Directiva (UE) 2019/1160 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivelor 2009/65/CE și 2011/61/UE în ceea ce privește distribuția transfrontalieră a organismelor de plasament colectiv (Text cu relevanță pentru SEE.)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 53 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

Obiectivele comune ale Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului și ale Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului includ asigurarea unor condiții de concurență echitabile între organismele de plasament colectiv și eliminarea restricțiilor din calea liberei circulații a unităților și a acțiunilor organismelor de plasament colectiv în Uniune, asigurând în același timp o protecție mai uniformă a investitorilor. Deși aceste obiective au fost în mare parte realizate, anumite bariere îi împiedică în continuare pe administratorii de fonduri să beneficieze pe deplin de avantajele pieței interne.

Prezenta directivă este completată de Regulamentul (UE) 2019/1156 al Parlamentului European și al Consiliului. Regulamentul respectiv prevede norme și proceduri suplimentare privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM-uri) și administratorii de fonduri de investiții alternative (AFIA). Împreună, regulamentul respectiv și prezenta directivă ar trebui să coordoneze mai strâns condițiile aplicabile administratorilor de fonduri care își desfășoară activitatea pe piața internă și să faciliteze distribuția transfrontalieră a fondurilor pe care le gestionează.

Este necesar să se elimine lacunele de reglementare și să se alinieze procedura de notificare a autorităților competente cu privire la modificările privind OPCVM-urile la procedura de notificare prevăzută în Directiva 2011/61/UE.

Regulamentul (UE) 2019/1156 consolidează și mai mult principiile aplicabile informațiilor publicitare reglementate de Directiva 2009/65/CE și extinde aplicarea acestor principii la AFIA, ceea ce are ca rezultat un standard ridicat de protecție a investitorilor, indiferent de tipul acestora. Dispozițiile corespunzătoare ale Directivei 2009/65/CE referitoare la informațiile publicitare și la accesibilitatea actelor cu putere de lege și a reglementărilor naționale relevante pentru regimul de comercializare a unităților OPCVM-urilor nu mai sunt necesare și, prin urmare, ar trebui eliminate.

Dispozițiile Directivei 2009/65/CE care prevăd obligația OPCVM-urilor de a pune la dispoziția investitorilor structuri, astfel cum au fost puse în aplicare de anumite sisteme juridice naționale, s-au dovedit a fi împovărătoare. În plus, structurile locale sunt rareori utilizate de investitori în modul preconizat în directiva respectivă. Metoda preferată de contact a devenit interacțiunea directă între investitori și administratorii fondului, fie pe cale electronică, fie prin telefon, în timp ce plățile și răscumpărările sunt executate prin intermediul altor canale. Deși aceste structuri locale sunt folosite în prezent în scopuri administrative, cum ar fi recuperarea transfrontalieră a taxelor regulamentare, astfel de chestiuni ar trebui să fie abordate prin intermediul altor mijloace, inclusiv al cooperării între autoritățile competente. Prin urmare, ar trebui stabilite norme care să modernizeze și să precizeze cerințele privind punerea la dispoziția investitorilor de retail a unor structuri, iar statele membre nu ar trebui să impună obligația unei prezențe fizice locale pentru punerea la dispoziție a unor astfel de structuri. În orice caz, aceste norme ar trebui să asigure faptul că investitorii au acces la informațiile la care au dreptul.

Pentru a asigura tratamentul consecvent al investitorilor de retail, este necesar ca cerințele referitoare la structuri să se aplice și AFIA, în cazul în care statele membre le permit acestora să comercializeze pe teritoriul lor unități sau acțiuni ale fondurilor de investiții alternative (FIA) către investitori de retail.

Absența unor condiții clare și uniforme privind încetarea comercializării unităților sau acțiunilor unui OPCVM sau ale unui FIA într-un stat membru gazdă generează insecuritate economică și juridică pentru administratorii de fonduri. Prin urmare, Directivele 2009/65/CE și 2011/61/UE ar trebui să stabilească condiții clare în care ar putea avea loc retragerea notificării acordurilor de comercializare în ceea ce privește o parte a unităților sau a acțiunilor sale sau toate unitățile și acțiunile sale. Aceste condiții ar trebui să echilibreze, pe de o parte, capacitatea organismelor de plasament colectiv sau a administratorilor acestora de a pune capăt acordurilor încheiate pentru comercializarea acțiunilor sau unităților lor atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute și, pe de altă parte, interesele investitorilor în astfel de organisme.

Posibilitatea de a înceta comercializarea titlurilor de participare ale OPCVM-urilor sau a acțiunilor sau unităților FIA într-un anumit stat membru nu ar trebui să-i afecteze pe investitori, nici să diminueze garanțiile de care aceștia beneficiază în temeiul Directivei 2009/65/CE sau al Directivei 2011/61/UE, în special în ceea ce privește dreptul lor de a primi informații exacte referitoare la activitățile pe care aceste fonduri continuă să le desfășoare.

Există cazuri în care un AFIA care dorește să testeze interesul investitorilor pentru o anumită idee de investiții sau strategie de investiții se confruntă, în cadrul diferitelor sisteme juridice naționale, cu tratamente divergente ale activităților de precomercializare. Definiția precomercializării și condițiile în care este permisă variază considerabil între statele membre în care este permisă, în timp ce în alte state membre nu există conceptul de precomercializare. Pentru a remedia aceste divergențe, ar trebui să se stabilească o definiție armonizată a precomercializării și să se prevadă condițiile în care un AFIA din UE poate desfășura activități de precomercializare.

Pentru ca precomercializarea să fie recunoscută ca atare în temeiul Directivei 2011/61/UE, aceasta ar trebui să fie adresată potențialilor investitori profesioniști și să se refere la o idee sau la o strategie de investiții pentru a testa interesul lor față de un FIA sau un compartiment care nu este încă stabilit sau care este stabilit, dar în legătură cu care nu s-a emis încă notificarea privind comercializarea în conformitate cu directiva respectivă. În consecință, pe durata precomercializării, nu ar trebui să fie posibil ca investitorii să subscrie unități sau acțiuni ale unui FIA, iar distribuirea de formulare de subscriere sau de documente similare potențialilor investitori profesioniști, fie sub formă de proiect, fie în formă finală, nu ar trebui să fie permisă. AFIA din UE ar trebui să se asigure că investitorii nu achiziționează unități sau acțiuni ale unui FIA prin activități de precomercializare și că investitorii contactați în cadrul precomercializării pot achiziționa numai unități sau acțiuni ale respectivului FIA prin comercializarea permisă în temeiul Directivei 2011/61/UE.Orice subscriere efectuată de către investitori profesioniști, în termen de 18 luni de la data la care AFIA din UE a început precomercializarea, de unități sau acțiuni ale unui FIA menționat în informațiile furnizate în contextul precomercializării sau ale unui FIA stabilit în urma precomercializării ar trebui să se considere a fi rezultatul comercializării și ar trebui să intre sub incidența procedurilor de notificare aplicabile prevăzute în Directiva 2011/61/UE. Pentru a se asigura că autoritățile naționale competente își pot exercita controlul asupra precomercializării în statul lor membru, un AFIA din UE ar trebui să trimită autorităților competente din statul său membru de origine, în termen de două săptămâni după ce a început precomercializarea, o scrisoare neoficială, pe hârtie sau în format electronic, indicând, printre altele, statele membre în care efectuează sau a efectuat precomercializarea, perioadele în cursul cărora are loc sau a avut loc precomercializarea și inclusiv, după caz, o listă a FIA și a compartimentelor FIA ale sale care fac sau au făcut obiectul precomercializării. Autoritățile competente din statul membru de origine al AFIA din UE ar trebui să informeze de îndată autoritățile competente din statele membre în care AFIA din UE efectuează sau a efectuat o precomercializare a acestora.

AFIA din UE ar trebui să se asigure că precomercializarea lor este documentată în mod corespunzător.

Actele cu putere de lege și actele administrative naționale necesare pentru a asigura respectarea Directivei 2011/61/UE și, în special, a normelor armonizate privind precomercializarea nu ar trebui să dezavantajeze AFIA din UE față de AFIA din afara UE. Acest lucru se referă atât la situația actuală în care AFIA din afara UE nu au drepturi de pașaport, cât și la o situație în care devin aplicabile dispozițiile privind pașapoartele din Directiva 2011/61/UE.

Pentru a se asigura securitatea juridică, este necesar să se sincronizeze datele de aplicare ale actelor cu putere de lege și ale actelor administrative naționale de punere în aplicare a prezentei directive și a Regulamentului (UE) 2019/1156 în ceea ce privește dispozițiile relevante în materie de informații publicitare și precomercializare.

În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative, statele membre s-au angajat ca, în cazurile justificate, la notificarea măsurilor de transpunere să transmită, de asemenea, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente,

Directiva 2009/65/CE se modifică după cum urmează:

La articolul 17 alineatul (8), se adaugă următoarele paragrafe:

Articolul 77 se elimină.

La articolul 91, alineatul (3) se elimină.

Articolul 92 se înlocuiește cu următorul text:

procesarea ordinelor de subscriere, de răscumpărare și de rambursare și efectuarea altor plăți către deținătorii de unități referitoare la unitățile OPCVM-ului, în conformitate cu condițiile stabilite în documentele necesare în temeiul capitolului IX;

furnizarea de informații investitorilor cu privire la modalitatea de efectuare a ordinelor menționate la litera (a) și cu privire la modalitățile de plată a veniturilor din răscumpărare și din rambursare;

facilitarea tratării informațiilor și a accesului la procedurile și modalitățile menționate la articolul 15 referitoare la exercitarea de către investitori a drepturilor pe care le dobândesc în urma investițiilor lor în OPCVM în statul membru unde sunt comercializate titluri de participare ale OPCVM-ului;

punerea la dispoziția investitorilor a informațiilor și documentelor necesare în temeiul capitolului IX, în condițiile prevăzute la articolul 94, pentru analiză și obținerea de copii ale acestora;

punerea la dispoziția investitorilor, pe un suport durabil, a informațiilor relevante pentru sarcinile pe care le efectuează structurile; și

funcționarea ca punct de contact pentru a comunica cu autoritățile competente.

în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru în care sunt comercializate titluri de participare ale OPCVM-ului sau într-o limbă aprobată de autoritățile competente din statul membru respectiv;

chiar de către OPCVM sau de către o parte terță care face obiectul reglementărilor și supravegherii aplicabile sarcinilor care urmează să fie efectuate, sau de către ambele.

Articolul 93 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

Se introduce următorul articol:

este făcută o ofertă generală de răscumpărare sau de rambursare, fără taxe sau deduceri, a tuturor unităților OPCVM-ului de acest fel deținute de investitori în statul membru respectiv, oferta respectivă este disponibilă în mod public timp de cel puțin 30 de zile lucrătoare și este adresată, direct sau prin intermediari financiari, în mod individual tuturor investitorilor din statul membru respectiv a căror identitate este cunoscută;

intenția de a pune capăt acordurilor de comercializare a unor astfel de unități în statul membru respectiv este făcută publică prin intermediul unui suport, inclusiv electronic, care este uzual pentru comercializarea titlurilor de participare ale OPCVM-ului și potrivit pentru un investitor tipic al OPCVMului;

orice acorduri contractuale cu intermediari sau delegați financiari sunt modificate sau reziliate cu efect de la data retragerii notificării, pentru a preveni o nouă oferire sau plasare, directă sau indirectă, a unităților identificate în notificarea menționată la alineatul (2).

La articolul 95 alineatul (1), litera (a) se elimină.

Directiva 2011/61/UE se modifică după cum urmează:

La articolul 4 alineatul (1), se introduce următoarea literă:

precomercializare înseamnă furnizarea directă sau indirectă de informații sau comunicări privind strategii de investiții sau idei de investiții de către un AFIA din UE sau în numele acestuia către potențiali investitori profesioniști domiciliați sau își au sediul social în Uniune pentru a testa interesul lor față de un FIA sau un compartiment care nu este încă stabilit sau care este stabilit, dar în legătură cu care nu s-a emis încă notificarea privind comercializarea în conformitate cu articolul 31 sau 32, în statul membru în care potențialii investitori își au domiciliul sau sediul social, și care nu echivalează în fiecare caz cu un plasament sau cu oferta investitorului de a investi în unitățile sau acțiunile respectivului FIA sau compartiment;.

La începutul capitolului VI se introduce următorul articol:

sunt suficiente pentru a permite investitorilor să își asume angajamentul de a achiziționa unități sau acțiuni ale unui anumit FIA;

echivalează cu formulare de subscriere sau cu documente similare, aflate fie în stadiu de proiect, fie în forma finală; sau

echivalează cu documentele constitutive, cu un prospect sau cu documentele de ofertă ale unui FIA încă nestabilit aflate în forma finală.

nu constituie o ofertă sau o invitație de a subscrie unități sau acțiuni ale unui FIA; și

informațiile prezentate în ele nu ar trebui să fie considerate de încredere, deoarece sunt incomplete și pot face obiectul unor modificări.

La articolul 32 alineatul (7), al doilea, al treilea și al patrulea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

Se introduce următorul articol:

cu excepția cazului unor FIA de tip închis și a fondurilor reglementate de Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului, este făcută o ofertă generală de răscumpărare sau de rambursare, fără taxe sau deduceri, a tuturor unităților sau acțiunilor FIA de acest fel deținute de investitori în statul membru respectiv, oferta în cauză este disponibilă în mod public timp de cel puțin 30 de zile lucrătoare și este adresată, direct sau prin intermediari financiari, în mod individual tuturor investitorilor din statul membru respectiv a căror identitate este cunoscută;

intenția de a pune capăt acordurilor încheiate pentru comercializarea de unități sau acțiuni ale tuturor sau ale unor FIA ale sale pe teritoriul statului membru respectiv este făcută publică prin intermediul unui suport, inclusiv electronic, care este uzual pentru comercializarea de acțiuni sau unități FIA și potrivit pentru un investitor tipic al FIA;

orice acorduri contractuale cu intermediari sau delegați financiari sunt modificate sau reziliate cu efect de la data retragerii notificării, pentru a preveni o nouă oferire sau plasare, directă sau indirectă, a unităților sau acțiunilor identificate în notificarea menționată la alineatul (2).

La articolul 33 alineatul (6), al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

Se introduce următorul articol:

procesarea ordinelor de subscriere, de plată, de răscumpărare și de rambursare ale investitorilor referitoare la unitățile sau acțiunile FIA, în conformitate cu condițiile stabilite în documentele FIA;

furnizarea de informații investitorilor cu privire la modalitatea de efectuare a ordinelor menționate la litera (a) și cu privire la modalitățile de plată a veniturilor din răscumpărare și din rambursare;

facilitarea manipulării informațiilor referitoare la exercitarea de către investitori a drepturilor pe care le dobândesc în urma investițiilor lor în FIA în statul membru unde sunt comercializate acțiuni sau unități ale FIA;

punerea la dispoziția investitorilor, pentru analiză și obținerea de copii, a informațiilor și documentelor necesare în temeiul articolelor 22 și 23;

punerea la dispoziția investitorilor de informații relevante pentru sarcinile pe care le îndeplinesc structurile, pe un suport durabil, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Directiva 2009/65/CE; și

funcționarea ca punct de contact pentru a comunica cu autoritățile competente.

în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru în care sunt comercializate acțiuni sau unități ale FIA sau într-o limbă aprobată de autoritățile competente din statul membru respectiv;

chiar de către AFIA, de către o parte terță care face obiectul reglementărilor și supravegherii aplicabile sarcinilor care urmează să fie efectuate, sau de către ambii.

Se introduce următorul articol:

În anexa IV, se adaugă următoarele litere:

informațiile necesare, inclusiv adresa, pentru facturare sau pentru comunicarea oricăror comisioane sau taxe de reglementare aplicabile de către autoritatea competentă a statului membru gazdă;

informații privind structurile pentru îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 43a.

Până la 2 august 2021, statele membre adoptă și publică actele cu putere de lege și actele administrative naționale necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Până la 2 august 2024, Comisia efectuează, pe baza unei consultări publice și în lumina discuțiilor purtate cu ESMA și cu autoritățile competente, o evaluare a aplicării prezentei directive. Până la 2 august 2025, Comisia prezintă un raport privind aplicarea prezentei directive.

Până la 2 august 2023, Comisia prezintă un raport care evaluează, printre altele, avantajele armonizării dispozițiilor aplicabile societăților de administrare a OPCVM-urilor care testează interesul investitorilor pentru o anumită idee de investiții sau strategie de investiții și dacă este necesar să se aducă modificări Directivei 2009/65/CE în acest scop.

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 iunie 2019.Pentru Parlamentul EuropeanPreședinteleA. TajaniPentru ConsiliuPreședinteleG. Ciamba