunt operatori VTS și timonieri.

Necesitățile utilizatorului în materie de informații referitoare la trafic sunt indicate la punctele 2.3.1.1-2.3.1.3.

Servicii de informare

Serviciul de informare este furnizat prin difuzarea unor informații la ore și intervale fixe sau când acest lucru este considerat a fi necesar de către VTS sau la cererea expresă a unei nave și el poate include rapoarte privind poziția, identitatea și intențiile altor nave, condițiile căii navigabile, condițiile meteorologice, situațiile periculoase sau orice alți factori care ar putea influența tranzitul navei.

Serviciile de informare au nevoie o privire de ansamblu asupra traficului dintr-o rețea sau dintr-un șenal navigabil.

Autoritatea competentă poate fixa un nivel predefinit de actualizare dacă este necesar pentru tranzitarea sigură și fiabilă a zonei.

Serviciul de asistență în navigație

Un serviciu de asistență în navigație îl informează pe timonier cu privire la condițiile nefavorabile de navigație sau meteorologice sau îl asistă pe timonier în caz de defecte sau disfuncționalități. Acest serviciu este furnizat în mod normal la cererea unei nave sau de către VTS atunci când se consideră necesar.

Pentru a oferi servicii individualizate unui timonier, operatorul VTS are nevoie de o imagine detaliată a traficului real.

Trebuie să se facă în permanență schimb de informații privind traficul real (la fiecare trei secunde, aproape în timp real sau conform unui alt ritm de actualizare predefinit, stabilit de autoritatea competentă).

Orice alte informații trebuie să fie pusă la dispoziție la cererea operatorului VTS sau în circumstanțe speciale.

Serviciul de organizare a traficului

Serviciul de organizare a traficului vizează managementul operațional al traficului și planificarea mișcărilor navei pentru a preveni congestionarea și situațiile periculoase și este foarte util în perioade de mare densitate a traficului sau în momentele în care mișcarea transporturilor speciale poate afecta fluxul unui alt trafic. Serviciul poate include, de asemenea, înființarea și operarea unui sistem pentru degajarea traficului sau a unor planuri de navigație VTS sau ambele, în raport cu prioritatea mișcărilor, alocarea spațiului (locurile de acostare, ecluză, rute de navigare), raportarea obligatorie a mișcărilor în zona VTS, traseele care trebuie urmate, limitele de viteză care trebuie respectate sau alte măsuri adecvate considerate necesare de către autoritatea VTS.

Planificarea și operarea ecluzelor

Procesele de planificare a ecluzelor – pe termen lung și mediu – și procesul de operare a ecluzelor sunt descrise la punctele 2.3.2.1-2.3.2.3. Grupurile principale de utilizatori sunt operatorii de ecluze, timonierii, comandanții de navă și administratorii de flotă.

Planificarea ecluzelor pe termen lung

Planificarea ecluzelor pe termen lung constă în planificarea acestora cu câteva ore până la o zi în avans.

În acest caz, informațiile privind traficul sunt utilizate pentru a ameliora informațiile referitoare la orele de așteptare și de trecere la nivelul ecluzelor, care se bazează la origine pe informațiile statistice.

Ora de sosire estimată (ETA) trebuie să fie disponibilă la cerere sau să facă obiectul schimburilor de informații dacă devierea de la ETA inițială depășește devierea permisă de autoritatea competentă. Ora de sosire solicitată (RTA) este răspunsul la un raport ETA sau poate fi transmisă de la o ecluză pentru a propune o oră de ecluzare.

Planificarea ecluzelor pe termen mediu

Planificarea ecluzelor pe termen mediu constă în planificarea acestora cu până la 2 sau 4 cicluri de ecluză în avans.

În acest caz, informațiile privind traficul sunt utilizate pentru a planifica navele care sosesc către ciclurile de ecluză disponibile și, pe baza acestei planificări, pentru a informa timonierii cu privire la RTA.

ETA trebuie să fie disponibilă la cerere sau să facă obiectul schimburilor de informații dacă devierea de la ETA inițială depășește devierea permisă de autoritatea competentă. Orice alte informații trebuie să fie disponibile la primul contact sau la cerere. RTA este răspunsul la un raport ETA sau poate fi transmisă de la o ecluză pentru a propune o oră de ecluzare.

Operarea ecluzelor

În faza de operare a ecluzelor are loc procesul efectiv de ecluzare.

Trebuie făcut în permanență schimb de informații privind traficul real sau conform unui alt ritm de actualizare predefinit, stabilit de autoritatea competentă.

Exactitatea informațiilor VTT nu permite aplicări de înaltă precizie precum închiderea porților ecluzelor.

Planificarea și operarea podurilor

Procesele de planificare a podurilor – pe termen mediu și scurt – și procesul de operare a podurilor sunt descrise la punctele 2.3.3.1-2.3.3.3. Grupurile principale de utilizatori sunt operatorii de poduri, timonierii, comandanții de navă și administratorii de flotă.

Planificarea podurilor pe termen mediu

Procesul de planificare a podurilor pe termen mediu constă în optimizarea fluxului traficului, astfel încât podurile să fie deschise la timp pentru trecerea navelor (val verde). Intervalul de anticipare variază de la 15 minute la două ore. Termenul depinde de situația locală.

ETA și informațiile referitoare la poziție trebuie să fie disponibile la cerere sau să facă obiectul schimburilor de informații imediat ce devierea dintre ETA actualizată și ETA inițială depășește valoarea predefinită de autoritatea competentă. Orice alte informații trebuie să fie disponibile la primul contact sau la cerere. RTA este răspunsul la un raport ETA sau poate fi transmisă de la un pod pentru a propune o oră de trecere.

Planificarea podurilor pe termen scurt

În cazul procesului de planificare a podurilor pe termen scurt, deciziile se iau pe baza strategiei urmate pentru deschiderea podului.

Informațiile privind traficul real, referitoare la poziție, viteză și direcție, trebuie să fie disponibile la cerere sau să facă obiectul schimbului de informații în conformitate cu ritmul de actualizare predefinit stabilit de autoritatea competentă, de exemplu, la fiecare cinci minute. ETA și informațiile referitoare la poziție trebuie să fie disponibile la cerere sau să facă obiectul schimburilor de informații imediat ce devierea dintre ETA actualizată și ETA inițială depășește valoarea predefinită de autoritatea competentă. Orice alte informații trebuie să fie disponibile la primul contact sau la cerere. RTA este răspunsul la un raport ETA sau poate fi transmisă de la un pod pentru a propune o oră de trecere.

Operarea podurilor

Deschiderea efectivă și trecerea navelor pe sub pod au loc în faza de operare a podurilor.

Trebuie făcut în permanență schimb de informații privind traficul real sau conform unui alt ritm de actualizare, stabilit de autoritatea competentă.

Exactitatea informațiilor VTT nu permite aplicări de înaltă precizie precum deschiderea sau închiderea podului.

Atenuarea catastrofelor

Atenuarea catastrofelor, în acest context, vizează măsuri represive: gestionarea accidentelor reale și acordarea unor servicii de asistență în situații de urgență. Grupurile principale de utilizatori sunt operatorii din centrul de atenuare a catastrofelor, operatorii VTS, timonierii, comandanții de navă și autoritățile competente.

În caz de accident, informațiile privind traficul pot fi furnizate în mod automat sau organizația responsabilă solicită informațiile respective.

Managementul transportului

Managementul transportului (TS) cuprinde următoarele patru activități:

planificarea cursei;

logistica transportului;

managementul porturilor și al terminalelor;

managementul încărcăturilor și al flotelor.

Grupurile principale de utilizatori sunt comandanții de navă, brokerii de mărfuri, administratorii de flotă, expeditorii, destinatarii, furnizorii, autoritățile portuare, operatorii de terminal, operatorii de ecluze și operatorii de poduri.

Planificarea cursei

Planificarea cursei, în acest context, vizează planificarea pe traseu. În timpul cursei, comandantul de navă verifică cursa planificată inițial.

Logistica de transport

Logistica transporturilor constă în organizarea, planificarea, execuția și controlul operațiunii de transport.

Toate informațiile privind traficul sunt furnizate la cererea proprietarului navei sau a părților implicate în domeniul logisticii.

Managementul operațiunilor de transport intermodale în porturi și terminale

Managementul intermodal al porturilor și al terminalelor analizează planificarea resurselor în porturi și terminale.

Administratorul terminalului și al portului solicită informații privind traficul sau acceptă ca, în situații predefinite, informațiile privind traficul să fie trimise în mod automat.

Managementul încărcăturilor și al flotelor

Managementul încărcăturilor și al flotelor constă în planificarea și optimizarea folosirii navelor, organizând încărcătura și transportul.

Expeditorul sau proprietarul de navă solicită informații privind traficul sau informațiile privind traficul sunt transmise în situații predefinite.

Aplicare

Domeniul de aplicare se limitează la serviciile privind mărfurile periculoase, controlul imigrației și serviciile vamale. Grupurile principale de utilizatori sunt vama, autoritățile competente și comandanții de navă.

Informațiile privind traficul trebuie să fie comunicate autorităților corespunzătoare. Schimbul de informații privind traficul are loc la cerere sau în puncte fixe predefinite sau în condiții speciale definite de autoritățile responsabile.

Redevențe de cale navigabilă și taxe portuare

În diferite regiuni din Uniunea Europeană, utilizarea căilor navigabile și a porturilor face obiectul plății taxelor. Grupurile principale de utilizatori sunt autoritățile competente, comandanții de navă, administratorii de flotă, autoritățile căilor navigabile și autoritățile portuare.

Schimbul de informații are loc la cerere sau în puncte fixe definite de autoritatea competentă pentru gestionarea căii navigabile sau a portului.

Necesități de informare

Tabelul 2.1 oferă o imagine de ansamblu asupra necesităților de informare ale diferitelor servicii.

SPECIFICAȚII TEHNICE PRIVIND AIS INTERIOR

Introducere

În navigația maritimă, OMI a introdus transportul sistemului de identificare automată (AIS): de la sfârșitul anului 2004, toate navele maritime care efectuează curse internaționale și cărora li se aplică dispozițiile capitolului V din Convenția SOLAS trebuie să fie echipate cu stațiile mobile din clasa A ale AIS.

Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului instituie un sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime care transportă mărfuri periculoase sau poluante folosind AIS pentru raportarea și monitorizarea navelor.

Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime și de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului (JO L 208, 5.8.2002, p. 10).

Tehnologia AIS este considerată o soluție adecvată pentru identificarea automată și pentru urmărirea și reperarea navelor în navigația interioară. Funcționarea AIS în timp real și disponibilitatea standardelor și a orientărilor mondiale sunt în special avantajoase pentru aplicațiile privind siguranța.

Pentru a corespunde cerințelor specifice ale navigației interioare, AIS trebuie dezvoltat în continuare, până la definirea așa-numitei specificații tehnice AIS interior, păstrând în același timp compatibilitatea deplină cu AIS maritim și cu standardele și specificațiile tehnice deja existente în navigația interioară.

Întrucât AIS interior este compatibil cu AIS maritim, el permite un schimb direct de date între navele maritime și cele de navigație interioară care navighează în zone de trafic mixt.

AIS este:

un sistem introdus de OMI pentru a sprijini siguranța maritimă a navigației; o cerință obligatorie de transport pentru toate navele conform capitolului V din convenția SOLAS;

un sistem care funcționează atât în modul direct de la navă la navă, cât și în modul de la navă la stația terestră și de la stația terestră la navă;

un sistem de siguranță care satisface criterii stricte în materie de disponibilitate, continuitate și fiabilitate;

un sistem în timp real datorită schimbului direct de date de la navă la navă;

un sistem care funcționează independent și autoorganizat fără o stație centrală. Acesta nu necesită o inteligență centrală de control;

fondat pe standardele și procedurile internaționale în conformitate cu capitolul V din Convenția SOLAS;

un sistem omologat în vederea ameliorării siguranței navigației în urma unei proceduri de certificare;

interoperabil global.

Prezenta secțiune își propune să definească toate cerințele, modificările și extinderile tehnice ale stațiilor mobile din clasa A ale AIS existent pentru a crea o stație mobilă AIS interior destinată utilizării în navigația interioară.

Domeniu de aplicare

Sistemul de identificare automată (AIS) este un sistem de radiocomunicații la bord care permite schimbul de date statistice, dinamice și de cursă între navele echipate, pe de o parte, și între navele echipate și stațiile terestre, pe de altă parte. Stațiile AIS de la bordul navelor transmit, la intervale regulate, informații privind identitatea navei, poziția acesteia, precum și alte date. Primind aceste informații, stațiile AIS de la bord sau terestre care se află în raza de acoperire radio pot localiza, identifica și urmări în mod automat navele echipate cu AIS pe un ecran de afișare adecvat, de exemplu, un radar sau sisteme de afișare a hărților electronice precum sistemul de afișare a hărților electronice și de informații pentru navigația interioară (ECDIS interior), așa cum sunt definite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 909/2013 al Comisiei. AIS este conceput pentru a ameliora siguranța navigației în momentul folosirii lor de la navă la navă, supravegherea (VTS), urmărirea și reperarea navelor și asistența pentru atenuarea catastrofelor.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 909/2013 al Comisiei din 10 septembrie 2013 privind specificațiile tehnice pentru sistemul de afișare a hărților electronice și de informații pentru navigația interioară (sistemul ECDIS interior) menționat în Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 258, 28.9.2013, p. 1).

Stațiile mobile AIS cuprind următoarele tipuri:

stațiile mobile din clasa A care trebuie utilizate de către toate navele maritime cărora li se aplică dispozițiile din capitolul V din Convenția SOLAS;

stațiile mobile AIS interior care dispun de toate funcțiile clasei A la nivel de legătură de date VHF, care derivă în funcții suplimentare concepute spre a fi utilizate de nave de navigație interioară;

stațiile mobile din clasa B SO/CS cu funcții limitate care pot fi utilizate de către navele cărora nu li se aplică dispozițiile pentru stații mobile din clasa A sau AIS interior;

stațiile AIS terestre, inclusiv stațiile de bază AIS și repetoarele AIS.

Se pot distinge următoarele moduri de funcționare:

funcționarea de la navă la navă: toate navele echipate cu AIS pot primi informații statice și dinamice de la celelalte nave echipate cu AIS în aria de acoperire radio;

funcționarea de la navă la stația terestră: datele de la navele echipate cu AIS pot fi, de asemenea, primite de stațiile AIS terestre conectate la centrul RIS unde se poate genera o imagine a traficului (imagine tactică a traficului și/sau imagine strategică a traficului);

funcționarea de la stația terestră la navă: datele privind călătoriile și siguranța pot fi transmise de la stația terestră la navă.

Una dintre caracteristicile AIS este modul de funcționare autonomă, care utilizează accesul multiplu cu diviziune în timp autoorganizat (SOTDMA), fără a fi nevoie de o stație centrală de organizare. Protocolul radio este conceput astfel încât stațiile navelor să poată funcționa independent și autoorganizat, făcând schimb de parametri de acces la legătură. Timpul este divizat în cadre de câte un minut cu 2250 de poziții pe canal radio, care sunt sincronizate prin GNSS UTC. Fiecare participant își organizează accesul la canalul radio alegând poziții libere, analizând utilizarea viitoare a pozițiilor de către alte stații. Nu este necesară o inteligență centrală pentru a controla repartizarea pozițiilor.

În general, o stație mobilă AIS pentru navigația interioară are următoarele componente:

un emițător-receptor VHF (un emițător, doi receptori);

receptor GNSS;

un procesor de date.

AIS universal de la bordul navelor, așa cum este definit de către IMO, ITU și IEC și care este recomandat pentru utilizarea în cadrul navigației interioare, utilizează SOTDMA în banda mobilă maritimă VHF. AIS funcționează pe frecvențele VHF definite la nivel internațional AIS 1 (161,975 MHz) și AIS 2 (162,025 MHz) și poate trece și la alte frecvențe în banda mobilă maritimă VHF.

Pentru a corespunde cerințelor specifice ale navigației interioare, AIS trebuie dezvoltat în continuare, până la definirea așa-numitei specificații tehnice AIS interior, păstrând în același timp compatibilitatea cu AIS maritim.

Sistemele de urmărire și reperare a navelor din navigația interioară trebuie să fie compatibile cu stațiile mobile din clasa A ale AIS, așa cum este definit de către OMI. Prin urmare, mesajele AIS interior trebuie să poată transmite următoarele tipuri de informații:

informații statice, precum numărul oficial al navei, indicativul de apel al navei, numele navei, tipul navei;

informații dinamice, precum poziția navei cu indicații privind precizia și starea de integritate;

informații privind cursa, precum lungimea și lățimea convoiului, încărcătura periculoasă de la bord;

informații specifice navigației interioare, precum numărul de semnale albastre/lumini în conformitate cu ADN/ETA la ecluză/pod/terminal/frontieră.

Pentru navele care se deplasează, ritmul de actualizare a informațiilor dinamice trebuie să fie între 2 și 10 secunde. Pentru navele ancorate, se recomandă un ritm de actualizare de mai multe minute sau declanșarea unei actualizări în cazul în care informațiile se modifică.

Stația mobilă AIS interior nu înlocuiește, ci sprijină serviciile de navigație, precum radarele de reperare a țintei și VTS. Stația mobilă AIS interior oferă o contribuție suplimentară pentru informațiile de navigație: valoarea sa adăugată este de a furniza mijloace de supraveghere și urmărire a navelor echipate cu AIS interior. Precizia poziției derivată de la stația mobilă AIS interior care utilizează GNSS intern (necorectat) este de obicei mai mare de 10 metri. Când poziția este corectată utilizând DGNSS din serviciul de corecție diferențială a balizelor maritime, din mesajul AIS 17 sau din EGNOS (SBAS), precizia este de obicei sub 5 metri. Datorită caracteristicilor lor diferite, stația mobilă AIS interior și radarele se completează reciproc.

Cerințe

Cerințe generale

Stația mobilă AIS interior se bazează pe stația mobilă din clasa A AIS, în conformitate cu convenția SOLAS.

Stația mobilă AIS interior trebuie să prezinte principala funcționalitate a stațiilor mobile din clasa A AIS, ținând seama în același timp de cerințele specifice navigației interioare.

AIS interior trebuie să fie compatibil cu AIS maritim și permite un schimb direct de date între navele maritime și cele de navigație interioară care navighează în zone de trafic mixt.

Cerințele de la punctele 3.3 la 3.5 sunt cerințe complementare sau suplimentare pentru AIS interior, care diferă de cele ale stațiilor mobile din clasa A ale AIS.

Proiectarea stației mobile AIS interior ia în considerare Clarificările tehnice privind standardul referitor la urmărirea și reperarea navelor.

Setarea prestabilită a puterii de transmisie trebuie să fie de mare putere și să fie stabilită la putere redusă numai în cazul în care aceasta este indicată de către autoritatea competentă.

Conținutul informațiilor

În general, prin intermediul stației mobile AIS interior se transmit doar informații privind urmărirea și reperarea, precum și siguranța.

Conținutul de informații prevăzut la punctele 3.3.2.1-3.3.2.5 trebuie să fie pus în aplicare într-o manieră care să permită transmiterea de la o stație mobilă AIS interior fără a fi nevoie de o aplicație externă.

Mesajele AIS interior trebuie să conțină următoarele informații (elementele marcate cu * se tratează diferit, la fel ca în cazul navelor maritime):

Informații statice referitoare la nave

Informațiile statice referitoare la navele de navigație interioară includ aceiași parametri și aceeași structură ca în cazul stațiilor mobile din clasa A AIS, în măsura în care acest lucru este posibil. Orice conversie de la parametri de navigație interioară la parametri de navigație maritimă se face automat, în măsura în care este fezabil. Câmpurile de parametri neutilizați trebuie să fie definite ca indisponibile.

Se adaugă informațiile statice referitoare la nave specifice navigației interioare.

Informațiile statice referitoare la nave sunt transmise independent de către navă sau la cerere.

Informații dinamice referitoare la nave

Informațiile dinamice referitoare la navele de navigație interioară includ aceiași parametri și aceeași structură ca în cazul stațiilor mobile din clasa A AIS, în măsura în care acest lucru este posibil. Câmpurile de parametri neutilizați trebuie să fie definite ca indisponibile.

Se adaugă informațiile dinamice referitoare la navele specifice navigației interioare.

Informațiile dinamice referitoare la nave sunt transmise independent de către navă sau la cerere.

Informații pentru nave privind cursa

Informațiile privind cursa pentru navele de navigație interioară trebuie să aibă aceiași parametri și aceeași structură ca în cazul stațiilor mobile din clasa A ale AIS, în măsura în care acest lucru este posibil. Câmpurile de parametri neutilizați trebuie să fie definite ca indisponibile.

Se adaugă informațiile referitoare la navele specifice navigației interioare.

Informațiile referitoare la nave specifice cursei sunt transmise independent de către navă sau la cerere.

Numărul persoanelor la bord

Informația privind numărul de persoane la bord este transmisă ca mesaj transmis sau ca mesaj adresat de la navă la mal la cerere sau în cazul unui eveniment special.

Mesaje privind siguranța

Mesajele privind siguranța (mesaje text) sunt transmise atunci când este necesar ca mesaje difuzate sau adresate.

Frecvența rapoartelor de transmitere a informațiilor

Diferitele tipuri de informații ale mesajelor AIS interior trebuie transmise la intervale de raportare diferite.

Frecvența rapoartelor de transmitere a informațiilor dinamice poate trece din modul independent în modul alocat pentru navele care se deplasează pe căile navigabile interioare. Frecvența rapoartelor poate fi crescută cu până la 2 secunde în modul alocat. Comportamentul de raportare trebuie să poată fi comutat de la o stație de bază AIS (prin Mesajul 23 AIS pentru alocare de grup sau Mesajul 16 pentru alocare individuală) și prin comenzi de la sisteme externe la bordul navelor, prin interfața IEC 61162 definită în anexa B.

Pentru informații statice și legate de cursă, frecvența rapoartelor este de 6 minute, la cerere, sau dacă informațiile sunt modificate.

Se aplică următoarele frecvențe de raportare:

Platformă tehnică

Platforma pentru stația mobilă AIS interior este stația mobilă din clasa A a AIS.

Soluția tehnică a stației mobile AIS interior se bazează pe aceleași standarde tehnice ca stațiile mobile din clasa A ale AIS (Recomandarea ITU-R M.1371 și standardul internațional IEC 61993-2).

Compatibilitatea cu stațiile mobile din clasa A ale AIS

Stațiile mobile AIS interior trebuie să fie conforme cu stațiile mobile din clasa A ale AIS și să fie capabile să recepționeze și să proceseze toate mesajele AIS (în conformitate cu Recomandarea ITU-R M.1371 și clarificările tehnice privind Recomandarea ITU-R M.1371 elaborate de Asociația internațională a autorităților din domeniul dispozitivelor de asistență în navigație și al semnalizării maritime (International Association of aids to navigation and Lighthouse Authorities, IALA) și, în plus, mesajele definite la punctul 3.4.

Identificator unic

Pentru a garanta compatibilitatea cu navele maritime, identificatorul de serviciu maritim mobil (MMSI) trebuie să fie utilizat ca identificator unic de stație (identificator de echipament radio) pentru stațiile mobile AIS interior.

Cerințe de aplicație

Informațiile de la punctul 3.3.2 trebuie introduse, stocate și afișate direct în stația mobilă AIS interior.

Stația mobilă AIS interior trebuie să aibă capacitatea de a stoca în egală măsură datele statice specifice navigației interioare în memoria internă pentru a păstra informațiile în momentul în care unitatea nu are alimentare electrică.

Conversiile de date necesare pentru afișarea cu tastatură minimă (Minimum Keyboard Display, MKD) al conținutului informațiilor AIS interior (de exemplu noduri în km/h) sau introducerea și afișarea în MKD a informațiilor referitoare la tipurile de nave de navigație interioară trebuie gestionate în stația mobilă AIS interior.

Mesajele specifice de aplicație (ASM) trebuie introduse/afișate de o aplicație externă cu exceptarea AIS ASM DAC = 200 FI = 10 (date statice referitoare la cursă și nave de navigație interioară) și DAC = 200 FI = 55 (numărul de persoane la bord în navigația interioară) care sunt puse în aplicare direct în stația mobilă AIS interior.

Pentru a programa datele specifice navigației interioare în transponderul AIS, frazele de interfață digitală sunt definite în anexa B.

Stația mobilă AIS interior trebuie să asigure cel puțin o interfață externă pentru introducerea corecției DGNSS și a informațiilor privind integritatea, conform dispozițiilor Comisiei radio-tehnice pentru servicii maritime Comitetul special 104 privind DGNSS.

Omologare de tip

Stația mobilă AIS interior trebuie să primească omologarea de tip în conformitate cu aceste specificații tehnice.

Modificări ale protocolului pentru stația mobilă AIS interior

Ca urmare a evoluției Recomandării ITU-R M.1371, o serie de parametri permit utilizarea noilor coduri de stare. Acest lucru nu afectează funcționarea AIS, însă poate conduce la afișarea codurilor de stare nerecunoscute în echipamente bazate pe revizuiri anterioare ale standardului.

Tabelul 3.2 Raport privind poziția

Informații statice referitoare la navă și informații privind cursa (Mesajul 5)

Figura 3.1

Punct de referință pentru poziția raportată și dimensiune generală a navei/convoiului

Comanda de atribuire de grup (Mesajul 23)

Stațiile mobile AIS interior trebuie să fie adresate pentru atribuirea de grup prin Mesajul 23, folosind tipul de stație 6 = căi navigabile interioare.

Mesaje AIS interior

Mesaje AIS interior suplimentare

Pentru a respecta necesitățile de informare, sunt definite mesaje AIS interior specifice. Pe lângă conținutul de informații care trebuie să fie implementat direct în stația AIS interior, stația mobilă AIS interior poate transmite informații suplimentare prin mesaje specifice de aplicație (ASM). Acest conținut de informații este, în mod normal, gestionat de o aplicație externă, cum ar fi ECDIS interior.

Utilizarea ASM AIS interior este în responsabilitatea comisiei fluviale sau a autorităților competente.

Identificator de aplicație pentru mesajele specifice de aplicație ale AIS interior

Mesajele specifice de aplicație includ cadrul privind stațiile mobile din clasa A ale AIS conform Recomandării ITU-R M.1371 (identificatorul de mesaj, indicatorul de repetiție, identificatorul de sursă, identificatorul de destinație), identificatorul de aplicație (AI = DAC + FI) și conținutul datelor (lungime variabilă până la un maxim dat).

Identificatorul de aplicație 16 biți (AI = DAC + FI) include următoarele elemente:

un cod zonă desemnat de 10 biți (DAC): internațional (DAC = 1) sau regional (DAC > 1);

un identificator de funcție de 6 biți (FI) – capacitate de 64 de mesaje specifice de aplicație unică.

Pentru mesajele specifice de aplicație ale AIS interior, armonizate la nivel european, se utilizează DAC 200.

În plus, DAC național (regional) poate fi utilizat în ASM local, de exemplu, piloți de încercare. Cu toate acestea, se recomandă insistent să se evite utilizarea ASM regional.

Conținutul informațiilor prin mesaje specifice de aplicație

AIS ASM DAC = 200 FI = 10 interior (date statice referitoare la cursă și nave de navigație interioară) și DAC = 200 FI = 55 (numărul de persoane la bord în navigația interioară) care sunt implementate direct în stația mobilă AIS interior (a se vedea punctele 3.5.3.1 și 3.5.3.2).

Date statice referitoare la cursă și nave de navigație interioară (Mesajul FI 10 specific navigației interioare)

Acest mesaj este utilizat doar de navele de navigație interioară, pentru a difuza informații statice și informații privind nava, în plus față de mesajul 5. Mesajul se expediază cu mesajul binar 8 cât mai curând posibil (din punctul de vedere al AIS) după mesajul 5.

Numărul persoanelor la bord (mesaj FI 55 specific navigației interioare)

Acest mesaj este expediat doar de către navele de navigație interioară pentru a informa cu privire la numărul de persoane (pasageri, membri ai echipajului, personalul de la bordul navei) la bord. Mesajul este expediat cu mesajul binar 6, de preferință în cazul unui eveniment special sau la cerere folosind mesajul 2 binar funcțional al identificatorului internațional de aplicație.

ALTE STAȚII MOBILE AIS PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE

Introducere

Navele care nu sunt obligate să utilizeze stații mobile AIS interior pot utiliza alte stații mobile AIS. Se pot utiliza următoarele stații mobile:

stație mobilă din clasa A a AIS în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) și articolul 35 alineatul (3) din Directiva 2014/90/UE a Comisiei;

Directiva 2014/90/UE a Comisiei din 23 iulie 2014 privind echipamentele maritime și de abrogare a Directivei 96/98/CE a Consiliului (JO L 257, 28.8.2014, p. 146).

stație mobilă din clasa B a AIS în conformitate cu punctul 4.2.

Decizia de a utiliza astfel de stații pe căile navigabile interioare revine autorității competente responsabile pentru navigație în zona respectivă.

În cazul utilizării facultative a unor astfel de stații, comandantul de navă păstrează constant actualizate datele AIS introduse manual. Este interzisă transmiterea de date incorecte prin AIS.

Cerințe generale pentru stațiile mobile din clasa B ale AIS pe căile navigabile interioare

Clasa B a AIS are funcționalități restrânse în comparație cu stațiile mobile AIS interior. Mesajele trimise de o stație mobilă din clasa B a AIS sunt transmise cu o prioritate mai mică în comparație cu stațiile mobile AIS interior.”

Pe lângă cerințele care rezultă din alte acte juridice ale Uniunii, în special Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului și Decizia 2005/53/CE a Comisiei, stațiile mobile din clasa B ale AIS instalate pe navele care navighează pe căile navigabile interioare ale Uniunii trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în:

Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene și echipamentele terminale de telecomunicații și recunoașterea reciprocă a conformității acestora (JO L 91, 7.4.1999, p. 10).

Decizia 2005/53/CE a Comisiei din 25 ianuarie 2005 privind aplicarea articolului 3 alineatul (3) litera (e) din Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind echipamentele hertziene propuse să facă parte din Sistemul automatic de identificare (Automatic Identification System – AIS) (JO L 22, 26.1.2005, p. 14).

Recomandarea ITU-R M. 1371;

Standardul internațional IEC 62287 (inclusiv managementul canalelor DSC).

Este responsabilitatea autorității competente responsabile cu navigația din această zonă să verifice conformitatea stațiilor mobile din clasa B ale AIS cu standardele și cerințele enumerate la al doilea subparagraf, înainte de a emite o licență de stație de navă, atribuind un identificator de serviciu maritim mobil (MMSI), de exemplu prin omologarea stațiilor mobile din clasa B ale AIS relevante.

MATERIALE AUXILIARE PENTRU NAVIGAȚIE PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE

Introducere

Asistența de navigație (cunoscută și sub numele de materiale auxiliare pentru navigație sau AtoN) reprezintă un marker care oferă asistență pe durata navigației. Astfel de materiale auxiliare includ marcajele pentru faruri, balize, semnale de ceață și balize de zi. În tabelul 5.2 este inclusă o listă de tipuri de AtoN.

Tehnologia AIS oferă posibilitatea de a transfera dinamic informații referitoare la AtoN.

Pentru utilizarea în navigația interioară, raportul AtoN AIS maritim (Mesajul 21) trebuie extins pentru a reflecta caracteristicile specifice ale sistemului de balizare pentru navigație interioară.

Pentru navigația interioară, raportul AtoN AIS maritim se bazează pe sistemul de balizare IALA. Pentru navigația interioară, raportul AtoN AIS trebuie să reflecte sistemul AtoN european de navigație interioară descris în secțiunea 5.

Raportul AtoN AIS transferă poziția și semnificația AtoN, dar și informațiile care indică dacă o baliză se află în poziția necesară (în poziție) sau nu (în afara poziției).

Utilizarea Mesajului 21: Raportul privind materialele auxiliare pentru navigație

Pentru utilizarea pe căile navigabile interioare, se utilizează raportul AtoN AIS (Mesajul 21) așa cum este definit în Recomandarea ITU-R M.1371. Tipurile suplimentare de AtoN european de navigație interioară sunt codificate utilizând biții stare AtoN.

Figura 5-1

Punct de referință pentru poziția raportată a unui AtoN maritim sau dimensiunea unui AtoN

Dacă tipul de AtoN care trebuie să fie transmis este inclus în tipurile IALA de AtoN existente (conform cu tabelul 5.2), nu sunt necesare modificări.

Extensia mesajului 21 cu tipul AtoN interior specific

Câmpul parametrului stare AtoN este folosit pentru extensia mesajului 21 cu tipul AtoN interior specific.

Câmpul parametrului stare AtoN este organizat în opt pagini, din care pagina ID 0 este 0 = implicit, pagina ID 1-3 este pentru uz regional și pagina ID 4-7 este pentru uz internațional. Primii trei biți ai stării AtoN definesc ID-ul paginii, restul de 5 biți conțin informații despre pagină.

Regiunea, în care se aplică pagina ID 1-3, este definită de cifrele de identificare maritimă din MMSI al stației AtoN AIS care transmite. Astfel, codarea celor 5 biți de informație din câmpul de stare AtoN este aplicabilă numai în această regiune specifică.

În ceea ce privește căile navigabile interioare ale Uniunii, pagina ID 1 a câmpului de stare AtoN conține lista de tipuri AtoN interior specific utilizate.

Pentru a seta un tip AtoN specific navigației interioare, în mesajul 21 trebuie făcuți doi pași. În primul rând, parametrul Tipul materialelor auxiliare pentru navigație din mesajul 21 trebuie să fie setat la 0 = Implicit, tipul AtoN nu este specificat. În al doilea rând, parametrul stare AIS trebuie să fie setat la pagina ID 1 și codul corespunzător al tipului AtoN specific interior, după cum urmează:

Mesajul 21 – stare AtoN:

Sistem de identificare automată

Sistem de identificare automată (AIS) înseamnă un sistem de comunicare și identificare automată destinat să amelioreze siguranța navigației prin facilitarea operării eficiente a serviciilor de dirijare a traficului (VTS), a raportării navale, precum și a operațiunilor de la navă la navă și a celor de la navă la stația terestră.

AIS interior înseamnă un AIS destinat navigației interioare și interoperabil cu AIS (maritim); interoperabilitatea devine posibilă din punct de vedere tehnic datorită modificărilor și extinderilor AIS (maritim).

Urmărire și reperare înseamnă procesul de monitorizare și înregistrare a poziției anterioare și prezente a încărcăturii unei nave, pe măsură ce trece pe la diferiți manipulatori în drumul său spre destinație, printr-o rețea. Urmărirea se referă la identificarea locurilor prin care a trecut produsul, în timp ce reperarea se referă la locurile către care se îndreaptă acesta.

Reperare înseamnă traseul urmat sau care trebuie să fie urmat între o poziție și alta.

Servicii

Servicii de informații fluviale (RIS) înseamnă serviciile furnizate în conformitate cu articolul 3 alineatul (a) din Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Managementul traficului naval (VTM) înseamnă cadrul funcțional al măsurilor și serviciilor armonizate destinate a spori siguranța, securitatea și eficiența transportului, precum și protecția mediului marin în toate apele navigabile.

Servicii de dirijare a traficului (VTS) interior înseamnă servicii în sensul punctului 2.5 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 414/2007 al Comisiei.

Informații de navigație înseamnă informațiile furnizate comandantului de navă aflat la bord, pentru a facilita luarea de decizii la bord.

Informații tactice privind traficul înseamnă informațiile care afectează deciziile imediate privind navigația în situații reale de trafic și în mediul geografic apropiat. Informațiile tactice privind traficul sunt utilizate pentru a genera o imagine tactică a traficului.

Informații strategice privind traficul înseamnă informațiile care afectează deciziile pe termen mediu și lung ale utilizatorilor RIS. Informațiile strategice privind traficul sunt utilizate pentru a genera o imagine strategică a traficului.

Urmărirea și reperarea navelor înseamnă o funcție în sensul punctului 2.12 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 414/2007.

Identitate în cadrul serviciului maritim mobil (MMSI) înseamnă o serie de nouă cifre transmise prin radio pentru identificarea unică a navei, a stațiilor, a stațiilor de coastă și a apelurilor de grup.

Raportare electronică internațională (ERI) înseamnă orientările și specificațiile tehnice stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2005/44/CE.

Sistem de afișare a hărților electronice și de informații pentru navigația interioară (ECDIS interior) înseamnă orientările și specificațiile tehnice stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/44/CE.

Comandant de navă înseamnă persoana de la bordul navei care se află la comandă și are autoritatea de a lua toate deciziile care țin de navigație și de managementul navei. Termenii comandant de navă, comandant de ambarcațiune și comandant sunt considerați echivalenți.

Timonier (timonier de navigație) înseamnă persoana care navighează nava conform instrucțiunilor planului de cursă al comandantului de navă.

Autoritate competentă pentru RIS înseamnă autoritatea desemnată de statul membru în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2005/44/CE.

Operator RIS înseamnă persoana care îndeplinește una sau mai multe sarcini asociate cu furnizarea serviciilor RIS.

Utilizatori RIS înseamnă toate grupurile de utilizatori definite la articolul 3 litera (g) din Directiva 2005/44/CE.

Sistem de identificare automată (AIS) înseamnă un sistem de comunicare și identificare automată destinat să amelioreze siguranța navigației prin facilitarea operării eficiente a serviciilor de dirijare a traficului (VTS), a raportării navale, precum și a operațiunilor de la navă la navă și a celor de la navă la stația terestră.

AIS interior înseamnă un AIS destinat navigației interioare și interoperabil cu AIS (maritim); interoperabilitatea devine posibilă din punct de vedere tehnic datorită modificărilor și extinderilor AIS (maritim).

Urmărire și reperare înseamnă procesul de monitorizare și înregistrare a poziției anterioare și prezente a încărcăturii unei nave, pe măsură ce trece pe la diferiți manipulatori în drumul său spre destinație, printr-o rețea. Urmărirea se referă la identificarea locurilor prin care a trecut produsul, în timp ce reperarea se referă la locurile către care se îndreaptă acesta.

Reperare înseamnă traseul urmat sau care trebuie să fie urmat între o poziție și alta.

Servicii de informații fluviale (RIS) înseamnă serviciile furnizate în conformitate cu articolul 3 alineatul (a) din Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Managementul traficului naval (VTM) înseamnă cadrul funcțional al măsurilor și serviciilor armonizate destinate a spori siguranța, securitatea și eficiența transportului, precum și protecția mediului marin în toate apele navigabile.

Servicii de dirijare a traficului (VTS) interior înseamnă servicii în sensul punctului 2.5 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 414/2007 al Comisiei.

Informații de navigație înseamnă informațiile furnizate comandantului de navă aflat la bord, pentru a facilita luarea de decizii la bord.

Informații tactice privind traficul înseamnă informațiile care afectează deciziile imediate privind navigația în situații reale de trafic și în mediul geografic apropiat. Informațiile tactice privind traficul sunt utilizate pentru a genera o imagine tactică a traficului.

Informații strategice privind traficul înseamnă informațiile care afectează deciziile pe termen mediu și lung ale utilizatorilor RIS. Informațiile strategice privind traficul sunt utilizate pentru a genera o imagine strategică a traficului.

Urmărirea și reperarea navelor înseamnă o funcție în sensul punctului 2.12 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 414/2007.

Identitate în cadrul serviciului maritim mobil (MMSI) înseamnă o serie de nouă cifre transmise prin radio pentru identificarea unică a navei, a stațiilor, a stațiilor de coastă și a apelurilor de grup.

Raportare electronică internațională (ERI) înseamnă orientările și specificațiile tehnice stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2005/44/CE.

Sistem de afișare a hărților electronice și de informații pentru navigația interioară (ECDIS interior) înseamnă orientările și specificațiile tehnice stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/44/CE.

Comandant de navă înseamnă persoana de la bordul navei care se află la comandă și are autoritatea de a lua toate deciziile care țin de navigație și de managementul navei. Termenii comandant de navă, comandant de ambarcațiune și comandant sunt considerați echivalenți.

Timonier (timonier de navigație) înseamnă persoana care navighează nava conform instrucțiunilor planului de cursă al comandantului de navă.

Autoritate competentă pentru RIS înseamnă autoritatea desemnată de statul membru în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2005/44/CE.

Operator RIS înseamnă persoana care îndeplinește una sau mai multe sarcini asociate cu furnizarea serviciilor RIS.

Utilizatori RIS înseamnă toate grupurile de utilizatori definite la articolul 3 litera (g) din Directiva 2005/44/CE.

Navigație;

Informații privind traficul;

Managementul traficului;

Atenuarea catastrofelor;

Managementul transportului;

Asigurarea respectării legislației;

Redevențe de cale navigabilă și taxe de infrastructură portuară;

Servicii de informare privind șenalele navigabile;

Statistici.

Identificatorul unic al navei: număr european unic de identificare a navei (ENI)/numărul Organizației Maritime Internaționale (număr OMI);

Denumirea navei;

Indicativul de apel al navei;

Starea de navigare;

Tipul de navă sau de convoi;

Dimensiunile navei sau ale convoiului;

Pescaj;

Indicator de mărfuri periculoase (numărul de semnale albastre în conformitate cu ADN);

Starea de încărcare (încărcată/descărcată);

Destinație;

Ora de sosire estimată (Estimated Time of Arrival, ETA) la destinație;

Numărul de persoane la bord;

Poziție (+ informație calitativă);

Viteză (+ informație calitativă);

Drumul deasupra fundului (COG) (+ informație calitativă);

Direcția de deplasare a navei (HDG) (+ informație calitativă);

Viteza unghiulară de virare (ROT);

Informații de semnal albastru;

Marca temporală de fixare a poziției.

navigare pe termen mediu;

navigare pe termen scurt;

navigare pe termen foarte scurt.

servicii de dirijare a traficului;

planificarea și operarea ecluzelor;

planificarea și operarea podurilor.

un serviciu de informare;

un serviciu de asistență în navigație;

un serviciu de organizare a traficului.

planificarea cursei;

logistica transportului;

managementul porturilor și al terminalelor;

managementul încărcăturilor și al flotelor.

un sistem introdus de OMI pentru a sprijini siguranța maritimă a navigației; o cerință obligatorie de transport pentru toate navele conform capitolului V din convenția SOLAS;

un sistem care funcționează atât în modul direct de la navă la navă, cât și în modul de la navă la stația terestră și de la stația terestră la navă;

un sistem de siguranță care satisface criterii stricte în materie de disponibilitate, continuitate și fiabilitate;

un sistem în timp real datorită schimbului direct de date de la navă la navă;

un sistem care funcționează independent și autoorganizat fără o stație centrală. Acesta nu necesită o inteligență centrală de control;

fondat pe standardele și procedurile internaționale în conformitate cu capitolul V din Convenția SOLAS;

un sistem omologat în vederea ameliorării siguranței navigației în urma unei proceduri de certificare;

interoperabil global.

stațiile mobile din clasa A care trebuie utilizate de către toate navele maritime cărora li se aplică dispozițiile din capitolul V din Convenția SOLAS;

stațiile mobile AIS interior care dispun de toate funcțiile clasei A la nivel de legătură de date VHF, care derivă în funcții suplimentare concepute spre a fi utilizate de nave de navigație interioară;

stațiile mobile din clasa B SO/CS cu funcții limitate care pot fi utilizate de către navele cărora nu li se aplică dispozițiile pentru stații mobile din clasa A sau AIS interior;

stațiile AIS terestre, inclusiv stațiile de bază AIS și repetoarele AIS.

funcționarea de la navă la navă: toate navele echipate cu AIS pot primi informații statice și dinamice de la celelalte nave echipate cu AIS în aria de acoperire radio;

funcționarea de la navă la stația terestră: datele de la navele echipate cu AIS pot fi, de asemenea, primite de stațiile AIS terestre conectate la centrul RIS unde se poate genera o imagine a traficului (imagine tactică a traficului și/sau imagine strategică a traficului);

funcționarea de la stația terestră la navă: datele privind călătoriile și siguranța pot fi transmise de la stația terestră la navă.

un emițător-receptor VHF (un emițător, doi receptori);

receptor GNSS;

un procesor de date.

informații statice, precum numărul oficial al navei, indicativul de apel al navei, numele navei, tipul navei;

informații dinamice, precum poziția navei cu indicații privind precizia și starea de integritate;

informații privind cursa, precum lungimea și lățimea convoiului, încărcătura periculoasă de la bord;

informații specifice navigației interioare, precum numărul de semnale albastre/lumini în conformitate cu ADN/ETA la ecluză/pod/terminal/frontieră.

un cod zonă desemnat de 10 biți (DAC): internațional (DAC = 1) sau regional (DAC > 1);

un identificator de funcție de 6 biți (FI) – capacitate de 64 de mesaje specifice de aplicație unică.

stație mobilă din clasa A a AIS în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) și articolul 35 alineatul (3) din Directiva 2014/90/UE a Comisiei;

stație mobilă din clasa B a AIS în conformitate cu punctul 4.2.

Recomandarea ITU-R M. 1371;

Standardul internațional IEC 62287 (inclusiv managementul canalelor DSC).

Tabelul 1

Tabelul 2.1Imagine de ansamblu a necesităților de informare

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 3.1Frecvența de actualizare a informațiilor dinamice referitoare la nave

Tabelul 3.2Raport privind poziția

Tabelul 3.3Raport de date statice și dinamice referitoare la nave

Tabelul 12

Tabelul 3.4Raport de date referitoare la navele de navigație interioară

Tabelul 3.5Raportul privind persoanele la bord

Tabelul 5.1Raportul AtoN AIS

Tabelul 16

Tabelul 5.2Tipuri de materiale auxiliare pentru navigație

Tabelul 18

Apendicele A

ABREVIERI

Tabelul 1

Apendicele B

FRAZE DE INTERFAȚĂ DIGITALĂ PENTRU AIS INTERIOR

Fraze de intrare

Interfața serială numerică a AIS se bazează pe frazele existente ale IEC 61162. Frazele de interfață numerică sunt descrise în detaliu în standardul IEC 61162.

În plus, pentru stația mobilă AIS interior, sunt definite următoarele fraze de interfață digitală.

Informații statice specifice navigației interioare

Această frază este utilizată pentru a modifica setările care nu sunt incluse în SSD și VSD.

$PIWWSSD,cccccccc,xxxx,x.x,x.x,x,x,x,x.x,x.x,x.x,x.x*hh<CR><LF>

câmpul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Informații privind cursa specifice navigației interioare

Această frază este utilizată pentru a introduce informații privind cursa specifice navigației interioare într-o stație mobilă AIS interior. Pentru a configura informațiile privind cursa specifice navigației interioare, se utilizează fraza $PIWWIVD cu următorul conținut:

$PIWWIVD,x,x,x,x.x,x.x,x,xxx,xxxx,xxx,x.x,x.x,x.x,x.x*hh<CR><LF>

câmpul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

În cazul câmpurilor nule, nu se modifică setarea de configurare corespunzătoare.

Tabelul 1

Tabelul 2

Apendicele C

TIPURI DE NAVE DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ ȘI CONVOAIE

Acest tabel de corespondență se bazează pe un extras din Codurile pentru tipuri de mijloace de transport în conformitate cu Recomandarea CEE-ONU 28 și cu tipurile de nave maritime definite în Recomandarea ITU-R M.1371 Caracteristici tehnice pentru un sistem universal automat de identificare la bord care utilizează accesul multiplu cu diviziune în timp în banda mobilă maritimă VHF.

Tabelul 1