Document UE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010 - 2014), iar la 21 octombrie 2010 acesta a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care formează împreună orientările integrate. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

La 29 iunie 2012, șefii de stat și de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, dar și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile existente. Ei au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

La 10 iulie 2012, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă pentru 2012 al Austriei și a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate al Austriei pentru perioada 2011-2016.

La 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, marcând începutul Semestrului european pentru coordonarea politicilor economice din 2013. Tot la 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Austria ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să fie efectuat un bilanț aprofundat.

Parlamentul European s-a implicat în mod adecvat în derularea Semestrului European, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și, la 7 februarie 2013, a adoptat o rezoluție privind ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2013 și o rezoluție referitoare la contribuția la Analiza anuală a creșterii pentru 2013.

La 14 martie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării finanțelor publice și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a subliniat că este necesar să se continue consolidarea fiscală într-un mod diferențiat și favorabil creșterii, să se restabilească condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

La 16 aprilie 2013, Austria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2013 și Programul de stabilitate pentru perioada 2012-2017. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, a Programului de stabilitate, Consiliul consideră că Austria a depus eforturi de consolidare semnificative pentru a aduce bugetul pe traiectoria corectării deficitului excesiv. În ceea ce privește programul de stabilitate, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare este optimist. Principalul obiectiv al strategiei bugetare prezentate în programul de stabilitate constă în reducerea treptată a deficitului public general în scopul de a realiza un buget echilibrat, din punct de vedere nominal, până în 2016 și de a îndeplini obiectivul bugetar pe termen mediu până în 2017. Programul de stabilitate confirmă precedentul obiectiv bugetar pe termen mediu, și anume un deficit structural de 0,45 % din PIB. Obiectivul bugetar pe termen mediu corespunde cerințelor din Pactul de stabilitate și de creștere. Pe baza previziunilor actuale, Austria este pe cale să își corecteze deficitul excesiv până în 2013, dat fiind că deficitul public general se ridica la 2,5 % din PIB în 2012 și că se estimează că acesta va scădea în continuare până la 2,2 % din PIB în 2013 și apoi până la 1,8 % din PIB în 2014, după cum reiese din previziunile serviciilor Comisiei. Cu toate acestea, este posibil să apară cheltuieli suplimentare legate de restructurarea unei bănci mari, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ de creștere a deficitului. Se estimează că, după o îmbunătățire considerabilă care a depășit calea de ajustare impusă în procedura aplicabilă deficitelor excesive din 2012, deficitul soldului structural va crește până la 1,8 % în 2013. Previziunile serviciilor Comisiei confirmă, de asemenea, o ușoară creștere a deficitului structural în 2013. Potrivit informațiilor din program referitoare la perioada începând cu 2014, soldul structural recalculat prevede o ajustare structurală care va depăși 0,5 % în 2014 și 2015, ceea ce ar putea permite Austriei să își îndeplinească obiectivul bugetar pe termen mediu înainte de data estimată în scenariul prezentat în program, adică în 2015 în loc de 2017.În ceea ce privește obiectivul de referință în materie de cheltuieli, din informațiile furnizate în programul de stabilitate reiese că rata de creștere a cheltuielilor publice, fără măsuri discreționare, în anii 2014 și 2016 ar putea să contribuie la o ajustare structurală anuală în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu cu 0,5 % din PIB. Cu toate acestea, scăderea semnificativă a raportului cheltuieli/PIB, astfel cum este previzionată în scenariul din program, este foarte ambițioasă, având în vedere că se estimează ca valoarea cheltuielilor raportată la PIB să atingă unul dintre cele mai scăzute niveluri din peste cincisprezece ani. Austria ar putea să se afle într-o perioadă de tranziție din 2014 până în 2016 în ceea ce privește respectarea criteriului datoriei, existența unor planuri putând asigura înregistrarea unor progrese suficiente pe calea spre respectare.Relațiile fiscale dintre diferitele niveluri ale administrației publice au rămas, în mare parte, neschimbate în urma consolidării cadrului bugetar, iar suprapunerile de responsabilități și discrepanțele dintre responsabilitățile în materie de finanțare și responsabilitățile în materie de cheltuieli publice continuă să reprezinte o provocare. Mecanismul complex de acorduri continue între administrația națională, casele de asigurări sociale și nivelul subfederal constituie un risc pentru punerea în aplicare a măsurilor menite să împiedice creșterea cheltuielilor de sănătate. În domeniul educației, negocierile pe marginea unei propuneri cu 6 puncte, printre care se numără și desființarea autorităților școlare la nivel districtual, constituie un pas binevenit în direcția raționalizării responsabilităților între diferitele niveluri ale administrației publice, însă ar fi nevoie de un efort mai intens de simplificare pentru reducerea fragmentării într-o măsură mai substanțială.

Se estimează că potențialul de forță de muncă din Austria va scădea începând cu anul 2020, economia fiind caracterizată de o cerere mai mare de lucrători calificați. Există posibilitatea de a se optimiza utilizarea populației în vârstă de muncă, în special a femeilor, a migranților și a lucrătorilor mai în vârstă.

Rata de ocupare în rândul lucrătorilor mai în vârstă se situează în continuare sub media din UE (43,1 % față de 48,8 %), deși este în curs de îmbunătățire semnificativă și se apropie de media UE, și aproape 30 % din oameni stau între un an și jumătate și trei ani în șomaj sau în concediu de boală înainte de a se pensiona. Utilizarea relativ încă răspândită a regimurilor de pensionare anticipată și de pensii de invaliditate și existența unei vârste legale de pensionare scăzute în cazul femeilor (60 de ani), care urmează să crească, treptat însă, în viitor, au un impact negativ asupra ofertei de muncă a lucrătorilor mai în vârstă. În 2012 au fost adoptate mai multe măsuri menite să majoreze vârsta efectivă de pensionare, în special prin utilizarea mai redusă a pensiilor anticipate și a pensiilor de invaliditate.

Rata de ocupare în rândul femeilor este relativ ridicată în Austria (70,3 % în comparație cu 62,4 % la nivelul UE în 2012), însă ea mai poate fi mărită prin reducerea segmentării de gen pe piața forței de muncă. Proporția de femei care lucrează cu fracțiune de normă este una dintre cele mai ridicate din UE, iar oferta de servicii de îngrijire a copiilor și de îngrijire pe termen lung este limitată. Ratele de ocupare în rândul femeilor, măsurate în echivalent normă întreagă, indică faptul că Austria întâmpină dificultăți deosebite în ceea ce privește valorificarea la maximum a potențialului forței sale de muncă feminine. În plus, prezența femeilor este aproape de două ori mai mare în locurile de muncă precare și deosebit de ridicată în locurile de muncă cu salarii scăzute. Consecința acestui tipar este o diferență de remunerare între femei și bărbați de 24 %, a treia cea mai ridicată valoare din UE. O eventuală reducere a sarcinii fiscale în cazul persoanelor cu venituri scăzute ar putea stimula într-o mai mare măsură sporirea prezenței pe piața forței de muncă. Structura sistemului fiscal austriac permite deplasarea fiscalității spre surse cu mai puține efecte dăunătoare asupra creșterii economice. Veniturile din impozitele pe proprietate în Austria reprezintă, de fapt, 0,5 % din PIB, situându-se astfel cu mult sub media UE de 2,1 % din PIB. În special, veniturile din impozitele periodice pe bunuri imobile, care sunt considerate a fi cel mai puțin dăunătoare pentru creșterea economică, reprezentau 0,2 % din PIB în 2011, adică a treia cea mai scăzută valoare din Uniune (media la nivelul UE: 1,3 %).

În Austria se observă una dintre cele mai ridicate proporții de imigranți în vârstă de lucru din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), 19 % din populația în vârstă de lucru în 2011 fiind născută în străinătate. Migranții întâmpină deseori dificultăți pe piața forței de muncă, în rândul acestora observându-se rate considerabil mai ridicate ale șomajului (9,7 % față de 3,6 %) și rate mai scăzute ale ocupării (62,8 % în cazul resortisanților țărilor care nu fac parte din UE 27 față de 76,4 % în cazul cetățenilor austrieci). În plus, persoanele care provin din familii de migranți sunt de trei ori mai des angajate și plătite sub nivelul real al calificărilor lor decât austriecii (27,5 % față de 9,7 % în 2008). De asemenea, în cazul migranților nivelul de educație este scăzut și riscul de sărăcie este de două ori mai ridicat (26,6 % față de 12,6 %).

Previziunile pentru cheltuielile cu pensiile pe termen mediu și lung și pentru cheltuielile de sănătate reprezintă un risc pentru sustenabilitatea finanțelor publice. Chiar dacă într-o mai mică măsură, previziunile pentru cheltuielile cu îngrijirile pe termen lung indică, de asemenea, un risc pentru sustenabilitate. Este probabil ca reformele întreprinse de curând în sistemul pensiilor să reducă într-o oarecare măsură riscurile la adresa sustenabilității, dacă ele sunt însoțite de îmbunătățiri ale condițiilor pe piața forței de muncă prin care lucrătorii mai în vârstă să poată rămâne încadrați în muncă mai mult timp. Continuă totuși să lipsească o armonizare accelerată a vârstei de pensionare pentru bărbați și femei, precum și creșterea vârstei efective de pensionare prin alinierea vârstei de pensionare sau a prestațiilor privind pensiile la modificările referitoare la speranța de viață. La rândul lor, necesitatea și cererea crescânde în ceea ce privește furnizarea de servicii de îngrijire pe termen lung impun abordarea problemei reprezentate de sustenabilitatea bugetară a sistemului de sănătate și de îngrijiri pe termen lung. Este posibil ca recentele măsuri adoptate la nivel politic în domeniul sănătății să se îndrepte în direcția bună, însă eficacitatea lor trebuie evaluată cu atenție în anii următori. Există posibilitatea unor îmbunătățiri suplimentare în domeniul prevenției, al reabilitării și al traiului autonom, în scopul de a opri creșterea pe viitor a costurilor îngrijirilor pe termen lung.

Potrivit unor studii și teste comparative internaționale, nivelul de educație din Austria se situează sub medie în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani, în ciuda faptului că sumele cheltuite de Austria pentru educație au reprezentat, în anul 2009, 6,01 % din PIB, depășind cu mult media de 5,41 % observată la nivelul UE. Peste 25 % din tinerii în vârstă de 15 ani au competențe de citire scăzute, rezultatele lor fiind doar puțin mai bune la matematică. Diferențele la rezultate între tinerii care provin din familii de migranți și colegii lor autohtoni sunt dintre cele mai ridicate din UE. În ceea ce privește învățământul superior, numărul crescând de studenți pune sub presiune sistemul financiar și sistemul organizațional, dar proporția de absolvenți este una scăzută. Modul în care sunt împărțite responsabilitățile în administrarea și finanțarea sistemului de învățământ este caracterizat, de asemenea, de fragmentare.

Austria este unul dintre statele membre care ar beneficia cel mai mult (din punctul de vedere al PIB-ului) de pe urma reducerii barierelor în calea furnizării transfrontaliere de servicii. Persistă însă bariere semnificative la intrarea pe piață și în calea unei concurențe reale în sectorul serviciilor. Aceste bariere sunt deosebit de vizibile în domeniul profesiilor liberale și în cel al transporturilor feroviare. Serviciile profesionale joacă un rol important în piețele de servicii pentru întreprinderi, reprezentând 10 % din PIB și 11 % din totalul ocupării forței de muncă. Persistă anumite restricții în ceea ce privește dobândirea accesului la profesiile din sectorul serviciilor și practicarea acestora, cum ar fi cerințele privind forma juridică și participarea la capitalul întreprinderilor. Există argumente solide în favoarea evaluării măsurii în care aceste restricții se justifică și a posibilității ca aceleași obiective de interes public să fie atinse cu ajutorul unor cadre normative mai puțin stricte. Deși competențele autorității austriece în domeniul concurenței vor fi consolidate în urma unei modificări recente aduse legii concurenței, resursele financiare și umane ale acestei autorități se situează în continuare sub nivelurile observate în economii de dimensiuni similare sau chiar mai mici.

Austria a înregistrat progrese în domeniul cooperării transfrontaliere dintre autoritățile de supraveghere financiară din țara de origine și din țara de primire. De asemenea, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește restructurarea băncilor naționalizate integral sau parțial care au beneficiat de ajutoare pentru restructurare. Date fiind însă riscurile legate de o nouă deteriorare a calității activelor acestor bănci, există în continuare anumite puncte vulnerabile care trebuie monitorizate îndeaproape.

În contextul Semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Austriei. Aceasta a evaluat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Comisia a luat în considerare nu doar relevanța acestora pentru o politică fiscală și socioeconomică sustenabilă în Austria, ci și conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene printr-o contribuție a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările sale emise în cadrul Semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-7 de mai jos.

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său este reflectat în special în recomandarea 1 de mai jos.

În contextul Semestrului european, Comisia a efectuat, de asemenea, o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblu. Pe această bază, Consiliul a emis recomandări specifice pentru fiecare dintre statele membre a căror monedă este euro. Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Austria ar trebui să asigure punerea în aplicare a acestor recomandări în totalitate și cu promptitudine,

Să pună în aplicare bugetul pentru anul 2013 astfel cum s-a prevăzut, în scopul corectării deficitului excesiv în mod sustenabil și în scopul realizării efortului de ajustare structurală anuală medie definit în recomandările Consiliului din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. După corectarea deficitului excesiv, să continue efortul de ajustare structurală într-un ritm adecvat, în scopul de a atinge obiectivul bugetar pe termen mediu până în 2015. Să raționalizeze relațiile bugetare dintre diferitele niveluri ale administrației publice, prin simplificarea structurii organizatorice și prin alinierea responsabilităților în materie de cheltuieli publice și de finanțare, de exemplu.

Să înregistreze progrese în ceea ce privește armonizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei, majorând vârsta efectivă de pensionare prin alinierea vârstei de pensionare sau a prestațiilor privind pensiile la evoluția speranței de viață, să pună în aplicare și să monitorizeze recentele reforme prin care se limitează posibilitățile de pensionare anticipată și să îmbunătățească în continuare capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor mai în vârstă, în vederea majorării vârstei efective de pensionare și a ratei de ocupare a lucrătorilor mai în vârstă.

Să adopte noi măsuri de mărire a prezenței femeilor pe piața forței de muncă, în special prin aducerea unor îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește serviciile de îngrijire a copiilor și de îngrijiri pe termen lung și prin combaterea diferențelor semnificative de salarii și pensii între bărbați și femei. Să valorifice pe deplin potențialul de integrare pe piața forței de muncă al persoanelor care provin din familii de migranți, prin eforturi suplimentare pentru o mai bună recunoaștere a calificărilor lor și a nivelului lor de educație. Să reducă, într-un mod neutru pentru buget, sarcina reală exercitată de taxe și impozite și de asigurările sociale asupra veniturilor salariale în cazul persoanelor cu venituri scăzute, prin recurgerea într-o mai mare măsură la surse de impozitare mai puțin dăunătoare pentru creșterea economică, precum impozitele periodice pe proprietate.

Să pună efectiv în aplicare recentele reforme ale sistemului de sănătate, în scopul de a asigura materializarea beneficiilor scontate în materie de eficiență a costurilor. Să elaboreze un model sustenabil din punct de vedere financiar pentru furnizarea serviciilor de îngrijire pe termen lung și să acorde mai multă atenție unor aspecte precum prevenția, reabilitarea și traiul independent.

Să îmbunătățească nivelul de educație, în special în cazul tinerilor dezavantajați, inclusiv prin îmbunătățirea sistemului de educație a copiilor preșcolari și prin reducerea efectelor negative ale metodei de orientare timpurie a elevilor pe criterii de competențe. Să îmbunătățească în continuare planificarea strategică în domeniul învățământului superior și să intensifice măsurile de reducere a numărului de studenți care abandonează studiile.

Să consolideze și mai mult competențele și resursele autorității federale de concurență și să monitorizeze punerea în aplicare a reformei legislației în domeniul concurenței. Să îndepărteze piedicile excesive din calea furnizorilor de servicii. În acest sens, să verifice dacă interesul general justifică restricțiile existente în ceea ce privește accesul la profesiile reglementate și exercitarea acestora și să stimuleze concurența, îndeosebi în sectorul feroviar.

Să continue supravegherea atentă a băncilor naționalizate integral și parțial și să accelereze restructurarea acestora, în vederea menținerii stabilității financiare.

Adoptată la Bruxelles, 9 iulie 2013.Pentru ConsiliuPreședinteleR. Šadžius