2014/197/UE: Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 18 februarie 2014 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/344/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară, în special articolul 3 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

La data de 17 mai 2011, Consiliul a acordat Portugaliei, la solicitarea acesteia, asistență financiară prin Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE (). Respectiva asistență financiară a fost acordată pentru susținerea unui program solid de reforme economice și financiare (denumit în continuare programul) care urmărește să restabilească încrederea, să faciliteze revenirea economiei la o creștere sustenabilă și să asigure stabilitatea financiară a Portugaliei, a zonei euro și a Uniunii.

În conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE, Comisia, împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), a efectuat, în perioada 4-16 decembrie 2013, cea de a zecea evaluare a progreselor înregistrate de autoritățile portugheze în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor convenite în cadrul programului.

Creșterea trimestrială a produsul intern brut real (PIB) a continuat, înregistrându-se valori pozitive în al treilea trimestru al anului 2013, în timp ce indicatorii pe termen scurt arată că redresarea economică prognozată a devenit realitate. Pe o bază anuală, previziunile continuă să indice o scădere a PIB-ului real cu 1,6 % în 2013, dar cu trecere la valori pozitive în 2014 și 2015, cu o creștere de 0,8 %, respectiv, 1,5 %. Perspectivele de pe piața forței de muncă s-au îmbunătățit de asemenea, însă rata șomajului rămâne ridicată și se preconizează că va atinge un nivel maxim de 16,8 % în 2014, urmând ca apoi să scadă treptat. Continuă să existe riscuri de evoluții negative în ceea ce privește perspectivele macroeconomice, deoarece redresarea preconizată depinde de existența unor evoluții pozitive pe piața financiară și comercială, care depind, la rândul lor, de un cadru mai amplu la nivel european.

Până în luna noiembrie 2013, deficitul de trezorerie al statului înregistrase o îmbunătățire de 0,25 % din PIB comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (neluând în calcul evenimentele extraordinare), ca urmare a faptului că ritmul de creștere a veniturilor a depășit ritmul de creștere a cheltuielilor. Accelerarea creșterii veniturilor fiscale reflectă redresarea activității economice din ultimele luni, precum și creșterea eficienței administrației fiscale, în special în lupta împotriva fraudei. În ceea ce privește cheltuielile, execuția bugetară este, în linii mari, conformă cu obiectivele celui de al doilea buget suplimentar.

Ținta privind deficitul public din 2013, de 5,5 % din PIB (fără a lua în calcul recapitalizarea băncilor), va fi probabil respectată, iar deficitul s-ar putea chiar situa sub nivelul preconizat. Această situație se datorează faptului că riscurile pozitive s-au materializat în ultimele luni ale anului, în timp ce majoritatea riscurilor negative s-au disipat. Concret, potrivit estimărilor, colectarea impozitelor va depăși țintele implicite din cel de al doilea buget suplimentar. În plus, randamentul sistemului one-off de recuperare a datoriilor provenite din neplata impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale lansat la sfârșitul anului 2013 a fost cu aproximativ 0,3 % din PIB mai ridicat decât se prevăzuse. Totodată, se așteaptă ca absorbția fondurilor Uniunii să fie mai bună decât se estimase. De asemenea, au fost diminuate riscurile negative asociate renegocierii parteneriatelor public-privat. Cu toate acestea, persistă anumite riscuri negative; este vorba, în special, de veniturile sub așteptări provenite din impozitele pe proprietate, fără a putea exclude depășirile la nivelul anumitor cheltuieli specifice legate mai ales de personal, de consumul intermediar și de pensii.

Bugetul de stat pentru anul 2014 și alte acte legislative conexe sunt coerente cu o țintă a deficitului de 4 % din PIB în 2014. Pentru a atinge ținta propusă, sunt în curs de implementare măsuri de consolidare în valoare de aproximativ 2,3 % din PIB, care răspund totodată presiunilor bugetare și nevoii de a reconstrui alocarea bugetară provizorie pentru 2014. Măsurile au cu precădere un caracter permanent și se bazează predominant pe reducerea cheltuielilor.

În 2014, consolidarea ar trebui să se bazeze, în mare parte — aproximativ 1,8 % din PIB –, pe revizuirea cheltuielilor publice care a fost efectuată anul trecut cu scopul de a crește echitatea și eficiența transferurilor sociale și a serviciilor publice. Principalele măsuri de revizuire a cheltuielilor publice vor fi puse în aplicare în jurul a trei axe principale: 1. limitarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public prin reducerea personalului și modificarea componenței acestuia și orientarea către un personal cu înalte calificări, în special prin intermediul unui program de recalificare și al unui program de disponibilizare voluntară; o mai mare convergență a legislației muncii din sectorul public și privat, revizuirea grilei salariale și raționalizarea suplimentelor salariale; creșterea contribuțiilor beneficiarilor la sistemele publice speciale de asigurări de sănătate, cu scopul de a asigura autofinanțarea acestor sisteme; 2. limitarea cheltuielilor publice cu pensiile, având în vedere necesitatea de a reevalua sustenabilitatea sistemului în contextul evoluțiilor demografice și, în același timp, protejarea pensiilor foarte mici prin creșterea vârstei legale de pensionare cu ajutorul modificărilor aduse factorului de sustenabilitate; recalibrarea contribuției extraordinare de solidaritate, prin reducerea pragului minim pentru aplicarea ratei progresive, precum și a pragurilor pentru aplicarea unor rate mai mari; raționalizarea pensiilor de urmaș, atât în cadrul Caixa Geral de Aposentações (CGA — sistemul de pensii al funcționarilor publici), cât și al sistemului general de pensii; reducerea pensiilor pe viață de care beneficiază politicienii; 3. economii în ceea ce privește consumul intermediar și programele de cheltuieli ale diferitelor ministere de resort.

Pentru a atinge ținta de deficit de 4 % din PIB, autoritățile ar trebui să adopte alte măsuri permanente cu randament mai scăzut, în valoare de 0,4 % din PIB, destinate să amelioreze eficiența și echitatea structurii actuale a impozitării și a prestațiilor sociale și să completeze pachetul de măsuri privind revizuirea cheltuielilor publice. De asemenea, ar trebui să fie puse în aplicare mai multe măsuri one-off în valoare totală de 0,2 % din PIB, fapt ce va compensa fără probleme costurile rezultate din plățile în avans one-off, ocazionate de introducerea în sectorul public a unui program de disponibilizări voluntare.

Cea mai mare parte a măsurilor menționate mai sus au fost adoptate prin legea bugetului pe 2014 sau prin modificări ale legislației specifice. Unele dintre măsurile de consolidare preconizate nu au fost până în prezent complet legiferate. Printre acestea se numără: înăsprirea condițiilor de eligibilitate pentru pensiile de urmaș (pe lângă modificarea ratelor de înlocuire în cazul cumulului de alte pensii), vânzarea de licențe pentru pariuri online, transferul fondului asigurărilor de sănătate din sectorul serviciilor poștale (CTT) către sectorul administrației publice și vânzarea concesiunilor portuare.

O reformă amplă a impozitului pe profit care vizează promovarea simplificării și stimularea internaționalizării și competitivității societăților portugheze a fost aprobată de Parlament în decembrie 2013 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014. Un aspect esențial al reformei este reducerea ratei standard a impozitului pe profit de la 25 % la 23 %, cu o reducere 17 % aplicabilă primilor 15000 EUR din veniturile impozabile ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Pe lângă actualele suprataxe, se va aplica un al treilea impozit de stat de 7 % asupra profiturilor impozabile care depășesc 35 de milioane EUR. Alte aspecte esențiale ale reformei includ: restructurarea stimulentelor fiscale, modificări ale dividendelor și impozitarea câștigurilor de capital, impozitarea la nivel de grup și regimul activelor necorporale, introducerea unui regim de scutire pentru participații, o prelungire a perioadei de reportare a pierderilor și o nouă limitare a deductibilității dobânzilor.

Se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge un nivel maxim situat sub 129,5 % în 2013, după care va urma o scădere. În comparație cu a opta și a noua revizuire, combinate, revizuirea în sens crescător a profilului datoriei, în ciuda unui execuției bugetare peste așteptări, se explică în mare parte printr-o creștere substanțială a soldului de numerar al trezoreriei, precum și prin amânarea pentru 2014 a anumitor operațiuni de reducere a datoriei pe termen scurt efectuate de Fondul de securitate socială și stabilizare financiară. În consecință, se prevede că datoria netă — fără a include depozitele în numerar ale Instituto de Gestão do Crédito Público (IGCP) — va atinge un nivel maxim de aproximativ 120 % din PIB, ușor sub nivelul așteptat la ultima revizuire. Diminuarea preconizată a ponderii datoriei publice în PIB începând cu 2014 va fi susținută de viitoarea redresare economică prognozată, precum și de o scădere a depozitelor în numerar și de realizarea operațiunilor fondului de asigurări sociale în vederea reducerii datoriei pe termen scurt.

Procesul de ajustare bugetară este însoțit de o serie de măsuri structurale fiscale menite a îmbunătăți controlul asupra cheltuielilor publice și colectarea veniturilor. Reformarea substanțială a legii-cadru a bugetului progresează în mai multe domenii importante. Cu toate acestea, având în vedere sfera de aplicare a reformei și necesitatea organizării unei ample consultări cu toate părțile interesate implicate, procesul urmează să aibă loc în două etape. Noul sistem de control al angajamentelor dă rezultate, prin limitarea acumulării de noi arierate, dar punerea sa în aplicare trebuie monitorizată îndeaproape pentru a se garanta că angajamentele sunt acoperite de fondurile disponibile. Va fi creat un grup operativ care va evalua și va ameliora acest proces. Reforma administrației publice este în curs de aplicare, scopul său fiind modernizarea și raționalizarea ocupării forței de muncă și a entităților din sectorul public. Continuă reformele destinate creării unui model modern de gestionare a riscurilor de nerespectare a legislației în cadrul administrației fiscale. De curând a fost înființată o nouă unitate pentru evaluarea riscurilor, care va deveni operațională în curând și a cărei misiune este să asigure în primul rând o mai bună respectare a legislației de către anumite grupuri de contribuabili, cum ar fi liber profesioniștii și persoanele cu venituri foarte mari. Câteva alte reforme, cum ar fi reducerea numărului de birouri fiscale locale, au fost amânate. Cu toate că s-au înregistrat progrese în renegocierea parteneriatelor public-privat, procesul nu a putut fi încheiat înainte de sfârșitul anului 2013. Totuși, se preconizează realizarea unor economii semnificative pentru 2014 și pentru anii următori. În medie, întreprinderile de stat au ajuns la echilibrul operațional până la sfârșitul anului 2012, fiind prevăzute reforme suplimentare pentru a se evita o eventuală nouă deteriorare a rezultatelor acestora. Privatizarea a înregistrat progrese satisfăcătoare, iar încasările depășesc obiectivul stabilit în cadrul programului. Reformele din sectorul serviciilor medicale produc economii semnificative, iar punerea lor în aplicare continuă, respectându-se, în linii mari, obiectivele.

În sectorul sănătății, punerea în aplicare a politicilor și a reformelor înregistrează în continuare progrese și generează economii prin creșteri ale eficienței. Deficitul consolidat pentru acest sector a fost redus în mod semnificativ începând din 2010. Cu toate acestea, restul stocului de arierate, linia bugetară austeră și creșterea costurilor cu forța de muncă în urma reintroducerii celui de al 13-lea și al 14-lea bonus au determinat autoritățile să accelereze reformele existente. Existența unui stoc important de arierate este puternic (deși nu exclusiv) legată de subfinanțarea persistentă a spitalelor de stat în raport cu serviciile furnizate de acestea. Autoritățile își mențin angajamentul față de punerea în aplicare a actualei reforme a spitalelor și față de perfecționarea măsurilor legate de produsele farmaceutice, achizițiile publice centralizate și îngrijirea medicală primară.

Rata capitalului băncilor a continuat să se situeze confortabil în limita rezervelor de capital impuse de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și să îndeplinească ținta programată de 10 % fonduri proprii de nivel 1. Această rezervă de capital rămâne suficientă la toate nivelurile, atunci când se evaluează capitalul băncilor în baza normelor noii directive privind cerințele de capital (CRD IV). Aceste noi norme în materie de capital se aplică începând cu ianuarie 2014 cu un prag stabilit la 7 % din rata fondurilor proprii de nivel 1. Raportul credite/depozite la nivelul sistemului în ansamblu este de 120,7 % și va continua probabil să scadă până la sfârșitul anului 2014, unele bănci situându-se deja sub acest prag. De asemenea, se intensifică în mod continuu eforturile de diversificare a surselor de finanțare ale sectorului întreprinderilor. Pornind de la recomandările formulate în cadrul auditului extern pe 2013 al liniilor de credit existente finanțate de guvern, autoritățile implementează măsurile menite să îmbunătățească performanța și guvernanța acestor instrumente, inclusiv capacitățile și practicile în materie de gestionare a riscurilor. Cadrul juridic pentru noile instrumente de restructurare a datoriei orientate către gospodării și care vizează plata pe cale amiabilă a datoriilor este în vigoare și complet operațional. În mod similar, impactul modificărilor din legislația privind insolvența întreprinderilor și recuperarea fiscală este în curs de evaluare, iar noile mecanisme de restructurare și de recuperare a datoriei sunt în prezent operaționale. Setul de instrumente de gestionare a crizei a fost finalizat. Fondul de rezoluție bancară funcționează, au fost introduse competențe de intervenție timpurie, iar legea recapitalizării a fost modificată astfel încât să reflecte Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare. Foaia de parcurs pentru ameliorarea eficacității și guvernanței Sistemului național de garantare este în curs de aplicare, pentru a veni mai bine în întâmpinarea nevoilor IMM-urilor.

Au fost realizate progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a unor reforme structurale de stimulare a creșterii economice și a competitivității. Autoritățile au adoptat măsuri suplimentare pentru a reduce șomajul și pentru a stimula eficacitatea pieței muncii; printre acestea se numără politici de activare îmbunătățite și un plan de implementare a garanției pentru tineret. Sunt în curs de elaborare revizuiri ale definiției conceptului de concediere justificată din Codul muncii, întrucât reglementările anterioare au fost declarate neconstituționale. Au fost adoptate măsuri suplimentare în domeniul educației, unde s-au înregistrat progrese în general satisfăcătoare.

Guvernul a aprobat o nouă taxă aplicabilă în 2014 operatorilor din domeniul energiei, care va necesita o monitorizare atentă pentru a se evita distorsiunile în sistem. În ceea ce privește eliminarea datoriei aferente tarifelor la energie și asigurarea sustenabilității sistemului, sunt necesare reforme suplimentare.

În sectorul telecomunicațiilor și al serviciilor poștale au fost puse în aplicare acțiuni menite să asigure respectarea normelor Uniunii și să sprijine îndeplinirea obiectivelor programului. Selecția furnizorilor de serviciu universal și revizuirea contractului existent cu operatorul istoric reprezintă evoluții pozitive în direcția implementării integrale a Directivei 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului. Publicarea legislației care prevede cadrul contractului de concesiune cu furnizorul național de servicii poștale va reduce actuala perioadă de concesiune, stimulând astfel concurența. Autoritățile își mențin angajamentul de a spori sustenabilitatea și eficiența sectorului transporturilor.

Se înregistrează progrese în ceea ce privește legislația sectorială în vederea alinierii sale la Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului, cu unele întârzieri în adoptarea cadrului de reglementare pentru sectorul construcțiilor, a regulilor statutare ale organizațiilor profesionale și a normelor interne pentru adoptarea legii-cadru orizontale privind asociațiile profesionale publice. Autoritățile și-au luat angajamentul de a îmbunătăți în continuare funcționarea punctului de contact unic.

Evaluarea reformei privind contractele de închiriere în mediul urban se află în curs de desfășurare, după implementarea integrală a noului cadru legislativ. Autoritățile își propun să intensifice eforturile de combatere a evaziunii fiscale pe piața chiriilor.

Noul cadru pentru autoritățile naționale de reglementare (ANR) avansează, iar normele interne relevante sunt în curs de modificare și urmează să fie adoptate în curând. Publicarea unui nou ordin executiv de stabilire a contribuțiilor autorităților de reglementare pentru 2014 a fost amânată.

Reforma sistemului judiciar își continuă progresele conform planului. S-au înregistrat progrese în implementarea legii privind organizarea judiciară care are ca scop raționalizarea sistemului. A fost publicată o lege de consolidare a organismului forțelor de ordine și al administratorilor judiciari și este în curs de finalizare o nouă procedură extrajudiciară pentru realizarea unei selecții preliminare în vederea identificării și soluționării cauzelor din instanță. S-au realizat progrese în privința măsurilor de îmbunătățire a cadrului de acordare a licențelor odată cu adoptarea dispozițiilor legale de simplificare a procedurilor de acordare a licențelor în domeniul turismului, industriei și amenajării teritoriului. Legislația privind licențele comerciale este în curs de adoptare, iar regimul juridic pentru urbanism și construcții face obiectul unui proces de revizuire.

Având în vedere evoluțiile menționate, este necesar ca Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE să fie modificată,

La articolul 3 din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE, alineatele (8) și (9) se înlocuiesc cu următorul text:(8)Portugalia adoptă următoarele măsuri în cursul anului 2014, conform prevederilor memorandumului de înțelegere:(9)Pentru a restabili încrederea în sectorul financiar, Portugalia urmărește să păstreze un nivel adecvat al capitalului în sectorul bancar și asigură un proces riguros de reducere a gradului de îndatorare, în conformitate cu termenele stabilite în memorandumul de înțelegere. În această privință, Portugalia pune în aplicare strategia privind sectorul bancar portughez convenită împreună cu Comisia, BCE și FMI, astfel încât să se poată menține stabilitatea financiară. În mod concret, Portugalia:

Prezenta decizie intră în vigoare la data notificării.

Prezenta decizie se adresează Republicii Portugheze.

Adoptată la Bruxelles, 18 februarie 2014.Pentru ConsiliuPreședinteleG. Stournaras