Document UE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, în special articolul 50 alineatul (2) litera (b),

Austria a transmis Comisiei o cerere de protecție a denumirilor Ziegen-Heumilch/Goat’s Haymilk/Latte fieno di capra/Lait de foin de chèvre/Leche de heno de cabra, în conformitate cu articolul 49 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

În conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea și a ajuns la concluzia că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute în regulamentul respectiv.

Pentru a permite transmiterea de acte de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, caietul de sarcini menționat la articolul 50 alineatul (2) litera (b) din regulamentul respectiv pentru denumirile Ziegen-Heumilch/Goat’s Haymilk/Latte fieno di capra/Lait de foin de chèvre/Leche de heno de cabra ar trebui publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

Caietul de sarcini menționat la articolul 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru denumirile Ziegen-Heumilch/Goat’s Haymilk/Latte fieno di capra/Lait de foin de chèvre/Leche de heno de cabra (STG) este inclus în anexa la prezenta decizie.

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție la înregistrarea denumirii menționate la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 24 octombrie 2018.Pentru ComisiePhil HoganMembru al Comisiei

ANEXĂ

CAIETUL DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE

Ziegen-Heumilch/Goat-Haymilk/Latte fieno di capra/Lait de foin de chèvre/Leche de heno de cabra

Nr. UE: TSG-AT-02290-22.2.2017

Austria

Denumirea (denumirile) propusă (propuse) pentru înregistrare

Ziegen-Heumilch (de); Goat’s Haymilk (en); Latte fieno di capra (it); Lait de foin de chèvre (fr); Leche de heno de cabra (es)

Tipul de produs

Clasa 1.4. Alte produse de origine animală (ouă, miere, diverse produse lactate, cu excepția untului etc.)

Motive pentru înregistrare

Indicați dacă produsul

Producția de lapte de fân reprezintă cea mai naturală formă de producție a laptelui. Laptele provine de la animale crescute în ferme producătoare de lapte tradiționale, durabile. Diferența principală dintre laptele standard și laptele de fân constă în caracterul tradițional al laptelui de fân, generat de faptul că nu se permite utilizarea nutrețurilor fermentate, astfel cum se efectua producția laptelui în trecut. Începând cu anii 1960, ca urmare a mecanizării, agricultura industrializată a început să se bazeze tot mai mult pe producția de furaje însilozate (nutrețuri fermentate), astfel reducându-se producția de fân. În plus, reglementările interzic utilizarea animalelor și a furajelor care trebuie să fie identificate ca modificate genetic în conformitate cu legislația în vigoare. Alimentația animalelor este adaptată la schimbările sezoniere: în perioada pășunatului, animalele se hrănesc cu iarbă proaspătă, cu fân, dar și cu furaje autorizate menționate la punctul 4.2, iar pe timp de iarnă alimentația lor se compune din fân și din furaje autorizate menționate la punctul 4.2.

Indicați dacă denumirea

Producția și prelucrarea laptelui de fân de capră este la fel de veche ca și creșterea caprelor (datând aproximativ din secolul al XI-lea î.e.n.). Creșterea caprelor a fost larg răspândită în Evul Mediu în așa-numitele Schwaighöfe (ferme tradiționale) din Prealpi și din munții Tirolului, regiuni în care caprele erau deseori conduse pe fânețe alpestre foarte accidentate atunci când acestea se aflau departe de pășunile alpine, ceea ce permitea lucrătorilor să obțină lapte. Cuvântul Schwaig provine din Mittelhochdeutsch (germana vorbită în Evul Mediu Mijlociu) și descrie o formă specială de așezare și mai ales de exploatație din regiunea alpină. Numeroase ferme Schwaighöfe au fost construite drept așezări permanente de către proprietarii de pământuri înșiși, iar efectivele lor de animale erau folosite în principal pentru producția de lapte și produse lactate (mai ales pentru producția de brânză). Aceste așezări au fost atestate în Tirol începând cu secolul al XII-lea. În anumite zone alpine în care se practica împărțirea materială a fermelor, micii agricultori creșteau capre pentru a obține laptele necesar în fermele situate în văi.

Descriere

Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, inclusiv principale caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului, care demonstrează caracterul specific al acestuia [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Lapte de capră în conformitate cu legislația aplicabilă.

Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metodă pe care producătorii trebuie să o urmeze, inclusiv, după caz, natura și caracteristicile materiilor prime sau ale ingredientelor utilizate, precum și metoda de preparare a produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Laptele de fân de capră este produs în mod tradițional, în conformitate cu Heumilchregulativ (norme privind producția laptelui de fân). Principala caracteristică a laptelui de fân este că normele care reglementează producția sa interzic utilizarea nutrețurilor fermentate, precum furajele însilozate, și a animalelor și furajelor care, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt identificate ca modificate genetic.

Heumilchregulativ

Prin lapte de fân de capră se înțelege un lapte de capră obținut de producători de lapte care s-au angajat să respecte următoarele criterii: utilizarea animalelor și a furajelor care trebuie să fie identificate ca modificate genetic în conformitate cu legislația în vigoare este interzisă.

Întreaga exploatație agricolă trebuie să fie gestionată cu respectarea normelor privind producția laptelui de fân.

Tipuri de furaje admise

Hrana animalelor este compusă în principal din iarbă proaspătă și leguminoase în perioada pășunatului și din fân în perioada de iarnă.

Furajele grosiere suplimentare admise sunt: rapița furajeră, porumbul furajer, secara furajeră și sfecla furajeră, precum și peletele de fân, lucernă și porumb și furajele similare.

Proporția furajelor grosiere în rația anuală trebuie să fie de minimum 75 % din furajul uscat.

Cerealele admise sunt grâul, orzul, ovăzul, triticala, secara și porumbul, fie în formele lor comerciale comune, fie ca amestecuri cu substanțe minerale, de exemplu sub formă de tărâțe, pelete etc.

De asemenea, se poate folosi bob, mazăre furajeră, fructe oleaginoase, precum și făină grosieră și/sau turte.

Tipuri de furaje interzise

Sunt interzise următoarele tipuri de furaje: furajele însilozate (nutrețurile fermentate), fânul umed și fânul fermentat.

Animalele nu pot fi hrănite cu produse secundare provenite de la fabrici de bere sau distilerii sau obținute în urma presării fructelor și nici cu alte produse secundare provenite din industria alimentară, cum ar fi borhotul umed de la fabricile de bere sau pulpa umedă. Excepții: pulpa uscată și melasa ca produs secundar din fabricarea zahărului și furajele proteice uscate obținute din prelucrarea cerealelor.

Este interzisă utilizarea oricărei forme de furaje umede la animalele în lactație.

Este interzisă utilizarea produselor de origine animală (lapte, zer, făină de carne și oase etc.), cu excepția laptelui și a zerului pentru animalele tinere.

Este interzisă utilizarea în alimentația animalelor a deșeurilor de grădină, a fructelor căzute, a cartofilor și a ureei.

Norme privind utilizarea îngrășămintelor

Pe toate suprafețele exploatate agricol de producătorii de lapte, este interzisă utilizarea nămolurilor de epurare, a produselor din nămoluri de epurare și a compostului provenit din stațiile de epurare, cu excepția compostului verde.

Producătorii de lapte trebuie să respecte un timp de așteptare de minimum trei săptămâni între aplicarea de gunoi de grajd pe oricare dintre suprafețele destinate culturii plantelor furajere și utilizarea furajelor obținute.

Utilizarea substanțelor chimice auxiliare

Pe toate suprafețele destinate culturii plantelor furajere ale producătorilor de lapte, produsele chimice sintetice de protecție a plantelor nu pot fi utilizate decât în mod selectiv și țintit și numai sub supravegherea unor specialiști agronomi.

Substanțele pulverizabile autorizate pentru combaterea muștelor în grajduri pot fi utilizate doar în absența animalelor în lactație.

Termene care trebuie respectate pentru livrarea laptelui

Laptele poate fi livrat ca lapte de fân de capră cel mai devreme la zece zile de la fătare.

În cazul caprelor care au fost hrănite cu furaje însilozate (nutrețuri fermentate), timpul de așteptare este de minimum 14 zile.

În ceea ce privește animalele de munte care au fost hrănite cu furaje însilozate (nutrețuri fermentate) în exploatația de origine, acestora li se dă obligatoriu hrană care nu conține furaje însilozate timp de 14 zile înainte de deplasarea pe pășunile de munte; dacă această condiție nu este respectată, laptele lor nu poate fi utilizat drept lapte de fân de capră decât după ce au petrecut 14 zile pe pășunile alpine (într-o unitate de producție a laptelui de fân de capră aparținând aceleiași exploatații). Nu pot fi produse sau utilizate furaje însilozate pentru alimentația animalelor scoase la pășunat la munte.

Interzicerea alimentelor și a furajelor modificate genetic

În vederea păstrării caracterului tradițional al producției de lapte de fân de capră, nu pot fi utilizate animale sau furaje care, în conformitate cu legislația în vigoare, trebuie să fie identificate ca modificate genetic.

Alte dispoziții

Este interzisă producerea și depozitarea furajelor însilozate (nutrețurilor fermentate).

Este interzisă producerea și depozitarea oricăror tipuri de baloți de fân ambalați în folie.

Este interzisă producerea fânului umed sau fermentat.

Descrierea principalelor elemente care conferă caracterul tradițional al produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Laptele de fân de capră se deosebește de laptele de capră standard prin condițiile speciale de producție descrise la punctul 4.2, care sunt reglementate de Heumilchregulativ (norme privind producția laptelui de fân).

Hrana animalelor este compusă în principal din iarbă proaspătă și leguminoase în perioada pășunatului și din fân în perioada de iarnă.

Furajele grosiere suplimentare admise sunt: rapița furajeră, porumbul furajer, secara furajeră și sfecla furajeră, precum și peletele de fân, lucernă și porumb și furajele similare.

Proporția furajelor grosiere în rația anuală trebuie să fie de minimum 75 % din furajul uscat.

Cerealele admise sunt grâul, orzul, ovăzul, triticala, secara și porumbul, fie în formele lor comerciale comune, fie ca amestecuri cu substanțe minerale, de exemplu sub formă de tărâțe, pelete etc.

De asemenea, se poate folosi bob, mazăre furajeră, fructe oleaginoase, precum și făină grosieră și/sau turte.

Sunt interzise următoarele tipuri de furaje: furajele însilozate (nutrețurile fermentate), fânul umed și fânul fermentat.

Animalele nu pot fi hrănite cu produse secundare provenite de la fabrici de bere sau distilerii sau obținute în urma presării fructelor și nici cu alte produse secundare provenite din industria alimentară, cum ar fi borhotul umed de la fabricile de bere sau pulpa umedă. Excepții: pulpa uscată și melasa ca produs secundar din fabricarea zahărului și furajele proteice uscate obținute din prelucrarea cerealelor.

Este interzisă utilizarea oricărei forme de furaje umede la animalele în lactație.

Este interzisă utilizarea produselor de origine animală (lapte, zer, făină de carne și oase etc.), cu excepția laptelui și a zerului pentru animalele tinere.

Este interzisă utilizarea în alimentația animalelor a deșeurilor de grădină, a fructelor căzute, a cartofilor și a ureei.

Pe toate suprafețele exploatate agricol de producătorii de lapte, este interzisă utilizarea nămolurilor de epurare, a produselor din nămoluri de epurare și a compostului provenit din stațiile de epurare, cu excepția compostului verde.

Producătorii de lapte trebuie să respecte un timp de așteptare de minimum trei săptămâni între aplicarea de gunoi de grajd pe oricare dintre suprafețele destinate culturii plantelor furajere și utilizarea furajelor obținute.

Pe toate suprafețele destinate culturii plantelor furajere ale producătorilor de lapte, produsele chimice sintetice de protecție a plantelor nu pot fi utilizate decât în mod selectiv și țintit și numai sub supravegherea unor specialiști agronomi.

Substanțele pulverizabile autorizate pentru combaterea muștelor în grajduri pot fi utilizate doar în absența animalelor în lactație.

Laptele poate fi livrat ca lapte de fân de capră cel mai devreme la zece zile de la fătare.

În cazul caprelor care au fost hrănite cu furaje însilozate (nutrețuri fermentate), timpul de așteptare este de minimum 14 zile.

În ceea ce privește animalele de munte care au fost hrănite cu furaje însilozate (nutrețuri fermentate) în exploatația de origine, acestora li se dă obligatoriu hrană care nu conține furaje însilozate timp de 14 zile înainte de deplasarea pe pășunile de munte; dacă această condiție nu este respectată, laptele lor nu poate fi utilizat drept lapte de fân de capră decât după ce au petrecut 14 zile pe pășunile alpine (într-o unitate de producție a laptelui de fân de capră aparținând aceleiași exploatații). Nu pot fi produse sau utilizate furaje însilozate pentru alimentația animalelor scoase la pășunat la munte.

În vederea păstrării caracterului tradițional al producției de lapte de fân de capră, nu pot fi utilizate animale sau furaje care, în conformitate cu legislația în vigoare, trebuie să fie identificate ca modificate genetic.

Este interzisă producerea și depozitarea furajelor însilozate (nutrețurilor fermentate).

Este interzisă producerea și depozitarea oricăror tipuri de baloți de fân ambalați în folie.

Este interzisă producerea fânului umed sau fermentat.