Regulamentul delegat (UE) 2017/2194 al Comisiei din 14 august 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor financiare în ceea ce privește ordinele de tip „pachet” (Text cu relevanță pentru SEE. )

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, în special articolul 9 alineatul (6),

Ordinele de tip pachet sunt comune pentru toate clasele de active și pot include multe componente diferite în cadrul aceleiași clase de active sau în clase de active diferite. Ordinele de tip pachet pot cuprinde, așadar, un număr nelimitat de combinații de componente. În consecință, este necesară adoptarea unei abordări holistice în ceea ce privește stabilirea unor criterii calitative care să permită identificarea ordinelor de tip pachet ce ar trebui să fie considerate standardizate și tranzacționate în mod frecvent și pentru care, luate în ansamblu, există, prin urmare, o piață lichidă. Pentru a se ține cont de caracteristicile diferitelor categorii de ordine de tip pachet, aceste criterii calitative ar trebui să includă atât criterii generale aplicabile tuturor claselor de active, cât și criterii specifice aplicabile diferitelor clase de active care cuprind un ordin de tip pachet.

Pentru ca o clasă de instrumente financiare derivate să facă obiectul obligației de tranzacționare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014, instrumentele financiare derivate care fac parte din clasa respectivă trebuie să fie standardizate și suficient de lichide. Prin urmare, se consideră că există o piață lichidă pentru un ordin de tip pachet în ansamblu atunci când toate componentele ordinului de tip pachet respectiv aparțin aceleiași clase de active și fac obiectul obligației de tranzacționare. Cu toate acestea, ordinele de tip pachet în care toate componentele depășesc o anumită dimensiune sau care includ un număr mare de componente nu sunt considerate suficient de lichide sau de standardizate. Prin urmare, este oportun să se precizeze că ordinele de tip pachet în care toate componentele sunt supuse obligației de tranzacționare ar trebui considerate ca având o piață lichidă atunci când ordinele de tip pachet sunt compuse din cel mult patru componente sau atunci când nu toate componentele din cadrul ordinelor de tip pachet sunt mai mari decât dimensiunea normală de piață.

Posibilitatea de a tranzacționa instrumente financiare într-un loc de tranzacționare demonstrează că aceste instrumente sunt standardizate și relativ lichide. Prin urmare, este oportun să se ia în considerare faptul că, atunci când toate componentele unui ordin de tip pachet sunt disponibile pentru tranzacționare într-un loc de tranzacționare, acest ordin de tip pachet, luat în ansamblu, poate avea o piață lichidă. Un ordin de tip pachet ar trebui considerat ca fiind disponibil pentru tranzacționare atunci când un loc de tranzacționare îl propune spre tranzacționare membrilor, participanților sau clienților săi.

Deși este posibilă tranzacționarea ordinelor de tip pachet cu un număr mare de componente diferite, lichiditatea este concentrată în pachete constituite exclusiv din componente care provin din aceeași clasă de active, cum ar fiinstrumentele financiare derivate pe rata dobânzii, instrumentele financiare derivate pe titluri de capital, instrumentele financiare derivate de credit sau instrumentele financiare derivate pe mărfuri. Prin urmare, ordinele de tip pachet constituite din instrumente financiare derivate care aparțin exclusiv uneia dintre aceste clase de active ar trebui să poată fi considerate ca având o piață lichidă, în timp ce ordinele de tip pachet constituite din componente derivate care aparțin mai multor clase de active nu sunt tranzacționate în mod frecvent și, în consecință, nu au o piață lichidă. În plus, ordinele de tip pachet care includ componente din alte clase de active decât instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii, instrumentele financiare derivate pe titluri de capital, instrumentele financiare derivate de credit sau instrumentele financiare derivate pe mărfuri nu sunt suficient de standardizate și, prin urmare, se consideră că nu au o piață lichidă.

Este, așadar, necesar să se definească o metodologie cu ajutorul căreia să se stabilească dacă există o piață lichidă pentru ordinele de tip pachet luate în ansamblu, inclusiv atunci când se consideră că una sau mai multe dintre componentele unui ordin de tip pachet nu au o piață lichidă sau sunt de dimensiuni mari în comparație cu dimensiunea normală de piață. Pe de altă parte, ordinele de tip pachet în care niciuna dintre componente nu dispune de o piață lichidă, în care toate componentele sunt de dimensiuni mari în comparație cu dimensiunea normală de piață sau care conțin și componente care nu dispun de o piață lichidă și componente care sunt de dimensiuni mari în comparație cu dimensiunea normală de piață nu sunt considerate ca fiind standardizate sau tranzacționate în mod frecvent și, prin urmare, ar trebui să se considere că nu au o piață lichidă pentru ordinul de tip pachet luat în ansamblu.

Pentru ordinele de tip pachet care constau în swapuri pe rata dobânzii, majoritatea tranzacțiilor sunt concentrate în ordine de tip pachet ale căror componente au anumite scadențe de referință. Prin urmare, este oportun să se ia în considerare numai ordinele de tip pachet care sunt lichide în ansamblu. Pentru a reflecta caracteristicile diferitelor swapuri pe rata dobânzii, este important să se facă distincția între contractele care încep imediat după efectuarea tranzacției și contractele care încep la o dată prestabilită în viitor. Scadența unui contract ar trebui să fie calculată în funcție de data la care obligațiile din contract încep să producă efecte, adică în funcție de data intrării în vigoare. Cu toate acestea, pentru a se ține seama de profilul de lichiditate al contractelor și pentru a se evita eludarea normelor, aceste scadențe nu trebuie interpretate prea strict, ci mai degrabă ca intervale precise în jurul unei scadențe de referință.

Mulți actori de pe piață tranzacționează ordine de tip pachet care constau din două contracte cu termene de expirare diferite. În special, contractele de tip roll forward sunt puternic standardizate și tranzacționate în mod frecvent. Aceste ordine de tip pachet sunt utilizate pentru a înlocui o poziție dintr-un contract care este pe punctul de a expira cu o poziție dintr-un contract care expiră la următoarea dată scadentă, permițându-le participanților de pe piață să își mențină o poziție investițională după data inițială de expirare a unui contract. Este oportun, prin urmare, să se considere că există o piață lichidă pentru aceste ordine de tip pachet luate în ansamblu.

Din motive de consecvență și pentru a asigura buna funcționare a piețelor financiare, este necesar ca prezentul regulament și dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 600/2014 să se aplice de la aceeași dată.

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare înaintat Comisiei de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

ESMA a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului,

Există o piață lichidă pentru un ordin de tip pachet luat în ansamblu dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

ordinul de tip pachet constă în cel mult patru componente care aparțin unor clase de instrumente financiare derivate care au fost declarate ca fiind supuse obligației de tranzacționare pentru instrumentele financiare derivate în conformitate cu procedura descrisă la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014, cu excepția cazului în care:

fie toate componentele ordinului de tip pachet sunt de dimensiuni mari în comparație cu dimensiunea normală de piață;

fie componentele ordinului de tip pachet nu aparțin exclusiv uneia dintre clasele de active menționate în anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/583 al Comisiei;

ordinul de tip pachet îndeplinește toate condițiile următoare:

toate componentele ordinului de tip pachet sunt disponibile pentru tranzacționare în același loc de tranzacționare;

toate componentele ordinului de tip pachet fac obiectul obligației de compensare în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului sau al obligației de compensare în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014;

cel puțin una dintre componentele ordinului de tip pachet are o piață lichidă sau nu este de dimensiuni mari în comparație cu dimensiunea normală de piață;

ordinul de tip pachet îndeplinește criteriile aplicabile pentru clasa de active relevantă care sunt prevăzute la articolele 2, 3, 4 sau 5.

Criteriile specifice claselor de active menționate la articolul 1 litera (b) punctul (iv) pentru ordinele de tip pachet care constau exclusiv în instrumente financiare derivate pe rata dobânzii, astfel cum sunt menționate în secțiunea 5 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/583 al Comisiei, sunt următoarele:

ordinul de tip pachet are cel mult trei componente;

toate componentele ordinului de tip pachet aparțin aceleiași subclase de active, astfel cum sunt menționate în secțiunea 5 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/583 al Comisiei;

toate componentele ordinului de tip pachet sunt exprimate în aceeași monedă: EUR, USD sau GBP;

atunci când ordinul de tip pachet constă în swapuri pe rata dobânzii, componentele ordinului de tip pachet au o durată de 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12, 15, 20 sau 30 de ani;

atunci când ordinul de tip pachet constă în componente futures pe rata dobânzii, aceste componente sunt:

fie contracte cu o scadență de cel mult 6 luni pentru contractele futures pe rata dobânzii bazate pe rata dobânzii la 3 luni;

fie contracte cu data de expirare cea mai apropiată de data curentă pentru contractele futures pe rata dobândii bazate pe rata dobânzii la 2, 5 și 10 ani;

atunci când ordinul de tip pachet constă în contracte futures pe obligațiuni, ordinul de tip pachet înlocuiește o poziție în cadrul unui contract care este pe punctul de a expira cu o poziție dintr-un contract cu aceeași obligațiune-suport care expiră la următoarea dată scadentă.

În sensul literei (d), se consideră că o componentă a unui ordin de tip pachet are o durată de 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12, 15, 20 sau 30 de ani atunci când perioada de timp dintre data intrării în vigoare a contractului și data de încetare a contractului este egală cu una dintre perioadele de timp menționate la litera (d), cu cinci zile în plus sau în minus.

Criteriile specifice claselor de active menționate la articolul 1 litera (b) punctul (iv) pentru ordinele de tip pachet care constau exclusiv în instrumente financiare derivate pe titluri de capital, astfel cum sunt menționate în secțiunea 6 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/583, sunt următoarele:

ordinul de tip pachet are cel mult două componente;

toate componentele ordinului de tip pachet aparțin aceleiași subclase de active, astfel cum sunt menționate în secțiunea 6 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/583;

toate componentele ordinului de tip pachet sunt exprimate în aceeași monedă: EUR, USD sau GBP;

toate componentele ordinului de tip pachet au același indice-suport;

data de expirare pentru toate componentele ordinului de tip pachet nu depășește 6 luni;

în cazul în care ordinul de tip pachet conține opțiuni, toate opțiunile au aceeași dată de expirare.

Criteriile specifice claselor de active menționate la articolul 1 litera (b) punctul (iv) pentru ordinele de tip pachet care constau exclusiv în instrumente financiare derivate de credit, astfel cum sunt menționate în secțiunea 9 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/583, sunt următoarele:

ordinul de tip pachet are cel mult două componente;

toate componentele ordinului de tip pachet sunt instrumente de tipul credit default swap bazate pe indici, astfel cum sunt menționate în secțiunea 9 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/583;

toate componentele ordinului de tip pachet sunt exprimate în aceeași monedă noțională: EUR sau USD;

toate componentele ordinului de tip pachet au același indice-suport;

toate componentele ordinului de tip pachet au o durată de 5 ani;

ordinul de tip pachet înlocuiește o poziție dintr-o versiune a indicelui care precede imediat versiunea cea mai recentă (off-the-run) cu o poziție din cea mai recentă versiune (on-the-run).

Criteriile specifice claselor de active menționate la articolul 1 litera (b) punctul (iv) pentru ordinele de tip pachet care constau exclusiv în instrumente financiare derivate pe mărfuri, astfel cum sunt menționate în secțiunea 7 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/583, sunt următoarele:

ordinul de tip pachet are cel mult două componente;

toate componentele ordinului de tip pachet sunt contracte futures derivate pe mărfuri, astfel cum sunt menționate în secțiunea 7 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/583;

toate componentele ordinului de tip pachet au aceeași marfă-suport definită la nivelul cel mai detaliat, astfel cum se specifică în tabelul 2 din anexa la Regulamentul delegat (UE) 2017/585 al Comisiei;

toate componentele ordinului de tip pachet sunt exprimate în aceeași monedă: EUR, USD sau GBP;

ordinul de tip pachet înlocuiește o poziție dintr-un contract care este pe punctul de a expira cu o poziție dintr-un contract care expiră la următoarea dată scadentă.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 3 ianuarie 2018.

Adoptat la Bruxelles, 14 august 2017.Pentru ComisiePreședinteleJean-Claude Juncker