Document UE

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (regulamentul și ABE), în special articolul 8 alineatul (1) litera (j),

având în vedere Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, în special partea B secțiunea 4 alineatul (2) și secțiunea 6 alineatul (4) din anexa II la aceasta,

În temeiul articolului 14 alineatul (2) din Directiva 2014/17/UE, informațiile precontractuale personalizate care vor fi oferite consumatorilor înainte ca aceștia să fie obligați printr-un contract de credit sau o ofertă trebuie să fie transmise prin intermediul fișei europene de informații standardizate (FEIS) prezentate în anexa II la respectiva directivă.

În temeiul alineatului (2) secțiunea 4 și al alineatului (4) secțiunea 6 din partea B din anexa II la Directiva 2014/17/UE, în cazul în care rata dobânzii este variabilă, FEIS trebuie să conțină un exemplu ilustrativ de dobândă anuală efectivă și o ilustrare a sumei maxime a ratei. În cazul în care nu există un plafon pentru rata dobânzii, iar creditorul nu utilizează o rată de referință externă, calcularea acestor două exemple ilustrative trebuie să aibă la bază o rată de referință prevăzută de o autoritate competentă sau ABE (rata de referință ABE).

Rata de referință ABE ar trebui să fie simplă, ușor de folosit și reprezentativă. Indicarea ratei printr-o formulă ar trebui să asigure menținerea ratei la nivel reprezentativ în timp și ar trebui să permită luarea în considerare a circumstanțelor naționale. Formula ar trebui să fie limitată la o serie de date publice pentru a asigura ușurința în folosire și simplitatea acesteia.

Perioadele ratei subiacente ar trebui să urmeze perioadele prevăzute în anexa II la Directiva 2014/17/UE în cazul acelor scenarii în care se folosește o rată de referință externă pentru calcularea ratei dobânzii. Prin urmare, rata de referință ABE ar trebui să se bazeze pe o rată subiacentă pentru perioada de 20 de ani anterioară datei la care creditorul transmite FEIS consumatorului.

Pentru a fi reprezentativă, formula ar trebui să se bazeze pe o rată subiacentă relevantă pentru statul membru în care FEIS este transmisă consumatorului. Rata subiacentă ar trebui să fie rata de refinanțare principală a Băncii Centrale Europene (BCE) în cazul statelor membre a căror monedă națională este euro, precum și rata de refinanțare a băncii centrale naționale (sau rata echivalentă a băncii centrale naționale) în cazul altor state membre. Aceste rate vor genera o rată de referință reprezentativă a pieței ipotecare locale; în plus, toate statele membre au la dispoziție înregistrări complete cu privire la aceste date. Însă, deoarece înregistrările privind rata de refinanțare principală a BCE sunt disponibile doar de la 1 ianuarie 1999, prima dată a perioadei de înregistrare ar trebui să fie stabilită a fi 1 ianuarie 1999. Această primă dată ar trebui să se aplice în cazul FEIS transmise în toate statele membre pentru a obține certitudinea că pe teritoriul Uniunii Europene se va folosi aceeași perioadă de înregistrare.

Formula ar trebui să confirme faptul că rata dobânzii va reflecta parțial costurile de finanțare, pentru care informațiile privind rata de refinanțare sunt indicatoare, ținându-se cont totodată de cea mai scăzută rată subiacentă din ultimii 20 de ani.

Deoarece formula face parte dintr-un exemplu ilustrativ, este suficient pentru creditori să actualizeze rata subiacentă anual.

Pentru a obține certitudinea că, în fiecare stat membru, creditorii folosesc aceeași diferență între cea mai mare și cea mai mică valoare a ratei subiacente, rata de referință a ABE ar trebui să se calculeze folosind aceeași dată de referință, aceasta trebuind să fie prima zi lucrătoare a fiecărui an.

Pentru ca exemplele ilustrative să reflecte circumstanțele locale, nu ar trebui să se folosească rata de referință ABE în cazul în care o autoritate competentă a prevăzut o rată de referință, iar rata de referință prevăzută în această decizie nu ar trebui să se aplice.

ABE a lansat o consultare publică deschisă referitoare la proiectul de decizie privind o rată de referință ABE, a analizat eventualele costuri și beneficii aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar constituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010,

Rata de referință menționată în partea B secțiunea 4 alineatul (2) și secțiunea 6 alineatul (4) din anexa II la Directiva 2014/17/UE (rata de referință ABE) și prevăzută de ABE este prezentată în anexă.

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Londra, 21 martie 2016.Andrea EnriaPreședintePentru Consiliul supraveghetorilor

ANEXARata de referință ABE în baza anexei II la Directiva privind creditele ipotecare (2014/17/UE)

Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 60, 28.2.2014, p. 34).

Rata de referință ABE va fi folosită de creditori pentru a calcula exemplul ilustrativ de dobândă anuală efectivă (DAE) și, respectiv, ilustrarea sumei maxime a ratei în condițiile prevăzute la alineatele respective, precum și pentru includerea în secțiunile 4 și 6 din fișa europeană de informații standardizate (FEIS) prevăzută în anexa II la Directiva 2014/17/UE.

Rata de referință ABE se aplică doar în cazul în care autoritatea competentă din statul membru nu a prevăzut o rată de referință.

Formula pentru calcularea ratei de referință ABE este:

Rata de referință ABE = (HRLR)BR

În cazul contractelor de credit pentru care se transmite FEIS în statele membre a căror monedă națională este euro:

HRCea mai mare valoare a ratei de refinanțare principale a BCE în perioada de 20 de ani (sau perioada maximă disponibilă, dacă este mai scurtă) anterioară datei la care creditorul va calcula diferența (HR – LR) care va fi folosită în formula prevăzută la alineatele (6) și (7).LRCea mai mică valoare a ratei de refinanțare principale a BCE în perioada de 20 de ani (sau perioada maximă disponibilă, dacă este mai scurtă) anterioară datei la care creditorul va calcula diferența (HR – LR) care va fi folosită în formula prevăzută la alineatele (6) și (7).BRRata dobânzii aplicabilă contractului de credit în cea mai lungă perioadă cunoscută la data transmiterii FEIS.

În cazul contractelor de credit pentru care se transmite FEIS în alte state membre:

HRCea mai mare valoare a ratei de refinanțare a băncii centrale naționale (sau rata echivalentă a băncii centrale naționale) în perioada de 20 de ani (sau perioada maximă disponibilă, dacă este mai scurtă) anterioară datei la care creditorul va calcula diferența (HR – LR) care va fi folosită în formula prevăzută la alineatele (6) și (7).LRCea mai mică valoare a ratei de refinanțare a băncii centrale naționale (sau rata echivalentă a băncii centrale naționale) în perioada de 20 de ani (sau perioada maximă disponibilă, dacă este mai scurtă) anterioară datei la care creditorul va calcula diferența (HR – LR) care va fi folosită în formula prevăzută la alineatele (6) și (7).BRRata dobânzii aplicabilă contractului de credit în cea mai lungă perioadă cunoscută la data transmiterii FEIS.

Perioada de 20 de ani anterioară transmiterii FEIS consumatorului va începe cel mai devreme la 1 ianuarie 1999.

Calculul (HR – LR) va fi efectuat o dată pe an calendaristic, în prima zi lucrătoare a anului, exceptând anul intrării în vigoare a Directivei privind creditele ipotecare, când calculul va fi efectuat la 21 martie 2016. Calculul va fi folosit pentru FIES transmise consumatorilor în același an calendaristic.

Variabilele HR și LR sunt bazate pe ratele subiacente care se aplică în statul membru în care creditorul transmite FEIS consumatorului.

HR și LR – ratele de refinanțare relevante ale băncii centrale naționale sau ratele echivalente

În scopul calculării ratei de referință ABE pentru o FEIS transmisă într-un stat membru a cărui monedă națională este alta decât euro, ratele de refinanțare ale băncii centrale naționale sau ratele echivalente ale băncii centrale naționale sunt următoarele:

Tabelul 1