Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1023/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Statutului funcționarilor Uniunii Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 336,

având în vedere Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, în special articolul 12,

având în vedere propunerea Comisiei Europene, prezentată după consultarea Comitetului pentru Statutul funcționarilor,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Justiție,

având în vedere avizul Curții de Conturi,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

Uniunea Europeană și cele peste 50 de instituții și agenții ale sale ar trebui să dispună în continuare de o administrație publică europeană de înaltă calitate, pentru a fi în măsură să își atingă obiectivele, să-și realizeze politicile și activitățile și să își îndeplinească sarcinile la cele mai înalte standarde, în conformitate cu tratatele, pentru a răspunde provocărilor cu care se vor confrunta în viitor atât pe plan intern, cât și extern, și a fi în serviciul cetățenilor Uniunii.

Prin urmare, este necesar să se asigure un cadru pentru atragerea, recrutarea și păstrarea unui personal înalt calificat și multilingv, recrutat pe o bază geografică cât mai largă din rândul cetățenilor statelor membre, ținând seama de echilibrul de gen, care să fie independent și să respecte standardele profesionale cele mai înalte, și să se permită acestui personal să își îndeplinească sarcinile într-un mod cât mai eficient și mai eficace posibil. În această privință, este necesară depășirea dificultăților cu care se confruntă instituțiile în recrutarea funcționarilor sau a altor membri ai personalului din anumite state membre.

Având în vedere numărul funcționarilor publici europeni în raport cu obiectivele și populația Uniunii, reducerea personalului instituțiilor și al agențiilor Uniunii nu ar trebui să conducă la deficiențe în îndeplinirea sarcinilor, îndatoririlor și funcțiilor ce le revin în conformitate cu obligațiile și atribuțiile stabilite în tratate. În acest sens, este nevoie de o transparență în legătură cu costurile de personal suportate de fiecare instituție și de fiecare agenție pentru toate categoriile de personal angajat.

Se așteaptă de la funcția publică europeană o funcționare la cele mai înalte standarde de etică profesională și o independență permanentă. În acest scop, ar trebui aduse precizări suplimentare la titlul II din Statutul funcționarilor, care prevede un cadru al drepturilor și obligațiilor. Orice nerespectare a acestor obligații de către funcționari sau foști funcționari ar trebui să îi facă pasibili de măsuri disciplinare.

Valoarea funcției publice europene rezidă, în aceeași măsură, în diversitatea sa culturală și lingvistică, care poate fi asigurată numai dacă se asigură echilibrul adecvat în ceea ce privește naționalitatea funcționarilor. Recrutarea și numirile ar trebui să asigure angajarea personalului pe o bază geografică cât mai largă posibil, dintre resortisanții tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, însă fără a se rezerva posturi pentru resortisanții vreunui anumit stat membru. În acest scop și pentru a se soluționa dezechilibre semnificative posibile între naționalități în rândul funcționarilor, care nu sunt justificate de criterii obiective, ar trebui ca fiecărei instituții să i se dea posibilitatea de a adopta măsuri îndreptățite și corespunzătoare. Aceste măsuri nu ar trebui să conducă niciodată la folosirea altor criterii de recrutare decât cele bazate pe merit. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la punerea în aplicare a măsurilor adecvate de către instituții.

Pentru a facilita recrutarea pe o bază geografică cât mai largă posibil, instituțiile ar trebui să depună toate eforturile pentru a sprijini educația multilingvă și multiculturală a copiilor membrilor personalului lor. Este de dorit ca o contribuție de către Uniune la finanțarea școlilor europene, stabilită de autoritatea bugetară în conformitate cu normele pertinente, să fie alocată de la bugetul Uniunii. Atunci când este necesar în interesul funcționării instituțiilor, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a le cere autorităților competente să reanalizeze amplasamentul unei școli europene noi.

Un obiectiv mai general ar trebui să fie optimizarea gestionării resurselor umane într-o funcție publică europeană caracterizată prin excelență, competență, independență, loialitate, imparțialitate și stabilitate, precum și prin diversitate culturală și lingvistică și condiții atractive de angajare.

Funcționarii ar trebui să efectueze o perioadă de probă de nouă luni. Atunci când ia decizia de a titulariza un funcționar, autoritatea împuternicită să facă numiri ar trebui să țină seama de raportul de evaluare a perioadei de probă întocmit la sfârșitul acesteia, precum și de conduita persoanei în cauză în raport cu obligațiile ce îi revin în conformitate cu Statutul funcționarilor. Dacă activitatea funcționarului aflat în perioada de probă se dovedește evident necorespunzătoare, ar trebui să existe posibilitatea întocmirii în orice moment a unui raport referitor la acesta. În caz contrar, raportul ar trebui întocmit exclusiv la sfârșitul perioadei de probă.

Pentru a se garanta că puterea de cumpărare a funcționarilor și a celorlalți agenți ai Uniunii Europene evoluează în paralel cu cea a funcționarilor publici din administrațiile centrale ale statelor membre, este esențial să se mențină principiul unui mecanism multianual de actualizare a remunerației, cunoscut sub denumirea de metodă, asigurându-se aplicarea acestuia până la sfârșitul anului 2023, cu o revizuire prevăzută la începutul anului 2022, incluzând totodată un mecanism de prelungire provizorie a metodei. De asemenea, pentru remedierea dificultăților întâlnite la aplicarea metodei în trecut, ar trebui prevăzută o metodă de actualizare anuală automată a tuturor salariilor, pensiilor și indemnizațiilor, incluzând o clauză de criză cu activare automată. În acest scop, sumele pertinente din cuprinsul Statutului funcționarilor și al Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene ar trebui înțelese ca cuantumuri de referință ce sunt supuse unei actualizări regulate și automate. Aceste sume actualizate ar trebui publicate de Comisie, în scop informativ, în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene. Acest mecanism de actualizare ar trebui utilizat și în toate celelalte cazuri în care este prevăzută o actualizare.

Este important să se asigure calitatea datelor statistice utilizate pentru actualizarea remunerațiilor și a pensiilor. În conformitate cu principiul imparțialității, institutele naționale de statistică sau alte autorități corespunzătoare din statele membre ar trebui să colecteze datele la nivel național și să le transmită către Eurostat.

Avantajele potențiale ale aplicării metodei pentru funcționari și pentru ceilalți agenți ai Uniunii Europene ar trebui să fie contrabalansate prin reintroducerea sistemului unei taxe. La fel ca în cazul metodei, aplicarea taxei de solidaritate poate fi prelungită provizoriu. În condițiile actuale, pare a fi oportună o creștere a taxei de solidaritate față de nivelul prelevării speciale aplicate în perioada 2004-2012 și instituirea unei rate cu un caracter progresiv mai pronunțat. Scopul este de a ține seama de contextul economic și social deosebit de dificil din Uniune și de implicațiile acestuia asupra finanțelor publice din întreaga Uniune. Pentru a consolida finanțele publice din Uniune, inclusiv pe termen scurt, este necesar un efort rapid și deosebit de solidaritate din partea personalului instituțiilor Uniunii. O astfel de taxă de solidaritate ar trebui, în consecință, să se aplice tuturor funcționarilor și celorlalți agenți ai Uniunii cu începere de la 1 ianuarie 2014.

În concluziile sale din 8 februarie 2013 privind cadrul financiar multianual, Consiliul European a relevat că necesitatea de consolidare a finanțelor publice pe termen scurt, mediu și lung implică un efort deosebit din partea fiecărei administrații publice și a personalului aferent în vederea îmbunătățirii eficienței și eficacității și a adaptării la contextul economic în schimbare. Respectivul apel a reiterat, de fapt, obiectivul propunerii din 2011 a Comisiei de modificare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, care urmărea să asigure eficiența economică și admitea că provocările cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană necesită un efort deosebit din partea fiecărei administrații publice și a fiecărui membru al personalului acestora pentru a-și îmbunătăți eficiența și a se adapta la contextul economic și social european în schimbare. Mai mult, Consiliul European a solicitat, în cadrul reformei Statutului funcționarilor, ajustarea remunerațiilor și pensiilor întregului personal al instituțiilor Uniunii prin suspendarea metodei pe o perioadă de doi ani și reintroducerea noii taxe de solidaritate ca parte a reformei metodei salariale.

Având în vedere aceste concluzii și pentru a răspunde viitoarelor constrângeri bugetare, precum și în semn de solidaritate din partea funcției publice europene cu măsurile severe luate de statele membre ca rezultat al crizei financiare fără precedent și al contextului social și economic deosebit de dificil din statele membre și din Uniune în ansamblul ei, este necesar să se prevadă suspendarea metodei pe o perioadă de doi ani, pentru toate remunerațiile, pensiile și alocațiile funcționarilor, taxa de solidaritate urmând să se aplice în pofida acestei suspendări.

Schimbările demografice și evoluția structurii de vârstă a populației în cauză necesită creșterea vârstei de pensionare, însă sub rezerva unor măsuri tranzitorii aplicabile funcționarilor și celorlalți agenți ai Uniunii Europene care sunt deja în activitate. Aceste măsuri tranzitorii sunt necesare pentru a respecta drepturile dobândite de funcționarii care sunt deja în activitate și care au contribuit la fondul de pensii noțional pentru funcționarii Uniunii Europene. Vârsta de pensionare ar trebui să fie, de asemenea, mai flexibilă, facilitând angajaților continuarea voluntară a activității până la vârsta de 67 de ani și creând posibilitatea, în circumstanțe excepționale și cu condiții specifice, să se lucreze până la 70 de ani.

Dat fiind că sistemul de pensii al Uniunii Europene este în echilibru actuarial și că acest echilibru trebuie menținut atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, personalul angajat înainte de 1 ianuarie 2014 ar trebui să beneficieze de compensații pentru contribuția lor la sistemul de pensii prin intermediul unor măsuri tranzitorii, cum ar fi o rată ajustată de acumulare a pensiei pentru anii de serviciu efectuați după împlinirea vârstei legale de pensionare (stimulentul Barcelona), precum și prin aplicarea doar a unei jumătăți din reducerea aferentă pensionării anticipate între vârsta de 60 de ani și vârsta legală de pensionare.

Practica actuarială general acceptată impune utilizarea unei perioade de observații anterioare cuprinsă între 20 și 40 de ani pentru ratele dobânzii și creșterile salariale în vederea asigurării echilibrului sistemelor de pensii. Prin urmare, mediile mobile pentru ratele dobânzii și pentru creșterea salarială ar trebui majorate la 30 de ani, cu o perioadă de tranziție de șapte ani.

Consiliul a cerut Comisiei să efectueze un studiu și să prezinte propuneri adecvate cu privire la articolul 5 alineatul (4), anexa I, secțiunea A și articolul 45 alineatul (1) din Statutul funcționarilor pentru a stabili o legătură clară între responsabilități și grad, precum și pentru a asigura faptul că se acordă o pondere mai mare nivelului de responsabilități atunci când se compară meritele în contextul promovării.

Ținând seama de această cerere, este oportun ca promovarea într-un grad superior să fie condiționată de devotamentul personal, cultivarea abilităților și a competențelor, precum și de îndeplinirea unor sarcini a căror importanță justifică numirea funcționarului în gradul superior respectiv.

Evoluția carierei în grupele de funcții AD și AST ar trebui să fie restructurată în așa fel încât gradele cele mai înalte să fie rezervate unui număr limitat de funcționari care îndeplinesc sarcini cu cel mai înalt nivel de responsabilitate. În consecință, administratorii pot avansa numai până la gradul AD 12, dacă nu sunt numiți într-un post specific peste acest grad, iar gradele AD 13 și 14 ar trebui să fie rezervate pentru membrii personalului al căror rol atrage după sine responsabilități semnificative. În mod similar, funcționarii cu gradul AST 9 pot fi promovați la gradul AST 10 numai în conformitate cu procedura stabilită la articolul 4 și articolul 29 alineatul (1) din Statutul funcționarilor.

În vederea ajustării în continuare a structurilor de carieră în domeniile de activitate actuale ale personalului AST pentru a ține seama de diferitele niveluri de responsabilitate și ca o contribuție indispensabilă la limitarea cheltuielilor administrative, ar trebui introdusă o nouă grupă de funcții, AST/SC pentru personalul cu activități de secretariat și administrative. Salariile și ratele de promovare ar trebui să stabilească o corelare adecvată între nivelul de responsabilitate și nivelul de remunerare. Acest lucru va permite menținerea unei funcții publice europene stabile și cuprinzătoare. Comisia ar trebui să evalueze amploarea și efectele introducerii acestei noi grupe de funcții și să prezinte un raport în acest sens, ținând seama în mod special de situația femeilor, astfel încât să se asigure menținerea unei funcții publice europene stabile și cuprinzătoare.

Perioada de minimum doi ani de vechime în grad înainte de promovarea unui funcționar la gradul superior următor se menține, pentru a permite promovarea mai rapidă a celor cu performanțe mai bune. Fiecare instituție ar trebui să ia măsurile necesare pentru ca politicile sale interne în materie de resurse umane să facă uz de posibilitățile prevăzute în Statutul funcționarilor, pentru a le permite funcționarilor cu potențial ridicat și performanțe superioare să avanseze în carieră în mod corespunzător.

Timpul de lucru aplicat în instituții ar trebui să fie aliniat cu cel în vigoare în anumite state membre ale Uniunii Europene pentru a compensa reducerea personalului din instituții. Această aliniere ar trebui să țină cont de timpul de lucru aplicat în funcția publică din statele membre. Introducerea unui număr minim de ore de lucru pe săptămână va asigura faptul că personalul angajat în instituții poate face față volumului de muncă generat de obiectivele de politică ale Uniunii Europene, armonizând totodată condițiile de lucru din cadrul instituțiilor, în interesul solidarității în cadrul întregii funcții publice a Uniunii.

Măsurile de asigurare a unui program de lucru flexibil constituie un element esențial în cadrul unei administrații publice moderne și eficiente, deoarece permit condiții de lucru favorabile vieții de familie și asigură un echilibru adecvat între femei și bărbați în cadrul instituțiilor. Prin urmare, este necesar să se introducă în Statutul funcționarilor o trimitere explicită la măsurile respective.

Normele privind concediul aferent duratei călătoriei între locul de muncă și locul de origine și rambursarea anuală a cheltuielilor legate de această călătorie ar trebui să fie modernizate, raționalizate și corelate cu statutul de expatriat, pentru ca aplicarea lor să devină mai simplă și mai transparentă. În special, concediul anual aferent duratei călătoriei ar trebui să fie înlocuit de concediul pentru vizitarea țării de origine și limitat la cel mult două zile și jumătate.

În mod similar, ar trebui simplificate normele privind rambursarea cheltuielilor de mutare, pentru a facilita aplicarea acestora atât pentru administrație, cât și pentru personalul în cauză. În acest scop, ar trebui introduse plafoane pentru costuri care să țină seama de situația familială a funcționarului sau a agentului în cauză, precum și de costul mediu al mutării și al asigurării aferente mutării.

Unii membri ai personalului trebuie să efectueze frecvent delegații către celelalte locuri principale de desfășurare a activității instituțiilor lor. În prezent, normele privind delegațiile nu țin seama în mod adecvat de aceste situații. Prin urmare, aceste norme ar trebui să fie adaptate, pentru a permite, în astfel de cazuri, rambursarea costurilor de cazare pe baza unei sume forfetare.

Este de dorit ca condițiile de lucru ale personalului angajat în țări terțe să fie modernizate, eficientizându-le sub aspectul costurilor și generând, în același timp, economii în această direcție. Dreptul la concediu anual ar trebui ajustat și ar trebui prevăzută posibilitatea de a include o gamă mai largă de parametri pentru stabilirea indemnizației pentru condițiile de viață, fără să fie afectat obiectivul global de a genera economii de costuri. Condițiile de acordare a indemnizației de cazare ar trebui revizuite, pentru a se ține mai bine cont de condițiile locale și pentru diminuarea sarcinii administrative.

Este necesar să se prevadă un cadru mai flexibil pentru încadrarea în muncă a agenților contractuali. Prin urmare, instituțiile Uniunii ar trebui să poată angaja agenți contractuali pentru o perioadă maximă de șase ani, pentru a îndeplini sarcini sub supravegherea funcționarilor sau a agenților temporari. În plus, în timp ce marea majoritate a funcționarilor vor fi în continuare recrutați pe baza unor concursuri generale, instituțiile ar trebui să fie autorizate să organizeze concursuri interne care, în mod excepțional și cu îndeplinirea unor condiții specifice, ar putea fi deschise agenților contractuali.

Ar trebui să se prevadă norme tranzitorii care să permită aplicarea treptată a noilor norme și măsuri, garantând, totodată, respectarea drepturilor dobândite și a așteptărilor legitime ale personalului angajat înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări ale Statutului funcționarilor.

Împreună cu ceilalți membri ai personalului cărora li aplică Statutul funcționarilor, personalul agențiilor beneficiază de sistemul de pensii al Uniunii. În prezent, agențiile care se autofinanțează în întregime plătesc contribuțiile angajatorului la acest sistem. Din rațiuni de transparență bugetară și de echilibrare a distribuției sarcinilor, agențiile finanțate parțial din bugetul general al Uniunii Europene ar trebui să plătească partea respectivă din contribuțiile angajatorului ce corespunde raportului dintre, pe de o parte, veniturile agenției fără subvențiile de la bugetul general al Uniunii Europene și, pe de altă parte, veniturile sale totale. Întrucât ar putea fi necesară adaptarea normelor relevante privind colectarea taxelor de către agenții, această dispoziție nouă ar trebui să se aplice doar de la 1 ianuarie 2016. Atunci când este cazul, Comisia ar trebui să prezinte propuneri pentru adaptarea acestor norme.

În vederea asigurării simplificării și a coerenței politicii privind personalul, normele adoptate de Comisie pentru punerea în aplicare a Statutului funcționarilor ar trebui să se aplice, prin analogie, și agențiilor. Cu toate acestea, pentru a se garanta faptul că se ține seama, dacă este cazul, de situația specifică a agențiilor, acestea ar trebui să aibă dreptul de a solicita Comisiei autorizația de a adopta norme de punere în aplicare care derogă de la cele adoptate de Comisie sau de a nu aplica deloc normele Comisiei.

Ar trebui să fie creat și administrat de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene un registru care să cuprindă toate normele adoptate în vederea punerii în aplicare a Statutului funcționarilor. Acest registru, care poate fi consultat de toate instituțiile, agențiile și statele membre, va asigura transparența și va promova aplicarea consecventă a Statutului funcționarilor.

În vederea armonizării și clarificării normelor privind adoptarea dispozițiilor de punere în aplicare și având în vedere natura lor internă și administrativă, este oportun să se confere competențele decizionale relevante autorității împuternicite să facă numiri și autorității autorizate să încheie contracte.

Având în vedere numărul mare de agenți temporari din cadrul agențiilor și necesitatea de a defini o politică de personal coerentă, este necesar să se creeze o nouă categorie de agenți temporari și să se stabilească norme specifice pentru această categorie.

Comisia ar trebui să monitorizeze în continuare situația bugetară a sistemului comun de asigurări de sănătate și să ia toate măsurile necesare în cazul unui dezechilibru structural al sistemului.

Articolul 15 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene dispune comunicarea anumitor date ale funcționarilor și ale altor agenți către guvernele statelor membre.

În vederea realizării obiectivelor prevăzute în Statutul funcționarilor, competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei, în special în ceea ce privește anumite aspecte legate de condițiile de muncă. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu,

Statutul funcționarilor Uniunii Europene se modifică după cum urmează:

Articolul 1d se modifică după cum urmează:

la alineatul (3), cuvântul instituțiile se înlocuiește cu autoritățile împuternicite să facă numiri ale instituțiilor;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 1e, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

la alineatul (3) litera (a), după cuvintele pentru grupa de funcții AST se inserează cuvintele și grupa de funcții AST/SC;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

un comitet pentru personal, împărțit eventual în secțiuni corespunzătoare fiecărui loc de repartizare a personalului;

una sau mai multe comisii paritare, după caz, în funcție de numărul funcționarilor din locurile de repartizare;

una sau mai multe comisii de disciplină, după caz, în funcție de numărul funcționarilor din locurile de repartizare;

unul sau mai multe comitete consultative paritare pentru incompetență profesională, după caz, în funcție de numărul funcționarilor din locurile de repartizare;

un comitet pentru rapoarte de evaluare, dacă este necesar;

o comisie privind invaliditatea;

alineatul (1a) se înlocuiește cu următorul text:

la alineatul (2), după primul paragraf se introduce următorul paragraf:

un comitet pentru personal, împărțit eventual în secțiuni corespunzătoare fiecărui loc de repartizare a personalului;

una sau mai multe comisii paritare, după caz, în funcție de numărul funcționarilor din locurile de repartizare;

una sau mai multe comisii de disciplină, după caz, în funcție de numărul funcționarilor din locurile de repartizare;

unul sau mai multe comitete consultative paritare pentru incompetență profesională, după caz, în funcție de numărul funcționarilor din locurile de repartizare;

un comitet pentru rapoarte de evaluare, dacă este necesar;

o comisie privind invaliditatea;

La articolul 10 primul paragraf a doua teză, cuvântul instituții se înlocuiește cu autoritățile împuternicite să facă numiri ale instituțiilor;

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 18 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 21a se adaugă următorul alineat:

Se introduce următorul articol:

informarea funcționarilor menționați la articolul 22a alineatul (1) sau la articolul 22b cu privire la tratarea chestiunilor raportate de aceștia,

protecția intereselor legitime ale acestor funcționari și a vieții lor private, și

procedura de tratare a reclamațiilor menționată la primul paragraf din prezentul articol.;

La articolul 26a, cuvintele fiecare instituție se înlocuiesc cu autoritățile împuternicite să facă numiri ale fiecărei instituții;

Articolul 27 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 29, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

posibilitățile de ocupare a unui post prin:

transfer sau

numire în conformitate cu articolul 45a sau

promovare

dacă au fost primite cereri de transfer din partea unor funcționari având același grad în alte instituții și/sau

dacă postul vacant nu poate fi ocupat prin posibilitățile menționate la literele (a) și (b), dacă să ia în considerație listele de candidați eligibili în sensul articolului 30, după caz, ținând seama de dispozițiile pertinente referitoare la candidații eligibili din anexa III și/sau

dacă să organizeze un concurs intern în instituție, care să fie deschis numai pentru funcționari și agenți temporari, în sensul definiției de la articolul 2 din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene;

transfer sau

numire în conformitate cu articolul 45a sau

promovare

Articolul 30 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 31 alineatul (2) primul paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 32 paragraful al treilea, cuvântul instituție se înlocuiește cu autoritatea împuternicită să facă numiri a fiecărei instituții.

Articolul 34 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 35 se adaugă următoarea literă:

concediu în interesul serviciului;

La articolul 37 litera (b) a doua liniuță, cuvântul instituțiile se înlocuiește cu autoritățile împuternicite să facă numiri ale instituțiilor;

Articolul 40 se modifică după cum urmează:

următorul alineat se introduce:

la alineatul (2) al doilea paragraf, cuvintele cincisprezece ani se înlocuiesc cu 12 ani;

la alineatul (2), al treilea paragraf se modifică după cum urmează:

punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

să își urmeze soțul, la rândul său funcționar sau alt agent al Uniunii, obligat, ca urmare a atribuțiilor sale, să își stabilească domiciliul la o asemenea distanță de locul de repartizare al funcționarului în cauză încât stabilirea domiciliului conjugal comun în acel loc ar constitui, pentru persoana în cauză, un impediment în exercitarea atribuțiilor sale; sau;

se adaugă următorul punct:

să își ajute soțul, o rudă pe linie ascendentă sau descendentă, un frate sau o soră, în cazul unei boli grave sau unui handicap grav, atestate medical,;

să își urmeze soțul, la rândul său funcționar sau alt agent al Uniunii, obligat, ca urmare a atribuțiilor sale, să își stabilească domiciliul la o asemenea distanță de locul de repartizare al funcționarului în cauză încât stabilirea domiciliului conjugal comun în acel loc ar constitui, pentru persoana în cauză, un impediment în exercitarea atribuțiilor sale; sau;

să își ajute soțul, o rudă pe linie ascendentă sau descendentă, un frate sau o soră, în cazul unei boli grave sau unui handicap grav, atestate medical,;

punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

să își urmeze soțul, la rândul său funcționar sau alt agent al Uniunii, obligat, ca urmare a atribuțiilor sale, să își stabilească domiciliul la o asemenea distanță de locul de repartizare al funcționarului în cauză încât stabilirea domiciliului conjugal comun în acel loc ar constitui, pentru persoana în cauză, un impediment în exercitarea atribuțiilor sale; sau;

se adaugă următorul punct:

să își ajute soțul, o rudă pe linie ascendentă sau descendentă, un frate sau o soră, în cazul unei boli grave sau unui handicap grav, atestate medical,;

să își urmeze soțul, la rândul său funcționar sau alt agent al Uniunii, obligat, ca urmare a atribuțiilor sale, să își stabilească domiciliul la o asemenea distanță de locul de repartizare al funcționarului în cauză încât stabilirea domiciliului conjugal comun în acel loc ar constitui, pentru persoana în cauză, un impediment în exercitarea atribuțiilor sale; sau;

să își ajute soțul, o rudă pe linie ascendentă sau descendentă, un frate sau o soră, în cazul unei boli grave sau unui handicap grav, atestate medical,;

Articolul 42a se înlocuiește cu următorul text:

În titlul III capitolul 2 se adaugă următoarea secțiune:

pe postul ocupat de funcționar poate fi numit un alt funcționar;

un funcționar aflat în concediu în interesul serviciului nu are dreptul la avansare într-o treaptă superioară sau la promovare în grad.

Articolul 43 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 44 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 45 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

la alineatul (2) prima teză, cuvintele articolul 55 din Tratatul privind Uniunea Europeană se înlocuiesc cu articolul 55 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană;

la alineatul (2) a doua teză, cuvântul instituțiile se înlocuiește cu autoritățile împuternicite să facă numiri ale instituțiilor;

Articolul 45a se modifică după cum urmează:

la alineatul (2) primul paragraf, cuvintele rapoartelor de evaluare periodice ale acestora se înlocuiesc cu rapoartelor lor anuale;

la alineatul (5), cuvintele Fiecare instituție se înlocuiesc cu Autoritatea împuternicită să facă numiri a fiecărei instituții;

La articolul 48 paragraful al treilea, cuvintele grupa de funcții AST se înlocuiesc cu grupele de funcții AST și AST/SC;

La articolul 50 al optulea paragraf, cuvintele 55 de ani se înlocuiesc cu 58 de ani;

Articolul 51 se înlocuiește cu următorul text:

un funcționar care, după trei rapoarte anuale consecutive nesatisfăcătoare astfel cum se prevede în articolul 43, nu realizează nici un progres în privința competenței sale profesionale, este retrogradat cu un grad. În cazul în care următoarele două rapoarte anuale evidențiază în continuare o performanță nesatisfăcătoare, funcționarul este concediat;

orice propunere de retrogradare sau concediere a unui funcționar expune motivele pe care se întemeiază și este adusă la cunoștința funcționarului în cauză. Propunerea autorității împuternicite să facă numiri este transmisă comitetului consultativ paritar prevăzut la articolul 9 alineatul (6).

atunci când vechimea în serviciu a funcționarului în cauză este mai mică de cinci ani la data luării deciziei de concediere, aceasta este de trei luni;

atunci când vechimea în serviciu a funcționarului în cauză este de cel puțin cinci ani, dar e mai mică de 10 ani, aceasta este de șase luni;

atunci când vechimea în serviciu a funcționarului în cauză este de cel puțin 10 ani, dar mai mică de 20 de ani, aceasta este de nouă luni;

atunci când vechimea în serviciu a funcționarului în cauză este de cel puțin 20 de ani, aceasta este de 12 luni.

Articolul 52 se înlocuiește cu următorul text:

fie din oficiu, în ultima zi a lunii în cursul căreia acesta împlinește vârsta de 66 de ani,

fie la cererea sa, în ultima zi a lunii în cursul căreia a fost depusă cererea, în cazul în care acesta a împlinit vârsta de pensionare sau are o vârstă cuprinsă între 58 de ani și vârsta de pensionare și îndeplinește condițiile impuse pentru acordarea unei pensii cu plată imediată, în conformitate cu articolul 9 din anexa VIII. Articolul 48 paragraful al doilea teza a doua se aplică prin analogie.

Articolul 55 se modifică după cum urmează:

paragrafele se numerotează și devin alineate;

la al doilea paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

la al treilea paragraf, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următorul alineat:

La articolul 55a, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

pentru a se ocupa de un copil aflat în întreținere cu vârsta mai mică de 9 ani,

pentru a se ocupa de un copil aflat în întreținere cu vârsta cuprinsă între 9 și 12 ani, în cazul în care reducerea timpului de lucru nu depășește 20 % din timpul normal de lucru,

pentru a se ocupa de un copil aflat în întreținere până când acesta împlinește vârsta de 14 ani, în cazul în care funcționarul este părinte singur,

în caz de dificultăți grave, pentru a se ocupa de un copil aflat în întreținere până când acesta împlinește vârsta de 14 ani, în cazul în care reducerea timpului de muncă nu depășește 5 % din timpul normal de lucru. În acest caz, primele două alineate ale articolului 3 din anexa IVa nu se aplică. În cazul în care ambii părinți lucrează în serviciul Uniunii, numai unul dintre ei are dreptul la o astfel de reducere,

pentru a se ocupa de un soț, de o rudă în linie ascendentă sau descendentă, de un frate sau de o soră care suferă de o boală gravă sau are un handicap grav,

pentru a urma o formare profesională complementară, sau

începând cu vârsta de 58 de ani, în cursul ultimilor trei ani înainte de a împlini vârsta de pensionare.

La articolul 56, paragraful al treilea se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 56a, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 56b, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 56c, paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 57 primul paragraf, cuvântul instituțiile se înlocuiește cu autoritățile împuternicite să facă numiri ale instituțiilor;

Articolul 58 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 61 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 63 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 64 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 65 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 66 se modifică după cum urmează:

teza introductivă a primului paragraf se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următorul text:

Articolul 66a se înlocuiește cu următorul text:

Baza de calcul a taxei de solidaritate este salariul de bază utilizat pentru calcularea remunerației, după deducerea:

contribuțiilor la sistemele de asigurări sociale și de pensie, precum și a impozitului datorat, înainte de taxa de solidaritate, de un funcționar încadrat în același grad și treaptă care nu are persoane în întreținere în sensul articolului 2 din anexa VII, și

a unei sume egale cu salariul de bază al unui funcționar din gradul AST 1 treapta 1.

Elementele luate în considerare la stabilirea bazei de calcul a taxei de solidaritate se exprimă în euro și sunt supuse unui coeficient corector de 100.

contribuțiilor la sistemele de asigurări sociale și de pensie, precum și a impozitului datorat, înainte de taxa de solidaritate, de un funcționar încadrat în același grad și treaptă care nu are persoane în întreținere în sensul articolului 2 din anexa VII, și

a unei sume egale cu salariul de bază al unui funcționar din gradul AST 1 treapta 1.

Articolul 67, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 72 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) primul paragraf prima teză și la alineatul (1) al treilea paragraf, cuvântul instituțiile se înlocuiește cu autoritățile împuternicite să facă numiri ale instituțiilor;

la alineatul (2), cuvintele până la vârsta de 63 de ani se înlocuiesc cu până la vârsta de pensionare;

la alineatul (2a) punctele (i) și (ii), cuvintele înainte de vârsta de 63 de ani se înlocuiesc cu la vârsta de pensionare;

la alineatul (2b), cuvintele gradului 1 se înlocuiesc cu cuvintele gradului AST 1;

La articolul 73 alineatul (1), cuvântul instituțiile se înlocuiește cu expresia autoritățile împuternicite să facă numiri ale instituțiilor;

La articolul 76a a doua teză, cuvântul instituții se înlocuiește cu autoritățile împuternicite să facă numiri ale instituțiilor;

Articolul 77 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 78 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 80, al șaselea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 81a alineatul (1) se modifică după cum urmează:

la litera (b), cuvintele vârsta de 65 ani se înlocuiesc cu vârsta de 66 de ani;

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

în cazul decesului unui fost funcționar al cărui raport de muncă a încetat înainte de a împlini vârsta de pensionare și care solicitase ca acordarea pensiei sale pentru limită de vârstă să fie amânată până în prima zi a lunii calendaristice care urmează lunii în cursul căreia ar fi împlinit vârsta de pensionare, valoarea pensiei pentru limită de vârstă la care la care ar fi avut dreptul persoana în cauză la vârsta de pensionare, dacă ar fi rămas în viață, sumă la care se adaugă, respectiv din care se deduc elementele prevăzute la litera (b);

la litera (e), cuvintele o indemnizație fie în temeiul articolului 41 sau al articolului 50 se înlocuiesc cu o indemnizație fie în temeiul articolului 41, 42c sau 50;

în cazul decesului unui fost funcționar al cărui raport de muncă a încetat înainte de a împlini vârsta de pensionare și care solicitase ca acordarea pensiei sale pentru limită de vârstă să fie amânată până în prima zi a lunii calendaristice care urmează lunii în cursul căreia ar fi împlinit vârsta de pensionare, valoarea pensiei pentru limită de vârstă la care la care ar fi avut dreptul persoana în cauză la vârsta de pensionare, dacă ar fi rămas în viață, sumă la care se adaugă, respectiv din care se deduc elementele prevăzute la litera (b);

La articolul 82, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 83 alineatul (1), al doilea paragraf se elimină;

Articolul 83a alineatele (2), (3), (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

Titlul VIII se elimină;

Articolul 110 se înlocuiește cu următorul text:

Se adaugă următoarele articole:

Anexa I se modifică după cum urmează:

secțiunea A se înlocuiește cu următorul text:

secțiunea B se înlocuiește cu următorul text:

Anexa II se modifică după cum urmează:

la articolul 1 primul paragraf a doua teză, cuvântul instituția se înlocuiește cu autoritatea împuternicită să facă numiri a fiecărei instituții;

articolul 1 al doilea paragraf a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

la articolul 1 al patrulea paragraf, cuvintele celor două grupe de funcții se înlocuiesc cu celor trei grupe de funcții;

la articolul 2 al doilea paragraf prima liniuță, cuvintele al treilea paragraf se elimină;

Articolul unic din anexa IV se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) al doilea paragraf, cuvintele vârsta de 63 ani se înlocuiesc cu vârsta de 66 de ani;

la alineatul (1), al treilea paragraf se elimină;

în ultimul rând din tabelul de la alineatul (3), cuvintele de la 59 la 64 se înlocuiesc cu de la 59 la 65;

la alineatul (4) al patrulea paragraf, cuvintele vârsta de 63 ani se înlocuiesc cu vârsta de 66 de ani.

Anexa IVa se modifică după cum urmează:

la articolul 1 paragraful al doilea, cuvintele articolul 55a alineatul (2) litera (e) se înlocuiesc cu articolul 55a alineatul (2) litera (g);

la articolul 4 primul paragraf, cuvintele funcționarul cu vârsta de peste 55 de ani autorizat să își desfășoare activitatea cu jumătate de normă pentru pregătirea retragerii la pensie se înlocuiesc cu funcționarul autorizat, în conformitate cu articolul 55a alineatul (2) litera (g) din Statutul funcționarilor, să lucreze cu jumătate de normă;

Anexa V se modifică după cum urmează:

articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

căsătoria funcționarului: patru zile;

mutarea funcționarului: până la două zile;

boală gravă a soțului: până la trei zile;

decesul soțului: patru zile;

boală gravă a unei rude pe linie ascendentă: până la două zile;

decesul unei rude pe linie ascendentă: două zile;

căsătoria unui copil: două zile;

nașterea unui copil: 10 zile, care trebuie luate pe durata celor 14 săptămâni ulterioare nașterii;

nașterea unui copil cu handicap sau cu o boală gravă: douăzeci de zile, care trebuie luate în cursul celor 14 săptămâni ulterioare nașterii;

decesul soției în cursul concediului de maternitate: un număr de zile care corespunde perioadei rămase din concediul de maternitate; în cazul în care soția nu este funcționar, durata rămasă a concediului de maternitate se stabilește prin aplicarea, prin analogie, a dispozițiilor articolului 58 din statut;

boala gravă a unui copil: până la două zile;

boală foarte gravă a unui copil atestată de un medic sau spitalizarea unui copil în vârstă de cel mult 12 ani: până la cinci zile;

decesul unui copil: patru zile;

adopția unui copil: 20 de săptămâni; 24 de săptămâni în cazul adopției unui copil cu handicap:

Fiecare copil adoptat dă dreptul la o singură perioadă de concediu special, care se poate împărți între părinții adoptivi în cazul în care ambii sunt funcționari. Concediul se acordă doar în cazul în care soțul funcționarului exercită cel puțin o activitate remunerată cu jumătate de normă. În cazul în care soțul funcționarului nu lucrează în instituțiile Uniunii și beneficiază de un concediu similar, se deduce un număr corespunzător de zile din drepturile funcționarului.

Autoritatea împuternicită să facă numiri poate, dacă este necesar, să acorde un concediu special suplimentar în cazul în care legislația internă a țării în care are loc procedura de adopție și care nu este țara în care este angajat funcționarul care adoptă impune șederea unuia sau a ambilor părinți adoptivi în țara respectivă.

Se acordă un concediu special de 10 zile în cazul în care funcționarul nu are dreptul la concediul special total de 20 sau de 24 de săptămâni în temeiul primei teze de la prezenta liniuță; acest concediu suplimentar nu se acordă decât o singură dată pentru fiecare copil adoptat.

Fiecare copil adoptat dă dreptul la o singură perioadă de concediu special, care se poate împărți între părinții adoptivi în cazul în care ambii sunt funcționari. Concediul se acordă doar în cazul în care soțul funcționarului exercită cel puțin o activitate remunerată cu jumătate de normă. În cazul în care soțul funcționarului nu lucrează în instituțiile Uniunii și beneficiază de un concediu similar, se deduce un număr corespunzător de zile din drepturile funcționarului.

Autoritatea împuternicită să facă numiri poate, dacă este necesar, să acorde un concediu special suplimentar în cazul în care legislația internă a țării în care are loc procedura de adopție și care nu este țara în care este angajat funcționarul care adoptă impune șederea unuia sau a ambilor părinți adoptivi în țara respectivă.

Se acordă un concediu special de 10 zile în cazul în care funcționarul nu are dreptul la concediul special total de 20 sau de 24 de săptămâni în temeiul primei teze de la prezenta liniuță; acest concediu suplimentar nu se acordă decât o singură dată pentru fiecare copil adoptat.

articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

căsătoria funcționarului: patru zile;

mutarea funcționarului: până la două zile;

boală gravă a soțului: până la trei zile;

decesul soțului: patru zile;

boală gravă a unei rude pe linie ascendentă: până la două zile;

decesul unei rude pe linie ascendentă: două zile;

căsătoria unui copil: două zile;

nașterea unui copil: 10 zile, care trebuie luate pe durata celor 14 săptămâni ulterioare nașterii;

nașterea unui copil cu handicap sau cu o boală gravă: douăzeci de zile, care trebuie luate în cursul celor 14 săptămâni ulterioare nașterii;

decesul soției în cursul concediului de maternitate: un număr de zile care corespunde perioadei rămase din concediul de maternitate; în cazul în care soția nu este funcționar, durata rămasă a concediului de maternitate se stabilește prin aplicarea, prin analogie, a dispozițiilor articolului 58 din statut;

boala gravă a unui copil: până la două zile;

boală foarte gravă a unui copil atestată de un medic sau spitalizarea unui copil în vârstă de cel mult 12 ani: până la cinci zile;

decesul unui copil: patru zile;

adopția unui copil: 20 de săptămâni; 24 de săptămâni în cazul adopției unui copil cu handicap:

Fiecare copil adoptat dă dreptul la o singură perioadă de concediu special, care se poate împărți între părinții adoptivi în cazul în care ambii sunt funcționari. Concediul se acordă doar în cazul în care soțul funcționarului exercită cel puțin o activitate remunerată cu jumătate de normă. În cazul în care soțul funcționarului nu lucrează în instituțiile Uniunii și beneficiază de un concediu similar, se deduce un număr corespunzător de zile din drepturile funcționarului.

Autoritatea împuternicită să facă numiri poate, dacă este necesar, să acorde un concediu special suplimentar în cazul în care legislația internă a țării în care are loc procedura de adopție și care nu este țara în care este angajat funcționarul care adoptă impune șederea unuia sau a ambilor părinți adoptivi în țara respectivă.

Se acordă un concediu special de 10 zile în cazul în care funcționarul nu are dreptul la concediul special total de 20 sau de 24 de săptămâni în temeiul primei teze de la prezenta liniuță; acest concediu suplimentar nu se acordă decât o singură dată pentru fiecare copil adoptat.

Fiecare copil adoptat dă dreptul la o singură perioadă de concediu special, care se poate împărți între părinții adoptivi în cazul în care ambii sunt funcționari. Concediul se acordă doar în cazul în care soțul funcționarului exercită cel puțin o activitate remunerată cu jumătate de normă. În cazul în care soțul funcționarului nu lucrează în instituțiile Uniunii și beneficiază de un concediu similar, se deduce un număr corespunzător de zile din drepturile funcționarului.

Autoritatea împuternicită să facă numiri poate, dacă este necesar, să acorde un concediu special suplimentar în cazul în care legislația internă a țării în care are loc procedura de adopție și care nu este țara în care este angajat funcționarul care adoptă impune șederea unuia sau a ambilor părinți adoptivi în țara respectivă.

Se acordă un concediu special de 10 zile în cazul în care funcționarul nu are dreptul la concediul special total de 20 sau de 24 de săptămâni în temeiul primei teze de la prezenta liniuță; acest concediu suplimentar nu se acordă decât o singură dată pentru fiecare copil adoptat.

Anexa VI se modifică după cum urmează:

articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

fiecare oră suplimentară dă dreptul la compensare prin acordarea unei ore și jumătate de timp liber; cu toate acestea, în cazul în care ora suplimentară este efectuată între orele 22.00 și 7.00 sau într-o zi de duminică ori de sărbătoare legală, aceasta se compensează prin acordarea a două ore de timp liber; la acordarea timpului liber compensatoriu se ține seama de cerințele de serviciu și de preferințele funcționarului în cauză;

în cazul în care cerințele serviciului nu au permis această compensare în perioada de două luni următoare celei în care au fost lucrate orele suplimentare, autoritatea împuternicită să facă numiri autorizează remunerarea orelor suplimentare necompensate cu 0,56 % din salariul de bază lunar pentru fiecare oră suplimentară, pe baza elementelor stabilite la litera (a);

pentru a obține compensarea sau remunerarea unei ore suplimentare, este necesar ca perioada lucrată suplimentar să fi fost mai lungă de 30 de minute.;

articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

fiecare oră suplimentară dă dreptul la compensare prin acordarea unei ore și jumătate de timp liber; cu toate acestea, în cazul în care ora suplimentară este efectuată între orele 22.00 și 7.00 sau într-o zi de duminică ori de sărbătoare legală, aceasta se compensează prin acordarea a două ore de timp liber; la acordarea timpului liber compensatoriu se ține seama de cerințele de serviciu și de preferințele funcționarului în cauză;

în cazul în care cerințele serviciului nu au permis această compensare în perioada de două luni următoare celei în care au fost lucrate orele suplimentare, autoritatea împuternicită să facă numiri autorizează remunerarea orelor suplimentare necompensate cu 0,56 % din salariul de bază lunar pentru fiecare oră suplimentară, pe baza elementelor stabilite la litera (a);

pentru a obține compensarea sau remunerarea unei ore suplimentare, este necesar ca perioada lucrată suplimentar să fi fost mai lungă de 30 de minute.;

Anexa VII se modifică după cum urmează:

la articolul 1 alineatul (3), cuvintele gradul 3 se înlocuiesc cu gradul AST 3;

la articolul 3 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

cu ocazia angajării în muncă, de la locul recrutării până la locul de repartizare;

cu ocazia încetării raporturilor de muncă în sensul articolului 47 din Statutul funcționarilor, de la locul de repartizare până la locul de origine definit la alineatul (4) de la prezentul articol;

cu ocazia oricărui transfer care atrage după sine schimbarea locului de repartizare.

94,74 EUR, în cazul în care distanța geografică dintre locațiile la care se face referire la alineatul (1) este între 600 km și 1200 km,

189,46 EUR, în cazul în care distanța geografică dintre locațiile la care se face referire la alineatul (1) este mai mare de 1200 km.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

189,48 EUR, în cazul în care distanța geografică dintre locul de repartizare și locul de origine este între 600 km și 1200 km,

378,93 EUR în cazul în care distanța geografică dintre locul de repartizare și locul de origine este mai mare de 1200 km.

Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

articolul 13 se modifică după cum urmează:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următorul alineat (4):

La articolul 13a, cuvintele fiecare instituție se înlocuiesc cu autoritățile împuternicite să facă numiri ale instituțiilor;

articolul 17 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu textul următor:

la alineatul (3) prima teză, după cuvintele se efectuează, se introduc cuvintele în moneda statului membru respectiv;

la alineatul (4) prima teză, după cuvintele în alt stat membru, se introduc cuvintele în moneda locală;

cu ocazia angajării în muncă, de la locul recrutării până la locul de repartizare;

cu ocazia încetării raporturilor de muncă în sensul articolului 47 din Statutul funcționarilor, de la locul de repartizare până la locul de origine definit la alineatul (4) de la prezentul articol;

cu ocazia oricărui transfer care atrage după sine schimbarea locului de repartizare.

94,74 EUR, în cazul în care distanța geografică dintre locațiile la care se face referire la alineatul (1) este între 600 km și 1200 km,

189,46 EUR, în cazul în care distanța geografică dintre locațiile la care se face referire la alineatul (1) este mai mare de 1200 km.

189,48 EUR, în cazul în care distanța geografică dintre locul de repartizare și locul de origine este între 600 km și 1200 km,

378,93 EUR în cazul în care distanța geografică dintre locul de repartizare și locul de origine este mai mare de 1200 km.

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următorul alineat (4):

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu textul următor:

la alineatul (3) prima teză, după cuvintele se efectuează, se introduc cuvintele în moneda statului membru respectiv;

la alineatul (4) prima teză, după cuvintele în alt stat membru, se introduc cuvintele în moneda locală;

Anexa VIII se modifică după cum urmează:

la articolul 3 litera (b), cuvintele menționată la articolele 41 și 50 se înlocuiesc cu menționată la articolele 41, 42c și 50;

articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

la articolul 6, cuvintele de gradul 1 prima treaptă se înlocuiesc cu gradul AST 1 prima treaptă;

articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

să fie amânată până în prima zi a lunii calendaristice următoare lunii în cursul căreia împlinește vârsta de pensionare; sau

să fie efectuată imediat, cu condiția să fi împlinit cel puțin vârsta de 58 de ani. În acest caz, pensia pentru limită de vârstă se reduce în funcție de vârsta funcționarului în cauză la data la care începe să beneficieze de pensia sa.

la articolul 11 alineatul (2) paragraful al doilea, cuvântul instituția se înlocuiește cu autoritatea împuternicită să facă numiri a fiecărei instituții;

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

în cazul în care durata serviciului a fost de mai puțin de un an și cu condiția să nu i se fi aplicat dispozițiile articolului 11 alineatul (2), la plata unei indemnizații de plecare egale cu triplul sumelor reținute din salariul său de bază în temeiul contribuției sale la pensia pentru limită de vârstă, din care se deduc eventualele sume plătite în aplicarea articolelor 42 și 110 din Regimul aplicabil celorlalți agenți;

în celelalte cazuri, la aplicarea dispozițiilor articolului 11 alineatul (1) sau la plata echivalentului actuarial către o societate de asigurări privată sau către un fond de pensii la alegerea sa, cu condiția ca acea societate sau fond să garanteze:

că funcționarul în cauză nu va putea beneficia de rambursări în capital;

plata unui venit lunar cel mai devreme începând cu vârsta de 60 de ani și cel mai târziu începând cu vârsta de 66 de ani;

că succesorii săi în drepturi vor beneficia de prestații reversibile sau de pensii de urmaș;

că transferul către o altă societate de asigurări sau un alt fond va fi autorizat doar în condițiile prevăzute la punctele (i), (ii) și (iii).;

că funcționarul în cauză nu va putea beneficia de rambursări în capital;

plata unui venit lunar cel mai devreme începând cu vârsta de 60 de ani și cel mai târziu începând cu vârsta de 66 de ani;

că succesorii săi în drepturi vor beneficia de prestații reversibile sau de pensii de urmaș;

că transferul către o altă societate de asigurări sau un alt fond va fi autorizat doar în condițiile prevăzute la punctele (i), (ii) și (iii).;

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

în cazul în care durata serviciului a fost de mai puțin de un an și cu condiția să nu i se fi aplicat dispozițiile articolului 11 alineatul (2), la plata unei indemnizații de plecare egale cu triplul sumelor reținute din salariul său de bază în temeiul contribuției sale la pensia pentru limită de vârstă, din care se deduc eventualele sume plătite în aplicarea articolelor 42 și 110 din Regimul aplicabil celorlalți agenți;

în celelalte cazuri, la aplicarea dispozițiilor articolului 11 alineatul (1) sau la plata echivalentului actuarial către o societate de asigurări privată sau către un fond de pensii la alegerea sa, cu condiția ca acea societate sau fond să garanteze:

că funcționarul în cauză nu va putea beneficia de rambursări în capital;

plata unui venit lunar cel mai devreme începând cu vârsta de 60 de ani și cel mai târziu începând cu vârsta de 66 de ani;

că succesorii săi în drepturi vor beneficia de prestații reversibile sau de pensii de urmaș;

că transferul către o altă societate de asigurări sau un alt fond va fi autorizat doar în condițiile prevăzute la punctele (i), (ii) și (iii).;

că funcționarul în cauză nu va putea beneficia de rambursări în capital;

plata unui venit lunar cel mai devreme începând cu vârsta de 60 de ani și cel mai târziu începând cu vârsta de 66 de ani;

că succesorii săi în drepturi vor beneficia de prestații reversibile sau de pensii de urmaș;

că transferul către o altă societate de asigurări sau un alt fond va fi autorizat doar în condițiile prevăzute la punctele (i), (ii) și (iii).;

la articolul 15, cuvintele vârsta de 63 de ani se înlocuiesc cu vârsta de pensionare;

la articolul 18a, cuvintele vârsta de 63 de ani se înlocuiesc cu vârsta de pensionare;

la articolul 27 al doilea paragraf, cuvântul ajustată se înlocuiește cu actualizată;

articolul 45 se modifică după cum urmează:

la paragraful al treilea, cuvintele din țara de reședință se înlocuiesc cu Uniunea Europeană;

la al patrulea paragraf prima teză, după cuvântul bancă se introduc cuvintele din Uniunea Europeană sau;

la al patrulea paragraf a doua teză, cuvintele în euro și la o bancă din țara în care se află sediul instituției sau se elimină;

să fie amânată până în prima zi a lunii calendaristice următoare lunii în cursul căreia împlinește vârsta de pensionare; sau

să fie efectuată imediat, cu condiția să fi împlinit cel puțin vârsta de 58 de ani. În acest caz, pensia pentru limită de vârstă se reduce în funcție de vârsta funcționarului în cauză la data la care începe să beneficieze de pensia sa.

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

în cazul în care durata serviciului a fost de mai puțin de un an și cu condiția să nu i se fi aplicat dispozițiile articolului 11 alineatul (2), la plata unei indemnizații de plecare egale cu triplul sumelor reținute din salariul său de bază în temeiul contribuției sale la pensia pentru limită de vârstă, din care se deduc eventualele sume plătite în aplicarea articolelor 42 și 110 din Regimul aplicabil celorlalți agenți;

în celelalte cazuri, la aplicarea dispozițiilor articolului 11 alineatul (1) sau la plata echivalentului actuarial către o societate de asigurări privată sau către un fond de pensii la alegerea sa, cu condiția ca acea societate sau fond să garanteze:

că funcționarul în cauză nu va putea beneficia de rambursări în capital;

plata unui venit lunar cel mai devreme începând cu vârsta de 60 de ani și cel mai târziu începând cu vârsta de 66 de ani;

că succesorii săi în drepturi vor beneficia de prestații reversibile sau de pensii de urmaș;

că transferul către o altă societate de asigurări sau un alt fond va fi autorizat doar în condițiile prevăzute la punctele (i), (ii) și (iii).;

că funcționarul în cauză nu va putea beneficia de rambursări în capital;

plata unui venit lunar cel mai devreme începând cu vârsta de 60 de ani și cel mai târziu începând cu vârsta de 66 de ani;

că succesorii săi în drepturi vor beneficia de prestații reversibile sau de pensii de urmaș;

că transferul către o altă societate de asigurări sau un alt fond va fi autorizat doar în condițiile prevăzute la punctele (i), (ii) și (iii).;

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

în cazul în care durata serviciului a fost de mai puțin de un an și cu condiția să nu i se fi aplicat dispozițiile articolului 11 alineatul (2), la plata unei indemnizații de plecare egale cu triplul sumelor reținute din salariul său de bază în temeiul contribuției sale la pensia pentru limită de vârstă, din care se deduc eventualele sume plătite în aplicarea articolelor 42 și 110 din Regimul aplicabil celorlalți agenți;

în celelalte cazuri, la aplicarea dispozițiilor articolului 11 alineatul (1) sau la plata echivalentului actuarial către o societate de asigurări privată sau către un fond de pensii la alegerea sa, cu condiția ca acea societate sau fond să garanteze:

că funcționarul în cauză nu va putea beneficia de rambursări în capital;

plata unui venit lunar cel mai devreme începând cu vârsta de 60 de ani și cel mai târziu începând cu vârsta de 66 de ani;

că succesorii săi în drepturi vor beneficia de prestații reversibile sau de pensii de urmaș;

că transferul către o altă societate de asigurări sau un alt fond va fi autorizat doar în condițiile prevăzute la punctele (i), (ii) și (iii).;

că funcționarul în cauză nu va putea beneficia de rambursări în capital;

plata unui venit lunar cel mai devreme începând cu vârsta de 60 de ani și cel mai târziu începând cu vârsta de 66 de ani;

că succesorii săi în drepturi vor beneficia de prestații reversibile sau de pensii de urmaș;

că transferul către o altă societate de asigurări sau un alt fond va fi autorizat doar în condițiile prevăzute la punctele (i), (ii) și (iii).;

la paragraful al treilea, cuvintele din țara de reședință se înlocuiesc cu Uniunea Europeană;

la al patrulea paragraf prima teză, după cuvântul bancă se introduc cuvintele din Uniunea Europeană sau;

la al patrulea paragraf a doua teză, cuvintele în euro și la o bancă din țara în care se află sediul instituției sau se elimină;

Anexa IX se modifică după cum urmează:

la articolul 2 alineatul (3), cuvintele fiecare instituție se înlocuiesc cu autoritățile împuternicite să facă numiri ale fiecărei instituții;

la articolul 5 alineatul (1), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 30 se înlocuiește cu următorul text:

Anexa X se modifică după cum urmează:

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

trei zile lucrătoare în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2014;

două zile lucrătoare și jumătate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015.;

Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 8, se adaugă următorul paragraf:

articolul 9 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

mediul sanitar și spitalicesc,

securitatea,

clima,

gradul de izolare,

alte condiții de viață locale.

în cazul în care autoritatea recomandă angajaților săi să nu își instaleze familia sau alte persoane aflate în întreținere la locul de repartizare în cauză, cu condiția să respecte această recomandare;

în cazul în care autoritatea decide să reducă temporar numărul agenților care își desfășoară activitatea la locul de repartizare în cauză.

la articolul 11 prima teză, cuvântul Belgia se înlocuiește cu Uniunea Europeană;

articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 23 se înlocuiește cu următorul text:

trei zile lucrătoare în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2014;

două zile lucrătoare și jumătate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015.;

mediul sanitar și spitalicesc,

securitatea,

clima,

gradul de izolare,

alte condiții de viață locale.

în cazul în care autoritatea recomandă angajaților săi să nu își instaleze familia sau alte persoane aflate în întreținere la locul de repartizare în cauză, cu condiția să respecte această recomandare;

în cazul în care autoritatea decide să reducă temporar numărul agenților care își desfășoară activitatea la locul de repartizare în cauză.

Anexa XI se înlocuiește cu următorul text:

Anexa XII se modifică după cum urmează:

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

la articolul 4 alineatul (6), cuvintele 12 ani se înlocuiesc cu 30 de ani;

la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 11 alineatul (2), cuvintele 12 ani se înlocuiesc cu 30 de ani;

se introduce următorul articol:

În 2014 – 16 ani

În 2015 – 18 ani

În 2016 – 20 de ani

În 2017 - 22 de ani

În 2018 – 24 de ani

În 2019 – 26 de ani

În 2020 – 28 de ani;

Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:

În 2014 – 16 ani

În 2015 – 18 ani

În 2016 – 20 de ani

În 2017 - 22 de ani

În 2018 – 24 de ani

În 2019 – 26 de ani

În 2020 – 28 de ani;

Anexa XIII se modifică după cum urmează:

la articolul 7 alineatul (2), cuvântul ajustate se înlocuiește cu actualizate;

articolele 10, 14-17 și articolul 18 alineatul (2) se elimină;

la articolul 18 alineatul (1), cuvântul ajustate se înlocuiește cu actualizate, iar cuvântul ajustarea se înlocuiește cu actualizarea;

Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

articolul 20 se modifică după cum urmează:

alineatul (2) se elimină;

la alineatul (3), paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

ultima teză de la alineatul (4) se elimină;

Articolul 21 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 22 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 23 se înlocuiește cu următorul text:

până la 31 decembrie 2015 de la 55 de ani;

până la 31 decembrie 2016 de la 57 de ani.

se introduce următorul articol:

Articolul 28 se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următoarea secțiune:

funcționarii cu gradul AD 14 la 31 decembrie 2013 care nu ocupau un post de director sau echivalent, un post de șef de unitate sau echivalent ori un post de consilier sau echivalent sunt încadrați în postul-tip Administrator cu funcție superioară aflat în tranziție;

funcționarii cu gradul AD 13 la 31 decembrie 2013 care nu ocupau un post de șef de unitate sau echivalent ori un post de consilier sau echivalent sunt încadrați în postul-tip Administrator în tranziție;

funcționarii cu gradul AD 9-AD 14 la 31 decembrie 2013 care ocupau un post de șef de unitate sau echivalent sunt încadrați în postul-tip Șef de unitate sau echivalent;

funcționarii cu gradul AD 13 sau AD 14 la 31 decembrie 2013 care ocupau un post de consilier sau echivalent sunt încadrați în postul-tip Consilier sau echivalent;

funcționarii cu gradul AD 5-AD 12 la 31 decembrie 2013 care nu ocupau un post de șef de unitate sau echivalent sunt încadrați în postul-tip Administrator.

cu condiția îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 44 primul paragraf, funcționarilor în treapta 8 li se majorează, începând cu 1 ianuarie 2016, salariul de bază cu o sumă echivalentă diferenței dintre salariul corespunzător gradului AD 12, treapta 4 și gradului AD 12, treapta 3.

dacă îndeplinesc cerințele prevăzute la litera (a), funcționarii în treapta 8 primesc, după doi ani, o mărire suplimentară a salariului de bază echivalentă cu diferența dintre salariul corespunzător gradului AD 12, treapta 5 și gradului AD 12, treapta 4.

funcționarii cu gradul AST 10 sau AST 11 la 31 decembrie 2013 sunt încadrați în postul-tip asistenți cu experiență în tranziție;

funcționarii care nu fac obiectul literei (a) și care, înainte de 1 mai 2004, erau încadrați în fosta categorie B sau care, înainte de 1 mai 2004, erau încadrați în fosta categorie C sau D și care au devenit membri ai grupei de funcții AST fără restricții, precum și funcționarii recrutați ca AST după 1 mai 2004 sunt încadrați în postul-tip asistenți în tranziție;

funcționarii care nu fac obiectul literelor (a) și (b) și care înainte de 1 mai 2004 erau încadrați în fosta categorie C sunt încadrați în postul-tip asistenți administrativi în tranziție;

funcționarii care nu fac obiectul literelor (a) și (b) și care înainte de 1 mai 2004 erau încadrați în fosta categorie D sunt încadrați în postul-tip agenți de sprijin în tranziție.

alineatul (2) se elimină;

la alineatul (3), paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

ultima teză de la alineatul (4) se elimină;

până la 31 decembrie 2015 de la 55 de ani;

până la 31 decembrie 2016 de la 57 de ani.

funcționarii cu gradul AD 14 la 31 decembrie 2013 care nu ocupau un post de director sau echivalent, un post de șef de unitate sau echivalent ori un post de consilier sau echivalent sunt încadrați în postul-tip Administrator cu funcție superioară aflat în tranziție;

funcționarii cu gradul AD 13 la 31 decembrie 2013 care nu ocupau un post de șef de unitate sau echivalent ori un post de consilier sau echivalent sunt încadrați în postul-tip Administrator în tranziție;

funcționarii cu gradul AD 9-AD 14 la 31 decembrie 2013 care ocupau un post de șef de unitate sau echivalent sunt încadrați în postul-tip Șef de unitate sau echivalent;

funcționarii cu gradul AD 13 sau AD 14 la 31 decembrie 2013 care ocupau un post de consilier sau echivalent sunt încadrați în postul-tip Consilier sau echivalent;

funcționarii cu gradul AD 5-AD 12 la 31 decembrie 2013 care nu ocupau un post de șef de unitate sau echivalent sunt încadrați în postul-tip Administrator.

cu condiția îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 44 primul paragraf, funcționarilor în treapta 8 li se majorează, începând cu 1 ianuarie 2016, salariul de bază cu o sumă echivalentă diferenței dintre salariul corespunzător gradului AD 12, treapta 4 și gradului AD 12, treapta 3.

dacă îndeplinesc cerințele prevăzute la litera (a), funcționarii în treapta 8 primesc, după doi ani, o mărire suplimentară a salariului de bază echivalentă cu diferența dintre salariul corespunzător gradului AD 12, treapta 5 și gradului AD 12, treapta 4.

funcționarii cu gradul AST 10 sau AST 11 la 31 decembrie 2013 sunt încadrați în postul-tip asistenți cu experiență în tranziție;

funcționarii care nu fac obiectul literei (a) și care, înainte de 1 mai 2004, erau încadrați în fosta categorie B sau care, înainte de 1 mai 2004, erau încadrați în fosta categorie C sau D și care au devenit membri ai grupei de funcții AST fără restricții, precum și funcționarii recrutați ca AST după 1 mai 2004 sunt încadrați în postul-tip asistenți în tranziție;

funcționarii care nu fac obiectul literelor (a) și (b) și care înainte de 1 mai 2004 erau încadrați în fosta categorie C sunt încadrați în postul-tip asistenți administrativi în tranziție;

funcționarii care nu fac obiectul literelor (a) și (b) și care înainte de 1 mai 2004 erau încadrați în fosta categorie D sunt încadrați în postul-tip agenți de sprijin în tranziție.

Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene se modifică după cum urmează:

La articolul 1 se elimină a doua liniuță

La articolul 2 se adaugă următoarea literă:

agentul angajat pentru ocuparea unui post care este inclus pe lista posturilor anexată la secțiunea din buget referitoare la o agenție, conform articolului 1a alineatul (2) din Statutul funcționarilor, și pe care autoritățile bugetare l-au clasificat ca fiind temporar, cu excepția șefilor de agenții și șefilor-adjuncți de agenții, astfel cum sunt menționați în actul Uniunii Europene de înființare a agenției respective și funcționarii detașați în interes de serviciu la o agenție.;

Articolul 3 se elimină;

La articolul 3b litera (b), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

funcționari sau agenți temporari în grupele de funcții AST/SC și AST;.

La articolul 8 primul paragraf, cuvintele articolul 2 litera (a) se înlocuiesc cu articolul 2 litera (a) sau articolul 2 litera (f);

Articolul 10 alineatul (4) se elimină;

Articolul 11 se modifică după cum urmează.

la primul paragraf prima teză, cuvintele articolelor 11-26 se înlocuiesc cu articolelor 11-26a;

la paragraful al treilea, cuvintele paragraful al doilea se înlocuiesc cu paragraful al treilea;

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

la alineatul (5), cuvintele Fiecare instituție se înlocuiesc cu Autoritatea menționată la articolul 6 primul paragraf;

Articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 15 alineatul (1) primul paragraf se adaugă următoarea teză:

Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

trei luni, în cazul în care vechimea în serviciu a agentului temporar este mai mică de patru ani,

douăsprezece luni, în celelalte cazuri.

Articolul 20 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), cuvântul ajustarea se înlocuiește cu actualizarea;

la alineatul (3), cuvintele prelevarea specială se înlocuiesc cu cuvintele taxa de solidaritate;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 28a se modifică după cum urmează:

la alineatul (3) ultima teză, cuvintele se ajustează se înlocuiesc cu se actualizează;

la alineatul (10), cuvintele de către instituțiile Uniunii se înlocuiesc cu de către autoritățile instituțiilor menționate la articolul 6 primul paragraf;

alineatul (11) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 33 alineatul (1) al doilea paragraf, cuvintele 65 de ani se înlocuiesc cu 66 de ani.

Articolul 34 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 36 primul paragraf a treia teză, cuvintele articolul 2 litera (a), (c) sau (d) se înlocuiesc cu articolul 2 litera (a), (c), (d), (e) sau (f);

La articolul 37 paragraful al patrulea, cuvintele 63 de ani se înlocuiesc cu vârsta de pensionare, iar cuvintele articolul 2 litera (a), (c) sau (d) se înlocuiesc cu articolul 2 litera (a), (c), (d), (e) sau (f);

Articolul 39 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 42 primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 47 se înlocuiește cu următorul text:

la sfârșitul lunii în cursul căreia agentul împlinește vârsta de 66 de ani sau, dacă este cazul, la o dată stabilită în conformitate cu articolul 52 paragraful al doilea și al treilea din Statutul funcționarilor; sau

în cazul unui contract pe perioadă determinată:

la data prevăzută în contract;

la sfârșitul perioadei de preaviz stabilite în contract care îi oferă agentului sau instituției posibilitatea de a rezilia contractul înainte de termen. Perioada de preaviz nu poate fi mai scurtă de o lună pentru fiecare an lucrat, fiind de cel puțin o lună și cel mult trei luni. Pentru agentul temporar al cărui contract a fost reînnoit, perioada maximă este de șase luni. Cu toate acestea, perioada de preaviz nu poate începe în timpul sarcinii atestate printr-un certificat medical, al concediului de maternitate sau al concediului medical, cu condiția ca acesta din urmă să nu depășească trei luni. Pe de altă parte, perioada de preaviz se suspendă pe perioada sarcinii confirmate printr-un certificat medical sau a concediilor de maternitate și de boală, în limitele menționate anterior. În cazul în care contractul este reziliat de către instituție, agentul are dreptul la o indemnizație egală cu o treime din salariul său de bază pentru perioada cuprinsă între data la care îi încetează raporturile de muncă și data la care îi înceta contractul;

în cazul în care agentul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 12 alineatul (2) litera (a) și sub rezerva posibilității de a autoriza o derogare de la dispozițiile respective. Atunci când nu se acordă această derogare, se aplică perioada de preaviz prevăzută la punctul (ii); sau

în cazul unui contract pe perioadă nedeterminată:

la sfârșitul perioadei de preaviz stabilite în contract; perioada de preaviz nu poate fi mai scurtă de o lună pentru fiecare an complet de serviciu, fiind de cel puțin trei luni și cel mult 10 luni. Cu toate acestea, perioada de preaviz nu poate începe în timpul sarcinii atestate printr-un certificat medical, al concediului de maternitate sau al concediului medical, cu condiția ca acesta din urmă să nu depășească trei luni. Pe de altă parte, perioada de preaviz se suspendă pe perioada sarcinii confirmate printr-un certificat medical sau a concediilor de maternitate și de boală, în limitele menționate anterior; sau

în cazul în care agentul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 12 alineatul (2) litera (a) și sub rezerva posibilității de a autoriza o derogare de la dispozițiile respective. Atunci când nu se acordă această derogare, se aplică perioada de preaviz prevăzută la punctul (i).;

la data prevăzută în contract;

la sfârșitul perioadei de preaviz stabilite în contract care îi oferă agentului sau instituției posibilitatea de a rezilia contractul înainte de termen. Perioada de preaviz nu poate fi mai scurtă de o lună pentru fiecare an lucrat, fiind de cel puțin o lună și cel mult trei luni. Pentru agentul temporar al cărui contract a fost reînnoit, perioada maximă este de șase luni. Cu toate acestea, perioada de preaviz nu poate începe în timpul sarcinii atestate printr-un certificat medical, al concediului de maternitate sau al concediului medical, cu condiția ca acesta din urmă să nu depășească trei luni. Pe de altă parte, perioada de preaviz se suspendă pe perioada sarcinii confirmate printr-un certificat medical sau a concediilor de maternitate și de boală, în limitele menționate anterior. În cazul în care contractul este reziliat de către instituție, agentul are dreptul la o indemnizație egală cu o treime din salariul său de bază pentru perioada cuprinsă între data la care îi încetează raporturile de muncă și data la care îi înceta contractul;

în cazul în care agentul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 12 alineatul (2) litera (a) și sub rezerva posibilității de a autoriza o derogare de la dispozițiile respective. Atunci când nu se acordă această derogare, se aplică perioada de preaviz prevăzută la punctul (ii); sau

la sfârșitul perioadei de preaviz stabilite în contract; perioada de preaviz nu poate fi mai scurtă de o lună pentru fiecare an complet de serviciu, fiind de cel puțin trei luni și cel mult 10 luni. Cu toate acestea, perioada de preaviz nu poate începe în timpul sarcinii atestate printr-un certificat medical, al concediului de maternitate sau al concediului medical, cu condiția ca acesta din urmă să nu depășească trei luni. Pe de altă parte, perioada de preaviz se suspendă pe perioada sarcinii confirmate printr-un certificat medical sau a concediilor de maternitate și de boală, în limitele menționate anterior; sau

în cazul în care agentul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 12 alineatul (2) litera (a) și sub rezerva posibilității de a autoriza o derogare de la dispozițiile respective. Atunci când nu se acordă această derogare, se aplică perioada de preaviz prevăzută la punctul (i).;

se introduce următorul articol:

Articolul 50c alineatul (2) se elimină;

La titlul II se adaugă următorul capitol:

Titlul III se elimină;

La articolul 79 alineatul (2), cuvintele Fiecare instituție se înlocuiesc cu Autoritatea menționată la articolul 6 primul paragraf;

Articolul 80se modifică după cum urmează:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 82 se modifică după cum urmează:

la alineatul (6), cuvintele Fiecare instituție se înlocuiesc cu Autoritatea menționată la articolul 6 primul paragraf;

se adaugă următorul paragraf:

Articolul 84 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 85 alineatul (3), cuvintele articolul 314 din Tratatul CE se înlocuiesc cu articolul 55 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană;

Articolul 86 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

la al doilea paragraf se adaugă următoarea teză:

se adaugă următorul paragraf:

La articolul 88 primul paragraf litera (b), cuvintele trei ani se înlocuiesc cu șase ani;

Articolul 91 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 95 cuvintele 63 ani se înlocuiesc cu vârsta de pensionare.;

Articolul 96 se modifică după cum urmează:

la alineatul (3), cuvintele se ajustează se înlocuiesc cu se actualizează;

alineatul (11) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 101 alineatul (1) al doilea paragraf teza a doua, cuvintele vârsta de 65 de ani se înlocuiesc cu cuvintele vârsta de 66 de ani;

Articolul 103 se modifică după cum urmează:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 106 alineatul (4), cuvintele 63 de ani se înlocuiesc cu vârsta de pensionare;

La articolul 120, cuvintele fiecare instituție se înlocuiesc cu autoritatea menționată la articolul 6 primul paragraf;

Se introduce următorul articol:

Articolul 139 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

la sfârșitul lunii în cursul căreia asistentul parlamentar acreditat împlinește vârsta de 66 de ani sau, în mod excepțional, la o dată stabilită în conformitate cu articolul 52 litera (b) paragraful al doilea și al treilea din Statutul funcționarilor;;

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

având în vedere faptul că raporturile profesionale dintre deputat și asistentul său parlamentar acreditat se bazează pe încredere, la expirarea preavizului stabilit în contract, care trebuie să confere asistentului parlamentar acreditat sau Parlamentului European, hotărând la solicitarea deputatului sau a deputaților în Parlamentul European pe care asistentul parlamentar acreditat respectiv a fost angajat să îi asiste, dreptul de reziliere a contractului înainte de termen. Perioada de preaviz nu poate fi mai scurtă de o lună pentru fiecare an lucrat, fiind de cel puțin o lună și cel mult trei luni. Cu toate acestea, perioada de preaviz nu poate începe în timpul sarcinii atestate printr-un certificat medical, al concediului de maternitate sau al concediului medical, cu condiția ca acesta din urmă să nu depășească trei luni. Pe de altă parte, perioada de preaviz se suspendă pe perioada sarcinii confirmate printr-un certificat medical sau a concediilor de maternitate și de boală, în limitele menționate anterior;;

la sfârșitul lunii în cursul căreia asistentul parlamentar acreditat împlinește vârsta de 66 de ani sau, în mod excepțional, la o dată stabilită în conformitate cu articolul 52 litera (b) paragraful al doilea și al treilea din Statutul funcționarilor;;

având în vedere faptul că raporturile profesionale dintre deputat și asistentul său parlamentar acreditat se bazează pe încredere, la expirarea preavizului stabilit în contract, care trebuie să confere asistentului parlamentar acreditat sau Parlamentului European, hotărând la solicitarea deputatului sau a deputaților în Parlamentul European pe care asistentul parlamentar acreditat respectiv a fost angajat să îi asiste, dreptul de reziliere a contractului înainte de termen. Perioada de preaviz nu poate fi mai scurtă de o lună pentru fiecare an lucrat, fiind de cel puțin o lună și cel mult trei luni. Cu toate acestea, perioada de preaviz nu poate începe în timpul sarcinii atestate printr-un certificat medical, al concediului de maternitate sau al concediului medical, cu condiția ca acesta din urmă să nu depășească trei luni. Pe de altă parte, perioada de preaviz se suspendă pe perioada sarcinii confirmate printr-un certificat medical sau a concediilor de maternitate și de boală, în limitele menționate anterior;;

se introduce următorul alineat:

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

la sfârșitul lunii în cursul căreia asistentul parlamentar acreditat împlinește vârsta de 66 de ani sau, în mod excepțional, la o dată stabilită în conformitate cu articolul 52 litera (b) paragraful al doilea și al treilea din Statutul funcționarilor;;

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

având în vedere faptul că raporturile profesionale dintre deputat și asistentul său parlamentar acreditat se bazează pe încredere, la expirarea preavizului stabilit în contract, care trebuie să confere asistentului parlamentar acreditat sau Parlamentului European, hotărând la solicitarea deputatului sau a deputaților în Parlamentul European pe care asistentul parlamentar acreditat respectiv a fost angajat să îi asiste, dreptul de reziliere a contractului înainte de termen. Perioada de preaviz nu poate fi mai scurtă de o lună pentru fiecare an lucrat, fiind de cel puțin o lună și cel mult trei luni. Cu toate acestea, perioada de preaviz nu poate începe în timpul sarcinii atestate printr-un certificat medical, al concediului de maternitate sau al concediului medical, cu condiția ca acesta din urmă să nu depășească trei luni. Pe de altă parte, perioada de preaviz se suspendă pe perioada sarcinii confirmate printr-un certificat medical sau a concediilor de maternitate și de boală, în limitele menționate anterior;;

la sfârșitul lunii în cursul căreia asistentul parlamentar acreditat împlinește vârsta de 66 de ani sau, în mod excepțional, la o dată stabilită în conformitate cu articolul 52 litera (b) paragraful al doilea și al treilea din Statutul funcționarilor;;

având în vedere faptul că raporturile profesionale dintre deputat și asistentul său parlamentar acreditat se bazează pe încredere, la expirarea preavizului stabilit în contract, care trebuie să confere asistentului parlamentar acreditat sau Parlamentului European, hotărând la solicitarea deputatului sau a deputaților în Parlamentul European pe care asistentul parlamentar acreditat respectiv a fost angajat să îi asiste, dreptul de reziliere a contractului înainte de termen. Perioada de preaviz nu poate fi mai scurtă de o lună pentru fiecare an lucrat, fiind de cel puțin o lună și cel mult trei luni. Cu toate acestea, perioada de preaviz nu poate începe în timpul sarcinii atestate printr-un certificat medical, al concediului de maternitate sau al concediului medical, cu condiția ca acesta din urmă să nu depășească trei luni. Pe de altă parte, perioada de preaviz se suspendă pe perioada sarcinii confirmate printr-un certificat medical sau a concediilor de maternitate și de boală, în limitele menționate anterior;;

La articolul 141, cuvintele fiecare instituție se înlocuiesc cu autoritatea menționată la articolul 6 primul paragraf.

Se adaugă următorul articol:

Anexa se modifică după cum urmează:

la articolul 1 alineatul (1), se adaugă următoarele teze:

se adaugă următorul articol:

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând de la 1 ianuarie 2014, cu excepția articolului 1 punctul 44 și a articolului 1 punctul 73 litera (d) care se aplică, de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Tabelul 1

1.Grupa de funcții AD

2.Grupa de funcții AST

3.Grupa de funcții AST/SC

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 9

Tabelul 10

Tabelul 11

Tabelul 12

Tabelul 13

Adoptat la Strasbourg, 22 octombrie 2013.Pentru Parlamentul EuropeanPreședinteleM. SchulzPentru ConsiliuPreședinteleV. Leškevičius

ANEXA XI

NORME DE APLICARE A ARTICOLELOR 64 ȘI 65 DIN STATUTUL FUNCȚIONARILOR

CAPITOLUL 1

ACTUALIZAREA ANUALĂ A NIVELULUI REMUNERAȚIILOR PREVĂZUTĂ LA ARTICOLUL 65 ALINEATUL (1) DIN STATUTUL FUNCȚIONARILOR

Secțiunea 1

Factori care determină actualizările anuale

Articolul 1

Raportul întocmit de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat)

În sensul actualizării prevăzute la articolul 65 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și la articolul 13 din anexa X, Eurostat elaborează în fiecare an, până la sfârșitul lunii octombrie, un raport privind modificarea costului vieții în Belgia și Luxemburg, paritatea economică dintre Bruxelles și anumite locuri din statele membre și, dacă este cazul, din țări terțe, precum și evoluția puterii de cumpărare a salariilor funcționarilor din administrațiile naționale centrale.

Evoluția costului vieții în Belgia și Luxemburg

Eurostat elaborează un indice pentru a măsura evoluția costului vieții funcționarilor Uniunii din Belgia și Luxemburg. Acest indice (denumit în continuare indicele comun) se calculează prin ponderarea inflației naționale (astfel cum este măsurată prin Indicele armonizat al preșurilor de consum, IAPC, în cazul Belgiei și Indexul prețurilor de consum, IPC, în cazul Luxemburgului) înregistrate în perioada dintre luna iunie a anului precedent și luna iunie a anului curent în funcție de distribuția personalului care își desfășoară activitatea în statele membre menționate.

Evoluția costului vieții în afara orașului Bruxelles

Eurostat calculează, de comun acord cu institutele statistice naționale sau cu alte autorități competente ale statelor membre, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (denumite în continuare institute statistice naționale sau alte autorități competente din statele membre) paritățile economice care determină echivalența puterii de cumpărare:

Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

a salariilor funcționarilor Uniunii care își exercită atribuțiile în capitalele statelor membre, cu excepția Țărilor de Jos, unde se utilizează Haga în loc de Amsterdam, și în alte câteva locuri de repartizare, în raport cu Bruxelles,

a pensiilor funcționarilor plătite în statele membre, în raport cu Belgia.

Paritățile economice se referă la luna iunie a fiecărui an.

Paritățile economice se calculează în așa fel încât fiecare componentă de bază să poată fi actualizată de două ori pe an și verificată prin sondaj direct cel puțin o dată la cinci ani. Eurostat actualizează paritățile economice pe baza evoluției indicelui armonizat al prețurilor de consum din statele membre și a celor mai potriviți indici elaborați de Grupul de lucru pentru articolele 64 și 65 din Statutul funcționarilor menționat la articolul 13.

Evoluția costului vieții în afara Belgiei și a Luxemburgului în perioada de referință se măsoară cu ajutorul indicilor impliciți. Acești indici se calculează prin înmulțirea indicelui comun cu variația parității economice.

Evoluția puterii de cumpărare a salariilor funcționarilor publici naționali din administrațiile centrale (indicatori specifici)

În vederea măsurării evoluției procentuale, fie în sensul creșterii, fie în sensul scăderii, a puterii de cumpărare a salariilor funcționarilor publici naționali, Eurostat calculează, pe baza informațiilor furnizate înainte de sfârșitul lunii septembrie de către institutele statistice naționale sau alte autorități competente din statele membre,, indicatori specifici care reflectă evoluția remunerațiilor reale ale funcționarilor publici din administrațiile centrale în perioada dintre luna iulie a anului precedent și luna iulie a anului în curs. Cele două ar trebui să cuprindă o douăsprezecime din totalul elementelor plătite cu frecvență anuală.

Indicatorii specifici sunt de două tipuri:

un indicator pentru fiecare dintre grupele de funcții, astfel cum sunt definite în Statutul funcționarilor,

un indicator mediu ponderat pe baza numărului de funcționari publici naționali corespunzător fiecărei grupe de funcții.

Fiecare dintre acești indicatori este determinat sub formă de valoare brută reală și valoare netă reală. Pentru trecerea de la brut la net, se ține seama de reținerile obligatorii și de elementele fiscale generale.

Pentru stabilirea valorii brute și nete a indicatorilor pentru întreaga Uniune Europeană, Eurostat utilizează un eșantion alcătuit din următoarele state membre: Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Polonia, Suedia și Regatul Unit. Parlamentul European și Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în temeiul articolului 336 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pot adopta un nou eșantion care să reprezinte cel puțin 75 % din produsul intern brut (PIB) Uniunii Europene și care se va aplica începând cu anul următor celui în care este adoptat. Rezultatele pentru fiecare țară sunt ponderate proporțional cu PIB-ul național agregat corespunzător, care este măsurat utilizându-se paritățile puterii de cumpărare indicate în cele mai recente statistici publicate în conformitate cu definițiile conturilor naționale din Sistemul european de conturi în vigoare la data respectivă.

La cererea Eurostat, institutele statistice naționale sau alte autorități competente din statele membre furnizează informațiile suplimentare pe care acesta le consideră necesare pentru a elabora un indicator specific care să măsoare cu precizie evoluția puterii de cumpărare a funcționarilor naționali.

Dacă, după alte consultări cu serviciile naționale de statistică, cu institutele statistice naționale sau cu alte autorități competente din statele membre, Eurostat constată anomalii statistice în informațiile obținute sau constată că este imposibil să elaboreze indicatori care să măsoare cu precizie statistică evoluțiile venitului real al funcționarilor publici dintr-un anumit stat membru, acesta prezintă un raport în acest sens Comisiei, furnizându-i toate elementele de care are nevoie pentru a face o evaluare.

Pe lângă indicatorii specifici, Eurostat calculează indicatori de control corespunzători. Unul dintre aceștia ia forma unor date privind masa salarială în termeni reali pe persoană în administrațiile centrale, stabilite conform definițiilor conturilor naționale din Sistemul European de Conturi în vigoare la data respectivă.

Eurostat include în raportul său privind indicatorii specifici observații referitoare la diferențele dintre aceștia și indicatorii de control menționați la această literă.

Articolul 2

În sensul articolului 15 din prezenta anexă, Comisia analizează periodic necesitățile instituțiilor în materie de recrutare.

Secțiunea 2

Norme privind actualizarea anuală a remunerațiilor și pensiilor

Articolul 3

Remunerațiile și pensiile se actualizează înainte de sfârșitul fiecărui an, cu efect de la 1 iulie, în temeiul articolului 65 din Statutul funcționarilor și pe baza criteriilor stabilite în secțiunea 1 din prezenta anexă.

Suma corespunzătoare actualizării se calculează prin înmulțirea indicelui comun cu indicele specific. Se stabilește valoarea netă a actualizării, într-un procentaj egal pentru toți funcționarii.

Suma corespunzătoare actualizării astfel stabilite este încorporată, în conformitate cu metoda de mai jos, în tabelele cu salariul de bază care apar la articolul 66 din Statutul funcționarilor și în anexa XIII la Statutul funcționarilor, precum și la articolele 20, 93 și 133 din Regimul aplicabil celorlalți agenți:

valoarea netă a remunerației și a pensiei, fără să li se fi aplicat coeficientul corector, este majorată sau diminuată cu valoarea actualizării menționate mai sus,

noul tabel al salariilor de bază se stabilește prin determinarea valorii brute care corespunde valorii nete a remunerației, după deducerea impozitului în conformitate cu alineatul (4) și a reținerilor obligatorii în cadrul sistemelor de asigurări sociale și de pensii,

conversia valorilor nete în valori brute se efectuează pe baza situației unui funcționar necăsătorit care nu beneficiază de indemnizațiile și alocațiile prevăzute de statut.

În scopul punerii în aplicare a Regulamentului (CEE, Euratom, CECO) nr. 260/68, sumele prevăzute la articolul 4 din regulamentul respectiv se înmulțesc cu un factor compus din:

factorul care rezultă din actualizarea precedentă, și/sau

rata de actualizare a remunerației menționate la alineatul (2).

Nu se aplică niciun coeficient corector pentru Belgia și Luxemburg. Coeficienții corectori se aplică:

salariilor funcționarilor Uniunii Europene care își exercită atribuțiile în celelalte state membre și în unele din celelalte locuri de repartizare,

prin derogare de la articolul 82 alineatul (1) din Statutul funcționarilor, pensiilor Uniunii Europene plătite în celelalte state membre pentru partea corespunzătoare drepturilor dobândite înainte de 1 mai 2004,

se calculează pe baza raporturilor dintre paritățile economice corespunzătoare menționate la articolul 1 din prezenta anexă și cursurile de schimb precizate la articolul 63 din Statutul funcționarilor, pentru țările vizate.

Se aplică normele prevăzute la articolul 8 din prezenta anexă privind aplicarea retroactivă a coeficienților corectori aplicabili în locurile de repartizare care înregistrează o inflație ridicată.

Instituțiile efectuează actualizarea pozitivă sau negativă corespunzătoare a remunerațiilor și pensiilor funcționarilor, ale foștilor funcționari și ale altor persoane vizate, cu efect retroactiv pentru perioada cuprinsă între data producerii efectelor și data intrării în vigoare a următoarei actualizări.

În cazul în care această actualizare retroactivă implică recuperarea unor sume plătite în exces, aceasta poate fi eșalonată pe o perioadă de cel mult 12 luni de la data intrării în vigoare a actualizării anuale următoare.

CAPITOLUL 2

ACTUALIZAREA INTERMEDIARĂ A NIVELULUI REMUNERAȚIILOR ȘI PENSIILOR [ARTICOLUL 65 ALINEATUL (2) DIN STATUTUL FUNCȚIONARILOR]

Articolul 4

Actualizarea intermediară a remunerațiilor și pensiilor în temeiul articolului 65 alineatul (2) din Statutul funcționarilor, care intră în vigoare la 1 ianuarie, se efectuează în cazul unei modificări substanțiale a costului vieții între lunile iunie și decembrie (în raport cu pragul de sensibilitate definit la articolul 6 din prezenta anexă) și ținând seama în mod corespunzător de previziunea privind evoluția puterii de cumpărare pe parcursul perioadei de referință anuale în curs.

Aceste actualizări intermediare sunt luate în considerare la actualizarea anuală a salariilor.

Articolul 5

Previziunea privind evoluția puterii de cumpărare pentru perioada respectivă este stabilită de Eurostat în luna martie a fiecărui an pe baza elementelor furnizate cu ocazia întrunirii prevăzute la articolul 13 din prezenta anexă.

În cazul în care această previziune indică un procentaj negativ, la actualizarea intermediară se ia in considerare jumătate din acest procentaj.

Evoluția costului vieții în Belgia și Luxemburg se măsoară pe baza indicelui comun pentru perioada iunie-decembrie a anului calendaristic precedent.

Pentru fiecare dintre locurile de repartizare care au făcut obiectul stabilirii unui coeficient corector (cu excepția Belgiei și a Luxemburgului), se calculează o estimare pentru luna decembrie a parităților economice menționate la articolul 1 alineatul (3). Evoluția costului vieții se calculează conform normelor stabilite la articolul 1 alineatul (3).

Articolul 6

Pragul de sensibilitate pentru perioada de șase luni menționată la articolul 5 alineatul (2) din prezenta anexă este procentajul corespunzător a 6 % pe o perioadă de 12 luni.

Pentru aplicarea pragului se utilizează următoarea procedură, sub rezerva aplicării articolului 5 alineatul (1) al doilea paragraf din prezenta anexă:

în cazul în care în Belgia și Luxemburg se atinge sau se depășește pragul de sensibilitate (potrivit calculului bazat pe indicele comun pentru perioada iunie-decembrie), remunerația se actualizează pentru toate locurile de repartizare pe baza procedurii anuale de actualizare,

în cazul în care în Belgia și Luxemburg nu se atinge pragul de sensibilitate, se actualizează numai coeficienții corectori corespunzători locurilor de repartizare unde evoluția costului vieții (exprimată prin indicii impliciți în perioada iunie-decembrie) a depășit pragul de sensibilitate.

Articolul 7

În sensul articolului 6 din prezenta anexă:

Valoarea actualizării este egală cu indicele comun înmulțit, după caz, cu jumătate din indicatorul specific previzional, în cazul în care acesta din urmă este negativ.

Coeficienții corectori sunt egali cu raportul dintre paritatea economică în cauză și cursul de schimb prevăzut la articolul 63 din Statutul funcționarilor și, dacă nu se atinge pragul de actualizare pentru Belgia și Luxemburg, înmulțit cu valoarea actualizării.

CAPITOLUL 3

DATA DE LA CARE COEFICIENTUL CORECTOR ÎNCEPE SĂ PRODUCĂ EFECTE (LOCURI DE REPARTIZARE CU CREȘTERE RIDICATĂ A COSTULUI VIEȚII)

Articolul 8

Pentru locurile de repartizare cu o creștere ridicată a costului vieții (măsurată pe baza evoluției indicilor impliciți), coeficientul corector produce efecte înainte de data de 1 ianuarie, în cazul actualizării intermediare, sau înainte de data de 1 iulie, în cazul actualizării anuale. Se procedează astfel pentru a aduce scăderea puterii de cumpărare la nivelul celei care s-ar fi înregistrat într-un loc de repartizare în care evoluția costului vieții ar corespunde pragului de sensibilitate.

Datele de la care actualizarea anuală începe să producă efecte sunt:

16 mai pentru locurile de repartizare în care se înregistrează o rată a inflației de peste 6 % și

1 mai pentru locurile de repartizare în care se înregistrează o rată a inflației de peste 10 %.

Datele de la care actualizarea intermediară începe să producă efecte sunt:

16 noiembrie pentru locurile de repartizare în care se înregistrează o rată a inflației de peste 6 % și

1 noiembrie pentru locurile de repartizare în care se înregistrează o rată a inflației de peste 10 %.

CAPITOLUL 4

INSTITUIREA ȘI SUPRIMAREA COEFICIENȚILOR CORECTORI (ARTICOLUL 64 DIN STATUTUL FUNCȚIONARILOR)

Articolul 9

Autoritățile competente ale statelor membre în cauză, administrația unei instituții a Uniunii sau reprezentanții funcționarilor Uniunii dintr-un loc de repartizare anume pot solicita instituirea unui coeficient corector propriu locului de repartizare respectiv.

Cererea prezentată în acest sens trebuie să fie motivată prin elemente obiective din care să reiasă existența, pe o perioadă de mai mulți ani, a unei diferențe semnificative între costul vieții din locul de repartizare respectiv și costul vieții constatat în capitala statului membru respectiv (cu excepția Țărilor de Jos, unde raportarea se face la indicele Haga în loc de indicele Amsterdam). Dacă Eurostat confirmă faptul că diferența este semnificativă (peste 5 %) și durabilă, Comisia adoptă, prin intermediul actelor delegate, în conformitate cu articolele 111 și 112 din Statutul funcționarilor, un coeficient corector pentru locul respectiv.

Comisia decide, prin intermediul unor acte delegate în conformitate cu articolele 111 și 112 din Statutul funcționarilor, să suprime aplicarea unui coeficient corector specific pentru un anumit loc. În acest caz, decizia se bazează pe unul dintre următoarele elemente:

o cerere întocmită de către autoritățile competente ale statului membru respectiv, de administrația unei instituții a Uniunii sau de reprezentanții funcționarilor Uniunii dintr-un loc de repartizare anume, din care reiese că în locul de repartizare respectiv costul vieții prezintă o diferență (mai mică de 2 %) care nu mai este semnificativă față de costul înregistrat în capitala statului membru respectiv. Această convergență trebuie să fie durabilă și validată de Eurostat;

faptul că nu mai există funcționari și agenți temporari ai Uniunii repartizați în acel loc.

CAPITOLUL 5

CLAUZELE DE MODERARE ȘI EXCEPTARE

Articolul 10

Valorii indicatorului specific utilizat pentru actualizarea anuală i se aplică o limită superioară de 2 % și o limită inferioară de – 2 %. În cazul în care valoarea indicatorului specific depășește limita superioară sau scade sub limita inferioară, pentru calculul valorii de actualizare se folosește valoarea-limită.

Primul paragraf nu se aplică în cazul în care se aplică articolul 11.

Partea rămasă a actualizării anuale care reprezintă diferența dintre valoarea actualizării calculată pe baza indicatorului specific și valoarea actualizării calculată pe baza valorii-limită se aplică de la data de 1 aprilie a anului următor.

Articolul 11

Dacă se înregistrează o scădere a PIB real al Uniunii Europene pentru anul în curs, potrivit previziunilor Comisiei, iar indicatorul specific este pozitiv, la calcularea valorii actualizării se folosește numai o parte din indicatorul specific. Partea rămasă a valorii actualizării, care corespunde părții rămase a indicatorului specific, se aplică de la o dată ulterioară din anul următor. Nu se ține seama de partea rămasă a valorii actualizării în sensul articolului 10. Valoarea PIB-ului Uniunii, consecințele în ceea ce privește împărțirea indicatorului specific și data de aplicare sunt stabilite în conformitate cu următorul tabel:

În cazul unui decalaj între previziunea menționată în tabelul de la alineatul (1) și datele definitive privind produsul intern brut puse la dispoziție de Comisie și dacă aceste date definitive ar modifica consecințele prezentate în tabelul menționat, corecțiile necesare, inclusiv adaptările retroactive, fie pozitive, fie negative, se aplică în conformitate cu același tabel.

Orice valoare de referință actualizată care reprezintă rezultatul unei corecții se publică de Comisie în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, pentru informare.

În cazul în care, în urma aplicării alineatului (1), valoarea indicatorului specific nu a fost folosită la actualizarea remunerațiilor și a pensiilor, această din urmă valoare este luată ca bază pentru calculul unei actualizări viitoare, după ce creșterea cumulativă a produsului intern brut din Uniune, măsurată începând cu anul în care a fost aplicat alineatele (1) sau (2), devine pozitivă. În toate cazurile, prin analogie, valoarea menționată în prima teză face obiectul limitelor și principiilor stabilite la articolul 10 din prezenta anexă. În acest scop, Eurostat măsoară regulat evoluția produsului intern brut.

Dacă este cazul, consecințele juridice ale aplicării articolului 10 și a prezentului articol vor produce în continuare pe deplin efectele respective chiar și după data expirării prezentei anexe, menționată la articolul 15.

CAPITOLUL 6

ROLUL EUROSTAT ȘI RELAȚIILE CU INSTITUTELE NAȚIONALE DE STATISTICĂ SAU CU ALTE AUTORITĂȚI COMPETENTE DIN STATELE MEMBRE

Articolul 12

Eurostat are rolul de a monitoriza calitatea datelor de bază și a metodelor statistice utilizate în vederea elaborării factorilor luați în considerare la actualizarea remunerațiilor. Acesta are în special atribuția de a efectua orice evaluare sau de a întreprinde orice studiu necesar acestei monitorizări.

Articolul 13

Eurostat convoacă în luna martie a fiecărui an o întâlnire a unui grup de lucru alcătuit din experți ai institutelor naționale de statistică sau a altor autorități relevante ale statelor membre, denumit Grupul de lucru pentru articolele 64 și 65 din Statutul funcționarilor.

Cu această ocazie, se efectuează o analiză a metodologiei statistice, precum și a aplicării acesteia în ceea ce privește indicatorii specifici și de control, indicele comun și paritățile economice.

Împreună cu datele privind timpul de lucru din cadrul serviciilor administrațiilor centrale, sunt, de asemenea, comunicate informațiile necesare pentru a realiza o previziune a evoluției puterii de cumpărare în vederea actualizării intermediare a remuneraților.

Articolul 14

Fiecare stat membru comunică Eurostat, la cererea acestuia, factorii care au incidență directă sau indirectă asupra compoziției și evoluției remunerațiilor funcționarilor naționali din administrațiile centrale.

CAPITOLUL 7

DISPOZIȚIE FINALĂ ȘI CLAUZA DE REVIZUIRE

Articolul 15

Dispozițiile prezentei anexe se aplică de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2023.

Până la 31 martie 2022, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul respectiv ține seama de analiza efectuată în temeiul articolului 2 din prezenta anexă și verifică, în special, dacă evoluția puterii de cumpărare a remunerațiilor și pensiilor funcționarilor Uniunii este coerentă cu evoluția puterii de cumpărare a salariilor funcționarilor publici naționali din administrațiile centrale. Pe baza acestui raport, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere de modificare a prezentei anexe și a articolului 66a din Statutul funcționarilor în temeiul articolului 336 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Atât timp cât Parlamentul European și Consiliul nu adoptă un regulament pe baza unei propuneri din partea Comisiei, prezenta anexă și articolul 66a din Statutul funcționarilor continuă să se aplice provizoriu și după data de expirare stabilită la alineatul (1) din prezentul articol și la articolul 66a din Statutul funcționarilor.

La sfârșitul anului 2018, Comisia prezintă un raport intermediar Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentei anexe și a articolului 66a din Statutul funcționarilor.;

Eurostat calculează, de comun acord cu institutele statistice naționale sau cu alte autorități competente ale statelor membre, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (denumite în continuare institute statistice naționale sau alte autorități competente din statele membre) paritățile economice care determină echivalența puterii de cumpărare:

a salariilor funcționarilor Uniunii care își exercită atribuțiile în capitalele statelor membre, cu excepția Țărilor de Jos, unde se utilizează Haga în loc de Amsterdam, și în alte câteva locuri de repartizare, în raport cu Bruxelles,

a pensiilor funcționarilor plătite în statele membre, în raport cu Belgia.

Paritățile economice se referă la luna iunie a fiecărui an.

Paritățile economice se calculează în așa fel încât fiecare componentă de bază să poată fi actualizată de două ori pe an și verificată prin sondaj direct cel puțin o dată la cinci ani. Eurostat actualizează paritățile economice pe baza evoluției indicelui armonizat al prețurilor de consum din statele membre și a celor mai potriviți indici elaborați de Grupul de lucru pentru articolele 64 și 65 din Statutul funcționarilor menționat la articolul 13.

Evoluția costului vieții în afara Belgiei și a Luxemburgului în perioada de referință se măsoară cu ajutorul indicilor impliciți. Acești indici se calculează prin înmulțirea indicelui comun cu variația parității economice.

a salariilor funcționarilor Uniunii care își exercită atribuțiile în capitalele statelor membre, cu excepția Țărilor de Jos, unde se utilizează Haga în loc de Amsterdam, și în alte câteva locuri de repartizare, în raport cu Bruxelles,

a pensiilor funcționarilor plătite în statele membre, în raport cu Belgia.

În vederea măsurării evoluției procentuale, fie în sensul creșterii, fie în sensul scăderii, a puterii de cumpărare a salariilor funcționarilor publici naționali, Eurostat calculează, pe baza informațiilor furnizate înainte de sfârșitul lunii septembrie de către institutele statistice naționale sau alte autorități competente din statele membre,, indicatori specifici care reflectă evoluția remunerațiilor reale ale funcționarilor publici din administrațiile centrale în perioada dintre luna iulie a anului precedent și luna iulie a anului în curs. Cele două ar trebui să cuprindă o douăsprezecime din totalul elementelor plătite cu frecvență anuală.

un indicator pentru fiecare dintre grupele de funcții, astfel cum sunt definite în Statutul funcționarilor,

un indicator mediu ponderat pe baza numărului de funcționari publici naționali corespunzător fiecărei grupe de funcții.

La cererea Eurostat, institutele statistice naționale sau alte autorități competente din statele membre furnizează informațiile suplimentare pe care acesta le consideră necesare pentru a elabora un indicator specific care să măsoare cu precizie evoluția puterii de cumpărare a funcționarilor naționali.

Pe lângă indicatorii specifici, Eurostat calculează indicatori de control corespunzători. Unul dintre aceștia ia forma unor date privind masa salarială în termeni reali pe persoană în administrațiile centrale, stabilite conform definițiilor conturilor naționale din Sistemul European de Conturi în vigoare la data respectivă.

un indicator pentru fiecare dintre grupele de funcții, astfel cum sunt definite în Statutul funcționarilor,

un indicator mediu ponderat pe baza numărului de funcționari publici naționali corespunzător fiecărei grupe de funcții.

valoarea netă a remunerației și a pensiei, fără să li se fi aplicat coeficientul corector, este majorată sau diminuată cu valoarea actualizării menționate mai sus,

noul tabel al salariilor de bază se stabilește prin determinarea valorii brute care corespunde valorii nete a remunerației, după deducerea impozitului în conformitate cu alineatul (4) și a reținerilor obligatorii în cadrul sistemelor de asigurări sociale și de pensii,

conversia valorilor nete în valori brute se efectuează pe baza situației unui funcționar necăsătorit care nu beneficiază de indemnizațiile și alocațiile prevăzute de statut.

factorul care rezultă din actualizarea precedentă, și/sau

rata de actualizare a remunerației menționate la alineatul (2).

salariilor funcționarilor Uniunii Europene care își exercită atribuțiile în celelalte state membre și în unele din celelalte locuri de repartizare,

prin derogare de la articolul 82 alineatul (1) din Statutul funcționarilor, pensiilor Uniunii Europene plătite în celelalte state membre pentru partea corespunzătoare drepturilor dobândite înainte de 1 mai 2004,

în cazul în care în Belgia și Luxemburg se atinge sau se depășește pragul de sensibilitate (potrivit calculului bazat pe indicele comun pentru perioada iunie-decembrie), remunerația se actualizează pentru toate locurile de repartizare pe baza procedurii anuale de actualizare,

în cazul în care în Belgia și Luxemburg nu se atinge pragul de sensibilitate, se actualizează numai coeficienții corectori corespunzători locurilor de repartizare unde evoluția costului vieții (exprimată prin indicii impliciți în perioada iunie-decembrie) a depășit pragul de sensibilitate.

16 mai pentru locurile de repartizare în care se înregistrează o rată a inflației de peste 6 % și

1 mai pentru locurile de repartizare în care se înregistrează o rată a inflației de peste 10 %.

16 noiembrie pentru locurile de repartizare în care se înregistrează o rată a inflației de peste 6 % și

1 noiembrie pentru locurile de repartizare în care se înregistrează o rată a inflației de peste 10 %.

o cerere întocmită de către autoritățile competente ale statului membru respectiv, de administrația unei instituții a Uniunii sau de reprezentanții funcționarilor Uniunii dintr-un loc de repartizare anume, din care reiese că în locul de repartizare respectiv costul vieții prezintă o diferență (mai mică de 2 %) care nu mai este semnificativă față de costul înregistrat în capitala statului membru respectiv. Această convergență trebuie să fie durabilă și validată de Eurostat;

faptul că nu mai există funcționari și agenți temporari ai Uniunii repartizați în acel loc.

Tabelul 1