2009/49/CE: Decizia Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind încheierea Acordului între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin

30.1.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 28/1

DECIZIA CONSILIULUI

din 28 noiembrie 2008

privind încheierea Acordului între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin

(2009/49/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133, coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză și cu articolul 300 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

Acordul între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin (1), aprobat prin Decizia 94/184/CE a Consiliului (2), prevede necesitatea unor negocieri suplimentare în ceea ce privește perioadele de tranziție pentru denumirile menționate la articolele 8 și 11 din respectivul acord.

(2)

La 23 octombrie 2000, Consiliul a autorizat Comisia să negocieze un nou acord privind comerțul cu vin între Comunitate și Australia.

(3)

Aceste negocieri au fost încheiate și părțile au parafat, la 5 iunie 2007, un nou acord între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin (denumit în continuare „acordul”).

(4)

Acest acord ar trebui, prin urmare, să fie aprobat.

(5)

Pentru a facilita punerea în aplicare și posibila modificare a anexelor la acord, Comisia ar trebui să fie autorizată să adopte măsurile necesare în conformitate cu procedura prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (3).

(6)

De la data intrării în vigoare a acordului, încetează acordul anterior între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin, încheiat la Bruxelles și Canberra (26 şi 31 ianuarie 1994), precum și protocoalele sale și schimburile de scrisori asociate,

DECIDE:

Articolul 1

Prin prezenta se aprobă, în numele Comunității, acordul între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin, inclusiv anexele, protocolul, declarațiile și schimbul consolidat de scrisori (denumit în continuare „acordul”).

Textul acordului se anexează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat prin prezenta să desemneze persoana sau persoanele împuternicite să semneze acordul prin care Comunitatea își asumă obligații.

Articolul 3

În sensul articolului 29 alineatul (3) din acord, Comisia este autorizată să adopte, în conformitate cu procedura prevăzută, după caz, la articolul 113 alineatul (1) sau la articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acordului și pentru modificarea anexelor și a protocolului la acesta, în conformitate cu articolele 29 și 30 din acord.

Articolul 4

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 28 noiembrie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

M. BARNIER

(1) JO L 86, 31.3.1994, p. 3.

(2) JO L 86, 31.3.1994, p. 1.

(3) JO L 148, 6.6.2008, p. 1.

ACORD

Între Comunitatea Europeană şi Australia privind comerţul cu vin

COMUNITATEA EUROPEANĂ,

denumită în continuare „Comunitatea”,

pe de o parte, și

AUSTRALIA,

pe de altă parte,

denumite în continuare „părțile contractante”,

DORIND să îmbunătățească condițiile pentru dezvoltarea favorabilă și armonioasă a comerțului și promovarea cooperării comerciale în sectorul vinului pe baza egalității, a interesului comun și a reciprocității,

CONFIRMÂND că părțile contractante doresc să își consolideze legăturile în sectorul vinului pentru a facilita comerțul între părțile contractante,

AU CONVENIT CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:

Articolul 1

Obiective

Părțile contractante se angajează să faciliteze și să promoveze, pe baze nediscriminatorii și de reciprocitate, comerțul cu vin originar din Comunitate și din Australia, în condițiile prevăzute de prezentul acord.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Prezentul acord se aplică vinurilor care intră sub incidența poziției 22.04 din Sistemul armonizat instituit de Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, adoptată la Bruxelles, la 14 iunie 1983 (1).

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului acord, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare, se înțelege prin:

(a)

„vin originar din” înseamnă, atunci când este urmat de denumirea uneia dintre părțile contractante, un vin produs pe teritoriul părții contractante respective numai din struguri recoltați integral pe teritoriul acelei părți contractante;

(b)

„indicație geografică” înseamnă o indicație în înțelesul de la articolul 22 alineatul (1) din acordul TRIPS;

(c)

„denumire tradițională” înseamnă o denumire utilizată în mod tradițional, care se referă în special la metoda de producție sau la calitatea, culoarea sau la tipul unui vin și care este recunoscută de actele legislative și actele administrative comunitare, în scopul desemnării și prezentării unui vin originar de pe teritoriul Comunității;

(d)

„desemnare” înseamnă termenii utilizați pentru etichetare, în documentele însoțitoare pe timpul transportului vinului, în documentele comerciale, în special pe facturile și notele de livrare, precum și în publicitate;

(e)

„etichetare” înseamnă ansamblul desemnărilor și al celorlalte mențiuni, semne, ilustrații, indicații geografice sau mărci comerciale care identifică un vin și care apar pe același recipient, inclusiv pe dispozitivul de închidere sau pe eticheta atașată recipientului și pe învelișul existent pe gâtul sticlelor;

(f)

„prezentarea” înseamnă termenii utilizați pe recipiente și pe sistemele de închidere a acestora, pe etichete și pe ambalaj;

(g)

„ambalaj” înseamnă învelișurile de protecție, precum hârtia, împletiturile de paie de orice fel, cartoanele și casetele, utilizate pentru transportul unuia sau mai multor recipiente sau în vederea vânzării către consumatorul final;

(h)

„acordul TRIPS” înseamnă Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, atașat ca anexa 1C la acordul OMC;

(i)

„acordul OMC” înseamnă Acordul de la Marrakesh de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului, încheiat la 15 aprilie 1994;

(j)

sub rezerva articolelor 29 alineatul (3) litera (e) și 30 alineatul (3) litera (c), trimiterea la un act legislativ sau un act administrativ se interpretează ca fiind o trimitere la respectivul act legislativ sau act administrativ, în vigoare la data semnării acordului. Dacă, la data semnării, una dintre părțile contractante notifică celeilalte părți contractante necesitatea adoptării unui act legislativ sau a unui act administrativ pentru punerea în aplicare a obligațiilor care îi revin în conformitate cu prezentul acord, atunci trimiterea la un astfel de act legislativ sau act administrativ se interpretează ca fiind o trimitere la respectivul act legislativ sau act administrativ, în vigoare la data la care partea contractantă notifică celeilalte părți contractante îndeplinirea procedurilor sale necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord.

Articolul 4

Dispoziții generale

(1) În absența unei dispoziții contrare în prezentul acord, importul și comercializarea vinului se desfășoară în conformitate cu actele legislative și actele administrative care se aplică pe teritoriul părții contractante importatoare.

(2) Părțile contractante iau măsurile necesare pentru a garanta îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezentul acord. Acestea garantează îndeplinirea obiectivelor prevăzute prin prezentul acord.

TITLUL I

PRACTICILE ŞI TRATAMENTELE OENOLOGICE ŞI CERINŢELE PRIVIND COMPOZIŢIA VINULUI

Articolul 5

Practicile și tratamentele oenologice existente și cerințele actuale privind compoziția vinului

(1) Comunitatea autorizează, pentru consumul uman direct, importul și comercializarea pe teritoriul său ale tuturor tipurilor de vin originare din Australia și produse în conformitate cu:

(a)

unul sau mai multe tratamente și practici oenologice, enumerate în anexa I partea A alineatul (1);

(b)

cerințele privind compoziția stabilite la punctul I.1 din protocolul la acord.

(2) Australia autorizează importul și comercializarea pe teritoriul ei pentru consumul uman direct ale tuturor vinurilor originare din Comunitate și produse în conformitate cu unul sau mai multe tratamente și practici oenologice enumerate în anexa I partea B alineatul (1).

(3) Părțile contractante recunosc faptul că practicile și tratamentele oenologice, enumerate în anexa I și cerințele privind compoziția prevăzute de protocol îndeplinesc obiectivele și cerințele prevăzute la articolul 7.

Articolul 6

Introducerea de noi practici și tratamente oenologice, de noi cerințe privind compoziția vinului sau modificări ale acestora

(1) Dacă una din părțile contractante propune, pentru uz comercial pe teritoriul său, autorizarea introducerii sau modificării unui tratament oenologic, a unei practici oenologice sau a unei cerințe privind compoziția vinului, deja existente, și dacă respectiva noutate sau modificare nu este autorizată de către cealaltă parte contractantă în temeiul articolului 5 și necesită, în temeiul articolului 11, modificări ale anexei I, partea care propune autorizarea respectivă notifică acest lucru în scris celeilalte părți contractante în cel mai scurt termen și pune la dispoziția acesteia o posibilitate rezonabilă de a formula observații înainte de autorizarea finală a introducerii sau a modificării tratamentului, practicii oenologice sau a cerinței privind compoziția vinului.

(2) De asemenea, pentru a facilita examinarea propunerii de către cealaltă parte contractantă, sub raportul obiectivelor și cerințelor stabilite la articolul 7, partea contractantă care propune autorizarea furnizează, la cerere, un dosar tehnic pentru justificarea introducerii sau modificării unui tratament oenologic, a unei practici oenologice sau a unei cerințe privind compoziția.

(3) La examinarea propunerii, menționate la alineatul (1), de introducere sau modificare a unui tratament oenologic, a unei practici oenologice sau a unei cerințe privind compoziția, cealaltă parte contractantă are în vedere obiectivele și cerințele stabilite la articolul 7.

(4) O parte contractantă notifică celeilalte părți contractante autorizarea introducerii sau modificării unui tratament oenologic, a unei practici oenologice sau a unei cerințe privind compoziția în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a autorizării respective.

(5) Notificarea prevăzută la alineatul (4) cuprinde o descriere a noului tratament oenologic, a noii practici oenologice sau a noii cerințe privind compoziția sau, respectiv, a modificării propuse la un tratament, o practică sau la o cerință existentă de compoziție a vinului.

(6) Dacă nu s-a furnizat un dosar tehnic conform alineatului (2), partea contractantă care efectuează notificarea furnizează, în cazul în care se solicită de către cealaltă parte contractantă, dosarul tehnic, conform dispozițiilor de la alineatul respectiv.

(7) Prezentul articol nu se aplică în cazul în care una dintre părțile contractante adaptează un tratament oenologic sau o practică oenologică menționată în anexa I partea C doar din cauza condițiilor specifice de climă ale unui an comercial, cu condiția ca adaptarea să fie minoră și să nu modifice în mod substanțial tratamentul oenologic, practica oenologică sau cerința privind compoziția în cauză („adaptare tehnică”). Partea contractantă care propune realizarea adaptării tehnice notifică acest lucru celeilalte părți contractante de îndată ce este posibil, dar, în orice caz, înainte de comercializarea pe teritoriul respectivei părți contractante.

Articolul 7

Obiective și cerințe

(1) Tratamentele, practicile oenologice sau cerințele privind compoziția, noi sau modificate, utilizate pentru producția vinului îndeplinesc următoarele obiective:

(a)

protecția sănătății umane;

(b)

protecția consumatorului împotriva practicilor frauduloase;

(c)

conformitatea cu standardele de bune practici oenologice descrise la alineatul (2).

(2) O bună practică oenologică este aceea care răspunde următoarelor cerințe:

nu este interzisă de actele legislative și actele administrative ale țării de origine;

II.

protejează autenticitatea produsului garantând că toate caracteristicile tipice ale vinului provin din strugurii din care este produs;

III.

ia în considerare regiunea de cultivare și, în special, condițiile de climă, geologice și alte condiții de producție;

IV.

se bazează pe o necesitate rezonabilă, tehnologică sau practică, de a îmbunătăți, între altele, calitățile de păstrare, stabilitatea sau nivelul de acceptare a vinului de către consumator;

garantează că tratamentele sau adaosurile sunt limitate la minimul necesar pentru a atinge efectul dorit.

Articolul 8

Autorizarea provizorie

Fără a se aduce atingere măsurilor prevăzute la articolul 35, vinurile produse conform unui tratament oenologic, unei practici oenologice sau unei cerințe privind compoziția, noi sau modificate, notificate de una dintre părțile contractante în temeiul articolului 6 alineatul (4), sunt autorizate provizoriu la import și comercializare pe teritoriul celeilalte părți contractante.

Articolul 9

Procedura de prezentare a opozițiilor

(1) Partea contractantă care primește o notificare în temeiul articolului 6 alineatul (4) poate contesta în scris, în termen de 6 luni de la primirea notificării, tratamentul oenologic, practica oenologică sau cerința privind compoziția propuse spre autorizare de către cealaltă parte contractantă în temeiul faptului că acestea nu îndeplinesc obiectivul stabilit la articolul 7 alineatul (1) litera (b) și/sau litera (c). În cazul în care se înaintează o opoziție, oricare dintre părțile contractante poate solicita consultări, în conformitate cu articolul 37. În cazul în care chestiunea nu este rezolvată în termen de 12 luni de la primirea notificării în baza articolului 6 alineatul (4), oricare dintre părțile contractante poate invoca arbitrajul în temeiul articolului 10.

(2) În termen de două luni de la primirea notificării prevăzute la alineatul (1), partea contractantă poate cere informații sau un aviz de la Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) sau de la un alt organism internațional competent. În cazul în care se solicită astfel de informații sau aviz, și fără a se aduce atingere celorlalte termene prevăzute la alineatul (1), părțile contractante pot stabili de comun acord să prelungească perioada de 6 luni pentru prezentarea unei opoziții de către partea contractantă în cauză.

(3) Arbitrii menționați la articolul 10 decid dacă tratamentul oenologic, practica oenologică sau cerința privind compoziția, noi sau modificate, în legătura cu care s-a făcut notificarea îndeplinesc obiectivul stabilit la articolul 7 alineatul (1) litera (b) și/sau (c).

(4) În legătură cu cererea unei părți contractante de autorizare a unui tratament oenologic, a unei practici oenologice sau a unei cerințe privind compoziția vinului care au fost autorizate deja de către cealaltă parte contractantă pentru uzul comercial al unei țări terțe, termenele prevăzute la alineatul (1) se reduc la jumătate.

Articolul 10

Arbitrajul în materie de practici oenologice

(1) Oricare dintre părțile contractante poate recurge la procedura de arbitraj în conformitate cu articolul 9, procedând la notificarea în scris a celeilalte părți contractante cu privire la acest demers.

(2) În termen de 30 de zile de la primirea notificării de la alineatul (1), fiecare parte contractantă desemnează un arbitru aplicând criteriile de la alineatul (6) și notifică celeilalte părți contractante desemnarea respectivă.

(3) În termen de 30 de zile de la data desemnării celui de-al doilea arbitru, cei doi arbitri desemnați conform alineatului (2) desemnează de comun acord un al treilea arbitru. Dacă primii doi arbitri nu pot decide asupra celui de-al treilea arbitru, părțile contractante decid de comun acord, în termen de 30 de zile, asupra desemnării celui de-al treilea arbitru.

(4) Dacă părțile contractante nu pot conveni asupra desemnării celui de-al treilea arbitru în termenul de 30 de zile menționat la alineatul (3), numirea respectivă se face, într-un termen suplimentar de 60 de zile, la cererea oricăreia dintre părțile contractante, de către președintele sau un membru al Curții Internaționale de Justiție (luați în considerare în ordinea vechimii în funcție), potrivit criteriilor prevăzute la alineatul (5) și în conformitate cu practica Curții.

(5) Cel de-al treilea arbitru desemnat prezidează procedura de arbitraj și are pregătire juridică.

(6) Arbitrii (alții decât membrul care prezidează) sunt experți de nivel internațional în domeniul oenologiei, a căror imparțialitate este deasupra oricărei îndoieli.

(7) În termen de 30 de zile de la alegerea celui de-al treilea arbitru, cei trei arbitri determină împreună regulile de procedură care se aplică arbitrajului, luând în considerare Regulile opționale ale Curții Permanente de Arbitraj pentru arbitrarea disputelor între două state, cu mențiunea că părțile contractante pot elimina sau modifica oricând, de comun acord, regulile de procedură.

(8) Cei trei arbitri ajung la o concluzie în legătură cu problema respectivă în termen de maximum 90 de zile de la desemnarea celui de-al treilea arbitru. Concluzia se stabilește pe bază de majoritate. În mod concret, arbitrii își prezintă decizia cu privire la problema definită la articolul 9 alineatul (3).

(9) Costurile de arbitraj, inclusiv costurile legate de remunerarea arbitrilor, se suportă în mod egal de către părțile contractante. Taxele și onorariile care se plătesc arbitrilor se încadrează în baremul stabilit de Comitetul mixt.

(10) Decizia arbitrilor este finală și obligatorie.

Articolul 11

Modificarea anexei I

(1) În conformitate cu articolul 29 alineatul (3) litera (a) sau cu articolul 30 alineatul (3) litera (a), părțile contractante modifică anexa I sau protocolul în vederea includerii tratamentului oenologic, a practicii oenologice sau a cerinței privind compoziția vinului, noi sau modificate, notificate conform articolului 6 alineatul (4), cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 15 luni de la data notificării.

(2) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care una din părțile contractante a recurs la procedura de opoziție prevăzută la articolul 9, părțile contractante acționează în conformitate cu rezultatul consultărilor, cu excepția cazului în care problema este supusă arbitrajului, situație în care:

(a)

în cazul în care arbitrii decid că tratamentul oenologic, practica oenologică sau cerința privind compoziția, noi sau modificate, care fac obiectul notificării, îndeplinesc obiectivele stabilite la articolul 7 alineatul (1) litera (b) și/sau litera (c), în termen de 90 de zile de la data respectivei decizii, părțile contractante modifică anexa I sau protocolul în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) litera (a) sau cu articolul 30 alineatul (3) litera (a) în vederea adăugării tratamentului oenologic, a practicii oenologice sau a cerinței privind compoziția, noi sau modificate;

(b)

în cazul în care arbitrii decid, totuși, că tratamentul oenologic, practica oenologică sau cerința privind compoziția, noi sau modificate, care fac obiectul notificării, nu îndeplinesc obiectivele stabilite la articolul 7 alineatul (1) litera (b) și/sau litera (c), în termen de 90 de zile de la data respectivei decizii, încetează autorizarea provizorie pentru importul și comercializarea vinurilor originare de pe teritoriul părții contractante care notifică, vinuri produse conform tratamentului oenologic, practicii oenologice sau cerinței privind compoziția în cauză, prevăzute la articolul 8.

TITLUL II

PROTECŢIA DENUMIRILOR DE VINURI ŞI DISPOZIŢII CONEXE PRIVIND UTILIZAREA ACESTORA LA DESEMNARE ŞI PREZENTARE

Articolul 12

Denumirile protejate

(1) Fără a aduce atingere articolelor 15, 17 și 22, precum și protocolului, următoarele denumiri sunt protejate:

(a)

în ceea ce privește vinurile de origine comunitară:

indicațiile geografice enumerate în anexa II partea A;

II.

trimiterile la statul membru de origine al vinului sau alte denumiri utilizate pentru a indica statul membru respectiv;

III.

denumirile tradiționale enumerate în anexa III;

IV.

categoriile de vinuri menționate la articolul 54 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește vinurile de calitate produse în regiuni determinate și la care se face trimitere în anexa IV partea A, și

denumirea comercială menționată în anexa VIII partea D punctul 2 litera (c) prima liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole privind vinurile de calitate produse în regiuni determinate și care sunt menționate în anexa IV partea B;

(b)

în ceea ce privește vinurile de origine australiană:

indicațiile geografice enumerate în anexa II partea B; și

II.

trimiterile la „Australia” sau la alte denumiri utilizate pentru a indica această țară.

(2) Părțile contractante iau toate măsurile necesare pentru a evita ca, în cazul în care vinurile originare din părțile contractante sunt exportate și comercializate în afara teritoriilor acestora, denumirile protejate ale uneia dintre părțile contractante menționate la prezentul articol să nu fie utilizate pentru desemnarea și prezentarea unui vin originar din cealaltă parte contractantă, cu excepția condițiilor prevăzute de prezentul acord.

Articolul 13

Indicațiile geografice

(1) Cu excepția cazului în care prezentul acord prevede altfel:

(a)

în Australia, indicațiile geografice ale Comunității enumerate în anexa II partea A:

sunt protejate și rezervate vinurilor originare din Comunitate; și

II.

pot fi utilizate de Comunitate numai în condițiile prevăzute de actele legislative și actele administrative comunitare; și

(b)

în Comunitate, indicațiile geografice ale Australiei care sunt enumerate în anexa II partea B:

sunt protejate și rezervate vinurilor originare din Australia; și

II.

pot fi utilizate de Australia numai în condițiile prevăzute de actele legislative și actele administrative australiene.

(2) Părțile contractante iau măsurile necesare, în conformitate cu prezentul acord, pentru protecția reciprocă a indicațiilor geografice enumerate în anexa II, care sunt utilizate pentru desemnarea și prezentarea vinurilor originare din teritoriile părților contractante. Fiecare parte contractantă pune la dispoziția părților interesate mijloacele juridice necesare pentru prevenirea folosirii indicațiilor geografice enumerate în anexa II pentru identificarea unor vinuri care nu sunt originare din locul desemnat de indicația geografică în cauză.

(3) Protecția prevăzută la alineatul (2) se aplică inclusiv în cazul în care:

(a)

se indică originea adevărată a vinului;

(b)

indicația geografică este folosită în traducere; sau

(c)

indicațiile utilizate sunt însoțite de expresii precum „gen”, „tip”, „stil”, „imitație”, „metodă” sau alte mențiuni similare.

(4) Protecția prevăzută la alineatele (2) și (3) nu aduce atingere articolelor 15 și 22.

(5) Înregistrarea unei mărci comerciale pentru vinuri care conțin sau cuprind o indicație geografică prin care se identifică un vin enumerat în anexa II este refuzată sau, după caz, dacă legislația națională permite acest lucru și la cererea unei părți interesate, se anulează în cazul vinurilor care nu sunt originare din locul desemnat de indicația geografică.

(6) În cazul în care indicațiile geografice enumerate în anexa II sunt omonime, se asigură protecția fiecărei indicații cu condiția ca aceasta să fi fost folosită bună credință. Părțile contractante decid în comun cu privire la condițiile concrete de utilizare care permit diferențierea indicațiilor geografice omonime, luând în considerare necesitatea de a asigura un tratament echitabil pentru producătorii în cauză și de a evita inducerea în eroare a consumatorilor.

(7) În cazul în care o indicație geografică enumerată în anexa II este omonimă cu o indicație geografică pentru o țară terță, se aplică articolul 23 alineatul (3) din acordul TRIPS.

(8) Dispozițiile prezentului acord nu aduc sub nicio formă atingere dreptului oricărei persoane de a folosi, în cursul comercializării, numele propriu sau al predecesorului său, cu excepția cazului în care numele respectiv este folosit de o manieră menită să inducă în eroare consumatorii.

(9) Nicio dispoziție din prezentul acord nu obligă vreuna din părțile contractante să protejeze o indicație geografică a celeilalte părți contractante enumerată în anexa II, care nu este protejată sau a încetat să mai fie protejată în țara sa de origine sau care a căzut în desuetudine în țara respectivă.

(10) Părțile contractante declară că drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul acord nu dau naștere altor indicații geografice în afara celor enumerate în anexa II. Fără a aduce atingere dispozițiilor acordului cu privire la protecția indicațiilor geografice, acordul TRIPS pentru protecția indicațiilor geografice se aplică în fiecare parte contractantă.

Articolul 14

Denumirile sau trimiterile la statele membre și la Australia

(1) În Australia, trimiterile la statele membre ale Comunității și alte denumiri utilizate pentru a indica un stat membru în scopul identificării originii vinului:

(a)

sunt rezervate vinurilor originare din statul membru în cauză; și

(b)

pot fi utilizate de Comunitate numai în condițiile prevăzute de actele legislative și actele administrative comunitare.

(2) În Comunitate, trimiterile la Australia și la alte denumiri utilizate pentru a indica Australia în scopul identificării originii vinului:

(a)

sunt rezervate vinurilor originare din Australia; și

(b)

pot fi utilizate de Australia numai în condițiile prevăzute de actele legislative și actele administrative australiene.

Articolul 15

Dispoziții tranzitorii

Protecția denumirilor menționate la articolul 12 alineatul (1) litera (a) punctul I și la articolul 13 nu împiedică utilizarea de către Australia a următoarelor denumiri pentru desemnarea și prezentarea unui vin în Australia, precum și în țările terțe unde actele legislative și actele administrative permit acest lucru, pe durata următoarelor perioade de tranziție:

(a)

12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord, pentru următoarele denumiri: Burgundy, Chablis, Champagne, Graves, Manzanilla, Marsala, Moselle, Porto, Sauterne, Sherry și White Burgundy;

(b)

10 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, pentru denumirea Tokay.

Articolul 16

Denumirile tradiționale

(1) În absența unei dispoziții contrare în prezentul acord, în Australia, denumirile tradiționale pentru Comunitate, enumerate în anexa III:

(a)

nu sunt utilizate pentru desemnarea sau prezentarea vinului originar din Australia; și

(b)

sunt utilizate pentru desemnarea sau prezentarea vinului originar din Comunitate numai în legătură cu vinuri originare, la categoria și în limbile enumerate în anexa III și în condițiile prevăzute de actele legislative și administrative comunitare.

(2) În conformitate cu prezentul acord, Australia ia măsurile necesare pentru protecția, în temeiul prezentului articol, a denumirilor tradiționale enumerate în anexa III, care sunt utilizate pentru desemnarea și prezentarea vinurilor originare din teritoriul comunitar. În acest scop, Australia pune la dispoziție mijloacele juridice corespunzătoare pentru a asigura protecția eficientă și prevenirea utilizării denumirilor tradiționale pentru vinuri care nu au acest drept, inclusiv în cazurile în care denumirile tradiționale sunt însoțite de expresii precum „gen”, „tip”, „stil”, „imitație”, „metodă” sau alte expresii similare.

(3) Protecția prevăzută la alineatul (2) nu aduce atingere articolelor 17 și 23.

(4) Protecția unei denumiri tradiționale se aplică doar:

(a)

limbii sau limbilor în care apare în anexa III; și

(b)

la categoria de vin în legătură cu care este protejată pentru Comunitate, în conformitate cu anexa III.

(5) Australia poate permite folosirea pe teritoriul său a unor termeni identici sau similari cu denumirile tradiționale enumerate în anexa III pentru vin care nu este originar din teritoriul părților contractante, cu condiția ca aceasta să nu inducă în eroare consumatorii, originea produsului să fie declarată, iar folosirea acestora să nu constituie concurență neloială, în înțelesul articolului 10a din Convenția de la Paris din 20 martie 1883 pentru Protecția Proprietății Industriale, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Prezentul acord nu aduce sub nicio formă atingere dreptului oricărei persoane de a utiliza, în cursul comercializării, numele său sau pe cel al predecesorului său, cu excepția cazului în care numele respectiv este utilizat de o manieră menită să inducă în eroare consumatorii.

(7) Fără a aduce atingere alineatului (5), Australia nu permite înregistrarea sau utilizarea pe teritoriul său a unei mărci comerciale care conține sau constă dintr-o denumire tradițională enumerată în anexa III pentru a desemna sau a prezenta un vin, cu excepția cazului în care prezentul acord permite utilizarea denumirii tradiționale în legătură cu vinul în cauză. Cu toate acestea, prezenta cerință:

(a)

nu se aplică în cazul mărcilor comerciale legal înregistrate și cu bună credință în Australia sau care au dobândit acest drept în mod legitim în Australia fiind utilizate cu bună credință înainte de data semnării prezentului acord;

(b)

în cazul denumirilor tradiționale incluse în anexa III după data semnării prezentului acord, nu se aplică mărcilor comerciale înregistrate cu bună credință în Australia sau celor care au dobândit acest drept în mod legitim în Australia fiind utilizate cu bună credință înainte de protejarea denumirii tradiționale pertinente prin prezentul acord; și

(c)

nu împiedică utilizarea mărcilor înregistrate menționate la literele (a) și (b) în țările terțe unde, respectiv, actele legislative și actele administrative permit acest lucru.

Prezenta dispoziție nu aduce atingere dreptului Comunității de a utiliza denumirea tradițională în cauză în conformitate cu alineatul (1) litera (b).

(8) Fără a aduce atingere alineatelor (5), (6) și (7) și articolului 23, Australia nu permite utilizarea, pe teritoriul său, a unei denumiri comerciale care conține sau constă dintr-o denumire tradițională enumerată în anexa III la prezentul acord pentru a desemna și a prezenta un vin. Cu toate acestea, prezenta cerință:

(a)

nu se aplică în cazul denumirilor comerciale înregistrate legal, cu bună credință în Australia, înainte de data semnării prezentului acord;

(b)

în cazul denumirilor tradiționale incluse în anexa III după data semnării, nu se aplică denumirilor comerciale înregistrate legal, cu bună credință, în Australia înainte ca denumirea tradițională relevantă să fie protejată prin prezentul acord; și

(c)

nu împiedică utilizarea unor astfel de denumiri comerciale în țările terțe în care actele legislative și actele administrative respective permit acest lucru.

Literele (a), (b) și (c) nu permit utilizarea denumirii comerciale de o manieră care să inducă în eroare consumatorii.

(9) Nicio dispoziție din prezentul acord nu obligă Australia să protejeze o denumire tradițională enumerată în anexa III, care nu este protejată sau a încetat să mai fie protejată în țara sa de origine sau care a căzut în desuetudine în Comunitate.

Articolul 17

Dispoziții tranzitorii

Protecția denumirilor menționate la articolul 12 alineatul (1) litera (a) punctul (III) și la articolul 16 nu împiedică utilizarea de către Australia a următoarelor denumiri pentru a desemna și a prezenta un vin în Australia, precum și în țările terțe în care actele legislative și actele administrative permit acest lucru, pe durata unei perioade de tranziție de 12 luni după intrarea în vigoare a prezentului acord: Amontillado, Auslese, Claret, Fino, Oloroso, Spatlese.

Articolul 18

Categorii de vinuri și denumiri la vânzare

(1) În absența unei dispoziții contrare în prezentul acord, în Australia categoriile de vinuri enumerate în anexa IV partea A și denumirile comerciale enumerate în anexa IV partea B:

(a)

sunt rezervate vinurilor originare din Comunitate; și

(b)

pot fi utilizate de Comunitate numai în condițiile prevăzute de actele legislative și administrative comunitare.

(2) Nicio dispoziție din prezentul acord nu obligă Australia să rezerve o categorie de vin sau denumire comercială enumerate în anexa IV, care nu este rezervată sau încetează să mai fie rezervată în țara sa de origine sau care a căzut în desuetudine în Comunitate.

TITLUL III

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND PREZENTARE ŞI DESEMNARE

Articolul 19

Principiu general

Vinurile nu pot fi etichetate cu un termen care este fals sau care induce în eroare în privința caracterului, compoziției, calității sau originii vinului.

Articolul 20

Indicații facultative

(1) Pentru comerțul cu vin între părțile contractante, vinul originar din Australia:

(a)

care poartă o indicație geografică enumerată în anexa II partea B, poate fi desemnat sau prezentat în Comunitate cu indicațiile facultative stabilite la alineatul (3), cu condiția ca folosirea indicațiilor să fie conformă cu regulile aplicabile producătorilor de vin din Australia și, în special, cu Legea privind Australian Wine and Brandy Corporation din 1980 (Australian Wine and Brandy Corporation Act 1980) și cu Legea privind practicile comerciale din 1974 (Trade Practices Act 1974) și cu codul standardelor în alimentație în Australia și Noua Zeelandă (Australia New Zealand Food Standards Code); și

(b)

care nu poartă o indicație geografică enumerată în anexa II partea B, poate fi desemnat sau prezentat în Comunitate cu indicațiile facultative stabilite la alineatul (3) literele (d), (g) și (l), cu condiția ca folosirea indicațiilor să fie conformă cu regulile aplicabile producătorilor de vin din Australia și în special cu Legea privind Australian Wine and Brandy Corporation din 1980, cu Legea privind practicile comerciale din 1974 și cu Codul standardelor în alimentație în Australia și Noua Zeelandă.

(2) Pentru comerțul cu vin între părțile contractante, vinul originar din Comunitate:

(a)

care poartă o indicație geografică enumerată în anexa II partea A, poate fi desemnat sau prezentat în Australia cu indicațiile facultative stabilite la alineatul (3), cu condiția ca vinul să fie etichetat în conformitate cu capitolul II din Titlul V și anexele VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului și cu Regulamentul (CE) nr. 753/2002 al Comisiei, și cu condiția ca folosirea indicațiilor să nu fie falsă sau să inducă în eroare consumatorii în sensul Legii privind Australian Wine and Brandy Corporation din 1980 și al Legii privind practicile comerciale din 1974; și

(b)

care nu poartă o indicație geografică enumerată în anexa II partea A, poate fi desemnat sau prezentat în Australia cu indicațiile facultative stabilite la alineatul (3) literele (d), (g) și (l), cu condiția ca vinul să fie etichetat în conformitate cu capitolul II din Titlul V și anexele VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului și cu Regulamentul (CE) nr. 753/2002 al Comisiei, și cu condiția ca folosirea indicațiilor să nu fie falsă sau să inducă în eroare consumatorii în sensul Legii privind Australian Wine and Brandy Corporation din 1980 și al Legii privind practicile comerciale din 1974.

(3) Indicațiile facultative menționate la alineatele (1) și (2) sunt:

(a)

anul recoltei corespunzător anului în care au fost recoltați strugurii, cu condiția ca cel puțin 85 % din vin să rezulte din strugurii culeși în anul respectiv, cu excepția vinurilor din Comunitate obținute din strugurii recoltați în iarnă, caz în care se preferă evidențierea perioadei de începere a anului de comercializare curent decât anul recoltei;

(b)

denumirea soiului de viță-de-vie sau sinonimul acesteia, în conformitate cu articolul 22;

(c)

o indicație referitoare la un premiu, medalie sau concurs, iar în cazul unui premiu, al unei medalii sau concurs australian, cu condiția ca respectivul concurs să fi fost comunicat organismului competent al Comunității;

(d)

o indicație a tipului de produs, precizat în anexa VI;

(e)

numele exploatației viticole;

(f)

în cazul unui vin originar din teritoriul Comunității, denumirea exploatației viticole, cu condiția ca strugurii să fie cultivați în respectiva exploatație viticolă, iar vinul să fie vinificat în acea exploatație viticolă;

(g)

o culoare specifică a vinului;

(h)

locul de îmbuteliere a vinului;

(i)

o indicație referitoare la metoda utilizată la producerea vinului, sub rezerva anexei VIII;

(j)

în cazul Comunității, o denumire tradițională enumerată în anexa III;

(k)

în cazul Australiei, un termen referitor la calitatea vinului, enumerat în anexa V;

(l)

numele, titlul și adresa unei persoanei implicate în comercializarea vinului.

Articolul 21

Prezentarea

(1) Părțile contractante convin că, în cazul în care anumite indicații trebuie incluse în mod obligatoriu pe eticheta vinului în conformitate cu actele legislative și actele administrative ale părții contractante importatoare, pot fi prezentate și alte indicații în cadrul aceluiași câmp vizual cu indicațiile obligatorii sau în altă parte a recipientului în care este îmbuteliat vinul.

(2) Sub rezerva alineatului (1), în cazul în care un termen privind calitatea vinului enumerat în anexa V este folosit ca parte a denumirii comerciale principale pe o etichetă de vin, acesta trebuie inclus în același câmp vizual cu indicația geografică pentru Australia enumerată în anexa II partea B, cu caractere de aproximativ aceeași dimensiune. În înțelesul prezentului alineat, „denumirea comercială principală” înseamnă denumirea produsului care apare pe partea recipientului de vin sau a pachetului care urmează a fi prezentată consumatorului în condiții normale de prezentare.

(3) Părțile contractante convin că indicațiile menționate la alineatul (1), inclusiv termenul privind calitatea vinului enumerat în anexa V, pot fi repetate oriunde pe recipientul de vin, indiferent dacă apar în același câmp vizual cu indicația geografică enumerată în anexa II.

(4) Comunitatea este de acord ca un vin originar din Australia să fie desemnat sau prezentat în Comunitate cu indicația numărului de băuturi standard conținute în cantitatea de vin, cu condiția ca utilizarea indicațiilor să fie conformă cu regulile aplicabile producătorilor din Australia, și în special cu Legea privind Australian Wine and Brandy Corporation din 1980, cu Legea privind practicile comerciale din 1974 și cu codul standardelor în alimentație în Australia și Noua Zeelandă.

Articolul 22

Soiuri de viță-de-vie

(1) Fiecare parte contractantă este de acord să permită celeilalte părți contractante să folosească pe teritoriul său denumirea unuia sau a mai multor soiuri de viță-de-vie sau, acolo unde este cazul, a sinonimelor acestora, pentru a desemna și a prezenta un vin, atâta timp cât sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

soiurile de viță-de-vie sau sinonimele acestora apar în clasificarea soiurilor întocmită de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), de Uniunea pentru Protecția Varietăților de Plante (UPVP) sau de Consiliul Internațional pentru Resurse Fitogenetice (CIRFG);

(b)

în cazul în care vinul nu este compus în întregime din soiul (soiurile) de viță-de-vie denumit(e), sau din sinonimele acestora, cel puțin 85 % din vin trebuie să fie obținut din soiul (soiurile) denumit(e) după deducerea cantității produselor utilizate pentru eventuala îndulcire și cultivare de microorganisme (a căror cantitate nu trebuie să depășească 5 % din vin);

(c)

fiecare soi(uri) de viță-de-vie etichetat(e) sau sinonimele acestora trebuie să fie în proporție mai mare în compoziția vinului decât orice soi(uri) neetichetat(e);

(d)

în cazul în care sunt denumite două sau mai multe soiuri de viță-de-vie sau sinonimele acestora, acestea sunt indicate în ordinea descrescătoare a procentului folosit în compoziția vinului și cu caractere de orice mărime;

(e)

soiul(urile) de viță-de-vie sau sinonimele acestora trebuie incluse fie în cadrul aceluiași câmp vizual sau în exteriorul acestuia, în funcție de legislația internă a țării exportatoare;

(f)

denumirea soiului (soiurilor) sau sinonimele acestora nu trebuie utilizate într-o manieră care să inducă în eroare consumatorii în privința originii vinului. În acest scop, părțile contractante pot stabili condițiile practice în care se poate folosi o denumire.

(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1) și articolului 12 alineatul (1) litera (a) punctul I și ale articolului 12 alineatul (1) litera (b) punctul I, părțile contractante convin că:

(a)

dacă un soi de viță-de-vie sau sinonimul acestuia conține sau este format dintr-o indicație geografică enumerată în anexa II partea A pentru Comunitate, Australia poate folosi soiul de viță-de-vie sau sinonimul acestuia pentru denumirea sau prezentarea unui vin originar din teritoriul Australiei, dacă soiul viței-de-vie sau sinonimul acestuia este enumerat în anexa VII; și

(b)

dacă un soi de viță-de-vie sau sinonimul acestuia conține sau este format dintr-o indicație geografică enumerată în anexa II partea B pentru Australia, Comunitatea poate folosi soiul de viță-de-vie sau sinonimul acestuia pentru denumirea sau prezentarea unui vin originar din teritoriul Comunității, dacă soiul de viță-de-vie sau sinonimul acestuia a fost folosit cu bună credință înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord.

(3) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 12 și ale prezentului articol, părțile contractante convin ca, pe perioada de tranziție care se încheie după 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord, denumirea „Hermitage” să poată fi folosită pentru vinurile originare din Australia ca sinonim pentru soiul de viță-de-vie „Shiraz” pentru comercializarea în țările din afara Comunității, atâta timp cât actele legislative și actele administrative din Australia și din alte țări permit acest lucru, cu condiția ca această denumire să nu fie utilizată de o manieră care să inducă în eroare consumatorii.

(4) Fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului articol, părțile contractante convin ca, pe perioada de tranziție de 12 luni după intrarea în vigoare a prezentului acord, denumirea soiului de viță-de-vie „Lambrusco” să poată fi utilizată pentru vinurile originare din Australia ca denumire pentru un stil de vin produs în mod tradițional și comercializat sub această denumire pentru vânzarea în țări din afara Comunității, atâta timp cât actele legislative și actele administrative din Australia și din alte țări permit acest lucru, cu condiția ca această denumire să nu fie utilizată de o manieră care să inducă în eroare consumatorii.

Articolul 23

Denumirile categoriei de calitate pentru vin

Australia poate utiliza termenii enumerați în anexa V pentru a desemna și a prezenta un vin originar din Australia, în conformitate cu condițiile de utilizare stabilite în respectiva anexă și în conformitate cu articolul 20.

Articolul 24

Vinurile originare din Australia cu indicație geografică

Fără a aduce atingere legislației australiene mai restrictive, părțile contractante convin că Australia poate folosi o indicație geografică enumerată în anexa II partea B pentru a desemna și a prezenta un vin originar din Australia, în următoarele condiții:

(a)

în cazul în care se folosește o singură indicație geografică, cel puțin 85 % din vin se obține din strugurii recoltați în cadrul respectivei unități geografice;

(b)

în cazul în care se folosesc până la trei indicații geografice pentru același vin:

cel puțin 95 % din vin se obține din strugurii recoltați în respectivele unități geografice, cu condiția să existe un procent de cel puțin 5 % din vin care să provină din oricare dintre indicațiile geografice menționate; și

II.

indicațiile geografice sunt menționate pe etichetă în ordinea descrescătoare a proporției.

Articolul 25

Executarea cerințelor de etichetare

(1) În cazul în care desemnarea sau prezentarea unui vin, în special pe etichetă, în documentele oficiale sau comerciale, sau în cadrul publicității, constituie încălcare a prezentului acord, părțile contractante aplică măsurile administrative sau procedurile judiciare corespunzătoare, în conformitate cu actele legislative și actele lor administrative.

(2) Măsurile și procedurile stabilite la alineatul (1) se adoptă în special în următoarele cazuri:

(a)

în cazul în care traducerea denumirilor prevăzute de legislația comunitară sau australiană în limba sau în limbile celeilalte părți contractante conduce la apariția unui cuvânt care induce în eroare în privința originii, naturii sau calității vinului astfel desemnat sau prezentat;

(b)

în cazul în care desemnările, mărcile comerciale, denumirile, inscripțiile sau ilustrațiile furnizează, direct sau indirect, informații false sau care induc în eroare în privința provenienței, originii, naturii, soiului de viță-de-vie sau calităților materiale ale vinului și apar pe recipiente, ambalaje, în publicitate sau în documente oficiale sau comerciale referitoare la vinurile ale căror denumiri sunt protejate prin prezentul acord;

(c)

în cazul în care ambalajul este folosit astfel încât să inducă în eroare în privința originii vinului.

Articolul 26

Status quo

Părțile contractante nu impun, conform legislației interne, condiții mai puțin favorabile decât cele prevăzute de prezentul acord sau de legislația lor internă în vigoare începând cu data intrării în vigoare a prezentului acord, în special legislația menționată în anexa IX cu privire la desemnarea, prezentarea, ambalarea sau compoziția vinurilor provenite din cealaltă parte contractantă.

TITLUL IV

CERINŢE DE CERTIFICARE

Articolul 27

Certificarea

(1) Comunitatea autorizează, fără nici o limită de timp, importul de vin originar din Australia, în conformitate cu prevederile simplificate de certificare stabilite la articolul 24 alineatul (2) al doilea paragraf și la articolul 26 din Regulamentul (CE) nr. 883/2001 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului privind comerțul cu produse vitivinicole cu țările terțe. În acest scop, și în conformitate cu dispozițiile menționate, Australia:

(a)

furnizează documentele de certificare și raportul de analiză prin organismul competent; sau

(b)

în cazul în care organismul competent prevăzut la litera (a) consideră că producătorii individuali sunt competenți să îndeplinească aceste obligații:

recunoaște în mod individual producătorii autorizați să întocmească documentele de certificare și rapoartele de analiză;

II.

supraveghează și inspectează producătorii autorizați;

III.

înaintează Comisiei de două ori pe an, în lunile ianuarie și iulie, numele și adresele producătorilor autorizați, împreună cu numerele lor oficiale de înregistrare;

IV.

informează fără întârziere Comisia de orice modificare a numelor și adreselor producătorilor autorizați; și

informează fără întârziere Comisia asupra retragerii autorizației unui producător.

(2) Fără a aduce atingere articolului 26 din Regulamentul (CE) nr. 883/2001 al Comisiei care se referă la formularul simplificat V I 1, se solicită numai informațiile următoare:

(a)

în caseta 2 din documentul de certificare, numele și adresa importatorului sau a beneficiarului;

(b)

în caseta 6 din documentul de certificare, „desemnarea produsului”, conținând: volumul nominal (de exemplu 750 ml), denumirea comercială (de exemplu „vin de Australia”), indicația geografică protejată (a se vedea anexa II partea B), termenii privind calitatea vinului (a se vedea anexa V), denumirea soiului (soiurilor) și anul recoltei, dacă acestea apar pe etichetă;

(c)

în caseta 11 din documentul de certificare, numărul unic de analiză furnizat de către organismul competent din Australia.

(3) În sensul acestui articol, organismul competent în cazul Australiei este Australian Wine and Brandy Corporation sau un alt organism similar care poate fi desemnat de către Australia în calitate de organism competent.

(4) Sub rezerva articolului 28, Comunitatea nu supune importul vinului originar din Australia unui sistem mai restrictiv sau mai cuprinzător de certificare decât cel aplicat acestor importuri în Comunitate la 1 martie 1994, și decât cel care poate fi aplicat vinurilor importate din alte țări care aplică măsuri echivalente de monitorizare și control.

(5) Sub rezerva articolului 28, Australia nu supune importul vinului originar din Comunitate unui sistem mai restrictiv sau mai cuprinzător de certificare decât cel care se aplica acestor importuri în Australia la 1 ianuarie 1992 și decât cel care poate fi aplicat vinurilor importate din alte țări care aplică măsuri echivalente de monitorizare și control.

Articolul 28

Certificarea temporară

(1) Părțile contractante își rezervă dreptul de a introduce cerințe temporare suplimentare de certificare ca răspuns la preocupări legitime de interes public, cum ar fi sănătatea sau protecția consumatorului sau cu scopul de a lupta împotriva fraudei. În acest caz, celeilalte părți contractante i se furnizează în timp util informațiile corespunzătoare pentru a-i permite îndeplinirea acestor cerințe suplimentare.

(2) Părțile contractante convin ca aceste cerințe suplimentare să nu fie extinse peste perioada de timp necesară pentru a rezolva problema specifică de interes public din cauza căreia au fost introduse.

TITLUL V

GESTIONAREA ACORDULUI

Articolul 29

Cooperarea între părțile contractante

(1) Părțile contractante mențin legătura cu privire la toate aspectele din prezentul acord, direct prin organismele lor reprezentative și prin Comitetul mixt instituit în temeiul articolului 30. În special, părțile contractante vor căuta să rezolve, în primă instanță, prin organismele lor reprezentative sau prin Comitetul mixt, orice problemă ivită între ele legată de aplicarea prezentului acord.

(2) Australia desemnează Departamentul pentru Agricultură, Pescuit și Păduri (sau orice altă agenție succesoare în guvernului australian care asumă competențele acestui departament) în calitate de organism reprezentativ. Comunitatea desemnează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene în calitate de organism reprezentativ. Fiecare parte contractantă notifica celeilalte părți contractante schimbarea organismului reprezentativ.

(3) Australia, reprezentată prin Departamentul pentru Agricultură, Pescuit și Păduri, și Comunitatea:

(a)

pot conveni asupra modificării anexelor sau a protocolului la prezentul acord. Anexele sau protocolul se consideră în curs de modificare începând de la data convenită de părțile contractante;

(b)

pot conveni asupra condițiilor practice prevăzute la articolele 13 alineatul (6) și 22 alineatul (1) litera (f);

(c)

își comunică reciproc în scris intenția de a adopta noi reglementări sau de a modifica reglementările de interes public existente, în domenii cum sunt sănătatea sau protecția consumatorului, cu implicații pentru sectorul vitivinicol;

(d)

își comunică reciproc în scris orice măsuri legislative sau administrative și decizii judiciare referitoare la aplicarea prezentului acord și se informează reciproc cu privire la măsurile adoptate pe baza unor asemenea decizii; și

(e)

pot conveni că trimiterea la act legislativ sau un act administrativ cuprinsă într-o prevedere din prezentul acord se interpretează ca o trimitere la respectivul act legislativ sau ct administrativ, cu modificările și completările la acesta în vigoare la o anumită dată, ulterioară semnării prezentului acord.

Articolul 30

Comitetul mixt

(1) Se instituie un Comitet mixt format din reprezentanți ai Comunității și ai Australiei.

(2) Comitetul mixt poate formula recomandări și adopta decizii prin consens. Comisia își stabilește propriul regulament de procedură. Comitetul mixt se întrunește la cererea oricăreia dintre părțile contractante, alternativ în Comunitate și în Australia, la o dată, într-o locație și într-un mod (care poate include videoconferința) stabilite de părțile contractante de comun acord, în cel mult 90 de zile de la formularea cererii.

(3) Comitetul mixt poate decide:

(a)

să modifice anexele sau protocolul la prezentul acord. Anexele sau protocolul sunt considerate modificate începând de la data convenită de părțile contractante;

(b)

cu privire șa condițiiler practice, menționate la articolul 13 alineatul (6) și la articolul 22 alineatul (1) litera (f); și

(c)

că trimiterea la un act legislativ sau un act administrativ cuprinsă într-o prevedere din prezentul acord se interpretează ca o trimitere la respectivul act legislativ sau act administrativ, cu modificările și completările la acesta în vigoare la o anumită dată, ulterioară semnării prezentului acord.

(4) Comitetul mixt urmărește, de asemenea, funcționarea adecvată a prezentului acord și poate lua în considerare orice aspect legat de executarea și funcționarea acestuia. În special, răspunde de:

(a)

schimbul de informații între părțile contractante în vederea optimizării funcționării acordului;

(b)

formularea de recomandări în probleme de interes comun părților contractante în domeniul vitivinicol sau al băuturilor spirtoase;

(c)

stabilirea baremului de taxe și onorarii menționat la articolele 10 alineatul (9) și 38 alineatul (7).

(5) Comitetul mixt poate lua în discuție orice problemă de interes comun în domeniul vinului.

(6) Comitetul mixt poate facilita contactele între producătorii de vin și reprezentanții industriei din părțile contractante.

Articolul 31

Aplicarea și funcționarea acordului

Părțile contractante desemnează punctele de contact stabilite în anexa X, care sunt responsabile de aplicarea și funcționarea prezentului acord.

Articolul 32

Asistența reciprocă între părțile contractante

(1) În cazul în care o parte contractantă are motive să suspecteze că:

(a)

un vin sau un lot de vinuri, definite la articolul 2, care sunt sau au fost comercializate între Australia și Comunitate, nu respectă actele legislative comunitare sau australiene privind sectorul vitivinicol sau prevederile prezentului acord; și

(b)

nerespectarea respectivelor prevederi prezintă un interes special pentru cealaltă parte contractantă și poate antrena luarea de măsuri administrative sau instituirea unor proceduri judiciare,

partea contractantă respectivă informează imediat, prin punctul său de contact desemnat, punctul de contact sau alte organisme competente ale celeilalte părți contractante.

(2) Informațiile furnizate în conformitate cu alineatul (1) sunt însoțite de documentele oficiale, comerciale sau alte documente pertinente. De asemenea se indică măsurile administrative sau procedurile judiciare care pot fi luate, după caz. Informațiile includ, în special, următoarele detalii referitoare la vinul în cauză:

(a)

producătorul și persoana care dispune de vin;

(b)

compoziția și caracteristicile organoleptice ale vinului;

(c)

descrierea și prezentarea vinului;

(d)

detaliile privind neîndeplinirea dispozițiilor referitoare la producție și comercializare.

TITLUL VI

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 33

Vinurile în tranzit

Titlurile I, II, III și IV nu se aplică vinurilor care:

(a)

sunt în tranzit pe teritoriul unei părți contractante; sau

(b)

provin de pe teritoriul uneia dintre părțile contractante și sunt expediate în cantități mici între părțile contractante în condițiile și în conformitate cu procedurile prevăzute la punctul II din protocol.

Articolul 34

Acordul OMC

Prezentul acord se aplică fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților contractante în temeiul acordului OMC.

Articolul 35

Măsurile sanitare și fitosanitare

(1) Dispozițiile prezentului acord nu aduc atingere dreptului părților contractante de a lua măsurile sanitare și fitosanitare necesare pentru protecția vieții sau sănătății umane, animale sau a plantelor, cu condiția ca asemenea măsuri să nu contravină prevederilor acordului referitoare la aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare inclus în anexa 1A la acordul OMC.

(2) Fiecare parte depune eforturile de a informa cealaltă parte, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 29, într-un termen rezonabil, cu privire la evoluțiile care ar putea conduce, în legătură cu comercializarea vinului pe teritoriul său, la adoptarea de măsuri impuse de necesitatea protecției vieții sau sănătății umane, animale sau a plantelor, în special a unor măsuri privind stabilirea unor limite specifice pentru nivelurile substanțelor contaminante și ale reziduurilor.

(3) Fără a aduce atingere alineatului (2), în cazul în care o parte contractantă ia sau propune să ia măsuri sanitare sau fitosanitare urgente pe motiv că o practică oenologică autorizată, un tratament sau o cerință privind compoziția pune în pericol sănătatea umană, partea contractantă respectivă comunică cu cealaltă parte contractantă, fie prin organismele reprezentative respective, fie prin comitetul mixt, în termen de 30 de zile de la propunerea sau introducerea respectivei măsuri urgente, după caz, în vederea ajungerii la o abordare comună în materie.

Articolul 36

Domeniul teritorial de aplicare

Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene în condițiile prevăzute de acesta și, pe de altă parte, teritoriului Australiei.

Articolul 37

Consultări

(1) În cazul în care o parte contractantă consideră că cealaltă parte contractantă nu a îndeplinit o obligație care îi revine în conformitate cu prezentul acord și nu a fost posibil să rezolve acest aspect în temeiul articolului 29 alineatul (1), aceasta poate solicita, în scris, consultări cu cealaltă parte contractantă. În termen de 30 de zile de la primirea cererii, părțile contractante se consultă în vederea rezolvării acestui aspect.

(2) Partea contractantă care solicită consultările furnizează celeilalte părți contractante toate informațiile necesare pentru examinarea detaliată a aspectului respectiv.

(3) În cazurile în care orice întârziere poate pune în pericol sănătatea umană sau poate afecta eficiența măsurilor de control a fraudei, pot fi luate măsuri provizorii de protecție de către cealaltă parte, cu condiția ca respectivele consultări să se desfășoare imediat după luarea acestor măsuri.

(4) Dacă respectivul aspect nu a fost rezolvat în termen de 60 de zile de la primirea cererii privind consultările, părțile contractante pot, de comun acord:

(a)

să extindă perioada de consultare; sau

(b)

să prezinte chestiunea spre soluționare unui organism competent.

Articolul 38

Arbitrajul

(1) În cazul în care o chestiune nu poate fi soluționată în conformitate cu articolul 37, (alta decât prezentarea unei opoziții, în conformitate cu articoluli 9, părțile contractante pot, de comun acord, să supună chestiunea unei proceduri de arbitraj, caz în care se vor informa reciproc cu privire la desemnarea unui arbitru în termen de 60 de zile, aplicând criteriile stabilite la alineatul (4).

(2) În termen de 30 de zile de la data desemnării celui de-al doilea arbitru, cei doi arbitri desemnați conform alineatului (1) desemnează de comun acord un al treilea arbitru. Dacă primii doi arbitri nu se pot decide de comun acord asupra celui de-al treilea arbitru, părțile contractante decid de comun acord desemnarea celui de-al treilea arbitru în termen de 30 de zile.

(3) Dacă părțile contractante nu pot desemna împreună cel de-al treilea arbitru în termenul de 30 de zile menționat la alineatul (2), desemnarea respectivă se face, într-un termen suplimentar de 60 de zile, la cererea oricăreia dintre părțile contractante, de către președintele sau un membru al Curții Internaționale de Justiție (luați în considerare în ordinea vechimii în funcție), aplicând criteriile de la alineatul (4) din prezentul articol, în conformitate cu practica Curții.

(4) Cel de-al treilea arbitru numit prezidează procedura de arbitraj și are pregătire juridică. Arbitrii (alții decât membrul care prezidează) au calificare corespunzătoare domeniului pentru care s-a constituit completul de arbitraj.

(5) În termen de 30 de zile de la alegerea celui de-al treilea arbitru, cei trei arbitri determină împreună regulile de procedură pe care le vor aplica în cursul procedurii de arbitraj, luând în considerare Regulile opționale ale Curții Permanente de Arbitraj pentru arbitrarea disputelor între două state, cu mențiunea că părțile contractante pot elimina sau modifica oricând, de comun acord, normele de procedură.

(6) Cei trei arbitri ajung la o concluzie în legătură cu chestiunea supusă arbitrajului în termen de maximum 90 de zile de la desemnarea celui de-al treilea arbitru. Decizia se ia cu majoritate.

(7) Costurile arbitrajului, inclusiv costurile legate de remunerarea arbitrilor, se suportă în mod egal de către părțile contractante. Taxele și onorariile plătite arbitrilor se încadrează în baremul stabilit de Comisia mixtă.

(8) Decizia arbitrilor este definitivă și obligatorie.

(9) Părțile contractante pot supune arbitrajului, de comun acord, în temeiul acestui articol, orice altă chestiune legată de comerțul bilateral cu vin.

Articolul 39

Cooperarea în domeniul vitivinicol

(1) Părțile contractante pot modifica, de comun acord, prezentul acord, în scopul de a consolida nivelul cooperării în domeniul vitivinicol. Părțile pot conveni să inițieze consultări în vederea armonizării regulilor de etichetare a vinului.

(2) În cadrul prezentului acord, oricare din părțile contractante poate înainta sugestii pentru extinderea domeniului de cooperare, luând în considerare experiența acumulată în aplicarea acordului.

Articolul 40

Stocurile existente

Vinurile care, la intrarea în vigoare a prezentului acord sau la încetarea perioadelor de tranziție prevăzute la articolele 15, 17 sau la articolul 22 alineatele (3) și (4), au fost produse, desemnate și prezentate în mod legal, dar într-o manieră interzisă de către prezentul acord, pot fi comercializate în următoarele condiții:

(a)

în cazul în care vinul a fost produs prin utilizarea uneia sau mai multor practici sau tratamente oenologice care nu sunt prevăzute în anexa 1, vinurile pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor;

(b)

în cazul în care vinurile sunt desemnate și prezentate utilizând termeni interziși de acord, vinurile pot fi comercializate:

de către comercianții cu ridicata:

pentru vinurile licoroase, pe o perioadă de cinci ani;

pentru alte vinuri, pe o perioadă de trei ani;

II.

de către comercianții cu amănuntul până la epuizarea stocurilor.

Articolul 41

Acordul

Textul protocolului și al anexelor la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Articolul 42

Limbile oficiale

Prezentul acord se încheie în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, malteză, italiană, letonă, lituaniană, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, fiecare dintre aceste texte fiind în mod egal autentic.

Articolul 43

Încetarea acordului din 1994

Părțile contractante convin cu privire la abrogarea, de la data intrării în vigoare a prezentului acord, a următoarelor acte:

(a)

Acordul între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin, încheiat la Bruxelles și Canberra (26-31 ianuarie 1994), precum și protocolul la acesta;

(b)

schimburile de scrisori realizate la Bruxelles și Canberra (26-31 ianuarie 1994) intitulate după cum urmează:

privind condițiile de producere și de etichetare a vinurilor spumante „bottle fermented” (fermentate în sticlă) originare din Australia;

II.

privind condițiile de producere și de etichetare a vinurilor australiene desemnate și prezentate prin termenul „botrytis” sau prin alți termeni echivalenți, prin expresia „noble late harvested” (nobil cules târziu) sau „special late harvested” (special cules târziu);

III.

privind articolele 8 și 14 din Acordul între Comunitatea Europeană și Australia [Australia și Comunitatea Europeană] privind comerțul cu vin;

IV.

privind raportul dintre Acordul între Comunitatea Europeană și Australia [Australia și Comunitatea Europeană] privind comerțul cu vin și articolul 24 alineatul (1) din Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS);

privind Acordul între Comunitatea Europeană și Australia [Australia și Comunitatea Europeană] privind comerțul cu vin;

VI.

privind utilizarea în Australia a termenului „Frontignac”.

Articolul 44

Intrarea în vigoare

(1) Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni care urmează datei la care părțile contractante și-au notificat reciproc în scris îndeplinirea procedurilor necesare în acest sens.

(2) Fiecare dintre părțile contractante poate rezilia prezentul acord prin notificarea celeilalte părți în scris, cu un preaviz de un an.

Съставено в Брюксел на първи декември две хиляди и осма година.

Hecho en Bruselas el uno de diciembre de dosmil ocho.

V Bruselu dne prvního prosince dva tisíce osm.

Udfærdiget i Bruxelles den første december to tusind og otte.

Geschehen zu Brüssel am ersten Dezember zweitausendacht.

Kahe tuhande kaheksanda aasta detsembrikuu esimesel päeval Brüsselis.

Έγινε στις Βρυξέλλες, την πρώτη Δεκεμβρίου δύο χιλιάδες οκτώ.

Done at Brussels on the first day of December in the year two thousand and eight.

Fait à Bruxelles, le premier décembre deux mille huit.

Fatto a Bruxelles, addì primo dicembre duemilaotto.

Briselē, divtūkstoš astotā gada pirmajā decembrī.

Priimta du tūkstančiai aštuntų metų gruodžio pirmą dieną Briuselyje.

Kelt Brüsszelben, a kétezer-nyolcadik év december első napján.

Magħmul fi Brussell, fl-ewwel jum ta' Diċembru tas-sena elfejn u tmienja.

Gedaan te Brussel, de eerste december tweeduizend acht.

Sporządzono w Brukseli dnia pierwszego grudnia roku dwa tysiące ósmego.

Feito em Bruxelas, em um de Dezembro de dois mil e oito.

Întocmit la Bruxelles, la întâi decembrie două mii opt.

V Bruseli dňa prvého decembra dvetisícosem.

V Bruslju, dne prvega decembra leta dva tisoč osem.

Tehty Brysselissä ensimmäisenä päivänä joulukuuta vuonna kaksituhattakahdeksan.

Som skedde i Bryssel den första december tjugohundraåtta.

За Европейската общност

Por la Comunidad Europea

Za Evropské společenství

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Euroopa Ühenduse nimel

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Eiropas Kopienas vārdā

Europos bendrijos vardu

Az Európai Közösség részéről

Għall-Komunità Ewropea

Voor de Europese Gemeenschap

W imieniu Wspólnoty Europejskiej

Pela Comunidade Europeia

Pentru Comunitatea Europeană

Za Európske spoločenstvo

Za Evropsko skupnost

Euroopan yhteisön puolesta

För Europeiska gemenskapen

За Австралия

Por Australia

Za Austrálii

For Australien

Für Australien

Austraalia nimel

Για τηυ Αυστραλία

For Australia

Pour l'Australie

Per l'Australia

Austrālijas vārdā

Australijos vardu

Ausztrália részéről

Għall-Awstralja

Voor Australië

W imieniu Australii

Pela Austrália

Pentru Australia

Za Austráliu

Za Avstralijo

Australian puolesta

För Australien

(1) ATS 1988 nr. 30 (fără anexă); UNTS 1503 p. 168 (cu anexă).

ANEXA I

Practicile oenologice prevăzute la articolul 5

PARTEA A

Vinuri originare din Australia

aerarea sau barbotarea cu argon, azot sau oxigen;

tratamentele termice;

utilizarea în vinurile seci, și în cantități care nu depășesc 5 %, de drojdii de vin proaspete, în stare bună și nediluate care conțin levuri provenind din vinificarea recentă a vinurilor seci;

centrifugarea și filtrarea, cu sau fără agent inert de filtrare, cu condiția ca folosirea sa să nu lase reziduuri nedorite în produsul astfel tratat;

utilizarea levurilor de vinificare;

utilizarea dioxidului de carbon, a argonului sau a azotului, individual sau în amestec, cu singurul scop de a crea o atmosferă inertă care să permită manipularea produsului fără a intra în contact cu aerul;

adaosul de culturi microbiene, inclusiv de levuri libere, pure sau în combinație cu una sau mai multe dintre substanțele următoare, pentru a favoriza dezvoltarea levurilor:

fosfat diamonic sau sulfat de amoniu;

sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu;

clorhidrat de tiamină;

utilizarea bacteriilor lactice în suspensie de vin;

adaosul de dioxid de carbon, cu condiția ca respectivul conținut de dioxid de carbon al vinului astfel tratat să nu fie depășească 2 grame pe litru;

10.

utilizarea, în condițiile stabilite de normele comunitare, a anhidridei sulfuroase, a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit, de asemenea, disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;

11.

adaosul de acid sorbic sau de sorbat de potasiu, cu condiția ca respectivul conținut final de acid sorbic al produsului tratat să nu fie mai mare de 200 de miligrame pe litru în momentul introducerii sale pe piață în vederea consumului uman direct;

12.

adaosul de acid L-ascorbic sau acid eritorbic (acid izoascorbic) în limita a 300 de miligrame pe litru;

13.

adaosul de acid citric în vederea stabilizării vinului, cu condiția ca respectivul conținut final al vinului tratat să nu depășească de 1 gram pe litru;

14.

utilizarea acidului tartric, a acidului lactic sau a acidului malic în scopul acidificării, cu condiția ca aciditatea inițială să nu fie mărită cu mai mult de 4,0 grame pe litru exprimată în acid tartric;

15.

limpezirea prin intermediul uneia sau al mai multora dintre substanțele următoare pentru uz oenologic:

gelatină alimentară;

clei de pește;

cazeină și cazeinat de potasiu;

lapte sau lapte evaporat;

albumină animală;

bentonită;

dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluție coloidală;

caolin;

tanin;

enzime pectolitice;

enzime aprobate pentru uz alimentar;

16.

adaosul de tanin;

17.

tratarea vinurilor cu cărbuni de uz oenologic (cărbuni activați);

18.

tratare:

a vinurilor albe și a vinurilor rosé cu ferocianură de potasiu;

a vinurilor roșii cu ferocianură de potasiu sau cu fitat de calciu, cu condiția ca vinurile astfel tratate să conțină fier rezidual;

19.

adaosul de acid metatartric în limita a 100 de miligrame pe litru;

20.

utilizarea, pentru fabricarea vinurilor spumante obținute prin fermentare în sticlă și pentru care drojdiile s-au separat prin evacuare:

de alginat de calciu sau

de alginat de potasiu;

21.

adaosul de bitartrat de potasiu pentru a favoriza precipitarea tartrului;

22.

utilizarea de preparate din membrane celulare de levuri, în limita a 40 grame pe hectolitru;

23.

utilizarea polivinilpolipirolidonei, cu condiția ca vinul astfel tratat să nu conțină mai mult de 100 miligrame pe litru de polivinilpolipirolidonă;

24.

utilizarea de sulfat de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau de miros ale vinului, în limita a 1 gram pe hectolitru, cu condiția ca vinul astfel tratat să nu aibă un conținut de cupru mai mare de 1 miligram pe litru;

25.

adaosul de caramel pentru a intensifica culoarea vinurilor licoroase;

26.

adaosul de distilat de vin sau de stafide sau al unui alcool neutru de origine vinicolă pentru fabricarea vinurilor licoroase;

27.

adaosul de must de struguri și de must de struguri concentrat pentru a îndulci vinul;

28.

utilizarea de carbonat de calciu în scopul dezacidificării;

29.

utilizarea rășinilor schimbătoare de cationi pentru stabilizarea vinului, cu condiția ca rășinile să aibă o stabilitate suficientă pentru a evita orice transfer de substanțe vinului în cantități susceptibile să dăuneze sănătății oamenilor (1);

30.

utilizarea de bucăți de stejar;

31.

utilizarea tehnologiei conului rotativ;

32.

utilizarea gumei arabice/de acacia;

33.

utilizarea tartratului de calciu în scopul dezacidificării;

34.

utilizarea electrodializei;

35.

utilizarea ureazei pentru a se reduce conținutul de uree din vin;

36.

utilizarea lizozimei;

37.

utilizarea procesului de osmoză inversă;

38.

utilizarea dicarbonatului de dimetil;

39.

utilizarea apei oxigenate în sucul de struguri, concentratul de struguri sau în must;

40.

utilizarea extracției în curent invers;

41.

utilizarea proteinelor din plante;

42.

utilizarea citratului de cupru;

43.

adaosul de alcool din struguri, brandy și zaharuri în vinurile spumante;

44.

adaosul de mistelă.

PARTEA B

Pentru vinuri originare din Comunitate

aerarea sau barbotarea cu argon, azot sau oxigen;

tratamentele termice;

utilizarea în vinurile seci, și în cantități care nu depășesc 5 %, de drojdii de vin proaspete, în stare bună și nediluate care conțin levuri provenind din vinificarea recentă a vinurilor seci;

centrifugarea și filtrarea, cu sau fără agent inert de filtrare, cu condiția ca folosirea sa să nu lase reziduuri nedorite în produsul astfel tratat;

utilizarea levurilor de vinificare;

utilizarea de preparate din membrane celulare de levuri, în limita a 40 grame pe hectolitru;

utilizarea de polivinilpolipirolidonă, în limita a 80 grame pe hectolitru;

utilizarea bacteriilor lactice în suspensie de vin;

adaosul uneia sau a mai multora dintre substanțele următoare, pentru a favoriza dezvoltarea levurilor:

adaosul de:

(i)

fosfat diamonic sau de sulfat de amoniu, în limita a 0,3 grame pe litru;

(ii)

sulfit de amoniu sau de bisulfit de amoniu, în limita a 0,2 grame pe litru.

Aceste produse pot fi de asemenea utilizate împreună în limita globală de 0,3 grame pe litru, fără a afecta limita de 0,2 grame pe litru menționată anterior;

adaosul de clorhidrat de tiamină, în limita a 0,6 miligrame pe litru, exprimată în tiamină;

10.

utilizarea dioxidului de carbon, a argonului sau a azotului, individual sau în amestec, cu singurul scop de a crea o atmosferă inertă care să permită manipularea produsului fără a intra în contact cu aerul;

11.

adaosul de dioxid de carbon, cu condiția ca respectivul conținut de dioxid de carbon al vinului astfel tratat să nu depășească 2 grame pe litru;

12.

utilizarea, în condițiile stabilite de normele australiene, a anhidridei sulfuroase, a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit, de asemenea, disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;

13.

adaosul de acid sorbic sau de sorbat de potasiu, cu condiția ca respectivul conținut final de acid sorbic al produsului tratat să nu fie mai mare de 200 de miligrame pe litru în momentul introducerii sale pe piață în vederea consumului uman direct;

14.

adaosul de acid L-ascorbic în limita a 250 miligrame pe litru;

15.

adaosul de acid citric în vederea stabilizării vinului, cu condiția ca respectivul conținut final al vinului tratat să nu depășească de 1 gram pe litru;

16.

utilizarea acidului tartric în scopul acidificării, cu condiția ca aciditatea inițială să nu fie mărită cu mai mult de 2,5 grame pe litru, exprimată în acid tartric;

17.

utilizarea, pentru dezacidificare, a uneia sau a mai multora dintre următoarele substanțe:

tartrat neutru de potasiu;

bicarbonat de potasiu;

carbonat de calciu, conținând, eventual, mici cantități de sare dublă de calciu a acizilor L(+) tartric și L(–) malic;

tartrat de calciu sau acid tartric;

preparat omogen de acid tartric și de carbonat de calciu, în proporții echivalente și pulverizate fin;

18.

limpezirea prin intermediul uneia sau al mai multora dintre substanțele următoare pentru uz oenologic:

gelatină alimentară;

proteine din plante;

clei de pește;

cazeină și cazeinat de potasiu;

ovalbumină, lactalbumină;

bentonită;

dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluție coloidală;

caolin;

tanin;

enzime pectolitice;

preparate enzimatice de betaglucoză;

19.

adaosul de tanin;

20.

tratarea vinurilor cu cărbuni de uz oenologic (cărbuni activați), în limita a 100 grame de produs sec pe hectolitru;

21.

tratare:

a vinurilor albe și a vinurilor rosé cu ferocianură de potasiu;

a vinurilor roșii cu ferocianură de potasiu sau cu fitat de calciu, cu condiția ca vinurile astfel tratate să conțină fier rezidual;

22.

adaosul de acid metatartric în limita a 100 de miligrame pe litru;

23.

utilizarea de acid de gumă arabică după terminarea procesului de fermentare;

24.

utilizarea de acid DL tartric, numit de asemenea și acid racemic, sau a sării sale de potasiu neutre, pentru precipitarea calciului în exces;

25.

utilizarea, pentru fabricarea vinurilor spumante obținute prin fermentare în sticlă și pentru care drojdiile s-au separat prin evacuare:

de alginat de calciu sau

de alginat de potasiu;

26.

utilizarea de sulfat de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau de miros ale vinului, în limita a 1 gram pe hectolitru, cu condiția ca vinul astfel tratat să nu aibă un conținut de cupru mai mare de 1 miligram pe litru;

27.

adaosul de bitartrat de potasiu sau tartrat de calciu pentru a favoriza precipitarea tartrului;

28.

utilizarea rășinii de pin de Alep, cu scopul de a obține vin „retsina”, care poate fi produs numai în Grecia;

29.

adaosul de caramel pentru a intensifica culoarea vinurilor licoroase;

30.

utilizarea de sulfat de calciu pentru fabricarea anumitor v.l.c.p.r.d., cu condiția ca respectivul conținut de sulfat al vinului astfel tratat să nu depășească 2,5 grame pe litru, exprimat în sulfat de potasiu;

31.

adaosul de distilat de vin sau de stafide sau al unui alcool neutru de origine vinicolă pentru fabricarea vinurilor licoroase;

32.

adaosul de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat corectat pentru a mări tăria alcoolică naturală a strugurelui, a mustului sau a vinului;

33.

adaosul de must de struguri sau de must de struguri concentrat corectat pentru a îndulci vinul;

34.

electrodializa pentru a garanta stabilizarea tartrică a vinului;

35.

utilizarea ureazei pentru a se reduce conținutul de uree din vin;

36.

utilizarea lizozimei;

37.

concentrarea parțială prin procese fizice, cum ar fi osmoza inversă, pentru a crește tăria alcoolică a mustului de struguri sau a vinului;

38.

adăugarea de dicarbonat de dimetil (DMDC) în scopul stabilizării microbiologice;

39.

utilizarea de bucăți de stejar în procesul de producție a vinului.

PARTEA C

Adaptările tehnice ale practicilor și tratamentelor oenologice prevăzute la articolul 6 alineatul (7)

Pentru Comunitate, practicile și tratamentele oenologice stabilite în anexa I, partea B:

16.

utilizarea acidului tartric în scopul acidificării, cu condiția ca aciditatea inițială să nu fie mărită cu mai mult de 2,5 grame pe litru, exprimată în acid tartric;

32.

adaosul de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat corectat pentru a mări tăria alcoolică naturală a strugurelui, a mustului sau a vinului;

37.

concentrarea parțială prin procese fizice, cum ar fi osmoza inversă, pentru a crește tăria alcoolică a mustului de struguri sau a vinului;

Pentru Australia, practicile și tratamentele oenologice stabilite în anexa I partea A:

Nil

(1) Această practică oenologică a fost autorizată de la 1 martie 1994.

ANEXA II

Indicații geografice prevăzute la articolul 12

Indicaţiile geografice care fac obiectul prezentului acord sunt următoarele:

PARTEA A.

VINURI ORIGINARE DIN COMUNITATEA EUROPEANĂ

Austria

Regiuni determinate

Burgenland

Carnuntum

Donauland

Kamptal

Kärnten

Kremstal

Mittelburgenland

Neusiedlersee

Neusiedlersee-Hügelland

Niederösterreich

Oberösterreich

Salzburg

Steiermark

Südburgenland

Süd-Oststeiermark

Südsteiermark

Thermenregion

Tirol

Traisental

Vorarlberg

Wachau

Weinviertel

Weststeiermark

Wien

Bergland

Steirerland

Weinland

Wien

Belgia

Numele regiunilor determinate

Côtes de Sambre et Meuse

Hagelandse Wijn

Haspengouwse Wijn

Heuvellandse wijn

Vlaamse mousserende kwaliteitswijn

Vin de pays des jardins de Wallonie

Vlaamse landwijn

Bulgaria

Regiuni determinate

Асеновград (Asenovgrad)

Черноморски район (Regiunea Mării Negre)

Брестник (Brestnița)

Драгоево (Dragoevo)

Евксиноград (Evksinograd)

Хан Крум (Han Krum)

Хърсово (Harsovo)

Хасково (Haskovo)

Хисаря (Hisaria)

Ивайловград (Ivailovgrad)

Карлово (Karlovo)

Карнобат (Karnobat)

Ловеч (Loveci)

Лозица (Lozița)

Лом (Lom)

Любимец (Liubimeț)

Лясковец (Liaskoveț)

Мелник (Melnik)

Монтана (Montana)

Нова Загора (Nova Zagora)

Нови Пазар (Novi Pazar)

Ново село (Novo Selo)

Оряховица (Oriahovița)

Павликени (Pavlikeni)

Пазарджик (Pazardjik)

Перущица (Peruștița)

Плевен (Plevna)

Пловдив (Plovdiv)

Поморие (Pomorie)

Русе (Ruse)

Сакар (Sakar)

Сандански (Sandanski)

Септември (Septemvri)

Шивачево (Șivacevo)

Шумен (Șumen)

Славянци (Slavianți)

Сливен (Sliven)

Южно Черноморие (Litoralul de sud al Mării Negre)

Стамболово (Stambolovo)

Стара Загора (Stara Zagora)

Сухиндол (Suhindol)

Сунгурларе (Sungurlare)

Свищов (Sviștov)

Долината на Струма (Valea Strumei)

Търговище (Targoviște)

Върбица (Varbița)

Варна (Varna)

Велики Преслав (Veliki Preslav)

Видин (Vidin)

Враца (Vrața)

Ямбол (Iambol)

Дунавска равнина (Câmpia Dunării)

Тракийска низина (Câmpia Traciei)

Cipru

Denumirea în limba greacă

Transcrierea în limba engleză

Regiuni determinate

Subregiuni

(precedate sau nu de numele regiunii determinate)

Regiuni determinate

Subregiuni

(precedate sau nu de numele regiunii determinate)

Κουμανδαρία

Commandaria

Λαόνα Ακάμα

Laona Akama

Βουνί Παναγιάς –

Vouni Panayia –

Αμπελίτης

Ambelitis

Πιτσιλιά

Αφάμης sau

Pitsilia

Afames sau

Κρασοχώρια Λεμεσού

Λαόνα

Krasohoria Lemesou

Laona

Denumirea în limba greacă

Transcrierea în limba engleză

Λεμεσός

Lemesos

Πάφος

Pafos

Λευκωσία

Lefkosia

Λάρνακα

Larnaka

Republica Cehă

Regiuni determinate

(urmate sau nu de numele subregiunii)

Subregiuni

urmate sau nu de numele unei comune viticole și/sau de numele unei plantații viticole

Čechy

litoměřická

mělnická

Morava

mikulovská

slovácká

velkopavlovická

znojemská

české zemské víno

moravské zemské víno

Franţa

Alsace Grand Cru, urmat de numele unei unități geografice mai restrânse

Alsace, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Alsace sau Vin d'Alsace, urmat sau nu de „Edelzwicker” sau de numele unui soi de viță-de-vie sau de numele unei unități geografice mai restrânse

Ajaccio

Aloxe-Corton

Anjou, urmat sau nu de Val de Loire sau Coteaux de la Loire sau Villages Brissac

Anjou, urmat sau nu de „Gamay”, „Mousseux” sau „Villages”

Arbois

Arbois Pupillin

Auxey-Duresses sau Auxey-Duresses Côte de Beaune sau Auxey-Duresses Côte de Beaune-Villages

Bandol

Banyuls

Barsac

Bâtard-Montrachet

Béarn sau Béarn Bellocq

Beaujolais Supérieur

Beaujolais, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Beaujolais-Villages

Beaumes-de-Venise, precedat sau nu de „Muscat de”

Beaune

Bellet sau Vin de Bellet

Bergerac

Bienvenues Bâtard-Montrachet

Blagny

Blanc Fumé de Pouilly

Blanquette de Limoux

Blaye

Bonnes Mares

Bonnezeaux

Bordeaux Côtes de Francs

Bordeaux Haut-Benauge

Bordeaux, urmat sau nu de „Clairet” sau „Supérieur” sau „Rosé” sau „mousseux”

Bourg

Bourgeais

Burgogne, urmat sau nu de „Clairet” sau „Rosé” sau de numele unei unități geografice mai restrânse

Bourgogne Aligoté

Bourgueil

Bouzeron

Brouilly

Buzet

Cabardès

Cabernet d'Anjou

Cabernet de Saumur

Cadillac

Cahors

Canon-Fronsac

Cap Corse, precedat de „Muscat du”

Cassis

Cérons

Chablis Grand Cru, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Chablis, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Chambertin

Chambertin Clos de Bèze

Chambolle-Musigny

Champagne

Chapelle-Chambertin

Charlemagne

Charmes-Chambertin

Chassagne-Montrachet sau Chassagne-Montrachet Côte de Beaune sau Chassagne-Montrachet Côte de Beaune-Villages

Château Châlon

Château Grillet

Châteaumeillant

Châteauneuf-du-Pape

Châtillon-en-Diois

Chenas

Chevalier-Montrachet

Cheverny

Chinon

Chiroubles

Chorey-lés-Beaune sau Chorey-lès-Beaune Côte de Beaune sau Chorey-lès-Beaune Côte de Beaune-Villages

Clairette de Bellegarde

Clairette de Die

Clairette du Languedoc, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Clos de la Roche

Clos de Tart

Clos des Lambrays

Clos Saint-Denis

Clos Vougeot

Collioure

Condrieu

Corbières, urmat sau nu de Boutenac

Cornas

Corton

Corton-Charlemagne

Costières de Nîmes

Côte de Beaune, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Côte de Beaune-Villages

Côte de Brouilly

Côte de Nuits

Côte Roannaise

Côte Rôtie

Coteaux Champenois, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Coteaux d'Aix-en-Provence

Coteaux d'Ancenis, urmat sau nu de numele unui soi de viță-de-vie

Coteaux de Die

Coteaux de l'Aubance

Coteaux de Pierrevert

Coteaux de Saumur

Coteaux du Giennois

Coteaux du Languedoc Picpoul de Pinet

Coteaux du Languedoc, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Coteaux du Layon sau Coteaux du Layon Chaume

Coteaux du Layon, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Coteaux du Loir

Coteaux du Lyonnais

Coteaux du Quercy

Coteaux du Tricastin

Coteaux du Vendômois

Coteaux Varois

Côte-de-Nuits-Villages

Côtes Canon-Fronsac

Côtes d'Auvergne, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Côtes de Beaune, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Côtes de Bergerac

Côtes de Blaye

Côtes de Bordeaux Saint-Macaire

Côtes de Bourg

Côtes de Brulhois

Côtes de Castillon

Côtes de Duras

Côtes de la Malepère

Côtes de Millau

Côtes de Montravel

Côtes de Provence, urmat sau nu de Sainte Victoire

Côtes de Saint-Mont

Côtes de Toul

Côtes du Frontonnais, urmat sau nu de Fronton sau Villaudric

Côtes du Jura

Côtes du Lubéron

Côtes du Marmandais

Côtes du Rhône

Côtes du Rhône Villages, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Côtes du Roussillon

Côtes du Roussillon Villages, urmat sau nu de următoarele comune Caramany sau Latour de France sau Lesquerde sau Tautavel

Côtes du Ventoux

Côtes du Vivarais

Cour-Cheverny

Crémant d'Alsace

Crémant de Bordeaux

Crémant de Bourgogne

Crémant de Die

Crémant de Limoux

Crémant de Loire

Crémant du Jura

Crépy

Criots Bâtard-Montrachet

Crozes Ermitage

Crozes-Hermitage

Echezeaux

Entre-Deux-Mers sau Entre-Deux-Mers Haut-Benauge

Ermitage

Faugères

Fiefs Vendéens, urmat sau nu de Mareuil sau Brem sau Vix sau Pissotte

Fitou

Fixin

Fleurie

Floc de Gascogne

Fronsac

Frontignan

Gaillac

Gaillac Premières Côtes

Gevrey-Chambertin

Gigondas

Givry

Grand Roussillon

Grands Echezeaux

Graves

Graves de Vayres

Griotte-Chambertin

Gros Plant du Pays Nantais

Haut Poitou

Haut-Médoc

Haut-Montravel

Hermitage

Irancy

Irouléguy

Jasnières

Juliénas

Jurançon

L'Etoile, urmat sau nu de „mousseux”

La Grande Rue

Ladoix sau Ladoix Côte de Beaune sau Ladoix Côte de Beaune-Villages

Lalande de Pomerol

Languedoc, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Latricières-Chambertin

Les-Baux-de-Provence

Limoux

Lirac

Listrac-Médoc

Loupiac

Lunel, precedat sau nu de „Muscat de”

Lussac Saint-Émilion

Mâcon sau Pinot-Chardonnay-Macôn

Mâcon, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Mâcon-Villages

Macvin du Jura

Madiran

Maranges Côte de Beaune sau Maranges Côtes de Beaune-Villages

Maranges, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Marcillac

Margaux

Marsannay

Maury

Mazis-Chambertin

Mazoyères-Chambertin

Médoc

Menetou Salon, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Mercurey

Meursault sau Meursault Côte de Beaune sau Meursault Côte de Beaune-Villages

Minervois

Minervois-la-Livinière

Mireval

Monbazillac

Montagne Saint-Émilion

Montagny

Monthélie sau Monthélie Côte de Beaune sau Monthélie Côte de Beaune-Villages

Montlouis, urmat sau nu de „mousseux” sau „pétillant”

Montrachet

Montravel

Morey-Saint-Denis

Morgon

Moselle

Moulin-à-Vent

Moulis

Moulis-en-Médoc

Muscadet

Muscadet Coteaux de la Loire

Muscadet Côtes de Grandlieu

Muscadet Sèvre-et-Maine

Musigny

Néac

Nuits

Nuits-Saint-Georges

Orléans

Orléans-Cléry

Pacherenc du Vic-Bilh

Palette

Patrimonio

Pauillac

Pécharmant

Pernand-Vergelesses sau Pernand-Vergelesses Côte de Beaune sau Pernand-Vergelesses Côte de Beaune-Villages

Pessac-Léognan

Petit Chablis, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Pineau des Charentes

Pinot-Chardonnay-Macôn

Pomerol

Pommard

Pouilly Fumé

Pouilly-Fuissé

Pouilly-Loché

Pouilly-sur-Loire

Pouilly-Vinzelles

Premières Côtes de Blaye

Premières Côtes de Bordeaux, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Puisseguin Saint-Émilion

Puligny-Montrachet sau Puligny-Montrachet Côte de Beaune sau Puligny-Montrachet Côte de Beaune-Villages

Quarts-de-Chaume

Quincy

Rasteau

Rasteau Rancio

Régnié

Reuilly

Richebourg

Rivesaltes, precedat sau nu de „Muscat de”

Rivesaltes Rancio

Romanée (La)

Romanée Conti

Romanée Saint-Vivant

Rosé des Riceys

Rosette

Roussette de Savoie, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Roussette du Bugey, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Ruchottes-Chambertin

Rully

Saint Julien

Saint-Amour

Saint-Aubin sau Saint-Aubin Côte de Beaune sau Saint-Aubin Côte de Beaune-Villages

Saint-Bris

Saint-Chinian

Sainte-Croix-du-Mont

Sainte-Foy Bordeaux

Saint-Émilion

Saint-Emilion Grand Cru

Saint-Estèphe

Saint-Georges Saint-Émilion

Saint-Jean-de-Minervois, precedat sau nu de „Muscat de”

Saint-Joseph

Saint-Nicolas-de-Bourgueil

Saint-Péray

Saint-Pourçain

Saint-Romain sau Saint-Romain Côte de Beaune sau Saint-Romain Côte de Beaune-Villages

Saint-Véran

Sancerre

Santenay sau Santenay Côte de Beaune sau Santenay Côte de Beaune-Villages

Saumur Champigny

Saussignac

Sauternes

Savennières

Savennières-Coulée-de-Serrant

Savennières-Roche-aux-Moines

Savigny sau Savigny-lès-Beaune

Seyssel

Tâche (La)

Tavel

Thouarsais

Touraine Amboise

Touraine Azay-le-Rideau

Touraine Mesland

Touraine Noble Joue

Touraine, urmat sau nu de „mousseux” sau „pétillant”

Tursan

Vacqueyras

Valençay

Vin d'Entraygues et du Fel

Vin d'Estaing

Vin de Corse, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Vin de Lavilledieu

Vin de Savoie sau Vin de Savoie-Ayze, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Vin du Bugey, urmat sau nu de numele unei unități geografice mai restrânse

Vin Fin de la Côte de Nuits

Viré Clessé

Volnay

Volnay Santenots

Vosne-Romanée

Vougeot

Vouvray, urmat sau nu de „mousseux” sau „pétillant”

Vin de pays de l'Agenais

Vin de pays d'Aigues

Vin de pays de l'Ain

Vin de pays de l'Allier

Vin de pays d'Allobrogie

Vin de pays des Alpes de Haute-Provence

Vin de pays des Alpes Maritimes

Vin de pays de l'Ardèche

Vin de pays d'Argens

Vin de pays de l'Ariège

Vin de pays de l'Aude

Vin de pays de l'Aveyron

Vin de pays des Balmes dauphinoises

Vin de pays de la Bénovie

Vin de pays du Bérange

Vin de pays de Bessan

Vin de pays de Bigorre

Vin de pays des Bouches du Rhône

Vin de pays du Bourbonnais

Vin de pays du Calvados

Vin de pays de Cassan

Vin de pays Cathare

Vin de pays de Caux

Vin de pays de Cessenon

Vin de pays des Cévennes, urmat sau nu de Mont Bouquet

Vin de pays Charentais, urmat sau nu de Ile de Ré sau Ile d'Oléron sau Saint-Sornin

Vin de pays de la Charente

Vin de pays des Charentes-Maritimes

Vin de pays du Cher

Vin de pays de la Cité de Carcassonne

Vin de pays des Collines de la Moure

Vin de pays des Collines rhodaniennes

Vin de pays du Comté de Grignan

Vin de pays du Comté tolosan

Vin de pays des Comtés rhodaniens

Vin de pays de la Corrèze

Vin de pays de la Côte Vermeille

Vin de pays des coteaux charitois

Vin de pays des coteaux d'Enserune