Document UE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014) și, la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care formează împreună orientările integrate. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

La 12 iulie 2011, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă pe 2011 al Țărilor de Jos și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Țărilor de Jos pentru perioada 2011-2014.

La 23 noiembrie 2011, Comisia a adoptat cea de a doua analiză anuală a creșterii, marcând începutul celui de al doilea Semestru european de coordonare ex ante și integrată a politicilor, care se înscrie în cadrul Strategiei Europa 2020. La 14 februarie 2012, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Țările de Jos ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să fie efectuată o analiză aprofundată.

La 1 decembrie 2011, Consiliul a adoptat concluzii prin care a solicitat Comitetului pentru protecție socială să prezinte, în cooperare cu Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și cu alte comitete, opiniile sale cu privire la acțiunile recomandate în cadrului ciclului de politici Europa 2020. Aceste opinii au fost incluse în avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă.

Parlamentul European s-a implicat în mod adecvat în derularea Semestrului european, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și, la 15 februarie 2012, a adoptat o rezoluție privind ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2012 și o rezoluție referitoare la contribuția la Analiza anuală a creșterii pentru 2012.

La 2 martie 2012, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării fiscale și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea fiscală diferențiată favorabilă creșterii, să se restabilească condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea și competitivitatea, să se abordeze șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

La 2 martie 2012, Consiliul European a invitat, de asemenea, statele membre care participă la Pactul Euro Plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru ca acestea să fie incluse în programele lor de stabilitate sau de convergență și în programele lor naționale de reformă.

La 27 aprilie 2012, Țările de Jos au prezentat Programul de stabilitate pentru perioada 2012-2015 și Programul național de reformă pentru 2012. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, a programului de stabilitate, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din programul de stabilitate este optimist. Pentru anul 2013, programul de stabilitate prevede o creștere economică de 1¼ % fără a lua în considerare impactul negativ al măsurilor suplimentare de consolidare asupra creșterii economice, în timp ce, pe baza aceluiași scenariu de menținere a politicilor existente, Comisia prevede o rată de creștere mai scăzută, și anume 0,7 %. Obiectivul declarat al programului de stabilitate este respectarea recomandărilor Consiliului privind corectarea deficitului excesiv și încercarea susținută de a îmbunătăți poziția bugetară în vederea îndeplinirii obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM), vizând un efort structural de cel puțin 0,5 % pe an. Programul vizează un deficit public general de 3 % din PIB în 2013 și confirmă ultimul OTM, respectiv înregistrarea unui deficit structural de 0,5 % din PIB, care reflectă în mod adecvat cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Efortul fiscal mediu anual de 0,75 % din PIB pentru perioada 2010-2013, pe baza soldului bugetar structural (recalculat), corespunde efortului structural de ¾ % din PIB recomandat de Consiliu. Din moment ce programul de stabilitate nu furnizează obiectivele bugetare după 2013, nu se pot evalua sustenabilitatea corecției bugetare în 2013 și progresele înregistrate în vederea atingerii OTM în ultimii ani ai perioadei de programare, și nici conformitatea cu criteriul de referință privind cheltuielile din Pactul de stabilitate și creștere.Previziunile bugetare corespunzătoare perioadei de desfășurare a programului sunt expuse riscurilor legate de punerea în aplicare. Acestea nu se limitează strict la noile măsuri de consolidare anunțate, ci fac referire și la punerea în aplicare a anumitor măsuri adoptate anterior de fostul guvern. Măsurile suplimentare propuse de guvern în aprilie 2012 pentru anul 2013 și impactul bugetar al acestora au fost mai bine detaliate și cuantificate la 25 mai, după data-limită pentru evaluare. Până acum, ajustarea bugetară a constat, în principal, în reducerea cheltuielilor, inclusiv a cheltuielilor care favorizează creșterea. Conform programului de stabilitate pentru 2012, se estimează că rata datoriei raportate la PIB va continua să crească destul de puternic în 2012, ajungând la 70,2 % din PIB, urmând ca în 2013 să înregistreze o creștere ușoară, ajungând la 70,7 % din PIB, având în vedere impactul măsurilor de consolidare suplimentare. Prin urmare, se preconizează că rata datoriei va rămâne cu mult peste valoarea de referință din tratat de 60 %. Pentru 2014 și 2015, programul de stabilitate nu stabilește obiective în materie de datorii și, prin urmare, dincolo de 2013 nu se poate efectua o evaluare a conformității cu criteriul de reducere a datoriei stabilit în Pactul de stabilitate și de creștere.

Guvernul a prezentat planuri privind creșterea progresivă a vârstei legale de pensionare, care să ajungă până la 66 de ani în 2019 și până la 67 de ani în 2024. Apoi, vârsta legală de pensionare va fi stabilită în funcție de speranța de viață. Măsurile privind piața forței de muncă vor contribui la mărirea corespunzătoare a vârstei efective de pensionare. În conformitate cu acordul încheiat de guvern, reforma sistemului de pensii vizează garantarea unei partajări adecvate și durabile a costurilor și a riscurilor în cadrul celui de al doilea pilon, atât în cadrul aceleiași generații, cât și între generații. Cu privire la serviciile de îngrijire pe termen lung, guvernul a prezentat un model de reformă. Vor fi necesare măsuri concrete suplimentare pentru a contribui la reducerea sarcinii financiare generate de îmbătrânirea populației din Țările de Jos.

Măsurile fiscale disuasive pentru persoanele care contribuie cu un al doilea salariu la veniturile familiei au fost reduse, dar nu suficient. Eliminarea ultimilor factori disuasivi ar contribui și mai mult la creșterea ofertei de forță de muncă și ar eficientiza alocarea capitalului uman. Integrarea grupurilor vulnerabile pe piața forței de muncă ar trebui îmbunătățită.

În domeniul politicii privind întreprinderile, a fost aprobată agenda pentru sectoarele de vârf și au fost semnate contracte de inovare sectoriale între guvern și reprezentanți ai industriei. Sprijinul acordat cercetării în sectorul privat este în creștere ca urmare a introducerii sistemului de deduceri fiscale în domeniul cercetării și dezvoltării (RDA+), care se numără printre măsurile de stimulare menite să promoveze în continuare inovarea, cercetarea și dezvoltarea în sectorul privat și consolidarea relațiilor dintre mediul științific și mediul de afaceri. Cu toate acestea, importanța acordată sectoarelor de vârf nu ar trebui să afecteze cercetarea fundamentală și nici să excludă întreprinderile inovatoare care nu se numără printre sectoarele de vârf.

În ultimele patru decenii, au apărut distorsiuni structurale pe piața neerlandeză a locuințelor. Pe piața imobiliară, din cauza restricțiilor de bază privind oferta și a stimulentelor fiscale de care beneficiază proprietarii de locuințe (în special deducerea dobânzilor ipotecare, fapt care favorizează familiile cu venituri ridicate), s-a înregistrat o alocare ineficientă a capitalurilor. Pe piața închirierilor, unde locuințele sociale ocupă un loc foarte important, politicile sociale și stabilirea unor plafoane în ceea ce privește chiriile și creșterea chiriilor au creat o situație în care oferta de locuințe de închiriat este extrem de inelastică. Modificarea condițiilor fiscale favorabile de care beneficiază proprietarii de locuințe ar contribui la reducerea distorsiunilor structurale care există pe piața neerlandeză a locuințelor.

Țările de Jos și-au asumat o serie de angajamente în temeiul Pactului Euro Plus. Aceste angajamente, precum și punerea în aplicare a angajamentelor prezentate în 2011 vizează stimularea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea competitivității, consolidarea stabilității financiare și promovarea sustenabilității finanțelor publice. Comisia a evaluat punerea în aplicare a angajamentelor din cadrul Pactului Euro Plus. Rezultatele acestei evaluări au fost luate în considerare la elaborarea recomandărilor.

În contextul Semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Țărilor de Jos. Aceasta a evaluat programul de stabilitate și programul național de reformă. A ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Țările de Jos, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin asigurarea unei contribuții la nivelul UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările sale emise în cadrul Semestrului european sunt reflectate în recomandările de la punctele 1-5 de mai jos.

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat programul de stabilitate, iar avizul său se reflectă îndeosebi în recomandarea de la punctul 1 de mai jos,

1.Să asigure corectarea la timp și durabilă a deficitului excesiv; în acest scop, să pună integral în aplicare strategia bugetară prevăzută pentru 2012; să precizeze măsurile necesare pentru a se asigura execuția bugetului pe 2013 în vederea asigurării efortului de ajustare structurală inclus în recomandările Consiliului din cadrul procedurii de deficit excesiv; ulterior, să asigure un efort de ajustare structurală adecvată pentru realizarea de progrese suficiente în vederea îndeplinirii OTM, inclusiv respectarea criteriului de referință privind cheltuielile, și să asigure că se înregistrează suficiente progrese în direcția respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei, protejând cheltuielile în domenii care sunt direct relevante pentru creștere, cum ar fi cercetarea, inovarea, educația și formarea; în acest sens, să prezinte, după formarea unui nou guvern, o versiune actualizată a Programului de stabilitate pentru 2012, cu obiective și măsuri concrete pentru perioada de după 2013.2.Să adopte măsuri pentru mărirea vârstei legale de pensionare, inclusiv corelarea acesteia cu speranța de viață, și să le susțină prin adoptarea unor măsuri legate de piața forței de muncă prin care să sprijine creșterea vârstei efective de pensionare, îmbunătățind în același timp sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice; să ajusteze cel de al doilea pilon al sistemului de pensii pentru ca acesta să reflecte creșterea vârstei legale de pensionare, asigurând, în același timp, o partajare adecvată a costurilor și a riscurilor atât în cadrul aceleiași generații, cât și între generații; să pună în aplicare proiectul de reformă în domeniul serviciilor de îngrijire de lungă durată și să îl completeze cu noi măsuri vizând limitarea creșterii costurilor, în contextul îmbătrânirii populației.3.Să sporească participarea la piața forței de muncă, în special a persoanelor vârstnice, a femeilor, a persoanelor cu handicap și a migranților, prin reducerea suplimentară a măsurilor fiscale ce descurajează persoanele care contribuie cu un al doilea salariu la veniturile familiei, facilitarea tranzițiilor pe piața muncii și combaterea rigidităților din sistem.4.Să promoveze inovarea, investițiile în cercetare și dezvoltare în sectorul privat, să consolideze relațiile dintre mediul științific și mediul de afaceri, să promoveze reînnoirea industrială, prin furnizarea de stimulente adecvate în contextul politicii în domeniul întreprinderilor, garantând, totodată, accesibilitatea dincolo de definiția strictă a sectoarelor de vârf și menținerea cercetării fundamentale.5.Să adopte măsuri pentru reformarea treptată a pieței locuințelor, inclusiv prin: (i) modificarea condițiilor fiscale favorabile de care beneficiază proprietarii de locuințe, inclusiv prin eliminarea treptată a măsurilor care permit deducerea dobânzilor ipotecare și/sau prin sistemul de chirii imputate; (ii) pe piața închirierilor, crearea unui mecanism de fixare a prețurilor orientat spre piață; și (iii) în cazul locuințelor sociale, stabilirea chiriilor în funcție de veniturile familiei.

Să asigure corectarea la timp și durabilă a deficitului excesiv; în acest scop, să pună integral în aplicare strategia bugetară prevăzută pentru 2012; să precizeze măsurile necesare pentru a se asigura execuția bugetului pe 2013 în vederea asigurării efortului de ajustare structurală inclus în recomandările Consiliului din cadrul procedurii de deficit excesiv; ulterior, să asigure un efort de ajustare structurală adecvată pentru realizarea de progrese suficiente în vederea îndeplinirii OTM, inclusiv respectarea criteriului de referință privind cheltuielile, și să asigure că se înregistrează suficiente progrese în direcția respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei, protejând cheltuielile în domenii care sunt direct relevante pentru creștere, cum ar fi cercetarea, inovarea, educația și formarea; în acest sens, să prezinte, după formarea unui nou guvern, o versiune actualizată a Programului de stabilitate pentru 2012, cu obiective și măsuri concrete pentru perioada de după 2013.

Să adopte măsuri pentru mărirea vârstei legale de pensionare, inclusiv corelarea acesteia cu speranța de viață, și să le susțină prin adoptarea unor măsuri legate de piața forței de muncă prin care să sprijine creșterea vârstei efective de pensionare, îmbunătățind în același timp sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice; să ajusteze cel de al doilea pilon al sistemului de pensii pentru ca acesta să reflecte creșterea vârstei legale de pensionare, asigurând, în același timp, o partajare adecvată a costurilor și a riscurilor atât în cadrul aceleiași generații, cât și între generații; să pună în aplicare proiectul de reformă în domeniul serviciilor de îngrijire de lungă durată și să îl completeze cu noi măsuri vizând limitarea creșterii costurilor, în contextul îmbătrânirii populației.

Să sporească participarea la piața forței de muncă, în special a persoanelor vârstnice, a femeilor, a persoanelor cu handicap și a migranților, prin reducerea suplimentară a măsurilor fiscale ce descurajează persoanele care contribuie cu un al doilea salariu la veniturile familiei, facilitarea tranzițiilor pe piața muncii și combaterea rigidităților din sistem.

Să promoveze inovarea, investițiile în cercetare și dezvoltare în sectorul privat, să consolideze relațiile dintre mediul științific și mediul de afaceri, să promoveze reînnoirea industrială, prin furnizarea de stimulente adecvate în contextul politicii în domeniul întreprinderilor, garantând, totodată, accesibilitatea dincolo de definiția strictă a sectoarelor de vârf și menținerea cercetării fundamentale.

Să adopte măsuri pentru reformarea treptată a pieței locuințelor, inclusiv prin: (i) modificarea condițiilor fiscale favorabile de care beneficiază proprietarii de locuințe, inclusiv prin eliminarea treptată a măsurilor care permit deducerea dobânzilor ipotecare și/sau prin sistemul de chirii imputate; (ii) pe piața închirierilor, crearea unui mecanism de fixare a prețurilor orientat spre piață; și (iii) în cazul locuințelor sociale, stabilirea chiriilor în funcție de veniturile familiei.

Adoptată la Bruxelles, 10 iulie 2012.Pentru ConsiliuPreședinteleV. Shiarly