Document UE

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 9 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

La 27 martie 2007, Consiliul a examinat programul de convergență al Bulgariei pentru perioada 2006-2009.

Bulgaria a atins un nivel înalt de stabilitate macroeconomică cu ajutorul unor finanțe publice sănătoase. Creșterea economică a fost semnificativă și stabilă, atingând o valoare de aproximativ 5 12 % în ultimii ani, însă PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat în SPC) rămâne scăzut, situându-se la 32,9 % din media țărilor UE-25 în 2005. În consecință, Bulgaria mai are mult de recuperat, acest lucru reprezentând principala sa provocare pe termen mediu și lung. După introducerea consiliului monetar în 1997, inflația s-a redus la valori de o cifră în 1999, dar procesul de dezinflație a stagnat în ultimii ani, iar indicele prețurilor de consum (IPC) a ajuns la 7,3 % în 2006.

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează că evoluția PIB-ului real va rămâne la un nivel ridicat, înregistrând o ușoară creștere de la 5,9 % în 2006 la 6,1 % în medie până la sfârșitul programului. Fiind evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere plauzibile. Cu toate acestea, dezechilibrele externe accentuate continuă să reprezinte un factor de risc pe termen mediu, în special având în vedere faptul că în 2006 deficitul extern a fost de 16 % din PIB, deși deficitul a fost finanțat pe deplin prin influxuri de ISD. Previziunile programului referitoare la inflație par realiste.

Pentru 2006, excedentul bugetar al administrației publice este estimat la 3,3 % din PIB în previziunile serviciilor Comisiei din toamna 2006, în comparație cu obiectivul de buget echilibrat stabilit în programul economic de pre-aderare (PEP) din decembrie 2005 și cu un surplus prevăzut de 3,2 % din PIB stabilit în programul de convergență. Faptul că rezultatul bugetar este considerabil mai bun se datorează în special veniturilor, care sunt mai ridicate decât cele prevăzute, având în vedere previziunile prudente referitoare la venituri din PEP, precum și creșterii ridicate a PIB-ului și îmbunătățirii procesului de colectare a veniturilor. În comparație cu previziunile PEP, cheltuielile au scăzut, de asemenea, cu 1 % din PIB, acest lucru reflectând în special scăderea cheltuielilor curente.

Strategia bugetară pe termen mediu stabilită în programul de convergență are ca obiectiv menținerea excedentului public general între 0,8 % și 1,5 % din PIB, pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și viabilitatea finanțelor publice. Pentru 2007 se prevede o puternică relaxare fiscală, excedentul bugetar stabilizându-se la 0,8 % din PIB, față de 3,2 % din PIB în 2006. Se prevede că în 2008 și 2009 excedentul public general va crește din nou și se va stabiliza la 1,5 % din PIB. Având în vedere scăderea cheltuielilor aferente dobânzilor cu aproximativ 14 % din PIB pe durata programului, se prevede că excedentul primar va scădea de la 4 12 % din PIB în 2006 la 2 14 % din PIB în 2007, înainte să revină la aproximativ 2 34 % din PIB în 2008 și 2009. Relaxarea fiscală din 2007 se va referi aproape exclusiv la sectorul cheltuielilor. Se prevede că cheltuielile vor crește cu 2 34 % din PIB, această creștere urmând să fie inversată doar parțial, aproximativ 34 % din PIB, în 2008. Creșterea cheltuielilor prevăzută pentru 2007 s-ar produce în special datorită secțiunii alte cheltuieli (+ 2 12 % din PIB) și datorită subvențiilor (+ 12 % din PIB). Creșterea din secțiunea alte cheltuieli reflectă contribuția Bulgariei la UE (1 14 % din PIB), o creștere a cheltuielilor pentru proiectele Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene ( 14 % din PIB), care ar putea fi compensată pe deplin de o creștere a veniturilor provenite din subvențiile UE, și o creștere în secțiunea alte cheltuieli curente (1 % din PIB). Se prevede că reducerile planificate pentru impozitele pe veniturile persoanelor fizice și ale societăților în 2007 vor fi aproape pe deplin compensate prin îmbunătățirea respectării normelor fiscale și prin ratele de colectare a impozitelor. În consecință, veniturile totale ar rămâne aproape constante (ca procent din PIB) pe întreaga durată a programului. Programul indică, de asemenea, că deși bugetul pentru 2007 prevede un excedent public general de 0,8 % din PIB, s-ar urmări de fapt atingerea unui excedent de 2 % în timpul execuției bugetului. Acest lucru s-ar putea realiza pe baza dispozițiilor din legea finanțelor, care permit executarea a 10 % din cheltuielile primare curente înscrise în buget numai în cazul în care deficitul extern nu se agravează. Obiectivele bugetare au fost revizuite ascendent în comparație cu programul economic de pre-aderare din 2005, reflectând realizările excelente din 2006 cu privire la venituri, cu efect de reportare asupra anilor următori, și previziunile ușor mai optimiste pentru creșterea PIB.

Se preconizează o scădere a soldului structural (adică soldul bugetar ajustat ciclic, exceptând măsurile punctuale și alte măsuri temporare), calculat în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord, de la 3 14 % din PIB în 2006 la 1 % în 2007, iar apoi o nouă creștere la aproximativ 2 % din PIB în 2008 și 2009. Dacă în 2007 se atinge un excedent nominal de 2 % din PIB în timpul executării bugetului, așa cum se prevede în program, strategia de ajustare va fi mai puțin drastică. Obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este realizarea unui buget echilibrat din punct de vedere al structurii, pe care programul își propune să îl mențină în linii mari pe toată durata programului. Deoarece OTM este mai ambițios decât pragul minim (estimat la un deficit de aproximativ 1 % din PIB), prin atingerea acestuia ar trebui să se asigure o marjă de siguranță în cazul apariției unui deficit excesiv. OTM este, de asemenea, mai ambițios decât cel pe care îl presupune nivelul datoriei și creșterea potențială medie pe termen lung.

În 2007 rezultatul bugetar ar putea fi mult mai bun decât cel prevăzut în program, în timp ce pentru 2008 și 2009 riscurile care planează asupra previziunilor bugetare par a fi relativ echilibrate. Având în vedere rezultatele bune înregistrate cu privire la atingerea obiectivelor bugetare și a previziunilor din normele fiscale pentru 2007 în materie de limitare a cheltuielilor în timpul executării bugetului, un excedent bugetar mai mare pentru 2007 pare a fi realist, deși previziunile pentru venituri pe 2007 ar putea indica anumite riscuri, deoarece scăderea veniturilor ca urmare a reducerii impozitelor nu poate fi compensată pe deplin prin îmbunătățirea respectării normelor fiscale și prin ratele de colectare a impozitelor. Deși nu se furnizează detalii privind strategia de ajustare aplicată începând cu 2008, obiectivele bugetare până la sfârșitul programului par a fi plauzibile în linii mari, cu condiția realizării în 2007 a unui rezultat bugetar mai bun decât cel prevăzut în prezent.

În lumina acestei evaluări a riscurilor, orientarea bugetară din program presupune menținerea în linii mari a OTM pe toată perioada programului. În plus, aceasta asigură o marjă de siguranță suficientă pentru a evita depășirea pragului de deficit de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe toată perioada programului. Orientarea programului în materie de politică fiscală este expansionistă în 2007și ar putea deveni pro-ciclică în perioade de conjunctură favorabilă. Acest fenomen nu ar fi pe deplin conform cu Pactul de stabilitate și creștere. În special, se prevede ca perioada de conjunctură favorabilă să se producă în 2007, când soldul structural este planificat să scadă cu aproximativ 2 14 % din PIB, conform programului, și cu 1 12 %, conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2006.

Datoria publică brută este estimată a fi atins 25 14 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută de tratat. În program se preconizează scăderea ponderii datoriei cu 4 puncte procentuale pe perioada de programare.

În absența previziunilor pe termen lung privind cheltuielile legate de îmbătrânirea populației, bazate pe ipotezele macroeconomice comune ale CPE/Comisiei, impactul îmbătrânirii populației din Bulgaria nu poate fi evaluat pe o bază comparabilă și solidă, așa cum se procedează pentru alte state membre pentru care astfel de previziuni există. Cu toate acestea, nu se poate exclude impactul important al cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, având în vedere actuala structură demografică. Poziția bugetară inițială, cu un excedent structural semnificativ, contribuie în mare măsură la stabilizarea datoriei, înainte de a lua în considerare atenuarea impactului bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. Menținerea unor excedente primare ridicate pe termen mediu ar contribui la limitarea riscurilor asupra viabilității finanțelor publice.

Strategia bugetară enunțată în program este, parțial, conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008. Orientarea programului în materie de politică fiscală este expansionistă în 2007 și ar putea deveni pro-ciclică în perioade de conjunctură favorabilă și riscă să agraveze deficitul extern, deja destul de accentuat. În plus, deși s-au făcut progrese pentru îmbunătățirea viabilității pe termen lung a sistemului de pensii, s-au luat foarte puține măsuri concrete pentru îmbunătățirea eficacității cheltuielilor publice, în special a cheltuielilor în domeniul sănătății, unde există probleme recurente cu privire la monitorizarea și controlarea cheltuielilor și la calitatea serviciilor furnizate.

În ceea ce privește datele necesare, specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și de convergență, programul prezintă o serie de lacune în privința datelor obligatorii și a celor opționale.

Tabel comparativ al principalelor proiecţii macroeconomice şi bugetare