Decizia (UE) 2015/1877 a Comisiei din 20 aprilie 2015 privind tarifele practicate de S.C. Hidroelectrica S.A. din Romania față de S.C. Termoelectrica S.A. și S.C. Electrocentrale Deva S.A. – SA.33475 (12/C) [notificată cu numărul C(2015) 2648] (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

având în vedere decizia Comisiei de inițiere a procedurii prevăzute la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la ajutorul SA.33475 (12/C, ex 12/NN),

după invitarea părților terțe să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate anterior și având în vedere observațiile acestora,

Ajutorul de stat care, în principiu, se ridică la 3656675 RON pentru Electrocentrale Deva și la 22619821 RON pentru Termoelectrica, sub formă de tarife preferențiale la energie electrică de care au beneficiat respectivele societăți, acordat în mod ilegal de România, cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din tratat, este incompatibil cu piața internă.

România recuperează de la beneficiari ajutorul incompatibil menționat la articolul 1. Obligația de recuperare a ajutorului se extinde la CE Hunedoara.

Sumele de recuperat sunt purtătoare de dobândă începând de la data la care au fost puse la dispoziția beneficiarilor până la momentul recuperării lor efective.

Dobânda se calculează pe o bază compusă, în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei.

Recuperarea ajutorului menționat la articolul 1 este imediată și efectivă.

România asigură punerea în aplicare a prezentei decizii în termen de patru luni de la data notificării acesteia.

În termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, România transmite următoarele informații:

suma totală (suma principală și dobânzile) care trebuie recuperată de la fiecare beneficiar;

o descriere detaliată a măsurilor deja întreprinse și a celor planificate în vederea asigurării conformității cu prezenta decizie, inclusiv dovada că a înregistrat ordinul de recuperare cu un rang corespunzător în cadrul procesului de lichidare a societății Termoelectrica;

dacă Termoelectrica se află în imposibilitatea de a plăti ordinul de recuperare, hotărârea de dizolvare a acestei societăți și dovada ieșirii sale definitive de pe piață;

documente care să demonstreze că beneficiarii au fost somați să ramburseze ajutorul.

România informează Comisia despre progresele înregistrate în ceea ce privește măsurile naționale întreprinse pentru a pune în aplicare prezenta decizie până la recuperarea integrală a ajutorului menționat la articolul 1. România prezintă imediat, la simpla solicitare a Comisiei, informații privind măsurile care au fost deja întreprinse și cele planificate în vederea asigurării conformității cu prezenta decizie. De asemenea, România furnizează informații detaliate privind cuantumurile ajutorului și ale dobânzilor deja recuperate de la beneficiar.

Prezenta decizie se adresează României.

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Adoptată la Bruxelles, 20 aprilie 2015.Pentru ComisieMargrethe VestagerMembru al Comisiei

ANEXĂ

EVALUAREA AVANTAJULUI ECONOMIC – ANALIZĂ ECONOMETRICĂ

Justificarea și descrierea analizei econometrice

Analiza econometrică efectuată de Comisie urmărește să determine prețuri de referință pentru contractele care fac obiectul anchetei, rezultate în urma unei analize de regresie efectuate asupra caracteristicilor contractelor din setul de date care nu fac obiectul anchetei. Într-o primă etapă, analiza de regresie permite construirea unui preț de referință în funcție de caracteristicile contractelor din setul de date (previziuni pe eșantion). Într-o a doua etapă, rezultatele analizei de regresie sunt utilizate pentru predicția unui preț de referință pentru contractele care fac obiectul anchetei ținând seama de caracteristicile lor contractuale (previziuni în afara eșantionului). În analiza de regresie, variația de preț între contractele din setul de date se explică cu ajutorul următoarelor caracteristici: cantitatea achiziționată și variabilele anuale.

Variabilele durata contractului și profilul de consum cumpărătorului (buyer off-take profile) nu sunt incluse, deoarece acestea nu sunt semnificative din punct de vedere statistic.

Analiza econometrică se bazează pe principiul că există o serie de factori determinanți ai prețurilor, cum ar fi cantitățile. Ar fi eronat să se compare prețurile între diferitele contracte fără a se ține seama de acești factori. Logica acestui exercițiu cantitativ este, prin urmare, că luarea în considerare a unor factori externi permite o mai bună comparație a prețurilor din diferite contracte. În absența normalizării, numai contractele perfect identice ar putea fi comparate în mod pertinent.

Acest exercițiu empiric nu are scopul de a estima o relație cauzală între prețuri și anumiți factori externi. De exemplu, estimarea unei relații cauzale între anumiți factori și prețuri ar necesita introducerea în ecuație a riscului de endogeneitate, cu alte cuvinte a riscului ca o variabilă cauzală (de exemplu cantitățile) să fie ea însăși influențată de variabila explicată (de exemplu, prețul), din cauza variabilelor omise sau a distorsiunii de simultaneitate. Scopul acestui exercițiu cantitativ este de a normaliza prețurile corespunzătoare diferitelor contracte pentru a permite o mai bună comparație între acestea. Normalizarea este necesară în absența unor contracte și a unor caracteristici de aprovizionare ale acestora perfect identice.

Analiza de regresie reflectă principalele caracteristici ale contractelor bilaterale în cauză:

includerea în regresie a variabilei cantitate reflectă faptul că prețurile sunt în general mai mici atunci când cantitățile achiziționate sunt mai ridicate;

Procesarea prealabilă a datelor a condus la eliminarea a trei date anuale referitoare la contractele corespunzătoare vânzărilor intragrup ale ALRO din 2009 până în 2011, deoarece este probabil ca acestea să reflecte condiții de piață diferite de cele existente în negocierile contractelor bilaterale dintre un furnizor și un cumpărător independent, care constituie obiectul discuției în acest caz.

includerea variabilelor anuale reflectă dimensiunea temporală și eventuala modificare a condițiilor pieței între diferiți ani.

În ceea ce privește prima etapă a analizei empirice, rezultatele analizei de regresie asupra contractelor din setul de date sunt raportate în tabelul 1 de mai jos.

În ceea ce privește a doua etapă a analizei empirice, Comisia a identificat o valoare de referință pentru fiecare an și a comparat apoi poziția contractelor față de această valoare de referință pentru a concluziona dacă prețurile practicate de Hidroelectrica au fost mai mici sau mai mari decât prețul de referință modelat. Etapele următoare descriu în detaliu metodologia folosită pentru determinarea valorii de referință:

În primul rând, pentru fiecare contract care face obiectul anchetei, se calculează în ce măsură în fiecare an prețul real se îndepărtează de prețul de referință corespunzător calculat utilizându-se regresia și caracteristicile contractelor;

În al doilea rând, se identifică contractul cu divergența cea mai mare dintre contractele cu preț superior (most-upward-diverging contract – MUD); acesta este contractul din setul de date al cărui preț observat depășește cel mai mult prețul de referință corespunzător (în termeni absoluți). Alegerea contractului MUD, care oferă o plajă de variație peste valoarea estimată centrală a prețului de referință, rămânând însă conservativă, este justificată; în primul rând, modelul econometric nu explică 100 % din prețul observat în setul de date, iar estimarea unică a prețului de referință se situează, de fapt, într-un interval de încredere și prezintă o marjă de eroare peste sau sub nivelul estimării; în al doilea rând, pe piață reală se manifestă abateri de preț față de prețul unic posibil. Contractul MUD, care derivă dintr-un contract bazat pe piață (a se vedea considerentele 42-45), oferă informații cuantificate cu privire la ordinul de mărime posibil al unor asemenea abateri și stabilește o plajă de variație bazată pe piață în jurul prețului de referință calculat;

Regresia se aplică asupra 137 observații ale datelor unor contracte individuale în perioada 2009-2011.

În al treilea rând, diferența de preț față de contractul MUD se utilizează pentru a separa prețurile observate mai mari decât prețul de referință de contractele situate sub prețul de referință:

în cazul în care un contract are un preț observat peste nivelul prețului de referință corespunzător și dacă diferența de preț corespunzătoare respectivului contract este mai mare decât diferența de preț față de MUD, prima facie acest contract este considerat a nu fi conform cu piața;

Contractul MUD inițial pentru anul 2011 corespunde vânzărilor intragrup ale OMV Petrom. Deoarece este probabil ca astfel de vânzări intragrup, precum cele ale ALRO (a se vedea nota de subsol 2), să reflecte condiții de piață diferite decât cele prevalente în negocierile contractelor bilaterale dintre un furnizor și un cumpărător independent, care constituie obiectul discuției în cazul de față, în locul acestuia se utilizează contractul MUD următor.

în caz contrar, contractul ar trebui să fie considerat ca fiind în conformitate cu piața.

Tabelul de mai jos prezintă rezultatele detaliate obținute din analiza de regresie pe baza setului de date. Regresia explică 36 % din variațiile datelor. Estimările coeficienților prezentate în tabelul de mai jos sunt utilizate într-o a doua etapă pentru a se prevedea prețuri de referință pentru contractele care fac obiectul anchetei (previziuni în afara eșantionului), presupunând că acestea ar fi, de asemenea, contracte de vânzare cu amănuntul, cum sunt contractele din setul de date.

Rezultatele analizei econometrice

Tabelele următoare prezintă rezultatele analizei empirice care utilizează analiza de regresie detaliată în tabelul 1, în cazul în care, pentru fiecare an, contractul MUD este selectat pe baza diferenței de preț (în RON/MWh) între prețul estimat al fiecărui contract și prețul observat corespunzător. Tabelele 2 și 3 de mai jos prezintă diferențele dintre prețurile de achiziție contractuale ale Hidroelectrica pentru fiecare an din perioada în cauză (și anume 2009-2011) și prețul de referință simulat pentru cele două societăți care fac obiectul anchetei.

În 2009, contractul MUD, care este contractul din setul de date cu cea mai mare diferență între prețul observat și prețul estimat corespunzător, are o diferență de preț estimată la 69,73 RON/MWh. Niciunul dintre cele două contracte dintre Hidroelectrica și Termoelectrica și, respectiv, dintre Hidroelectrica și Electrocentrale Deva, nu are o diferență între prețul observat și prețul estimat mai mare de 69,73 RON/MWh (a se vedea tabelul 2).

În 2010, contractul MUD a avut o diferență de preț estimată la 45,36 RON/MWh. Ambele contracte dintre Hidroelectrica și Termoelectrica și Electrocentrale Deva au un preț observat mai mare decât prețul estimat, diferența de preț fiind mai mare de 45,36 RON/MWh, și anume o diferență de 53,05 RON/MWh în cazul contractului cu Termoelectrica și, respectiv, 51,37 RO/MWh în cazul contractului cu Electrocentrale Deva (a se vedea tabelul 2).

În 2011, contractul MUD a avut o diferență de preț estimată la 30,12 RON/MWh. Ambele contracte, atât cel dintre Hidroelectrica și Termoelectrica, cât și cel dintre Hidroelectrica și Electrocentrale Deva au un preț observat mai mare decât prețul estimat, diferența de preț fiind mai mare de 30,12 RON/MWh, și anume o diferență de 38,62 RON/MWh în cazul contractului cu Termoelectrica și, respectiv, 32,64 RON/MWh în cazul contractului cu Electrocentrale Deva (a se vedea tabelul 2).

Rezultatele de mai sus arată că prețurile pe care Termoelectrica le-a plătit Electrocentrale Deva și Termoelectrica în 2010 și 2011 sunt mai mari decât valoarea de referință rezonabilă stabilită pe baza contractelor din setul de date. Cu toate acestea, comparația se realizează între contractele de vânzare cu amănuntul (toate contractele din setul de date) și contractele angro dintre Hidroelectrica și Electrocentrale Deva, respectiv, Termoelectrica. Cu alte cuvinte, prețurile de referință simulate includ costurile de vânzare cu amănuntul, care nu se aplică celor două contracte și, prin urmare, prețurile de referință simulate corespunzătoare sunt mai mari decât prețurile angro. Prin urmare, pentru a ține seama de această diferență este indispensabil să se deducă marja de vânzare cu amănuntul de 5 % din valoarea absolută a contractului MUD. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos și confirmă cu atât mai mult existența unor prețuri mai mari decât prețul de referință pe piață în 2010 și 2011 pentru cei doi furnizori:

Pe baza valorii mediane a marjei unui operator comercial din România, Raportul KPMG pentru Energy Holdings, mai 2014, apendicele 3, p. 53.

În concluzie, analizele econometrice indică faptul că prețurile contractuale pentru Electrocentrale Deva și pentru Termoelectrica sunt mai mari decât prețul pieței. Cu toate acestea, dat fiind intervalul de incertitudine larg pe care modelul nu îl reflectă, concluzia analizei econometrice trebuie completată cu informații economice suplimentare privind conformitatea cu piața a comportamentului Hidroelectrica și/sau alte date privind contractele.

includerea în regresie a variabilei cantitate reflectă faptul că prețurile sunt în general mai mici atunci când cantitățile achiziționate sunt mai ridicate;

includerea variabilelor anuale reflectă dimensiunea temporală și eventuala modificare a condițiilor pieței între diferiți ani.

În primul rând, pentru fiecare contract care face obiectul anchetei, se calculează în ce măsură în fiecare an prețul real se îndepărtează de prețul de referință corespunzător calculat utilizându-se regresia și caracteristicile contractelor;

În al doilea rând, se identifică contractul cu divergența cea mai mare dintre contractele cu preț superior (most-upward-diverging contract – MUD); acesta este contractul din setul de date al cărui preț observat depășește cel mai mult prețul de referință corespunzător (în termeni absoluți). Alegerea contractului MUD, care oferă o plajă de variație peste valoarea estimată centrală a prețului de referință, rămânând însă conservativă, este justificată; în primul rând, modelul econometric nu explică 100 % din prețul observat în setul de date, iar estimarea unică a prețului de referință se situează, de fapt, într-un interval de încredere și prezintă o marjă de eroare peste sau sub nivelul estimării; în al doilea rând, pe piață reală se manifestă abateri de preț față de prețul unic posibil. Contractul MUD, care derivă dintr-un contract bazat pe piață (a se vedea considerentele 42-45), oferă informații cuantificate cu privire la ordinul de mărime posibil al unor asemenea abateri și stabilește o plajă de variație bazată pe piață în jurul prețului de referință calculat;

În al treilea rând, diferența de preț față de contractul MUD se utilizează pentru a separa prețurile observate mai mari decât prețul de referință de contractele situate sub prețul de referință:

în cazul în care un contract are un preț observat peste nivelul prețului de referință corespunzător și dacă diferența de preț corespunzătoare respectivului contract este mai mare decât diferența de preț față de MUD, prima facie acest contract este considerat a nu fi conform cu piața;

în caz contrar, contractul ar trebui să fie considerat ca fiind în conformitate cu piața.

în cazul în care un contract are un preț observat peste nivelul prețului de referință corespunzător și dacă diferența de preț corespunzătoare respectivului contract este mai mare decât diferența de preț față de MUD, prima facie acest contract este considerat a nu fi conform cu piața;

în caz contrar, contractul ar trebui să fie considerat ca fiind în conformitate cu piața.

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 2Analiza contractelor în perioada relevantă 2009-2011

Tabelul 3Analiza contractelor cu aplicarea unei reduceri cu 5 % a marjei de vânzare cu amănuntul pentru perioada relevantă 2009-2011