Regulamentul (UE) 2017/2395 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește măsurile tranzitorii pentru diminuarea impactului asupra fondurilor proprii al introducerii IFRS 9 și pentru tratamentul expunerilor mari al anumitor expuneri din sectorul public denominate în moneda națională a oricărui stat membru (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

La 24 iulie 2014, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate a publicat standardul internațional de raportare financiară (IFRS) 9 Instrumente financiare (IFRS 9). IFRS 9 are scopul de a îmbunătăți raportarea financiară cu privire la instrumentele financiare prin abordarea preocupărilor apărute în domeniul respectiv în timpul crizei financiare. În special, IFRS 9 răspunde solicitării formulate în cadrul G20 de a trece la un model cu un caracter prospectiv mai pronunțat pentru recunoașterea pierderilor de credit așteptate aferente activelor financiare. În ceea ce privește recunoașterea acestor pierderi de credit așteptate aferente activelor financiare, IFRS 9 înlocuiește standardul internațional de contabilitate (IAS) 39.

Comisia a adoptat IFRS 9 prin Regulamentul (UE) 2016/2067 al Comisiei. În conformitate cu acest regulament, instituțiilor de credit și firmelor de investiții (denumite în continuare instituțiile) care utilizează IFRS pentru a-și pregăti situațiile financiare le revine obligația de a aplica IFRS 9 de la data primului exercițiu financiar care începe la 1 ianuarie 2018 sau ulterior acestei date.

Aplicarea IFRS 9 ar putea duce la o creștere bruscă semnificativă a ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate și, în consecință, la o scădere bruscă a fondurilor proprii de nivel 1 de bază ale instituțiilor. În timp ce Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară analizează în prezent cadrul de reglementare pe termen mai lung a ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate, ar trebui să se introducă în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului măsuri tranzitorii pentru diminuarea impactului negativ posibil semnificativ asupra fondurilor proprii de nivel 1 de bază care poate decurge din contabilizarea pierderilor de credit așteptate.

În rezoluția sa din 6 octombrie 2016 privind standardele internaționale de raportare financiară: IFRS 9, Parlamentul European a solicitat un regim de tranziție progresivă, care ar atenua impactul noului model de depreciere prevăzut de IFRS 9.

În cazul în care bilanțul de deschidere al unei instituții în ziua în care se aplică pentru prima dată IFRS 9 reflectă o scădere a fondurilor proprii de nivel 1 de bază ca urmare a ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate majorate, inclusiv ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la IFRS 9 prevăzut în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 al Comisiei (Anexa referitoare la IFRS 9), în comparație cu bilanțul de închidere din ziua precedentă, instituției ar trebui să i se permită să includă în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază o parte a ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate majorate, pe parcursul unei perioade de tranziție. Respectiva perioadă de tranziție ar trebui să aibă o durată maximă de cinci ani și ar trebui să înceapă în anul 2018. Partea din ajustările pentru pierderile de credit așteptate care poate fi inclusă în fondurile proprii de nivel 1 de bază ar trebui să scadă cu timpul până la zero pentru a se asigura punerea deplină în aplicare a IFRS 9 în ziua imediat următoare încheierii perioadei de tranziție. Impactul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate asupra fondurilor proprii de nivel 1 de bază nu ar trebui să fie complet neutralizat în cursul perioadei de tranziție.

Instituțiile ar trebui să decidă dacă să aplice respectivele măsuri tranzitorii și să informeze autoritatea competentă în consecință. Pe parcursul perioadei de tranziție, orice instituție ar trebui să aibă posibilitatea de a reveni, o singură dată, asupra deciziei inițiale, sub rezerva aprobării prealabile a autorității competente, care ar trebui să se asigure că această decizie nu este motivată de considerente de arbitraj de reglementare.

Deoarece ajustările pentru pierderile de credit așteptate înregistrate după data de la care o instituție aplică pentru prima dată IFRS 9 ar putea crește în mod neașteptat ca urmare a unei degradări a perspectivelor macroeconomice, instituțiilor ar trebui să li se acorde asistență suplimentară în astfel de cazuri.

Instituțiile care decid să aplice măsuri tranzitorii ar trebui să aibă obligația de a ajusta calculul elementelor normative care sunt direct afectate de ajustările pentru pierderile de credit așteptate, pentru a se asigura că acestea nu primesc asistență inadecvată în materie de capital. De exemplu, ajustările specifice pentru riscul de credit prin care valoarea expunerii este redusă în conformitate cu abordarea standard pentru riscul de credit ar trebui reduse prin aplicarea unui factor care are efectul de a majora valoarea expunerii. Aceasta ar garanta că o instituție nu ar beneficia atât de creșterea fondurilor sale proprii de nivel 1 de bază ca urmare a măsurilor tranzitorii, cât și de reducerea valorii expunerii.

Instituțiile care decid să aplice măsurile tranzitorii privind IFRS 9 precizate în prezentul regulament ar trebui să își facă publice fondurile proprii, ratele de capital și rata efectului de levier, indiferent dacă măsurile tranzitorii se aplică sau nu, pentru a permite publicului să stabilească impactul măsurilor respective.

De asemenea, este oportun să se prevadă măsuri tranzitorii pentru derogarea de la limita aplicabilă expunerilor mari, disponibilă pentru expunerile la anumite datorii ale sectorului public din statele membre, denominate în moneda națională a oricărui stat membru. Perioada de tranziție ar trebui să aibă o durată de trei ani, începând de la 1 ianuarie 2018, pentru expunerile de acest tip înregistrate la sau după 12 decembrie 2017, în timp ce expunerile de acest tip înregistrate până la această dată ar trebui să își păstreze drepturile obținute și să beneficieze în continuare de derogarea aplicabilă expunerilor mari.

Pentru a permite aplicarea de la 1 ianuarie 2018 a măsurilor tranzitorii prevăzute de prezentul regulament, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui modificat în consecință,

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se modifică după cum urmează:

Se introduce următorul articol:

instituțiile care își întocmesc situațiile financiare conform standardelor internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002;

instituțiile care, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din prezentul regulament, realizează evaluarea activelor și a elementelor extrabilanțiere și determinarea fondurilor proprii conform standardelor internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002; și

instituțiile care realizează evaluarea activelor și a elementelor extrabilanțiere în conformitate cu standarde de contabilitate în temeiul Directivei 86/635/CEE și care utilizează un model pentru pierderile de credite așteptate identic cu cel utilizat în standardele internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002.

pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2, cuantumul (ABSA) calculat conform următoarei formule:

pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 3, cuantumul (ABIRB) calculat conform următoarei formule:

zero;

cuantumul calculat în conformitate cu punctul (i), din care se scade cuantumul calculat în conformitate cu punctul (ii):

suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din IFRS 9 astfel cum se prevede în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 (Anexa referitoare la IFRS 9) și cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării inițiale a IFRS 9;

cuantumul total al pierderilor din depreciere la activele financiare clasificate drept împrumuturi și creanțe, al investițiilor păstrate până la scadență și al activelor financiare disponibile pentru vânzare, astfel cum sunt definite la punctul 9 din IAS 39, altele decât instrumentele de capital și unitățile sau acțiunile în organisme de plasament colectiv, determinate în conformitate cu punctele 63, 64, 65, 67, 68 și 70 din IAS 39 astfel cum se prevede în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008, la 31 decembrie 2017 sau cu o zi înaintea datei aplicării inițiale a IFRS 9.

suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din IFRS 9 astfel cum se prevede în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 (Anexa referitoare la IFRS 9) și cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării inițiale a IFRS 9;

cuantumul total al pierderilor din depreciere la activele financiare clasificate drept împrumuturi și creanțe, al investițiilor păstrate până la scadență și al activelor financiare disponibile pentru vânzare, astfel cum sunt definite la punctul 9 din IAS 39, altele decât instrumentele de capital și unitățile sau acțiunile în organisme de plasament colectiv, determinate în conformitate cu punctele 63, 64, 65, 67, 68 și 70 din IAS 39 astfel cum se prevede în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008, la 31 decembrie 2017 sau cu o zi înaintea datei aplicării inițiale a IFRS 9.

suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, și cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, la data raportării;

suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, și cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării inițiale a IFRS 9.

pentru calculul A2,IRB, instituțiile reduc fiecare dintre cuantumurile calculate în conformitate cu alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din prezentul articol cu suma cuantumurilor pierderilor așteptate calculată în conformitate cu articolul 158 alineatele (5), (6) și (10), la 31 decembrie 2017 sau cu o zi înainte de data aplicării inițiale a IFRS 9. Atunci când pentru cuantumul menționat la alineatul (2) litera (b) punctul (i) din prezentul articol rezultă din calcul un număr negativ, instituția stabilește valoarea cuantumului respectiv ca fiind egală cu zero. Atunci când pentru cuantumul menționat la alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din prezentul articol rezultă din calcul un număr negativ, instituția stabilește valoarea cuantumului respectiv ca fiind egală cu zero;

instituțiile înlocuiesc cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (3) litera (a) din prezentul articol cu suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, și cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, din care se deduce suma cuantumurilor pierderilor așteptate aferente pentru aceleași expuneri, calculată în conformitate cu articolul 158 alineatele (5), (6) și (10) la data raportării. În cazul în care din calcul rezultă un număr negativ, instituția stabilește valoarea cuantumului menționat la alineatul (3) litera (a) din prezentul articol ca fiind egală cu zero;

instituțiile înlocuiesc cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (3) litera (b) din prezentul articol cu suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, și cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării inițiale a IFRS 9, din care se deduce suma cuantumurilor pierderilor așteptate aferente pentru aceleași expuneri, calculate în conformitate cu articolul 158 alineatele (5), (6) și (10). În cazul în care din calcul rezultă un număr negativ, instituția stabilește valoarea cuantumului menționat la alineatul (3) litera (b) din prezentul articol ca fiind egală cu zero.

0,95 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018;

0,85 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2019;

0,7 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2020;

0,5 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2021;

0,25 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2022.

cuantumul creanțelor privind impozitul amânat care este dedus din fondurile proprii de nivel 1 de bază în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) sau este ponderat la risc în conformitate cu articolul 48 alineatul (4);

valoarea expunerii, astfel cum se determină în conformitate cu articolul 111 alineatul (1), pentru care ajustările specifice pentru riscul de credit prin care valoarea expunerii este redusă se multiplică cu următorul coeficient (sf):

valoarea elementelor de fonduri proprii de nivel 2 calculată în conformitate cu articolul 62 litera (d).

La articolul 493, se adaugă următoarele alineate:

100 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituției până la 31 decembrie 2018;

75 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituției până la 31 decembrie 2019;

50 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituției până la 31 decembrie 2020.

elementelor de activ care constituie creanțe asupra administrațiilor centrale, băncilor centrale sau entităților din sectorul public din statele membre;

elementelor de activ care constituie creanțe garantate în mod expres de administrații centrale, de bănci centrale sau de entități din sectorul public din statele membre;

altor expuneri față de sau garantate de administrații centrale, de bănci centrale sau de entități din sectorul public din statele membre;

elementelor de activ care constituie creanțe asupra administrațiilor regionale sau autorităților locale din statele membre, care sunt tratate ca expuneri față de administrația centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2);

altor expuneri față de sau garantate de administrațiile regionale sau autoritățile locale din statele membre, care sunt tratate ca expuneri față de administrația centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2).

expunerii i s-ar atribui o pondere de risc de 0 % în conformitate cu versiunea articolului 495 alineatul (2) în vigoare la 31 decembrie 2017;

expunerea a fost înregistrată la data de 12 decembrie 2017 sau ulterior acestei date.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2018.

Adoptat la Strasbourg, 12 decembrie 2017.Pentru Parlamentul EuropeanPreședinteleA. TAJANIPentru ConsiliuPreședinteleM. MAASIKAS