Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42 și articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului, Uniunea poate realiza acțiuni de informare și de promovare pe piața internă și în țări terțe pentru produsele agricole și pentru modul de producție al acestora, precum și pentru anumite produse alimentare pe bază de produse agricole.

Ținând seama de experiența dobândită și de evoluțiile probabile ale sectorului agricol și ale piețelor atât în interiorul Uniunii, cât și în exteriorul său, sistemul stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 3/2008 ar trebui revizuit și modificat pentru a fi mai coerent și mai eficace. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 3/2008 ar trebui abrogat și înlocuit cu un nou regulament.

Obiectivul acestor acțiuni de informare și promovare este de a crește competitivitatea sectorului agricol din Uniune, creând astfel un mediu concurențial mai echitabil atât pe piața internă, cât și în țările terțe. Mai exact, acțiunile de informare și de promovare ar trebui să vizeze îmbogățirea cunoștințelor consumatorilor privind calitatea produselor agricole și a metodelor de producție din Uniune, precum și creșterea gradului de sensibilizare și de recunoaștere cu privire la sistemele de calitate ale Uniunii. De asemenea, aceste acțiuni ar trebui să crească competitivitatea produselor agricole ale Uniunii și consumul acestora, să mărească vizibilitatea și cota de piață a acestor produse atât în Uniune, cât și în afara sa, acordându-se o atenție deosebită piețelor din țările terțe cu cel mai mare potențial de creștere. În eventualitatea unei perturbări grave a pieței, a pierderii încrederii consumatorilor sau a altor probleme specifice, acțiunile în cauză ar trebui să contribuie la restabilirea condițiilor normale de piață. Acțiunile de informare și de promovare ar trebui să completeze și consolideze în mod util acțiunile statelor membre. Pentru a-și atinge obiectivele, acțiunile de informare și de promovare ar trebui să fie puse în aplicare în continuare, atât în Uniune, cât și în afara sa.

Acțiunile ar trebui să vizeze de asemenea punerea în valoare a autenticității produselor din Uniune în vederea creșterii gradului de conștientizare al consumatorilor cu privire la calitățile produselor autentice în raport cu imitațiile sau produsele contrafăcute; aceasta ar contribui semnificativ la recunoașterea în Uniune și în țările terțe a simbolurilor, mențiunilor și abrevierilor care demonstrează participarea la sistemele europene de calitate instituite de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului.

Unul dintre atuurile Uniunii în producția de alimente constă în diversitatea produselor sale și caracteristicile specifice ale acestora, corelate cu diferitele zone geografice și metodele tradiționale diverse, oferind atât gusturi unice, cât și diversitatea și autenticitatea pe care le caută tot mai mult consumatorii atât în Uniune, cât și în afara sa.

Pe lângă informațiile privind caracteristicile intrinsece ale produselor agricole și alimentare ale Uniunii, printre acțiunile eligibile se pot număra mesaje ușor de înțeles de către consumatori, care se concentrează, între altele, asupra nutriției, gustului, tradiției, diversității și culturii.

Acțiunile de informare și de promovare nu ar trebui să vizeze mărcile comerciale sau originea produselor. Totuși, pentru a îmbunătăți calitatea și eficacitatea demonstrațiilor, a degustărilor și a materialelor de informare și de promovare, ar trebui să existe posibilitatea de a menționa mărcile comerciale și originea produsului, cu condiția ca principiul nediscriminării să fie respectat și ca acțiunile să nu încurajeze consumul unui produs exclusiv datorită originii sale. De asemenea, acțiunile în cauză ar trebui să respecte principiile generale ale dreptului Uniunii, fără a îngrădi libera circulație a produselor agricole și alimentare, ceea ce ar constitui o încălcare a articolului 34 din Tratatul privind funcționare Uniunii Europene (TFUE). Ar trebui stabilite norme specifice privind vizibilitatea mărcilor și originii în raport cu mesajul principal al Uniunii în cadrul unei campanii.

Uniunea exportă, în principal, produse agricole finale, inclusiv produse agricole care nu sunt prevăzute la anexa I la TFUE. În consecință, acțiunile de informare și de promovare ar trebui să includă anumite produse, care nu sunt prevăzute în anexa I la TFUE. Astfel, s-ar asigura consecvența cu alte sisteme ale politicii agricole comune (PAC), cum ar fi sistemele europene de calitate, care vizează deja astfel de produse.

Acțiunile Uniunii de informare și de promovare a vinurilor prevăzute prin PAC reprezintă una dintre măsurile fundamentale ale programelor de ajutor din sectorul vitivinicol. Numai vinul cu denumire de origine sau indicație geografică protejată, precum și vinurile pentru care se indică soiul de viță-de-vie ar trebui să poată beneficia de acțiunile de informare și de promovare. În cazul programelor simple, programul în cauză ar trebui să cuprindă, de asemenea, un alt produs agricol sau alimentar. În mod similar, Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului prevede promovarea produselor provenite din pescuit și acvacultură. În consecință, eligibilitatea produselor provenite din pescuit și acvacultură menționate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru acțiunile de informare și de promovare din cadrul acestui sistem ar trebui să se limiteze numai la produsele provenite din pescuit și acvacultură care sunt asociate cu un alt produs agricol sau alimentar.

Produsele vizate de sistemele de calitate ale Uniunii și de sistemele de calitate recunoscute de statele membre ar trebui să fie eligibile pentru acțiunile de informare și de promovare, întrucât aceste sisteme oferă siguranță consumatorilor în ceea ce privește calitatea și caracteristicile produsului sau procesului utilizat, creând valoare adăugată pentru produsele respective și sporind oportunitățile lor pe piață. De asemenea, metoda de producție ecologică, precum și simbolul grafic al produselor agricole de calitate specifice regiunilor ultraperiferice ar trebui să poată face obiectul acțiunilor de informare și de promovare.

În perioada 2001-2011, numai 30 % din bugetul consacrat acțiunilor de informare și de promovare a vizat piețele din țări terțe, deși aceste piețe oferă un important potențial de creștere. În consecință, este nevoie să se prevadă modalități specifice pentru a încuraja realizarea unui mai mare număr de acțiuni de informare și de promovare în favoarea produselor agricole ale Uniunii în țări terțe, în special prin furnizarea unui sprijin financiar crescut.

Pentru a garanta eficacitatea acțiunilor de informare și de promovare realizate, acestea ar trebui să fie elaborate în cadrul programelor de informare și de promovare. Până acum, aceste programe au fost prezentate de către organizații profesionale și/sau interprofesionale. Pentru a crește numărul acțiunilor propuse și pentru a le îmbunătăți calitatea, ar trebui să se lărgească plaja de beneficiari pentru a include organizațiile de producători și asociațiile acestora, grupurile și organismele din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate informarea și promovarea pentru produsele agricole.

Acțiunile de informare și de promovare cofinanțate de Uniune ar trebui să demonstreze că au o dimensiune specifică Uniunii. În acest sens și pentru a evita o dispersie a mijloacelor și pentru a crește vizibilitatea Europei prin aceste acțiuni de informare și de promovare pentru produsele agricole și pentru anumite produse alimentare, este necesar să se prevadă înființarea unui program de lucru care să definească prioritățile strategice ale acestor acțiuni în ceea ce privește populația, produsele, sistemele sau piețele care trebuie vizate, precum și caracteristicile mesajelor de informare și de promovare care urmează a fi transmise. Programul ar trebui elaborat pe baza obiectivelor generale și specifice stabilite de prezentul regulament și ar trebui să țină seama de oportunitățile de pe piețe și de necesitatea de a completa și consolida acțiunile realizate de statele membre și de operatori atât pe piața Uniunii, cât și în țările terțe cu scopul de a garanta faptul că politica de informare și de promovare este coerentă. În acest scop, la elaborarea programului respectiv, Comisia ar trebui să consulte statele membre și părțile interesate relevante.

Programul de lucru ar trebui să prevadă, printre altele, măsuri specifice pentru a răspunde în cazul unor perturbări grave ale pieței, al pierderii încrederii consumatorilor sau al altor probleme specifice. De asemenea, Comisia ar trebui să țină seama mai ales de poziția predominantă a întreprinderilor mici și mijlocii în sectorul agroalimentar, sector care beneficiază de măsurile excepționale prevăzute la articolele 219, 220 și 221 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și, pentru acțiunile care vizează țări terțe, de acordurile de liber schimb care intră sub incidența politicii comerciale a Uniunii. La elaborarea programului respectiv, Comisia ar trebui să ia în considerare și dezavantajele regiunilor montane, insulare și ultraperiferice ale Uniunii.

Pentru a asigura punerea în aplicare eficace a acțiunilor de informare și de promovare, ar trebui ca executarea lor să fie încredințată unor organisme însărcinate cu punerea în aplicare selecționate în urma unei proceduri competitive. Cu toate acestea, în cazuri justificate în mod corespunzător, organizațiile care formulează propuneri ar trebui să aibă posibilitatea de a pune în aplicare direct anumite părți ale programului lor.

Comisia ar trebui să poată realiza acțiuni de informare și de promovare din proprie inițiativă, inclusiv misiuni la nivel înalt, în special pentru a contribui la deschiderea de noi piețe. De asemenea, Comisia ar trebui să poată desfășura propriile campanii pentru a răspunde în mod prompt și eficace în cazul unor perturbări grave ale pieței sau al pierderii încrederii consumatorilor. Dacă este necesar, Comisia ar trebui să își revizuiască inițiativele care planifică realizarea acestor campanii. Creditele alocate programelor de informare și de promovare simple sau multinaționale în curs de desfășurare nu ar trebui să fie reduse în cazul acțiunilor realizate de Comisie în situații de acest tip.

Pe lângă aceste acțiuni de informare și de promovare, Comisia ar trebui să dezvolte și să coordoneze servicii de asistență tehnică la nivelul Uniunii, cu scopul de a ajuta operatorii să participe la programele cofinanțate, să realizeze campanii eficace sau să își dezvolte activitățile de export. Aceste servicii ar trebui să includă îndeosebi elaborarea de orientări care să ajute potențialii beneficiari să se conformeze normelor și procedurilor aferente acestei politici.

Eforturile de promovare a produselor Uniunii pe piețele țărilor terțe sunt în anumite cazuri subminate de concurența cu imitații sau produse contrafăcute. Serviciile de asistență tehnică dezvoltate de Comisie ar urma să includă acordarea de consiliere pentru sector în ceea ce privește protejarea produselor Uniunii de practici de imitare sau contrafacere.

Simplificarea cadrului de reglementare al PAC reprezintă o prioritate importantă a Uniunii. O astfel de abordare ar trebui să se aplice și prezentului regulament. În special, ar trebui să se revizuiască principiile de gestiune administrativă a programelor de informare și de promovare în scopul simplificării acestora și să se permită Comisiei să stabilească regulile și procedurile aplicabile depunerii, evaluării și selecției propunerilor de programe. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că statele membre sunt informate în timp util cu privire la toate programele propuse și selecționate. Informațiile respective ar trebui să cuprindă în special numărul de propuneri primite, statele membre și sectoarele vizate și rezultatul evaluării propunerilor în cauză.

Cooperarea dintre operatorii economici din diferitele state membre contribuie în mod substanțial la creșterea valorii adăugate a Uniunii și la o mai mare vizibilitate a diversității produselor agricole ale Uniunii. În pofida priorității acordate programelor elaborate împreună de către organizațiile care formulează propuneri din diferite state membre, aceste programe nu au reprezentat în perioada 2001-2011 decât 16 % din bugetul consacrat acțiunilor de informare și de promovare. Prin urmare, ar trebui să se prevadă noi măsuri, în special în ceea ce privește gestiunea programelor multinaționale, pentru a trece peste obstacolele actuale în calea punerii în aplicare a acestora.

Ar trebui stabilite norme de finanțare. Ca regulă generală, Uniunea ar trebui să acopere doar o parte din finanțarea programelor, pentru a se asigura că organizațiile interesate care formulează propuneri își asumă responsabilitățile ce le revin. Cu toate acestea, anumite costuri administrative și de personal care nu sunt legate de executarea PAC sunt parte integrantă din acțiunile de informare și de promovare și ar trebui să fie eligibile pentru finanțare din partea Uniunii.

Fiecare măsură ar trebui să facă obiectul monitorizării și evaluării în vederea îmbunătățirii calității și pentru demonstrarea eficacității sale. În acest context, ar trebui să se stabilească o listă a indicatorilor și să se evalueze impactul politicii de promovare în raport cu obiectivele sale de politică. Comisia ar trebui să stabilească un cadru de monitorizare și de evaluare pentru această politică consecvent cu cadrul comun de monitorizare și de evaluare al PAC.

Pentru a completa sau modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE. Respectiva delegare ar trebui să includă completarea listei din anexa I la prezentul regulament, criteriile de eligibilitate pentru organizațiile care formulează propuneri, condițiile privind procedura competitivă pentru selecționarea organismelor însărcinate cu punerea în aplicare, condițiile specifice de eligibilitate cu privire la programele simple, costurile acțiunilor de informare și de promovare și costurile administrative și de personal, precum și dispozițiile care să faciliteze tranziția de la Regulamentul (CE) nr. 3/2008 la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește norme detaliate privind vizibilitatea mărcilor comerciale în contextul demonstrațiilor sau degustărilor de produse și pe materialele de informare și de promovare, precum și vizibilitatea originii produselor pe materialele de informare și de promovare; programele anuale de lucru, selecționarea programelor simple; norme detaliate în temeiul cărora organizația care formulează propuneri poate fi autorizată să execute ea însăși anumite părți ale programului simplu; modalitățile de punere în aplicare, monitorizare și control al programelor simple; normele privind încheierea de contracte pentru punerea în aplicare a programelor simple selecționate în temeiul prezentului regulament; și cadrul comun pentru evaluarea impactului programelor, precum și un sistem de indicatori. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

Deoarece, ținând seama de legăturile existente între politica de promovare și celelalte instrumente ale PAC, de garanția multianuală a finanțărilor din partea Uniunii și de concentrarea acesteia pe priorități mai clar definite, obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate,

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește condițiile în care acțiunile de informare și de promovare referitoare la produsele agricole și anumite produse alimentare pe bază de produse agricole, puse în aplicare pe piața internă sau în țări terțe (denumite în continuare acțiuni de informare și de promovare), pot fi finanțate de la bugetul Uniuni, integral sau parțial.

Obiectivul general al acțiunilor de informare și de promovare este de a crește competitivitatea sectorului agricol din Uniune.

Obiectivele specifice ale acțiunilor de informare și de promovare sunt:

creșterea gradului de conștientizare cu privire la calitățile produselor agricole ale Uniunii și standardele înalte impuse metodelor de producție în Uniune;

creșterea competitivității produselor agricole și a anumitor produse alimentare din Uniune și a consumului acestor produse și creșterea vizibilității lor atât în Uniune, cât și în afara sa;

creșterea nivelului de cunoaștere și recunoaștere a sistemelor de calitate ale Uniunii;

creșterea cotei de piață a produselor agricole și a anumitor produse alimentare din Uniune, acordându-se o atenție deosebită piețelor din țările terțe cu cel mai mare potențial de creștere,

restabilirea condițiilor normale de piață în cazul unor perturbări grave ale pieței, al pierderii încrederii consumatorilor și al altor probleme specifice.

Acțiunile de informare și de promovare vizează:

sublinierea caracterului specific al metodelor de producție agricolă în Uniune, în special din punctul de vedere al siguranței alimentelor, trasabilității, autenticității, etichetării, aspectelor nutriționale și de sănătate, bunăstării animalelor, respectării mediului și sustenabilității, precum și al caracteristicilor produselor agricole și alimentare, în special în ceea ce privește calitatea, gustul, diversitatea sau tradițiile;

creșterea gradului de conștientizare al consumatorilor cu privire la autenticitatea produselor din categoria denumirilor de origine protejate, a indicațiilor geografice protejate și a specialităților tradiționale garantate.

Acțiunile respective constau în special în campanii de relații publice și de informare, putând lua, de asemenea, forma participării la evenimente, târguri și expoziții de importanță națională, europeană și internațională.

Acțiunile de informare și de promovare nu vizează mărcile comerciale. Cu toate acestea, mărcile comerciale pot fi vizibile în contextul demonstrațiilor sau degustărilor de produse și pe materialele promoționale, cu condiția să fie respectat principiul nediscriminării și ca trăsătura generală a acțiunilor de a nu viza mărci comerciale să rămână neschimbată. Principiul nediscriminării se aplică pentru a asigura egalitatea de tratament și de acces a tuturor mărcilor organizațiilor care formulează propuneri și egalitatea de tratament pentru statele membre. Fiecare marcă este vizibilă în aceeași măsură, iar prezentarea sa grafică utilizează un format mai mic decât mesajul principal al Uniunii în cadrul campanie. Sunt prezentate mai multe mărci, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, specifice situației statelor membre implicate.

Acțiunile de informare și de promovare nu vizează originea produsului. Acțiunile în cauză nu au drept scop încurajarea consumului unui produs doar pe baza originii sale. Cu toate acestea, originea produselor poate fi vizibilă pe materialele de informare și de promovare, cu respectarea următoarelor norme:

pe piața internă, mențiunea originii trebuie să fie întotdeauna în plan secund în raport cu mesajul principal al Uniunii în cadrul campanie;

în țările terțe, mențiunea originii poate fi pe același plan cu mesajul principal al Uniunii în cadrul campaniei;

în cazul produselor recunoscute în cadrul sistemelor de calitate menționate la articolul 5 alineatul (4) litera (a), originea înregistrată în denumire poate fi menționată fără restricții.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc norme detaliate referitoare la:

vizibilitatea mărcilor comerciale în contextul demonstrațiilor sau degustărilor și pe materialele de informare și de promovare, astfel cum se menționează la alineatul (1), precum și condițiile uniforme în temeiul cărora poate fi menționată o singură marcă; și

vizibilitatea originii produselor pe materialele de informare și de promovare, astfel cum se menționează la alineatul (2).

Acțiunile de informare și de promovare pot viza următoarele produse:

produsele enumerate în lista cuprinsă în anexa I la TFUE, cu excepția tutunului;

produsele enumerate în anexa I la prezentul regulament;

băuturile spirtoase cu indicație geografică protejată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului.

Pentru a ține seama de evoluția pieței, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 22, de completare a listei din anexa I la prezentul regulament cu alte produse alimentare.

În pofida alineatului (1):

acțiunile de informare și de promovare pot viza numai vinul cu denumire de origine sau indicație geografică protejată, precum și vinurile pentru care se indică soiul viței-de-vie; în cazul programelor simple menționate la articolul 6 alineatul (3), programul în cauză trebuie să vizeze și alte produse menționate la alineatul (1) literele (a) și (b);

în ceea ce privește băuturile spirtoase menționate la alineatul (1) litera (c), vinul, astfel cum este menționat la litera (a) din prezentul alineat, și berea, acțiunile care vizează piața internă sunt limitate la informarea consumatorilor privind sistemele menționate la alineatul (4) și consumul responsabil al băuturilor în cauză;

produsele provenite din pescuit și acvacultură menționate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 pot face obiectul acțiunilor de informare și de promovare numai dacă și alte produse menționate la alineatul (1) fac obiectul programului în cauză.

Acțiunile de informare și de promovare pot viza următoarele sisteme:

sistemele de calitate stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, prin Regulamentul (CE) nr. 110/2008 și la articolul 93 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

metoda de producție ecologică, astfel cum este definită prin Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului;

simbolul grafic al produselor agricole de calitate specifice regiunilor ultraperiferice, astfel cum este menționat la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului;

sistemele de calitate menționate la articolul 16 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

CAPITOLUL II

SECȚIUNEA 1

Acțiunile de informare și de promovare iau forma:

programelor de informare și de promovare (denumite în continuare programe); și

acțiunilor la inițiativa Comisiei menționate la articolul 9.

Programele constau într-un set coerent de operațiuni și sunt puse în aplicare pe o perioadă de timp de cel puțin un an și de cel mult trei ani.

Programele simple, pentru care se prevăd detalii în secțiunea 2 din prezentul capitol, pot fi prezentate de una sau mai multe organizații care formulează propuneri menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (a), (c) sau (d) care provin din același stat membru.

Programele multinaționale, pentru care se prevăd detalii în secțiunea 3 din prezentul capitol, pot fi prezentate de:

cel puțin două organizații care formulează propuneri, menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (a), (c) sau (d), care provin din cel puțin două state membre; sau

una sau mai multe organizații din Uniune menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (b).

Programul poate fi propus de:

organizații profesionale sau interprofesionale stabilite într-un stat membru și reprezentative pentru sectorul sau sectoarele în cauză în statul membru respectiv, în special organizațiile interprofesionale menționate la articolul 157 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și grupurile definite la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cu condiția să fie reprezentative pentru denumirea protejată în temeiul celui din urmă regulament, care face obiectul programului respectiv;

organizații profesionale sau interprofesionale din Uniune reprezentative pentru sectorul sau sectoarele relevante la nivelul Uniunii;

organizații de producători sau asociații de organizații de producători menționate la articolele 152 și 156 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care au fost recunoscute de un stat membru;

organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de statele membre să îndeplinească o misiune de serviciu public în acest sector, definită în mod clar; aceste organisme trebuie să fie deja stabilite în mod legal în statul membru respectiv cu cel puțin doi ani înainte de data lansării cererii de propuneri menționate la articolul 8 alineatul (2).

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 22, de stabilire a condițiilor specifice conform cărora toate organizațiile care formulează propuneri, grupurile sau organismele menționate la alineatul (1) pot prezenta un program. Condițiile respective garantează în special că organizațiile, grupurile și organismele respective sunt reprezentative, iar programul este suficient de amplu.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare, prin care stabilește pentru fiecare an un program anual de lucru care prevede obiectivele operaționale de urmărit, prioritățile operaționale, rezultatele preconizate, metodele de punere în aplicare și suma totală a planului de finanțare. Programul anual de lucru respectiv și, în special, prioritățile operaționale ale acestuia respectă obiectivele generale și specifice prevăzute la articolul 2. În special, programul prevede modalități temporare specifice de răspuns în cazul unor perturbări grave ale pieței, al pierderii încrederii consumatorilor sau al altor probleme specifice astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (2) litera (e). Acesta conține, de asemenea, principalele criterii de evaluare, o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate, o indicare a sumelor alocate fiecărui tip de acțiune, un calendar orientativ al punerii în aplicare și, pentru granturi, nivelul maxim al contribuției financiare a Uniunii. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 23 alineatul (2).

Programul de lucru menționat la alineatul (1) este pus în aplicare, atât în cazul programelor simple, cât și al programelor multinaționale, prin publicarea de către Comisie a unor cereri de propuneri, în conformitate cu partea I titlul VI din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului.

Comisia poate realiza acțiuni de informare și de promovare astfel cum se prevede la articolul 3, inclusiv campanii, în cazul unor perturbări grave ale pieței, al pierderii încrederii consumatorilor sau al altor probleme specifice astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (2) litera (e). Aceste acțiuni pot lua în special forma unor misiuni la nivel înalt sau a unei participări la târguri comerciale și la expoziții de importanță internațională, prin standuri, sau operațiuni care au drept scop promovarea imaginii produselor din Uniune.

Comisia dezvoltă servicii de asistență tehnică, mai ales în vederea:

favorizării cunoașterii diferitelor piețe, inclusiv prin reuniuni de afaceri de prospectare;

menținerii unei rețele profesionale dinamice în jurul politicii de informare și de promovare, inclusiv prin acordarea de consiliere sectorului privind riscurile legate de imitații și produse contrafăcute în țările terțe; și

îmbunătățirii cunoștințelor privind normele Uniunii referitoare la elaborarea și punerea în aplicare a programelor.

Acțiunile de informare și de promovare finanțate în temeiul prezentului regulament nu fac obiectul altei contribuții financiare din bugetul Uniunii.

SECȚIUNEA 2

Comisia evaluează și selectează propunerile de programe simple primite ca răspuns la cererea de propuneri menționată la articolul 8 alineatul (2). Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 22 de stabilire a condițiilor specifice de eligibilitate cu privire la programele simple.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare, prin care stabilește programele simple selectate, modificările ulterioare ale acestora și bugetele corespunzătoare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 23 alineatul (2).

Comisia furnizează, în timp util, comitetului menționat la articolul 23 și, prin urmare, statelor membre informații cu privire la toate programele propuse sau selectate.

Fără a aduce atingere Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, Comisia furnizează în special:

informații referitoare la numărul de propuneri primite, statele membre în care sunt stabilite organizațiile care formulează propuneri, sectoarele implicate și piața sau piețele vizate;

informații referitoare la rezultatul evaluării propunerilor și o scurtă descriere a acestora.

După organizarea în mod adecvat a unei proceduri competitive, organizația care a formulat propunerea selectează organismele care să pună în aplicare programele simple selectate, în special în vederea garantării unei puneri în aplicare eficace a acțiunilor.

Prin derogare de la alineatul (1), o organizație care formulează propuneri poate realiza ea însăși anumite părți ale programului, în anumite condiții legate de experiența organizației care formulează propuneri în implementarea acțiunilor de acest tip, de costul unor astfel de acțiuni în raport cu prețurile normale de pe piață și de proporția din costul total reprezentată de partea programului executată de organizația care formulează propuneri.

Statele membre în cauză sunt responsabile de punerea adecvată în aplicare a programelor simple selectate în conformitate cu articolul 11, precum și de executarea plăților relevante. Statele membre se asigură că materialele de informare și de promovare produse în contextul acestor programe sunt conforme dreptului Uniunii.

Statele membre asigură implementarea programelor simple, precum și monitorizarea și controlul acestora în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și în conformitate cu actele de punere în aplicare care vor fi adoptate în temeiul alineatului (1).

Contribuția Uniunii la finanțarea programelor simple pe piața internă este de 70 % din cheltuielile eligibile. Contribuția Uniunii la finanțarea programelor simple în țările terțe este de 80 % din cheltuielile eligibile. Restul cheltuielilor sunt exclusiv în sarcina organizațiilor care formulează propuneri.

Procentele menționate la alineatul (1) sunt majorate la 85 % în cazul unor perturbări grave ale pieței, al pierderii încrederii consumatorilor sau al altor probleme specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (e).

Prin derogare de la alineatele (1) și (2), în cazul organizațiilor care formulează propuneri stabilite în statele membre care primesc la 1 ianuarie 2014 sau ulterior asistență financiară în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, procentele menționate la alineatul (1) sunt de 75 % și, respectiv, 85 %, iar procentul menționat la alineatul (2) este de 90 %.

Studiile de evaluare a rezultatelor acțiunilor de informare și de promovare întreprinse în conformitate cu cadrul comun menționat la articolul 25 sunt eligibile pentru finanțarea de către Uniune în condiții similare cu cele aplicabile programului simplu în cauză.

Uniunea finanțează în întregime cheltuielile de expertiză legate de selectarea programelor în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Pentru a asigura buna punere în aplicare a programelor simple, organizațiile care formulează propuneri furnizează garanții.

Uniunea finanțează acțiunile de informare și de promovare puse în aplicare pe baza programelor simple în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 22 în ceea ce privește condițiile specifice în temeiul cărora costurile acțiunilor de informare și de promovare și, dacă este necesar, costurile administrative și de personal sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii.

SECȚIUNEA 3

Finanțarea poate lua una sau mai multe dintre formele prevăzute prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, inclusiv:

granturi pentru programele multinaționale;

contracte pentru acțiunile realizate la inițiativa Comisiei.

Uniunea finanțează acțiunile de informare și de promovare puse în aplicare pe baza programelor multinaționale sau la inițiativa Comisiei în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Propunerile de programe multinaționale sunt evaluate și selectate pe baza criteriilor anunțate în cererea de propuneri menționată la articolul 8 alineatul (2).

Comisia furnizează în timp util comitetului menționat la articolul 23 și, prin urmare, statelor membre informații cu privire la toate programele propuse sau selectate.

Contribuția Uniunii la finanțarea programelor multinaționale este de 80 % din cheltuielile eligibile. Restul cheltuielilor sunt exclusiv în sarcina organizațiilor care formulează propuneri.

Procentul menționat la alineatul (1) este majorat la 85 % în cazul unor perturbări grave ale pieței, al pierderii încrederii consumatorilor sau al altor probleme specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (e).

Prin derogare de la alineatele (1) și (2), în cazul organizațiilor care formulează propuneri stabilite în statele membre care primesc la 1 ianuarie 2014 sau ulterior asistență financiară în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, procentele menționate la alineatele (1) și (2) sunt de 85 % și, respectiv, 90 %.

Orice achiziții publice efectuate de Comisiei în numele său sau împreună cu statele membre fac obiectul normelor referitoare la achiziții publice stabilite prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și prin Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei.

Comisia ia măsurile adecvate pentru a se asigura că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentei secțiuni sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin verificări eficace și, dacă se descoperă nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive.

Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale Uniunii.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului pentru a stabili dacă au fost comise acte de fraudă sau corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un acord sau o decizie de grant sau cu un contract care implică fonduri ale Uniunii.

Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și deciziile privind granturile care rezultă din punerea în aplicare a unui program în temeiul prezentului regulament conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, în conformitate cu competențele lor respective.

CAPITOLUL III

SECȚIUNEA 1

Competența de a adopta actele delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (2), articolul 7 alineatul (2), articolul 11 alineatul (1), articolul 13 alineatul (1), articolul 15 alineatul (8) și articolul 29 alineatul (2) este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani începând cu 24 noiembrie 2014. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (2), articolul 7 alineatul (2), articolul 11 alineatul (1), articolul 13 alineatul (1), articolul 15 alineatul (8) și articolul 29 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

Un act delegat adoptat în temeiul prezentului regulament intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Această perioadă se poate prelungi cu două luni, la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Comisia este asistată de Comitetul de gestionare a organizării comune a piețelor agricole, instituit prin articolul 229 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

SECȚIUNEA 2

În cadrul punerii în aplicare a prezentului regulament, Comisia poate consulta grupul de dialog civil privind calitatea și promovarea instituit în temeiul Deciziei 2013/767/UE a Comisiei.

În conformitate cu cadrul comun de monitorizare și de evaluare a politicii agricole comune prevăzut la articolul 110 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a cadrului comun pentru evaluarea impactului programelor de informare și de promovare finanțate în temeiul prezentului regulament, precum și un sistem de indicatori. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 23 alineatul (2).

Toate părțile interesate comunică Comisiei toate datele și informațiile necesare pentru a permite evaluarea impactului acțiunilor.

Până la 31 decembrie 2018, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport intermediar privind aplicarea prezentului regulament. Raportul intermediar respectiv include rata de integrare a diferitelor state membre, însoțit, după caz, de propuneri adecvate.

Până la 31 decembrie 2020, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament, însoțit, după caz, de propuneri adecvate.

SECȚIUNEA 3

Prin derogare de la articolul 211 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și de la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 al Consiliului, precum și în temeiul articolului 42 primul paragraf din TFUE, articolele 107, 108 și 109 din TFUE nu se aplică plăților efectuate de statele membre în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu dispozițiile acestuia, nici contribuțiilor financiare provenite în urma încasărilor parafiscale, contribuțiilor obligatorii sau altor instrumente financiare ale statelor membre, în cazul programelor eligibile pentru sprijin din partea Uniunii pe care Comisia le-a selecționat în conformitate cu prezentul regulament.

Regulamentul (CE) nr. 3/2008 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II la prezentul regulament.

Regulamentul (CE) nr. 3/2008 continuă să se aplice acțiunilor de informare și de promovare pentru care Comisia a decis finanțarea înainte de 1 decembrie 2015.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 22 pentru a asigura tranziția între aplicarea Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și a prezentului regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 decembrie 2015.

Adoptat la Strasbourg, 22 octombrie 2014.Pentru Parlamentul EuropeanPreședinteleM. SchulzPentru ConsiliuPreședinteleB. Della Vedova

ANEXA I

Produse menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (b)

Bere

Ciocolată și produse derivate

Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație

Băuturi produse din extracte de plante

Paste făinoase

Sare

Gume și rășini naturale

Pastă de muștar

Porumb dulce

Bumbac

Bere

Ciocolată și produse derivate

Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație

Băuturi produse din extracte de plante

Paste făinoase

Sare

Gume și rășini naturale

Pastă de muștar

Porumb dulce

Bumbac

ANEXA II

Tabel de corespondențămenționat la articolul 28