Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1245/2013 al Comisiei din 28 noiembrie 2013 de aprobare a unei modificări minore a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Fourme de Montbrison (DOP]

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, în special articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf,

În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Franței de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate Fourme de Montbrison, înregistrată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 917/2010 al Comisiei.

Scopul cererii este modificarea caietului de sarcini pentru a se aduce precizări privind dovada originii, metoda de obținere, etichetarea, cerințele naționale și datele de contact ale organismelor de control.

Comisia a examinat modificarea în cauză și a concluzionat că este justificată. Deoarece modificarea este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia o poate aproba fără a recurge la procedura stabilită la articolele 50-52 din respectivul regulament,

Caietul de sarcini al denumirii de origine protejate Fourme de Montbrison se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

Documentul unic consolidat care reia elementele principale ale caietului de sarcini figurează în anexa II la prezentul regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 28 noiembrie 2013.Pentru Comisie, pentru președinteDacian CioloșMembru al Comisiei

ANEXA I

Se aprobă următoarea modificare a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate Fourme de Montbrison:

Punctul II Descrierea produsului

Următoarea descriere a caracteristicilor organoleptice completează descrierea produsului: Brânza Fourme de Montbrison prezintă o textură omogenă, ușor fermă și fondantă în gură. Are o savoare fină și parfumată, un gust de lapte fructat, cu un gust de mucegai puțin pronunțat care îi conferă o anumită delicatețe. Sunt acceptate un ușor gust sărat și un ușor gust amar. Această descriere este utilă pentru analiza organoleptică a produsului în cadrul unui control.

Se precizează că Porționarea brânzei Fourme de Montbrison este autorizată dacă nu denaturează textura acesteia. Prezența cojii este obligatorie în cazul bucăților cu o greutate de peste 50 de grame.

Având în vedere evoluția constantă a modalităților de consumare a brânzei, această dispoziție stabilește un cadru menit a evita exagerările în ceea ce privește tipul de porționare.

Punctul IV Dovada originii

Subpunctul IV.1 Obligații referitoare la declarații

Se precizează că declarația de identificare se întocmește după un model validat de directorul Institutului Național pentru origine și calitate (Institut national de l’origine et de la qualité).

Se prevăd declarații prealabile privind intenția de a nu produce și de a relua producția, pentru a se permite monitorizarea exactă a operatorilor care doresc să se retragă momentan din producția brânzei cu denumire de origine protejată.

Sunt detaliate conținutul și modalitățile de transmitere a declarațiilor necesare pentru cunoașterea și urmărirea produselor.

Aceste modificări sunt legate de reforma sistemului de control al denumirilor de origine, introdusă prin Ordonanța nr. 2006-1547 din 7 decembrie 2006 privind valorificarea produselor agricole, forestiere sau alimentare și a produselor marine.

Subpunctul IV.2 Registre

Lista înregistrărilor pe care trebuie să le efectueze operatorii este completată pentru a se permite controlul privind respectarea condițiilor de producție prevăzute de caietul de sarcini.

Subpunctul IV.3 Control privind produsele

Se precizează stadiul în care se efectuează analiza organoleptică a produsului și metoda de prelevare. Aceste modalități sunt apoi reluate în planul de control sau de inspecție al denumirii de origine elaborat de un organism de control.

Punctul V Metoda de obținere

Subpunctul V.1 Producția de lapte

Este definit șeptelul de vaci de lapte. Este vorba despre totalitatea vacilor de lapte și a junincilor de reînnoire a șeptelului prezente în exploatație, fiind clar că vacile de lapte sunt animalele în producție și animalele în repaus mamar, iar junincile sunt animalele aflate între înțărcare și prima lor fătare. Această definiție are scopul de a stabili în mod clar la ce animale se face referire atunci când sunt utilizați termenii șeptel de vaci de lapte, vaci de lapte și juninci în restul caietului de sarcini, pentru a se evita orice confuzie.

La punctul V.1.a, se elimină modalitățile de acordare a unor derogări temporare de la dispoziția privind proveniența rației de bază a vacilor de lapte în cazul unor perioade de secetă, al fenomenelor climatice neprevăzute sau al altor circumstanțe excepționale.

La punctul V.1.a, se precizează că al doilea paragraf se referă la rația de bază și că sunt excluse cruciferele sub formă de nutreț. Aceste precizări vizează evitarea oricărei ambiguități a textului.

La punctul V.1.a, fraza Partea de iarbă păscută, uscată, pălită, în folie de plastic sau însilozată, exprimată în substanță uscată, reprezintă cel puțin 80 % din nutrețurile din rația de bază a vacilor de lapte, în medie pentru totalitatea vacilor de lapte și pe an înlocuiește fraza Iarba de pe pășune, fânul sau furajele însilozate trebuie să constituie baza alimentației. Astfel, se precizează clar ponderea ierbii în rația de bază, precum și animalele cărora li se aplică această pondere și perioada de timp vizată, ceea ce va facilita controalele. Această dispoziție evidențiază importanța alimentației pe bază de iarbă în cazul denumirii de origine Fourme de Montbrison.

La punctul V.1.a, fraza Partea de porumb însilozat, exprimată în substanță uscată, nu trebuie să depășească 20 % din rația de bază a vacilor de lapte, în medie, pe an, pentru totalitatea vacilor de lapte înlocuiește fraza Partea de porumb însilozat, exprimată în substanță uscată, nu trebuie să depășească 20 % din rația zilnică, în medie, pentru întregul șeptel și pe an. Așadar, limitarea cantității de porumb se aplică rației de bază, nu rației totale, și nu vizează decât vacile de lapte.

Această dispoziție este completată de frazele În cadrul șeptelului de vaci de lapte, consumul de porumb însilozat ca plantă întreagă este rezervat junincilor care intră în ultima lună de gestație și vacilor de lapte și În rația zilnică a vacilor de lapte, este interzis cumulul porumbului ca plantă întreagă (verde sau însilozată) cu porumbul boabe sau știuleți conservat în stare umedă. Specificarea animalelor care pot primi porumb însilozat facilitează controlul părții de porumb însilozat date efectiv vacilor de lapte. Interdicția privind cumulul porumbului ca plantă întreagă cu porumbul boabe sau știuleți conservat în stare umedă vizează, de asemenea, limitarea aportului de porumb în hrana vacilor de lapte, mai ales în formă fermentată.

În ansamblu, aceste dispoziții vizează, pe de o parte, hrănirea vacilor de lapte în mod preponderent cu iarbă și, pe de altă parte, facilitarea controlului, cu ajutorul referirilor mai exacte la animalele și perioadele în cauză.

La punctul V.1.a, dispoziția referitoare la aportul de fân în afara perioadei de pășunat este limitată la vacile de lapte și, prin urmare, din motive de coerență, controlul respectării acestei dispoziții se efectuează în ceea ce privește totalitatea vacilor de lapte, nu întregul șeptel de vaci de lapte.

Pentru un plus de precizie, la punctul V.1.b se indică faptul că interzicerea stabulației permanente exclusive și a creșterii intensive se referă la vacile de lapte.

La punctul V.1.b se precizează o durată minimă a pășunatului de 150 de zile pe an în cazul vacilor de lapte. Această condiție consolidează rolul păscutului în alimentația vacilor de lapte și facilitează controlul privind îndeplinirea obligației de a scoate vacile la păscut.

La punctul V.1.b, o frază specifică privind hrănirea vacilor cu nutreț verde autorizează această practică în cazul vacilor de lapte, cu utilizarea de iarbă provenită din aria geografică delimitată, în completarea păscutului. Astfel, această dispoziție permite valorificarea sub formă de nutreț proaspăt a ierbii provenite de pe parcelele aflate prea departe de clădirea în care sunt adăpostite vacile pentru ca acestea să poată fi duse la păscut acolo.

La punctul V.1.b, se introduce o limitare a gradului de aglomerare a exploatației, pentru a se încuraja funcționarea extensivă a exploatațiilor producătoare de lapte aferente denumirii de origine protejate Fourme de Montbrison.

La punctul V.1.c, se introduce o limitare a aportului de suplimente și aditivi la 1800 kg substanță uscată pe an pentru fiecare vacă de lapte. Această dispoziție favorizează astfel hrana formată din nutrețurile care constituie rația de bază și care provin din aria geografică delimitată.

La punctul V.1.c, materiile prime autorizate în suplimentele furnizate vacilor de lapte și aditivii autorizați fac de acum înainte obiectul a două liste pozitive distincte, pentru un plus de claritate.

Lista pozitivă a materiilor prime autorizate în suplimentele furnizate vacilor de lapte este completată cu porumbul boabe umed, produsele derivate din semințe de oleaginoase, fără adaos de uree, cu produsele derivate din fructele oleaginoase, fără adaos de uree, cu excepția uleiurilor și materiilor grase vegetale și a cojilor și pielițe de cacao, cu produsele derivate din semințe de leguminoase și cu sub-produsele de fermentare a unor microorganisme ale căror celule au fost dezactivate sau ucise, altele decât produsele obținute pe baza biomasei de microorganisme specifice cultivate pe anumite substraturi și altele decât borhotul. Sintagmele toate cerealele și subprodusele lor, pulpele de sfeclă roșie deshidratate, melasa, semințele de plante proteice și sarea, mineralele sunt înlocuite cu sintagmele toate semințele de cereale și produsele derivate din acestea, pulpele de sfeclă roșie uscate, melasele, semințele de leguminoase și, respectiv, mineralele și produsele derivate. Cuvintele îngrășămintele fără adaos de uree sunt eliminate, deoarece aceste produse fac parte din produsele derivate din semințele sau fructele plantelor oleaginoase, fără adaos de uree. De asemenea, se precizează că știuleții de porumb pot fi conservați fie uscați, fie umezi. Aceste materii prime nu au impact asupra calității produsului.

Utilizarea sodei caustice pentru tratarea cerealelor și a produselor derivate din acestea este interzisă, deoarece nu este o practică tradițională.

Lista pozitivă a aditivilor se înlocuiește cu fraza Este interzis orice aditiv care vizează modificarea directă a compoziției laptelui și se precizează în mod exhaustiv categoriile și grupele funcționale de aditivi autorizați, cu respectarea terminologiei regulamentare. Această modificare vizează evitarea oricărei ambiguități sau interpretări în cadrul controalelor.

La punctul V.1.e se adaugă o dispoziție care interzice OMG-urile în hrana animalelor și în culturile din exploatație, pentru a se menține caracterul tradițional al alimentației.

Subpunctul V.3 Prelucrare

Pentru un plus de precizie, în lista pozitivă a ingredientelor, a adjuvanților tehnologici sau a aditivilor autorizați în lapte sau în procesul de fabricare, termenii culturi inofensive de bacterii, de drojdii, de mucegaiuri sunt înlocuiți cu termenii culturi de bacterii, de drojdii și de mucegaiuri al căror caracter inofensiv este demonstrat.

Paragraful Etapele următoare, respectiv tăierea coagulului, baterea, repausul coagulului, o ușoară presare, fărâmițarea, sărarea în masa coagulului, punerea în forme, scurgerea, punerea în trunchi, sunt definite în continuare: este eliminat, deoarece fiecare dintre etapele enumerate în acest paragraf este descrisă separat în continuare în caietul de sarcini.

Ușoara presare a coagulului la momentul repausului, înaintea fărâmițării, este, de acum înainte, facultativă. Această practică nu este indispensabilă în procesul tehnologic de fabricație, dacă substanța uscată finală a brânzei respectă procentajul prevăzut de caietul de sarcini.

Fraza Coagulul este apoi fărâmițat, sărat în masă și pus în formă este reformulată după cum urmează: Coagulul este apoi fărâmițat și sărat în masă, cel târziu la momentul punerii în formă. Astfel, formularea este mai explicită în ceea ce privește momentul în care se efectuează sărarea.

Pentru claritate, se precizează faptul că scurgerea în sală realizată fără presare, prin întoarceri, are loc după punerea în formă a coagulului.

Durata minimă a scurgerii în formă fără presare, prin întoarceri, este scurtată de la 24 la 18 ore. De fapt, evoluția practicilor a determinat reducerea acestei durate, fără niciun impact asupra calității brânzei obținute.

Fraza Începând din a zecea zi de la închegarea laptelui, are loc operația de perforare a brânzei este mutată la punctul V.4, cu precizarea că este vorba despre perforarea cilindrilor de brânză.

Subpunctul V.4 Maturare și păstrare

Fraza După perforare, se realizează maturarea în pivniță sau în camere de maturare la o temperatură menținută între 6 °C și 12 °C, timp de minimum cincisprezece zile, cu o umiditate atmosferică relativă între 90 și 98 % este înlocuită cu fraza La scoaterea din sala de scurgere, după eventuala ștergere, se realizează maturarea în pivniță sau în camere de maturare la o temperatură menținută între 6 °C și 12 °C, cu o umiditate atmosferică relativă între 90 și 98 % și completată cu fraza După perforare, brânza este maturată timp de cel puțin 15 zile în pivniță sau în camere de maturare în condițiile de temperatură și umiditate descrise mai sus.

Aceste precizări de formulare vizează descrierea mai corectă a ordinii operațiunilor. Într-adevăr, perforarea nu se efectuează cu puțin înaintea introducerii în pivniță, ci atunci când brânza se află în pivniță. Între scoaterea din sala de scurgere și intrarea în pivniță poate fi efectuată, eventual, o operațiune de ștergere. Durata minimă a sejurului în pivniță, de 15 zile, este calculată din ziua perforării.

Punctul VIII Etichetare

Obligația de a adăuga pe etichetă mențiunea appellation d’origine contrôlée (denumire de origine controlată) este eliminată și este înlocuită de obligația de a utiliza simbolul DOP al Uniunii Europene, în scopuri legate de lizibilitate și de sinergia în comunicarea referitoare la produsele înregistrate cu DOP.

Punctul IX Cerințele naționale

În conformitate cu reforma națională a sistemului de control privind denumirile de origine menționată anterior, se adaugă un tabel care prezintă principalele aspecte care fac obiectul controalelor și metoda de evaluare aferentă acestora.

Următoarea descriere a caracteristicilor organoleptice completează descrierea produsului: Brânza Fourme de Montbrison prezintă o textură omogenă, ușor fermă și fondantă în gură. Are o savoare fină și parfumată, un gust de lapte fructat, cu un gust de mucegai puțin pronunțat care îi conferă o anumită delicatețe. Sunt acceptate un ușor gust sărat și un ușor gust amar. Această descriere este utilă pentru analiza organoleptică a produsului în cadrul unui control.

Se precizează că Porționarea brânzei Fourme de Montbrison este autorizată dacă nu denaturează textura acesteia. Prezența cojii este obligatorie în cazul bucăților cu o greutate de peste 50 de grame.

Se precizează că declarația de identificare se întocmește după un model validat de directorul Institutului Național pentru origine și calitate (Institut national de l’origine et de la qualité).

Lista înregistrărilor pe care trebuie să le efectueze operatorii este completată pentru a se permite controlul privind respectarea condițiilor de producție prevăzute de caietul de sarcini.

Se precizează stadiul în care se efectuează analiza organoleptică a produsului și metoda de prelevare. Aceste modalități sunt apoi reluate în planul de control sau de inspecție al denumirii de origine elaborat de un organism de control.

Este definit șeptelul de vaci de lapte. Este vorba despre totalitatea vacilor de lapte și a junincilor de reînnoire a șeptelului prezente în exploatație, fiind clar că vacile de lapte sunt animalele în producție și animalele în repaus mamar, iar junincile sunt animalele aflate între înțărcare și prima lor fătare. Această definiție are scopul de a stabili în mod clar la ce animale se face referire atunci când sunt utilizați termenii șeptel de vaci de lapte, vaci de lapte și juninci în restul caietului de sarcini, pentru a se evita orice confuzie.

La punctul V.1.a, se elimină modalitățile de acordare a unor derogări temporare de la dispoziția privind proveniența rației de bază a vacilor de lapte în cazul unor perioade de secetă, al fenomenelor climatice neprevăzute sau al altor circumstanțe excepționale.

La punctul V.1.a, se precizează că al doilea paragraf se referă la rația de bază și că sunt excluse cruciferele sub formă de nutreț. Aceste precizări vizează evitarea oricărei ambiguități a textului.

La punctul V.1.a, fraza Partea de iarbă păscută, uscată, pălită, în folie de plastic sau însilozată, exprimată în substanță uscată, reprezintă cel puțin 80 % din nutrețurile din rația de bază a vacilor de lapte, în medie pentru totalitatea vacilor de lapte și pe an înlocuiește fraza Iarba de pe pășune, fânul sau furajele însilozate trebuie să constituie baza alimentației. Astfel, se precizează clar ponderea ierbii în rația de bază, precum și animalele cărora li se aplică această pondere și perioada de timp vizată, ceea ce va facilita controalele. Această dispoziție evidențiază importanța alimentației pe bază de iarbă în cazul denumirii de origine Fourme de Montbrison.

La punctul V.1.a, fraza Partea de porumb însilozat, exprimată în substanță uscată, nu trebuie să depășească 20 % din rația de bază a vacilor de lapte, în medie, pe an, pentru totalitatea vacilor de lapte înlocuiește fraza Partea de porumb însilozat, exprimată în substanță uscată, nu trebuie să depășească 20 % din rația zilnică, în medie, pentru întregul șeptel și pe an. Așadar, limitarea cantității de porumb se aplică rației de bază, nu rației totale, și nu vizează decât vacile de lapte.

La punctul V.1.a, dispoziția referitoare la aportul de fân în afara perioadei de pășunat este limitată la vacile de lapte și, prin urmare, din motive de coerență, controlul respectării acestei dispoziții se efectuează în ceea ce privește totalitatea vacilor de lapte, nu întregul șeptel de vaci de lapte.

Pentru un plus de precizie, la punctul V.1.b se indică faptul că interzicerea stabulației permanente exclusive și a creșterii intensive se referă la vacile de lapte.

La punctul V.1.b se precizează o durată minimă a pășunatului de 150 de zile pe an în cazul vacilor de lapte. Această condiție consolidează rolul păscutului în alimentația vacilor de lapte și facilitează controlul privind îndeplinirea obligației de a scoate vacile la păscut.

La punctul V.1.b, o frază specifică privind hrănirea vacilor cu nutreț verde autorizează această practică în cazul vacilor de lapte, cu utilizarea de iarbă provenită din aria geografică delimitată, în completarea păscutului. Astfel, această dispoziție permite valorificarea sub formă de nutreț proaspăt a ierbii provenite de pe parcelele aflate prea departe de clădirea în care sunt adăpostite vacile pentru ca acestea să poată fi duse la păscut acolo.

La punctul V.1.b, se introduce o limitare a gradului de aglomerare a exploatației, pentru a se încuraja funcționarea extensivă a exploatațiilor producătoare de lapte aferente denumirii de origine protejate Fourme de Montbrison.

La punctul V.1.c, se introduce o limitare a aportului de suplimente și aditivi la 1800 kg substanță uscată pe an pentru fiecare vacă de lapte. Această dispoziție favorizează astfel hrana formată din nutrețurile care constituie rația de bază și care provin din aria geografică delimitată.

La punctul V.1.c, materiile prime autorizate în suplimentele furnizate vacilor de lapte și aditivii autorizați fac de acum înainte obiectul a două liste pozitive distincte, pentru un plus de claritate.

La punctul V.1.e se adaugă o dispoziție care interzice OMG-urile în hrana animalelor și în culturile din exploatație, pentru a se menține caracterul tradițional al alimentației.

Pentru un plus de precizie, în lista pozitivă a ingredientelor, a adjuvanților tehnologici sau a aditivilor autorizați în lapte sau în procesul de fabricare, termenii culturi inofensive de bacterii, de drojdii, de mucegaiuri sunt înlocuiți cu termenii culturi de bacterii, de drojdii și de mucegaiuri al căror caracter inofensiv este demonstrat.

Paragraful Etapele următoare, respectiv tăierea coagulului, baterea, repausul coagulului, o ușoară presare, fărâmițarea, sărarea în masa coagulului, punerea în forme, scurgerea, punerea în trunchi, sunt definite în continuare: este eliminat, deoarece fiecare dintre etapele enumerate în acest paragraf este descrisă separat în continuare în caietul de sarcini.

Ușoara presare a coagulului la momentul repausului, înaintea fărâmițării, este, de acum înainte, facultativă. Această practică nu este indispensabilă în procesul tehnologic de fabricație, dacă substanța uscată finală a brânzei respectă procentajul prevăzut de caietul de sarcini.

Fraza Coagulul este apoi fărâmițat, sărat în masă și pus în formă este reformulată după cum urmează: Coagulul este apoi fărâmițat și sărat în masă, cel târziu la momentul punerii în formă. Astfel, formularea este mai explicită în ceea ce privește momentul în care se efectuează sărarea.

Pentru claritate, se precizează faptul că scurgerea în sală realizată fără presare, prin întoarceri, are loc după punerea în formă a coagulului.

Durata minimă a scurgerii în formă fără presare, prin întoarceri, este scurtată de la 24 la 18 ore. De fapt, evoluția practicilor a determinat reducerea acestei durate, fără niciun impact asupra calității brânzei obținute.

Fraza Începând din a zecea zi de la închegarea laptelui, are loc operația de perforare a brânzei este mutată la punctul V.4, cu precizarea că este vorba despre perforarea cilindrilor de brânză.

ANEXA II

DOCUMENT UNIC CONSOLIDAT

Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

FOURME DE MONTBRISON

NR. CE: FR-PDO-0105-01014-06.07.2012

IGP () DOP (X)

Denumire

Fourme de Montbrison

Statul membru sau țara terță

Franța

Descrierea produsului agricol sau alimentar

Tip de produs

Brânzeturi

Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Fourme de Montbrison este o brânză fabricată din lapte de vacă închegat, care are forma unui cilindru cu înălțimea de 17-21 cm și diametrul de 11,5-14,5 cm, o greutate de 2,1-2,7 kg și o pastă cu pete de mucegai, nepresată, nefiartă, fermentată și sărată prin adăugarea sării în coagul la introducerea acestuia în formă.

Conținutul de grăsime este de minimum 52 g la 100 g de brânză complet uscată, iar conținutul de substanță uscată nu trebuie să fie mai mic de 52 g la 100 g de brânză maturată.

Brânza poate beneficia de denumirea de origine Fourme de Montbrison numai începând din a 32-a zi de la închegarea laptelui.

Coaja uscată, mucegăită, este de culoare portocalie și poate prezenta pete de mucegai albe, galbene și roșii. Pasta, de culoare crem, are puține găuri și prezintă un aspect marmorat, dat de mucegaiul de culoare albastru deschis.

Brânza Fourme de Montbrison prezintă o textură omogenă, ușor fermă și fondantă în gură. Are o savoare fină și parfumată, un gust de lapte fructat, cu un gust de mucegai puțin pronunțat care îi conferă o anumită delicatețe. Sunt acceptate un ușor gust sărat și un ușor gust amar.

Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

—

Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Pe parcursul întregului an, rația alimentară de bază a vacilor de lapte constă în nutreț provenit din aria geografică a produsului cu denumire de origine protejată.

Alimentele autorizate în rația de bază sunt toate nutrețurile, fiind excluse cruciferele sub formă de nutreț.

Partea de iarbă păscută, iarbă uscată, pălită, în folie de plastic sau însilozată, exprimată ca substanță uscată, constituie minimum 80 % din nutrețurile din rația de bază a vacilor de lapte, în medie, pe an, pentru totalitatea vacilor de lapte.

Partea de porumb însilozat, exprimată în substanță uscată, nu trebuie să depășească 20 % din rația de bază a vacilor de lapte, în medie, pe an, pentru totalitatea vacilor de lapte.

În afara perioadei de păscut, se administrează fân reprezentând, în medie, minimum 3 kg de substanță uscată pe zi pentru fiecare vacă de lapte, pentru totalitatea vacilor de lapte.

În perioada în care iarba este disponibilă, este obligatorie scoaterea la pășune a vacilor de lapte de îndată ce condițiile meteorologice permit acest lucru. Durata pășunatului este de minimum 150 de zile pe an.

Utilizarea suplimentelor și a aditivilor este limitată la maximum 1800 kg de substanță uscată pe an pentru fiecare vacă de lapte, în medie, pentru totalitatea vacilor de lapte.

În suplimentele și aditivii furnizați vacilor de lapte sunt autorizați doar materiile prime și aditivii cuprinși într-o listă pozitivă.

Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producerea laptelui, fabricarea, maturarea și conservarea brânzeturilor până la împlinirea a 32 de zile de la închegarea laptelui au loc în interiorul ariei geografice delimitate.

Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Porționarea brânzei Fourme de Montbrison este autorizată dacă nu denaturează textura acesteia. Prezența cojii este obligatorie în cazul bucăților cu o greutate de peste 50 de grame.

Norme specifice privind etichetarea

Etichetarea cilindrilor de brânză care beneficiază de denumirea de origine Fourme de Montbrison se face prin înscrierea denumirii de origine cu caractere de dimensiuni cel puțin egale cu două treimi din dimensiunea celor mai mari caractere care figurează pe etichetă, precum și a simbolului DOP al Uniunii Europene.

Fără a se aduce atingere mențiunilor regulamentare aplicabile tuturor brânzeturilor, este interzisă prezența oricărui calificativ alături de denumirea de origine, cu excepția mărcilor specifice de producție sau comerciale.

Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de producție a brânzei Fourme de Montbrison cuprinde următorul teritoriu:

Departamentul Loire: comunele Bard, Cervières, Chalmazel, La Chamba, La Chambonie, Champoly, Châtelneuf, La Côte-en-Couzan, Écotay-l’Olme, Essertines-en-Châtelneuf, Jeansagnière, Lérigneux, Noirétable, Palogneux, Roche, Saint-Bonnet-le-Courreau, Saint-Didier-sur-Rochefort, Saint-Georges-en-Couzan, Saint-Jean-la-Vêtre, Saint-Julien-la-Vêtre, Saint-Just-en-Bas, Saint-Laurent-Rochefort, Saint-Priest-la-Vêtre, Saint-Romain-d’Urfé, Les Salles, Sauvain, La Valla-sur-Rochefort, Verrières-en-Forez.

Departamentul Puy-de-Dôme: comunele Brugeron, Job, Saint-Anthème, Saint-Pierre-la-Bourlhonne și Valcivières.

Legătura cu aria geografică

Specificitatea ariei geografice

Factori naturali

Aria geografică a denumirii de origine Fourme de Montbrison se întinde în principal pe pajiștile alpine care formează vârful munților Forez, la granița dintre departamentele Loire și Puy-de-Dôme, precum și pe partea de est a munților Forez. Este vorba despre o zonă montană de altitudine medie (1634 m la cel mai înalt vârf), cu o orientare generală nord-sud, așezată pe un substrat granitic și delimitată de granițe naturale. Această zonă este caracterizată de întinderi cu vegetație sălbatică, montane și subalpine, care alcătuiesc un peisaj de platouri golașe și dealuri rotunde și unduioase, înconjurate de versanți împăduriți, mai ales cu rășinoase. Aria geografică delimitată este bogată în turbării și prerii. Precipitațiile sunt destul de semnificative (în medie, peste 1000 mm pe an). Clima este supusă atât unei influențe oceanice, cât și continentale. Prin urmare, temperaturile medii anuale sunt destul de scăzute, de sub 10 °C și adesea de sub 5 °C. Iernile sunt lungi și reci, cu ninsori dese.

Având în vedere altitudinea și cantitățile de precipitații însemnate, producția de nutrețuri se bazează în principal pe preriile permanente.

Factori umani

În regiunea Haut-Forez, al cărei sistem agricol și pastoral s-a menținut până la Al Doilea Război Mondial, fabricarea brânzei Fourme de Montbrison datează încă din Evul Mediu timpuriu. Această brânză era produsă în jasseries, clădiri de stână care populau cei doi versanți ai munților Forez. În vremurile acelea, brânza era fabricată la stână, din laptele obținut de la cirezi de mici dimensiuni, de către femei, în vreme ce bărbații rămâneau în sat și continuau lucrările de vară la câmp. Mediul natural furniza atunci trunchiuri de rășinoase, care, odată golite, constituiau canale de scurgere perfect adaptate pentru scurgerea zerului din cilindrele de brânză în curs de fabricare. Acestea erau adesea păstrate până la coborârea de la stână, apoi erau vândute în piețele aflate de o parte și de alta a masivului muntos, printre care piața importantă a orașului Montbrison.

În prezent, crescătoriile de vaci de lapte recurg în mare parte la preria permanentă. Condițiile de producție a brânzei Fourme de Montbrison, mai ales obligativitatea scoaterii vitelor la păscut în perioada în care acest lucru este posibil, rația alimentară bazată pe iarbă și limitarea consumului de porumb însilozat, acordă un loc important acestei resurse naturale.

Moștenire a tehnicii tradiționale, procesul tehnologic de producție a brânzei Fourme de Montbrison valorifică bagajul de competențe de la nivel local:

efectuând o amestecare adaptată la un coagul tăiat în boabe de dimensiuni reduse, cu laturi de aproximativ 0,5-1 cm;

realizând o sărare în masă și o sărare exterioară redusă;

aplicând tehnica foarte deosebită a scurgerii suplimentare cu ajutorul unui canal de scurgere format dintr-un trunchi de copac rășinos.

Specificitatea produsului

Brânză cu pastă mucegăită, cu savoare fină și parfumată, având forma unui cilindru cu o înălțime de 17-21 cm și un diametru de 11,5-14,5 cm, cu coajă portocalie, Fourme de Montbrison are o pastă care prezintă găurele de mici dimensiuni și un mucegai albastru puțin pronunțat ce îi conferă o anumită delicatețe.

Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Caracteristicile specifice ale brânzei Fourme de Montbrison își au originea tocmai în modalitățile deosebite de obținere a laptelui și de fabricare a brânzei.

Producția de lapte se bazează pe bogăția pășunilor din munții Forez, care contribuie la savoarea fină și parfumată a brânzei Fourme de Montbrison.

Formatul relativ mic al acestui produs este legat de originea sa: cirezi de mici dimensiuni, cu o producție de lapte redusă, prelucrată de mâna de lucru feminină.

Gustul destul de delicat al brânzei Fourme de Montbrison este legat de tăierea fină a boabelor de coagul. Această talie redusă a boabelor de coagul creează mici deschizături în pastă, permițând o dezvoltare limitată a mucegaiului Penicillium roqueforti, mai redusă decât în cazul altor paste cu mucegai.

Culoarea portocalie a cojii, atât de deosebită, este influențată de tehnicile de sărare, care favorizează instalarea unei flore superficiale. Dezvoltarea florei superficiale este întreținută și de scurgerea pe trunchiurile de rășinoase, care sunt un rezervor de floră superficială și participă direct la dezvoltarea acestei flore, evitând uscarea prea rapidă a cojii.

De asemenea, tehnicile de sărare fac din Fourme de Montbrison o brânză mai puțin sărată decât alte brânzeturi din familia celor cu mucegai.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

https://www.inao.gouv.fr/fichier/CDCFourmeDeMontbrison.pdf

efectuând o amestecare adaptată la un coagul tăiat în boabe de dimensiuni reduse, cu laturi de aproximativ 0,5-1 cm;

realizând o sărare în masă și o sărare exterioară redusă;

aplicând tehnica foarte deosebită a scurgerii suplimentare cu ajutorul unui canal de scurgere format dintr-un trunchi de copac rășinos.