Notă
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 5 alineatul (3),având în vedere recomandarea Comisiei,după consultarea Comitetului economic și financiar,EMITE PREZENTUL AVIZ:(1)La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul actualizat de stabilitate al Irlandei pentru perioada 2006-2009.(2)Scenariul macroeconomic care stă la baza programului prevede o scădere reală a PIB-ului de la 5,4 % în 2006 la puțin peste 4,5 % în medie pentru restul perioadei de programare. Evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere plauzibile, chiar dacă există riscuri importante reprezentate de scăderea puternică a activităților intense de construcție în sectorul rezidențial și a prețurilor bunurilor imobiliare. Se pare că previziunile programului privind inflația sunt realiste.(3)Pentru 2006, soldul administrațiilor publice reprezintă, conform estimărilor programului, un excedent de 2,3 % din PIB, în timp ce actualizarea precedentă prevedea un deficit bugetar de 0,6 % din PIB. Date mai recente privind lichiditățile administrației publice centrale prevăd un excedent și mai important, situat la circa 2,5 % din PIB. Rezultatul, mai bun în comparație cu anul precedent, se datorează în întregime situației veniturilor, oglindind în special dinamismul care continuă să caracterizeze piața imobiliară și să stimuleze fiscalitatea proprietăților imobiliare, și, într-o mai mică măsură, creșterii substanțiale a producției; aceasta din urmă are un efect asemănător asupra fiscalității generale. În ceea ce privește cheltuielile nominale, rezultatele estimate sunt asemănătoare celor înregistrate în buget.(4)Strategia bugetară pe termen mediu a Irlandei constă în menținerea viabilității financiare, bazate pe respectarea Pactului de stabilitate și creștere. Se prevede că excedentele vor continua să existe pe parcursul întregii perioade de programare, excedentul global estimat situându-se de la 2,3 % din PIB în 2006 la 1,2 % în 2007 și scăzând treptat până la 0,6 % în 2009. Excedentul primar scade, de asemenea, de la 3,3 % din PIB în 2006, conform estimărilor, la 1,6 % din PIB în 2009. Reducerea la jumătate a excedentului global prevăzut în bugetul pentru 2007 se datorează ponderii cheltuielilor, mai ridicată decât se prevedea, această creștere reflectând în primul rând o sporire a transferurilor sociale. În 2008 și 2009 se prevede o scădere a ponderii veniturilor și cheltuielilor, însă în cazul cheltuielilor scăderea va fi nesemnificativă. În comparație cu previziunile incluse în actualizarea precedentă (până în 2008), creșterea importantă a soldului estimat pentru anul 2006, datorată unor venituri mai mari decât se preconizase, va continua și în următorii doi ani în ceea ce privește veniturile, excedentul global și ponderea excedentului primar, într-un ritm descendent și nu se va înregistra aproape nicio schimbare în profilul ponderii estimate a cheltuielilor.(5)Se prevede că soldul structural (respectiv soldul ajustat ciclic exceptând măsurile punctuale și alte măsuri temporare), calculat conform metodologiei stabilite de comun acord, va scădea, trecând de la un excedent cu puțin sub 3 % din PIB la puțin peste 1,5 % în 2009. La fel ca în actualizarea precedentă a programului de stabilitate, obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program constă în realizarea unui echilibru bugetar în termeni structurali, pe care programul își propune să îl mențină cu o marjă largă pe tot parcursul perioadei de programare. Deoarece OTM este mai ambițios decât pragul minim (estimat la un deficit de circa 1,25 % din PIB), realizarea soldului structural al programului ar trebui să conducă la asigurarea unei marje de siguranță care să prevină apariția unui deficit excesiv. OTM se încadrează în limitele indicate pentru statele membre din zona euro și participante la ERM (MCS) II din Pactul de stabilitate și creștere și codul de conduită, fiind mai ambițios decât cel pe care îl presupune nivelul datoriei și creșterea medie potențială a producției pe termen lung.(6)Riscurile aferente previziunilor bugetare din program par, în general, echilibrate. Pe de o parte, situația macroeconomică, după un început probabil mai puternic decât se preconizase, ar putea avea o evoluție mai puțin favorabilă decât s-a estimat; în consecință, anumite surse de venituri, și anume cele care sunt cel mai strâns legate de piața imobiliară, ar putea suferi, de asemenea, o reducere semnificativă. Pe de altă parte, previziunile referitoare la toate celelalte surse de venituri privite în ansamblu rămân prudente, iar pe parcursul ultimilor ani cheltuielile s-au menținut în limitele preconizate sau în apropierea acestora.(7)Ținând seama de această evaluare a riscurilor, se pare că orientarea bugetară descrisă în program este suficientă pentru a permite menținerea OTM pe tot parcursul perioadei de programare, după cum se prevede în program. De asemenea, programul garantează o marjă de siguranță suficientă, astfel încât deficitul să nu depășească pragul de referință de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe parcursul aceleiași perioade de programare. În ceea ce privește anii 2008 și 2009, strategia de politică fiscală este în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere. Cu toate acestea, în 2007, soldul structural scade puternic, ceea ce atrage după sine riscul ca strategia de politică fiscală descrisă în program să fie prociclică în decursul acestui an, în cazul în care condițiile economice se dovedesc a fi favorabile, situație care ar trebui evitată în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere.(8)Se estimează că datoria publică brută a scăzut la circa 25 % din PIB în 2006, situându-se la un nivel mult inferior valorii de referință de 60 % din PIB, prevăzute în tratat. În program se preconizează scăderea ponderii datoriei publice cu alte trei puncte procentuale în perioada de programare.(9)Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației din Irlanda depășește cu mult media comunitară, datorită, în principal, faptului că populația este relativ tânără; în consecință, acest fapt presupune o creștere importantă a cheltuielilor cu pensiile ca pondere din PIB pe parcursul următoarelor decenii, fenomen în care maturizarea sistemului de pensii a jucat, parțial, un rol. Chiar dacă poziția bugetară inițială, îmbunătățită față de cea din 2005, contribuie în mod semnificativ la atenuarea impactului bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației, aceasta nu este suficientă să acopere în întregime creșterea substanțială a cheltuielilor datorate îmbătrânirii populației. Conform programului, menținerea unor excedente primare ridicate pe termen mediu și punerea în aplicare a unor măsuri vizând frânarea creșterii semnificative a cheltuielilor datorate îmbătrânirii populației ar contribui la reducerea riscurilor care amenință viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, se pare că Irlanda se confruntă cu un risc moderat în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.(10)Programul de stabilitate nu conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. De asemenea, programul nu furnizează informații sistematice despre costurile sau economiile bugetare care decurg direct din principalele reforme prevăzute în programul național de reformă, iar previziunile bugetare ale acestuia nu par să ia în considerare în mod explicit implicațiile acțiunilor menționate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Cu toate acestea, măsurile din domeniul finanțelor publice, menționate în programul de stabilitate, par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, cele două programe preconizează continuarea punerii în aplicare a unor proiecte ambițioase privind perfecționarea infrastructurii, mai ales în contextul Planului național de dezvoltare publicat în ianuarie 2007, în timp ce programul de stabilitate vine în completarea măsurilor prevăzute în programul național de reformă, prezentând o descriere amănunțită a măsurilor vizând îmbunătățirea caracteristicilor instituționale ale finanțelor publice; este vorba, în special, de măsurile referitoare la creșterea eficienței colectării impozitelor și la realizarea unei mai bune gestionări a cheltuielilor publice.(11)Strategia bugetară enunțată în program este în ansamblu conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.(12)În ceea ce privește datele necesare specificate în codul de conduită privind programele de stabilitate și convergență, programul prezintă toate informațiile obligatorii, precum și cea mai mare parte a celor facultative.Consiliul consideră că poziția bugetară pe termen mediu este echilibrată și că strategia bugetară constituie un bun exemplu de politică fiscală, în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere. Cu toate acestea ar fi prudent să se păstreze o marjă de manevră împotriva unei eventuale inversări a tendinței actuale de creștere, care a fost alimentată de dezvoltarea puternică a sectorului imobiliar.Ținând seama de evaluarea sus-menționată, în special de creșterea estimată a cheltuielilor datorate îmbătrânirii populației, Irlanda este invitată să continue punerea în aplicare a măsurilor privind îmbunătățirea viabilității pe termen lung a finanțelor sale publice și să evite politicile prociclice în anii următori.Tabel comparativ al evoluțiilor și al previziunilor bugetare