Document UE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, în special articolul 50 alineatul (2) litera (a) coroborat cu articolul 53 alineatul (2),

Franța a trimis o cerere de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al produsului Banon (DOP), în conformitate cu articolul 49 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

În conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea și a ajuns la concluzia că aceasta îndeplinește condițiile stabilite în regulamentul respectiv.

Pentru a se permite transmiterea de acte de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al produsului, menționată la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei, inclusiv documentul unic modificat și trimiterea la publicarea caietului de sarcini relevant al produsului cu denumirea înregistrată Banon (DOP), ar trebui să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

Cererea de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al produsului, menționată la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei, inclusiv documentul unic modificat și trimiterea la publicarea caietului de sarcini relevant al produsului cu denumirea înregistrată Banon (DOP), figurează în anexa la prezenta decizie.

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție față de modificarea menționată la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 14 mai 2019.Pentru ComisiePhil HoganMembru al Comisiei

ANEXĂ

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

BANON

Nr. UE: PDO-FR-0290-AM02 – 10.1.2018

DOP ( X ) IGP ( )

Grupul solicitant și interesul legitim

Nume: Syndicat Interprofessionnel de Défense et de Promotion du Banon

Adresă:

570, Avenue de la libération

04100 Manosque

FRANCE

Tel. +33 492874755

Fax +33 492727313

E-mail: v.enjalbert@mre-paca.fr

Grupul este alcătuit din producători de lapte, prelucrători și unități de maturare și, prin urmare, are dreptul legitim de a solicita modificări ale caietului de sarcini.

Statul membru sau țara terță

Franța

Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

Tipul modificării (modificărilor)

Modificare (modificări)

Denumirea produsului

În rubrica Denumirea produsului, următoarea dispoziție:

Denumirea de origine protejată definită prin prezentul caiet de sarcini este: Banon.

se înlocuiește cu următorul text:

Banon

Se elimină următorul paragraf:

Denumirea brânzei Banon își are originea în numele comunei Banon, situată în departamentul Alpes-de-Haute-Provence, care încă din Evul Mediu a fost un loc de organizare a târgurilor și a schimburilor comerciale.

Denumirea DOP este considerată suficientă în cadrul acestei rubrici din caietul de sarcini.

Descrierea produsului

Mențiunea Crusta este de culoare alb-gălbui sub frunze se înlocuiește cu Coaja este de culoare alb-gălbui sau brun-auriu sub frunze.

În ceea ce privește culoarea cojii sub frunze, alb-gălbui se completează cu sau brun-auriu pentru o mai bună caracterizare a produsului.

Se adaugă următorul paragraf:

Este o brânză caracterizată prin arome de origine animală, în special caprină, însoțite adesea de arome de amoniac și de vegetație forestieră, cu un ușor gust final amar. Textura sa este onctuoasă și se topește în gură..

Aceste clarificări sunt rezultatul activității comisiei pentru examinarea organoleptică a produsului.

Aceste modificări sunt efectuate, de asemenea, în documentul unic.

Aria geografică

La rubrica Delimitarea concisă a ariei geografice, lista comunelor din aria geografică este actualizată ca urmare a modificării denumirilor anumitor comune din aria geografică. Perimetrul nu este modificat.

Dovada originii

Obligația de a ține un registru cu cantitățile de lapte achiziționate se elimină pentru operatorii fermieri, deoarece normele naționale nu le permit să cumpere lapte. Această obligație se păstrează, însă, pentru operatorii care nu sunt fermieri.

Metoda de producție

rasa de caprine:

Se elimină următorul paragraf:

Până la 31 decembrie 2013, caprele de lapte din rasele Commune Provençale, Rove, Alpine și caprele obținute din încrucișarea acestor rase trebuie să constituie cel puțin 60 % din fiecare turmă.

Paragraful următor:

Începând cu 1 ianuarie 2014, laptele folosit pentru fabricarea brânzei Banon trebuie să provină exclusiv de la capre din rasele Commune provençale, Rove, Alpine și de la caprele obținute din încrucișarea acestor rase.,

se înlocuiește cu:

Laptele folosit pentru fabricarea brânzei Banon trebuie să provină exclusiv de la capre din rasele Commune Provençale, Rove, Alpine și de la caprele obținute din încrucișarea acestor rase.

Termenele prevăzute în caietul de sarcini sunt eliminate, întrucât sunt depășite.

Aceste dispoziții sunt, de asemenea, eliminate din rezumat.

Perioada minimă de pășunat și perioada minimă în care caprele trebuie să își găsească hrana brută pe pășuni:

Paragraful următor:

Caprele trebuie să pască în mod regulat pe pășunile și terenurile necultivate din zonă, timp de cel puțin 210 zile pe an.,

se înlocuiește cu:

Caprele trebuie să pască în mod regulat pe pășunile și terenurile necultivate din aria geografică, timp de cel puțin 210 zile pe an.

Termenul arie geografică este mai precis decât termenul zonă și permite facilitarea controlului.

Această modificare este, de asemenea, adusă documentului unic.

Dispozițiile

Timp de cel puțin 4 luni pe an, hrana lor principală trebuie să provină în principal din pășunat.

și

Caprele trebuie să pască în mod regulat pe pășunile și terenurile necultivate din aria geografică, timp de cel puțin 210 zile pe an.

sunt, prin urmare, eliminate o singură dată.

Perioada minimă de pășunat și perioada minimă în care caprele trebuie să își găsească hrana brută pe pășuni, care sunt menționate de două ori în caietul de sarcini, se elimină pentru a se evita repetarea.

Aceste modificări sunt incluse, de asemenea, în documentul unic.

Limitarea distribuirii de hrană în staul:

Teza

Distribuirea de hrană în staul este limitată la o anumită cantitate pe an și pe zi.

se elimină, deoarece această teză nu adaugă nimic în plus la valorile-limită maxime deja stabilite în caietul de sarcini.

Această modificare este efectuată, de asemenea, în documentul unic.

Rația suplimentară:

Se adaugă cuvintele sau subprodus al cerealelor pentru a nu se exclude furajele combinate pe a căror etichetă se precizează faptul că acestea conțin cereale și subproduse ale cerealelor.

Această modificare se efectuează și în documentul unic.

Limitarea cantităților de furaje cumpărate din afara ariei geografice:

Teza De asemenea, sunt limitate cantitățile de furaje cumpărate din afara zonei geografice se elimină, deoarece, fără a preciza o valoare-țintă, ea nu prevede nicio limitare efectivă. Într-adevăr, limitarea cantităților de furaje cumpărate în afara ariei geografice este, de fapt, reglementată de următoarea dispoziție din caietul de sarcini în vigoare:

Aportul de furaje și de lucernă uscată din afara ariei geografice este limitat la 250 kg de materie brută pe capră adultă prezentă și pe an.

Această dispoziție se elimină și din documentul unic.

Modalitatea de distribuire zilnică a lucernei uscate:

Următoarea dispoziție:

Aportul de lucernă uscată este limitat la 400 g de materie brută pe capră adultă prezentă și pe zi în cel puțin 2 porții, cu o restricție de 60 kg de materie brută pe capră adultă prezentă și pe an.

se înlocuiește cu următorul text:

Aportul de lucernă uscată este limitat la 400 g de materie brută pe capră adultă prezentă și pe zi, cu o restricție la 60 kg de materie brută pe capră adultă prezentă și pe an.

Obligația de a distribui lucerna uscată în două rânduri este eliminată, deoarece cantitățile mici distribuite nu justifică această precauție (care a fost introdusă deoarece ingerarea unei cantități prea mari de azot poate provoca o boală metabolică gravă, alcaloza).

Această modificare se efectuează și în documentul unic.

Tipuri de furaje interzise:

Paragraful:

Furajele însilozate și furajele în folie de plastic, cruciferele și alte plante și semințe care ar putea să dea un gust neplăcut laptelui sunt interzise.

se înlocuiește cu:

Furajele însilozate și furajele în folie de plastic, cruciferele furajere sunt interzise.

Se elimină valoarea-țintă și alte plante și semințe care ar putea să dea un gust neplăcut laptelui, aceasta nefiind suficient de precisă pentru a fi ușor verificată.

Această modificare este efectuată, de asemenea, în documentul unic.

Introducerea interdicției privind OMG:

Se adaugă următorul paragraf:

În hrana animalelor sunt autorizate numai produsele vegetale, subprodusele și alimentele complementare obținute din produse care nu sunt transgenice. Cultivarea plantelor transgenice este interzisă pe toate suprafețele unei exploatații care produce lapte destinat prelucrării pentru obținerea brânzei Banon care face obiectul DOP. Această interdicție se referă la toate speciile de plante care ar putea constitui hrană pentru animalele de lapte din exploatație și la toate culturile care le-ar putea contamina.

Această dispoziție permite menținerea, pe de o parte, a caracterului tradițional al hranei pentru animale și, pe de altă parte a metodelor tradiționale de hrănire a animalelor.

Această dispoziție este adăugată, de asemenea, în documentul unic.

Proveniența hranei:

Următorul paragraf se adaugă la documentul unic: În ceea ce privește proveniența hranei, din cauza factorilor naturali ai ariei geografice, producția de concentrate este dificilă, iar producția de furaje este limitată. Întrucât originea concentratelor nu este precizată, acestea pot proveni din afara ariei geografice. Rația de bază provine în principal din aria geografică, dar se poate distribui caprelor și fân provenit din afara ariei. Limitarea cantității de concentrate și limitarea cantității de fân care pot proveni din afara ariei geografice fac ca proporția alimentelor obținute din aria geografică să fie majoritară. Mai precis, aporturile care pot proveni din afara ariei geografice reprezintă, pe capră și pe an:

250 kg de materie primă de furaj și de lucernă uscată, și anume aproximativ 213 kg de substanță uscată (o cantitate de 190 kg de furaje cu un procent mediu de 84 % de substanță uscată este echivalentă cu 160 kg de substanță uscată, iar o cantitate de 60 kg de lucernă uscată cu un procent mediu de 89 % de substanță uscată este echivalentă cu 53 kg de substanță uscată);

250 kg de substanță uscată de concentrate (echivalentul a 270 kg de materie primă) din afara ariei geografice, pe capră și pe an.

Pentru o capacitate de consum medie anuală a caprelor de 1100 kg, proporția hranei provenite din aria geografică este, prin urmare, de cel puțin 58 % (substanță uscată).

Această adăugare în documentul unic permite să se demonstreze faptul că alimentația caprelor provine în principal din aria geografică. Este posibil ca această hrană să nu provină integral din aria geografică, ca urmare a factorilor naturali descriși la rubrica Legătura cu aria geografică.

Temperatura și termenul-limită pentru adăugarea cheagului:

Paragraful:

Se interzice orice tratament fizic sau chimic, cu excepția filtrării pentru îndepărtarea impurităților macroscopice, a răcirii la o temperatură pozitivă pentru conservare și a încălzirii laptelui până la o temperatură maximă de 35 °C înainte de adăugarea cheagului.

se înlocuiește cu:

Se interzice orice tratament fizic sau chimic, cu excepția filtrării pentru îndepărtarea impurităților macroscopice, a răcirii la o temperatură pozitivă pentru conservare și a încălzirii laptelui înainte de adăugarea cheagului.

Având în vedere că intervalul de temperatură pentru închegare este definit în mod strict în caietul de sarcini înregistrat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1211/2013 (între 29 °C și 35 °C), iar laptele utilizat este lapte crud de capră, conceptul intermediar de temperatură de încălzire se elimină, deoarece este inutil: este vorba despre încălzirea laptelui pentru etapa de închegare (temperatura este deja definită).

Dispoziția:

În cazul fabricării de produse lactate, cheagul se adaugă cu maximum 4 ore după ultima mulgere.

se înlocuiește cu următorul text:

În cazul fabricării de produse lactate, cheagul se adaugă la cel mult 18 ore după sosirea laptelui la fabrica de brânzeturi și înainte de ora prânzului din ziua următoare ultimei mulgeri.

Termenul-limită pentru adăugarea cheagului este modificat pentru a permite întreprinderilor să își adapteze organizarea în funcție de timpul de colectare a laptelui și de cel mai mic volum de lapte utilizat pentru fiecare operațiune de închegare. Într-adevăr, actualul sistem de colectare presupune colectarea laptelui pe timp de noapte. Laptele din ultima mulgere este colectat în jur de ora 2.30 și este vărsat complet într-un bazin mare (1000 de litri) pentru închegare, începând cu ora 6.30. Cu toate acestea, ca urmare a reducerii numărului de fermieri în cauză și a volumurilor scăzute, este oportun să se limiteze munca de noapte și să se permită ca laptele să fie închegat începând cu ora 8.00, în cantități mici (în bazine de 80 l), ceea ce poate duce la prelungirea operațiunii până la ora prânzului.

Etapa de punere în formă

Paragraful:

Punerea în formă are loc imediat după scurgerea zerului. Brânza este pusă manual într-o formă perforată. Este permisă utilizarea de repartitoare și de forme multiple. Orice formă de punere în formă prin mijloace mecanice este interzisă.

se înlocuiește cu:

Punerea în formă are loc imediat după scurgerea zerului. Brânza este pusă manual într-o formă perforată. Utilizarea repartitoarelor și a formelor multiple este autorizată împreună cu asistența mecanică pentru punerea în formă (dispozitiv de ridicare a bazinului, bandă transportoare). Orice metodă complet mecanică de punere în formă este interzisă, iar intervenția umană este obligatorie pentru distribuirea coagulului în formele multiple.

Pentru a permite operatorilor să se adapteze la noile tehnici, se precizează că asistența mecanică este autorizată în etapa de punere în formă (dispozitiv de ridicare a bazinului, bandă transportoare), dar este obligatorie intervenția umană pentru distribuirea coagulului în forme: orice metodă complet mecanică de punere în formă este interzisă.

Etapa de scurgere și de scoatere din forme

Paragraful:

Scurgerea se efectuează la o temperatură de minimum 20 °C. Brânza trebuie ținută în forme timp de 24 până la 48 de ore.

se înlocuiește cu textul:

Scurgerea se efectuează la o temperatură de minimum 20 °C și trebuie să dureze între 18 și maximum 48 de ore după punerea în formă. Scoaterea din forme se efectuează doar la sfârșitul acestei etape. Roțile de brânză sunt puse apoi la uscat/sunt șterse la o temperatură de 13 °C timp de cel puțin 24 de ore.

Ca urmare a cunoștințelor acumulate, a fost adăugată durata fiecărei etape (între 18 și 48 de ore pentru scurgere, cel puțin 24 de ore pentru uscare/ștergere), împreună cu temperatura de ștergere (minimum 13 °C), pentru a ghida practicile operatorilor.

Durata saramurării:

Durata saramurării se suprimă pentru ca operatorii să o poată adapta în funcție de concentrația de saramură utilizată, în vederea obținerii aceluiași rezultat.

Etapa de maturare:

Paragraful:

Maturarea, care durează cel puțin 15 zile după închegarea laptelui, are loc în aria geografică delimitată și se desfășoară în două etape:

Înainte de învelire, roata brânză este maturată, descoperită, între 5 și 10 zile după închegare, la o temperatură de minimum 8 °C. La sfârșitul acestei etape, ea trebuie să fie acoperită de o floră de suprafață bine stabilită și să prezinte o coajă fină de culoare alb-gălbui și, în interior, o pastă suplă.

După învelire, brânza este maturată timp de cel puțin 10 zile, sub frunze, la o temperatură cuprinsă între 8 °C și 14 °C. Nivelul de umiditate trebuie să fie de peste 80 %.

se înlocuiește cu textul:

Maturarea, care durează cel puțin 15 zile după închegarea laptelui, se desfășoară în două etape:

Înainte de învelire, roata de brânză este maturată, descoperită, între 5 și 10 zile după închegare, la o temperatură de minimum 8 °C. La sfârșitul acestei etape, ea trebuie să fie acoperită de o floră de suprafață bine stabilită și să prezinte o coajă fină de culoare alb-gălbui și, în interior, o pastă suplă;

După învelire, brânza este maturată timp de cel puțin 10 zile, sub frunze, la o temperatură cuprinsă între 8 °C și 14 °C. La sfârșitul acestei etape, brânza prezintă o coajă fină de culoare alb-gălbui sau brun-auriu. Nivelul de umiditate trebuie să fie de peste 80 %.

A fost eliminată trimiterea la aria geografică, deoarece ea nu este necesară în această parte a caietului de sarcini. Descrierea cojii a fost mutată după descrierea parametrilor etapei de maturare și a fost coordonată cu rubrica referitoare la descrierea produsului. Descrierea pastei se elimină deoarece acest criteriu, care necesită tăierea brânzei, nu este verificat în această etapă.

Paragraful:

Brânzeturile pot fi înmuiate în distilat de vin sau în tescovină de struguri înainte de a fi plasate sub frunze.

se înlocuiește cu textul

Brânzeturile pot fi înmuiate în distilat de vin sau în tescovină de struguri sau pot fi stropite cu distilat de vin sau cu tescovină de struguri înainte de a fi plasate sub frunze.

Pe lângă practica de înmuiere în distilat de vin sau în tescovină de struguri, s-a adăugat stropirea cu distilat de vin sau cu tescovină de struguri, ambele metode oferind rezultate comparabile.

Legătura:

Rubrica Elemente care justifică legătura cu mediul geografic a fost rescrisă integral, astfel încât legătura dintre brânza Banon și aria sa geografică să poată fi demonstrată mai clar, fără a schimba fondul legăturii și fără a elimina elemente ale acesteia. Această demonstrație evidențiază în special legătura dintre mediul geografic de tip mediteranean favorabil creșterii caprelor și practicării păstoritului și tehnicile specifice de producție și de maturare necesare pentru producerea brânzei Banon.

Prima parte descrie Specificitatea ariei geografice și stabilește factorii naturali ai ariei geografice, precum și factorii umani, punând accentul pe cunoștințele specifice privind creșterea caprelor și fabricarea brânzei.

A doua parte descrie Specificitatea produsului, subliniind anumite elemente introduse în descrierea produsului.

În cele din urmă, ultima parte explică Legătura de cauzalitate, și anume interacțiunile dintre factorii naturali și umani și produs.

Întreaga legătură din caietul de sarcini al DOP este prezentată la punctul 5 din documentul unic.

Etichetarea:

La rubrica Aspecte specifice ale etichetării, termenul denumire referitor la brânzeturi se elimină, întrucât rubrica respectivă și, în sens mai larg, caietul de sarcini respectiv se aplică numai brânzeturilor cu denumiri de origine; prin urmare, acest termen este inutil.

Această modificare este efectuată, de asemenea, în documentul unic.

Alte modificări:

La rubrica Grupul solicitant: se modifică coordonatele grupului.

La rubrica Trimiteri la structurile de control, sunt actualizate numele și coordonatele structurilor oficiale. Această rubrică menționează coordonatele autorităților competente în materie de control la nivelul Franței: Institutul național pentru origine și calitate (Institut national de l’origine et de la qualité – INAO) și Direcția generală pentru concurență, consum și combaterea fraudei (Direction générale de la concurrence, de la consommation et de la répression des fraudes – DGCCRF). Se adaugă faptul că denumirea și coordonatele organismului de certificare pot fi consultate pe site-ul INAO și în baza de date a Comisiei Europene.

Tabelul principalelor puncte care trebuie controlate este actualizat pentru a ține seama de o modificare introdusă (eliminarea temperaturii maxime de încălzire) și se adaugă un punct principal care trebuie verificat, în conformitate cu caietul de sarcini în vigoare, cu privire la tipul de lapte (lapte crud și integral, nestandardizat în ceea ce privește conținutul de proteine și de grăsimi).

DOCUMENT UNIC

BANON

Nr. UE: PDO-FR-0290-AM02 – 10.1.2018

DOP ( X ) IGP ( )

Denumirea (denumirile)

Banon

Statul membru sau țara terță

Franța

Descrierea produsului agricol sau alimentar

Tipul de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Brânza Banon este o brânză cu pastă moale fabricată din lapte de capră crud și integral. Ea este obținută prin închegare rapidă (coagul obținut cu ajutorul cheagului). Brânza maturată este învelită (adică acoperită în întregime cu frunze) cu frunze naturale de castan, de culoare maro, legate cu o fâșie de rafie naturală, dispusă sub formă de stea cu 6 până la 12 raze.

După cel puțin 15 zile de maturare, dintre care 10 zile sub frunze, brânza Banon prezintă o pastă omogenă, cremoasă, onctuoasă și suplă. Coaja este de culoare alb-gălbui sau brun-auriu sub frunze. Este o brânză caracterizată prin arome de origine animală, în special caprină, însoțite adesea de arome de amoniac și de vegetație forestieră, cu un ușor gust final amar. Textura sa este onctuoasă și se topește în gură. Diametrul brânzei, cu tot cu frunze, este cuprins între 75 și 85 mm, iar înălțimea este de 20 până la 30 mm. Greutatea netă a brânzei Banon, fără frunze și după perioada de maturare, este de 90 până la 110 g.

Brânza conține cel puțin 40 g de substanță uscată la 100 g de brânză și 40 g de materie grasă la 100 g de brânză după uscarea completă.

Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Rația de bază a hranei caprinelor provine în principal din aria geografică. Ea constă în mod exclusiv în pășunat pe pășuni și/sau pe terenuri necultivate, în furaje uscate de leguminoase și/sau graminee și/sau floră spontană conservată în condiții bune.

De îndată ce condițiile climatice și stadiul vegetativ permit acest lucru, caprele trebuie să fie scoase la păscut pe pășuni și/sau terenuri necultivate. Caprele trebuie să pască în mod regulat pe pășunile și terenurile necultivate din zonă, timp de cel puțin 210 zile pe an.

Ele pasc:

pe terenuri necultivate, unde cresc specii spontane anuale sau perene, arbori, arbuști sau erbacee;

pe pășuni permanente cu floră autohtonă;

pe pășuni temporare de graminee, leguminoase sau mixte.

Timp de cel puțin 4 luni pe an, hrana lor principală trebuie să fie obținută în principal prin pășunat.

În perioada în care rația principală trebuie să provină în principal din pășunat, distribuirea de fân nu depășește 1,25 kg de materie brută pe zi și pe capră adultă prezentă.

Distribuirea de fân este limitată la 600 kg de materie brută pe capră adultă prezentă, pe an.

Distribuirea de iarbă crudă în staul nu este autorizată decât 30 de zile neconsecutive pe an.

Aportul de suplimente este limitat la 800 g de materie brută pe capră adultă prezentă și pe zi, cu o restricție la 270 kg de materie brută pe capră adultă prezentă și pe an.

Rația suplimentară anuală trebuie să fie compusă din cereale și subproduse de cereale în proporție de cel puțin 60 %. Aportul de lucernă uscată este limitat la 400 g de materie brută pe capră adultă prezentă și pe zi, cu o restricție la 60 kg de materie brută pe capră adultă prezentă și pe an.

Aportul de furaje și de lucernă uscată din afara ariei geografice este limitat la 250 kg de materie brută pe capră adultă prezentă și pe an.

Furajele însilozate și furajele în folie de plastic, precum și cruciferele furajere sunt interzise.

În hrana animalelor sunt autorizate numai produsele vegetale, subprodusele și alimentele complementare obținute din produse care nu sunt transgenice. Cultivarea plantelor transgenice este interzisă pe toate suprafețele unei exploatații care produce lapte destinat prelucrării pentru obținerea brânzei cu denumirea de origine Banon care face obiectul DOP. Această interdicție se referă la toate speciile de plante care ar putea constitui hrană pentru animalele de lapte din exploatație și la toate culturile care le-ar putea contamina.

În cadrul fermei, suprafața furajeră destinată efectiv turmei de capre este de cel puțin 1 ha de pășune naturală și/sau artificială pentru opt capre și de 1 ha de teren necultivat pentru două capre.

În ceea ce privește proveniența hranei, din cauza factorilor naturali ai ariei geografice, producția de concentrate este dificilă, iar producția de furaje este limitată. Întrucât originea concentratelor nu este precizată, acestea pot proveni din afara ariei geografice. Rația de bază provine în principal din aria geografică, dar se poate distribui caprelor și fân provenit din afara ariei.

Limitarea cantității de concentrate și limitarea cantității de fân care pot proveni din afara ariei geografice fac ca proporția alimentelor obținute din aria geografică să fie majoritară.

Mai precis, aporturile care pot proveni din afara ariei geografice reprezintă, pe capră și pe an:

250 kg de materie primă de furaj și de lucernă uscată, și anume aproximativ 213 kg de substanță uscată (o cantitate de 190 kg de furaje cu un procent mediu de 84 % de substanță uscată este echivalentă cu 160 kg de substanță uscată, iar o cantitate de 60 kg de lucernă uscată cu un procent mediu de 89 % de substanță uscată este echivalentă cu 53 kg de substanță uscată);

250 kg de substanță uscată de concentrate (echivalentul a 270 kg de materie primă) din afara ariei geografice, pe capră și pe an.

Pentru o capacitate de consum medie anuală a caprelor de 1100 kg, proporția hranei provenite din aria geografică este, prin urmare, de cel puțin 58 % (substanță uscată).

Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producerea laptelui și fabricarea și maturarea brânzei se efectuează în aria geografică definită la punctul 4.

Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Fiecare brânză este comercializată cu o etichetă individuală care cuprinde denumirea de origine protejată, înscrisă cu caractere având cel puțin aceeași dimensiune ca orice alte caractere care figurează pe etichetă.

Aplicarea simbolului DOP al Uniunii Europene este obligatorie pentru etichetarea brânzei care beneficiază de denumirea de origine protejată Banon.

Denumirea Banon trebuie să apară în mod obligatoriu pe facturi și pe documentele comerciale.

Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică este compusă din următoarele localități:

Departamentul Alpes-de-Haute-Provence (04)

Localități incluse în totalitate în arie: Aiglun, Allemagne-en-Provence, Archail, Aubenas-les-Alpes, Aubignosc, Banon, Barras, Beaujeu, Bevons, Beynes, Bras-d’Asse, Brunet, Céreste, Champtercier, Châteaufort, Châteauneuf-Miravail, Châteauneuf-Val-Saint-Donat, Châteauredon, Clamensane, Cruis, Curel, Dauphin, Digne-les-Bains, Draix, Entrepierres, Entrevennes, Esparron-de-Verdon, Estoublon, Fontienne, Forcalquier, Hautes-Duyes, La Javie, La Motte-du-Caire, Lardiers, La Rochegiron, Le Brusquet, Le Castellard-Mélan, Le Castellet, Le Chauffaut-Saint-Jurson, L’Escale, Les Omergues, L’Hospitalet, Limans, Malijai, Mallefougasse-Augès, Mallemoisson, Mane, Marcoux, Mézel, Mirabeau, Montagnac-Montpezat, Montfuron, Montjustin, Montlaux, Montsalier, Moustiers-Sainte-Marie, Nibles, Niozelles, Noyers-sur-Jabron, Ongles, Oppedette, Peipin, Pierrerue, Pierrevert, Puimichel, Puimoisson, Quinson, Redortiers, Reillanne, Revest-des-Brousses, Revest-du-Bion, Revest-Saint-Martin, Riez, Roumoules, Sainte-Croix-à-Lauze, Sainte-Croix-du-Verdon, Saint-Étienne-les-Orgues, Saint-Jeannet, Saint-Julien-d’Asse, Saint-Jurs, Saint-Laurent-du-Verdon, Saint-Maime, Saint-Martin-de-Brômes, Saint-Martin-les-Eaux, Saint-Michel-l’Observatoire, Saint-Vincent-sur-Jabron, Salignac, Saumane, Sigonce, Simiane-la-Rotonde, Sisteron, Sourribes, Thoard, Vachères, Valbelle, Valernes, Villemus, Volonne.

Localități incluse parțial în arie: Château-Arnoux-Saint-Auban, Ganagobie, Gréoux-les-Bains, La Brillanne, Les Mées, Lurs, Manosque, Montfort, Oraison, Peyruis, Valensole, Villeneuve, Volx.

Pentru aceste localități, limita ariei geografice este marcată pe hărțile depuse la primăriile localităților în cauză.

Departamentul Hautes-Alpes (05)

Barret-sur-Méouge, Bruis, Chanousse, Val Buëch-Méouge (pentru teritoriul fostei comune Châteauneuf-de-Chabre), Éourres, Étoile-Saint-Cyrice, Garde-Colombe, La Piarre, Laragne-Montéglin, Le Bersac, L’Épine, Méreuil, Montclus, Montjay, Montmorin, Montrond, Moydans, Nossage-et-Bénévent, Orpierre, Ribeyret, Rosans, Saint-André-de-Rosans, Sainte-Colombe, Sainte-Marie, Saint-Pierre-Avez, Saléon, Salérans, Serres, Sigottier, Sorbiers, Trescléoux.

Departamentul Drôme (26)

Aulan, Ballons, Barret-de-Lioure, Eygalayes, Ferrassières, Izon-la-Bruisse, Laborel, Lachau, La Rochette-du-Buis, Mévouillon, Montauban-sur-l’Ouvèze, Montbrun-les-Bains, Montfroc, Montguers, Reilhanette, Rioms, Saint-Auban-sur-l’Ouvèze, Séderon, Vers-sur-Méouge, Villebois-les-Pins, Villefranche-le-Château.

Departamentul Vaucluse (84)

Aurel, Auribeau, Buoux, Castellet, Gignac, Lagarde-d’Apt, Monieux, Saignon, Saint-Christol, Saint-Martin-de-Castillon, Saint-Trinit, Sault, Sivergues, Viens.

Legătura cu aria geografică

Brânza Banon își are originea în regiunea Haute-Provence, în jurul localității Banon. Este o regiune muntoasă cu altitudine medie, uscată, cu peisaje alcătuite din dealuri și platouri și cu climă mediteraneeană.

Regiunea se caracterizează prin absența apei, apele subterane se află la mare adâncime, iar apele de suprafață sunt supuse unor precipitații excepționale și neregulate, care cad în special toamna și primăvara și sunt rare în cursul verii.

Aria geografică Banon se caracterizează prin soluri puțin fertile, în principal calcaroase, permeabile, cu o capacitate excelentă de absorbție a ploilor.

În acest mediu, zonele slab împădurite unde cresc pinul de Alep, stejarul, grozama, cimișirul și plante aromate alternează cu lande cu crânguri și tufișuri împrăștiate și cu culturi adaptate asprimii climei provensale de altitudine medie, uscată, însorită, adeseori destul de rece în timpul iernii. Este o zonă care oferă spații de pășunat potrivite pentru turmele de capre.

Condițiile naturale din această regiune explică faptul că economia generală a acestei zone este favorabilă păstoritului și culturilor cu randament scăzut.

Pentru crescători, suprafețele de pășuni sau de furaje reprezintă baza alimentației caprelor. Crescătorii au creat un sistem specific de producție care combină diversitatea resurselor naturale. Pășunatul combină trei tipuri de resurse: pășunile naturale, pădurile și leguminoasele bogate în azot. Majoritatea crescătorilor își cresc ei înșiși caprele, ceea ce le permite, în funcție de hrana obținută pe terenurile necultivate și de anotimp, să suplimenteze hrana caprelor lăsându-le să pască pe pășuni de sparcetă sau de lucernă.

Provence este o regiune în care predomină tradiția de a fabrica brânză cu ajutorul cheagului, în timp ce în nordul Franței domină o tradiție lactică (închegare lentă, timp de 24 de ore). Deja în secolul al XV-lea, regelui René îi era oferită una dintre acele brânze mici și moi, fabricate cu ajutorul cheagului; referirea la cheag este clară.

În mod tradițional, formele perforate pentru brânză folosite în Provence au găuri mari, ceea ce indică faptul că coagulul era obținut cu ajutorul cheagului (un coagul de tip lactic ar fi ieșit prin găurile unor asemenea strecurători).

De altfel, modul specific de învelire a brânzei Banon are două obiective: pe de o parte reprezintă o tehnică de conservare și, pe de altă parte, o tehnică de fabricare. Este un proces de prelucrare a brânzei proaspete care ține cont atât de nevoia de a conserva, cât și de nevoia de a ameliora brânza.

Produsul este prelucrat în special prin învelirea în frunze de castan. Acest proces marchează trecerea de la brânza de capră obișnuită la brânza Banon. Frunzele au rolul de a izola brânza de aer și servesc drept adjuvant, permițând dezvoltarea caracteristicilor aromatice ale brânzei.

Chiar dacă pentru această brânză ar putea fi folosite frunzele a numeroase plante (viță-de-vie, castan, platan, nuc…), se impune folosirea frunzelor de castan, având în vedere structura lor solidă și calitatea taninului lor.

Istoria denumirii Banon începe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dispunând de terenuri cu potențial agronomic redus, țăranii încearcă să utilizeze cât mai bine resursele naturale scăzute din zonă: se bazează pe culturile mixte de subzistență pe câteva terenuri bune, iar în regiunile mai sălbatice cu păduri sau cu lande, strâng lemne, vânează animale, culeg ciuperci, fructe de pădure, trufe sau lavandă. Fiecare familie are un porc și câteva păsări de curte, precum și o mică turmă familială alcătuită din oi, dar și din câteva capre, animale care se completează atât pe teren, dat fiind că folosesc pe deplin landele și subarboretele din jur, cât și pe planul funcționalității economice. Oile sunt folosite pentru carne, în timp ce capra, care reprezintă vaca săracului, produce lapte. Laptele în stare proaspătă era consumat de familie, dar putea fi transformat, de asemenea, în brânză, acesta fiind singurul mod de a-i prelungi valoarea nutritivă pentru mai mult timp.

Brânza era destinată consumului familial, iar valoarea sa comercială apare ca urmare a unui surplus de producție în raport cu consumul familial. Prin urmare, acest surplus de producție va fi vândut pe piețele locale.

Banon, centrul administrativ al cantonului și centrul geografic al regiunilor Lure și Albion, punct de intersecție a unor rute de comunicații importante, constituia cel mai important loc de desfășurare a târgurilor și piețelor de brânzeturi.

Prima mențiune a roților de brânză de capră învelite asociată denumirii Banon poate fi găsită în cartea Cuisinière provençale de Marius Morard, din 1886.

Perioada de după război este marcată de introducerea treptată a unor noi tehnici de fabricare a brânzeturilor. Turmele de capre se specializează, iar fabricarea brânzei nu se mai realizează doar în cadrul familial: dacă până acum brânza era fabricată în special pentru alimentația familiei și, în mod secundar, pentru vânzare, se trece la o etapă în care brânza este fabricată în special pentru a fi vândută (surplusul fiind destinat alimentației familiei).

Conform studiului realizat de J. M. Mariottini A la recherche d’un fromage: le Banon éléments d’histoire et d’ethnologie, brânza Banon a fost întotdeauna produsă cu ajutorul cheagului, fiind una dintre puținele brânzeturi care sunt produse folosind această tehnică.

Brânza Banon este o brânză cu pastă moale fabricată din lapte de capră crud și integral. Ea este obținută prin închegare rapidă (coagul obținut cu ajutorul cheagului sau al coagulului dulce). Brânza maturată este învelită, adică acoperită în întregime cu frunze naturale de castan, de culoare maro, legate cu o fâșie de rafie naturală, dispusă sub formă de stea cu 6 până la 12 raze.

Brânza Banon se caracterizează prin:

o coajă de culoare alb-gălbui sau brun-auriu sub frunze;

o pastă cu o textură onctuoasă și care se topește în gură;

arome de origine animală, în special caprină, însoțite adesea de arome de amoniac și de vegetație forestieră, cu un ușor gust final amar.

Aria geografică prezintă o influență mediteraneană, cu soluri puțin fertile, compuse în principal din calcar, care cel mai adesea apare la suprafață și nu reține apa. Aceste elemente au dat naștere unei vegetații de garigă compusă din grozamă, păducel, porumbar, arbuști din specia Cistus, ienupăr, lavandă, cimbru sălbatic, cimbrișor și castan. Este un mediu ideal pentru creșterea caprelor și practicarea păstoritului.

Tehnica coagulului dulce este impusă de condițiile climatice (temperaturi ridicate și uscăciunea climatului ambiant). Într-adevăr, în lipsa unor mijloace tehnice specifice, în această regiune nu este posibil ca laptele să fie răcit și apoi păstrat la temperaturi scăzute, pentru a lăsa să acționeze fermenții lactici, fără riscul ca laptele să se acrească. Prin urmare, trebuie activată închegarea laptelui, adică coagularea sa, cu ajutorul cheagului.

Învelirea roților de brânză permitea obținerea unei surse de hrană pe tot parcursul anului, în special în perioada iernii, când caprele nu mai dădeau lapte.

Brânza Banon reprezintă rezultatul combinării tuturor acestor factori: un mediu sărac favorabil creșterii extensive a caprelor și folosit la întreaga capacitate de către om, o climă caldă și uscată care a dus în mod natural la practica obținerii coagulului cu ajutorul cheagului și la o tehnică de prelucrare (învelirea) care permite conservarea pe termen lung a brânzei.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-3ab11b39-00cf-48f7-a2b3-ac5e71b90836

250 kg de materie primă de furaj și de lucernă uscată, și anume aproximativ 213 kg de substanță uscată (o cantitate de 190 kg de furaje cu un procent mediu de 84 % de substanță uscată este echivalentă cu 160 kg de substanță uscată, iar o cantitate de 60 kg de lucernă uscată cu un procent mediu de 89 % de substanță uscată este echivalentă cu 53 kg de substanță uscată);

250 kg de substanță uscată de concentrate (echivalentul a 270 kg de materie primă) din afara ariei geografice, pe capră și pe an.

Înainte de învelire, roata brânză este maturată, descoperită, între 5 și 10 zile după închegare, la o temperatură de minimum 8 °C. La sfârșitul acestei etape, ea trebuie să fie acoperită de o floră de suprafață bine stabilită și să prezinte o coajă fină de culoare alb-gălbui și, în interior, o pastă suplă.

După învelire, brânza este maturată timp de cel puțin 10 zile, sub frunze, la o temperatură cuprinsă între 8 °C și 14 °C. Nivelul de umiditate trebuie să fie de peste 80 %.

Înainte de învelire, roata de brânză este maturată, descoperită, între 5 și 10 zile după închegare, la o temperatură de minimum 8 °C. La sfârșitul acestei etape, ea trebuie să fie acoperită de o floră de suprafață bine stabilită și să prezinte o coajă fină de culoare alb-gălbui și, în interior, o pastă suplă;

După învelire, brânza este maturată timp de cel puțin 10 zile, sub frunze, la o temperatură cuprinsă între 8 °C și 14 °C. La sfârșitul acestei etape, brânza prezintă o coajă fină de culoare alb-gălbui sau brun-auriu. Nivelul de umiditate trebuie să fie de peste 80 %.

pe terenuri necultivate, unde cresc specii spontane anuale sau perene, arbori, arbuști sau erbacee;

pe pășuni permanente cu floră autohtonă;

pe pășuni temporare de graminee, leguminoase sau mixte.

250 kg de materie primă de furaj și de lucernă uscată, și anume aproximativ 213 kg de substanță uscată (o cantitate de 190 kg de furaje cu un procent mediu de 84 % de substanță uscată este echivalentă cu 160 kg de substanță uscată, iar o cantitate de 60 kg de lucernă uscată cu un procent mediu de 89 % de substanță uscată este echivalentă cu 53 kg de substanță uscată);

250 kg de substanță uscată de concentrate (echivalentul a 270 kg de materie primă) din afara ariei geografice, pe capră și pe an.

o coajă de culoare alb-gălbui sau brun-auriu sub frunze;

o pastă cu o textură onctuoasă și care se topește în gură;

arome de origine animală, în special caprină, însoțite adesea de arome de amoniac și de vegetație forestieră, cu un ușor gust final amar.