AcasăLegislație UE32006R1737

Regulamentul (CE) nr. 1737/2006 al Comisiei din 7 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2152/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind supravegherea pădurilor și interacțiunile ecologice în cadrul Comunității

În vigoare
Tip:Regulament
Publicat:07.11.2006
În vigoare din:03.12.2006
Articole:47
EUR-Lex
Paragraf
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
Paragraf
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2152/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind supravegherea pădurilor și interacțiunile ecologice în cadrul Comunității, în special articolul 4 alineatul (2), articolul 5 alineatul (5), articolul 6 alineatul (4), articolul 7 alineatul (3), articolul 8 alineatul (6), articolul 9 alineatul (6), articolul 10 alineatul (2), articolul 14 alineatul (5) și articolul 15 alineatul (4),
1
De la 1 ianuarie 2003, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2152/2003, sunt urmărite și dezvoltate, conform unei abordări integrate, măsurile puse în aplicare anterior în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 3528/86 al Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind protecția pădurilor Comunității împotriva poluării atmosferice și al Regulamentului (CEE) nr. 2158/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind protecția pădurilor din Comunitate împotriva incendiilor. Regulamentul (CE) nr. 2152/2003 prevede, de asemenea, posibilități de abordare a noilor probleme de mediu care vor constitui subiecte de interes pentru Comunitate în viitor.
2
În prezent, regulamentele aplicabile sunt următoarele: Regulamentul (CEE) nr. 1696/87 al Comisiei din 10 iunie 1987 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 3528/86 al Consiliului privind protecția pădurilor din Comunitate împotriva poluării atmosferice, Regulamentul (CE) nr. 804/94 al Comisiei din 11 aprilie 1994 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2158/92 al Consiliului referitor la sistemele de informare privind incendiile forestiere, Regulamentul (CE) nr. 1091/94 al Comisiei din 29 aprilie 1994 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 3528/86 al Consiliului privind protecția pădurilor din Comunitate împotriva poluării atmosferice, Regulamentul (CE) nr. 1727/1999 al Comisiei din 28 iulie 1999 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2158/92 al Consiliului privind protecția pădurilor din Comunitate împotriva incendiilor, Regulamentul (CE) nr. 2278/1999 al Comisiei din 21 octombrie 1999 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 3528/86 al Consiliului privind protecția pădurilor din Comunitate împotriva poluării atmosferice. În sensul punerii în aplicare a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 2152/2003, anumite dispoziții ale următoarelor regulamente de aplicare trebuie să rămână aplicabile, în timp ce altele trebuie modificate. Din motive de eficacitate, claritate și raționalitate, este necesară înlocuirea acestor regulamente cu un text unic și integrarea în acest text a dispozițiilor care rămân pertinente.
3
Este necesar ca supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor să se continue pe baza rețelei sistematice de puncte de observație și a rețelei de suprafețe de observație în vederea unei supravegheri intensive și continue, create și puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3528/86, Regulamentul (CEE) nr. 1696/87 și Regulamentul (CE) nr. 1091/94.
4
Este necesar ca elaborarea unor noi activități de supraveghere să se limiteze la acțiuni-pilot, precum studii, experimente și proiecte demonstrative, menite să inventarieze posibilitățile de punere în aplicare a noilor activități de supraveghere.
5
Pentru perioada 2003-2006 nu este necesar să se definească norme și linii directoare detaliate pentru punerea în aplicare a articolului 6 alineatul (3) și a articolului 16 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003 privind demararea unor noi activități de supraveghere și comunicarea rezultatelor acestor activități, dat fiind că, în perioada respectivă, nu este prevăzută aplicarea unor astfel de activități de supraveghere.
6
Manualul care definește parametrii, metodele de supraveghere și formatele de date care trebuie utilizate, prevăzute la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003, are la bază dispozițiile în materie de supraveghere stabilite în anexele la Regulamentul (CEE) nr. 1696/87, la Regulamentul (CE) nr. 804/94 și la Regulamentul (CE) nr. 1091/94. Ținând seama de progresele tehnice realizate în ultima perioadă, este necesar, cu toate acestea, să se revizuiască aceste dispoziții. În special, trebuie armonizate metodele utilizate pentru anchetele cu privire la starea de sănătate a coroanelor din rețeaua sistematică de puncte de observație și rețeaua de suprafețe de observație în scopul supravegherii intensive. Ar fi oportun ca manualul să cuprindă, de asemenea, metodele care trebuie aplicate pentru activitățile de supraveghere complementare privind, de exemplu, fenologia, calitatea aerului ambiant, daunele provocate de ozon și litieră.
7
Este necesar să se continue supravegherea incendiilor forestiere, pe baza sistemului european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS: European Forest Fire Information System). EFFIS are la bază rezultatele sistemului comunitar de informare privind incendiile forestiere, instituit și pus în aplicare în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2158/92 și al Regulamentului (CE) nr. 804/94, și integrează datele complementare colectate de Centrul comun de cercetare din cadrul sistemului european de previziune a riscurilor de incendii forestiere (EFFRFS: European Forest Fire Risk Forecasting System) și în cadrul sistemului european de evaluare a pagubelor provocate de incendiile forestiere (EFFDAS: European Forest Fires Damage Assessment System).
8
Este necesar ca măsurile de prevenire a incendiilor forestiere să fie puse în aplicare pe baza rezultatelor Regulamentului (CEE) nr. 2158/92, dat fiind că aceste măsuri nu sunt prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) și de modificare și abrogare a unor regulamente și nu sunt incluse în programele de dezvoltare rurală stabilite de statele membre. Este necesar ca prezentul regulament să definească datele esențiale comune pe care statele membre trebuie să le transmită cu privire la incendiile forestiere care apar pe teritoriul lor, precum și specificațiile tehnice care trebuie respectate în momentul transmiterii acestor date.
9
În scopul de a garanta coerența cu celelalte activități finanțate de Comunitate și pentru a evita dubla utilizare și dubla finanțare, ar fi de dorit ca propunerile de studii, de experimente și de proiecte demonstrative, prezentate de statele membre în temeiul articolelor 5, 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003, să fie evaluate de către Comisie pe baza unor criterii precise.
10
Pentru ca aceste studii, experimente și proiecte demonstrative să fie adaptate la problemele care apar în prezent și să răspundă nevoilor reale în ceea ce privește supravegherea pădurilor, este necesar să se definească activitățile care trebuie să beneficieze de sprijin comunitar în mod prioritar.
11
În momentul punerii în aplicare a programelor naționale, în special în ceea ce privește aspectele financiare, ar trebui să se țină seama în special de dispozițiile Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, precum și ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene.
12
Este necesar să se introducă reguli de eligibilitate pentru a defini costurile care pot fi parțial finanțate de Comunitate.
13
Comitetul forestier ar trebui să fie consiliat, pentru problemele tehnice privind programul de supraveghere, de grupul științific consultativ prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003.
14
Este necesar ca fiecare stat membru să desemneze un organism competent pe baza criteriilor stabilite prin actul de bază în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, pentru a garanta conformitatea cu cerințele de bună gestiune financiară și respectarea cu strictețe a principiilor de nediscriminare și de transparență. Ar trebui ca statele membre, cărora le revine responsabilitatea juridică și financiară pentru punerea în aplicare a programului național aprobat, să fie răspunzătoare pentru orice neregulă, neglijență sau fraudă comisă de organismul competent.
15
Este necesar ca, ținând seama de structurile lor de organizare administrativă descentralizată, Belgia, Germania și Portugalia să fie autorizate să desemneze mai multe organisme competente.
16
Este necesar ca datele comunicate Comisiei de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2152/2003 să fie considerate documente în sensul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei.
17
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului forestier permanent înființat prin Decizia 89/367/CEE a Consiliului,
CAPITOLUL I
CAPITOLUL I

Articolul 1

Paragraf
Prezentul regulament definește normele de aplicare a articolului 4, a articolului 5 alineatele (1) și (2), a articolului 6 alineatele (1) și (2), a articolului 7 alineatele (1) și (2), a articolului 8, a articolului 9 alineatul (3), a articolelor 10 și 14 și a articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003.
CAPITOLUL II
CAPITOLUL II
SECȚIUNEA 1
SECȚIUNEA 1

Articolul 2

Rețeaua sistematică de puncte de observație și de supraveghere

Alineatul 1
Rețeaua sistematică de puncte de observație, denumite în continuare suprafețe de observație de nivel I, care corespunde unei structuri în rețea alcătuită din unități care măsoară 16 × 16 km, acoperind întregul teritoriu al fiecărui stat membru, denumită în continuare rețeaua, este utilizată pentru realizarea anchetelor anuale privind starea de sănătate a coroanelor.
Alineatul 2
Observațiile se efectuează la fiecare punct de intersecție situat pe terenuri împădurite.
Alineatul 3
Statele membre pot utiliza rețele mai dense decât parcelele de nivel I, atunci când acest lucru este necesar pentru pregătirea rapoartelor lor anuale în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003 și pentru a obține date reprezentative la nivel național sau regional.

Articolul 3

Excepții în ceea ce privește densitatea rețelei

Alineatul 1
Pentru inventarul care acoperă celelalte terenuri împădurite există posibilitatea utilizării unui subeșantion din rețea alcătuit din unități care măsoară 32 × 32 km.
Alineatul 2
De asemenea, este posibilă utilizarea unui subeșantion din structura în rețea alcătuit din unități care măsoară 32 × 32 km pentru inventarul care acoperă zonele forestiere omogene vaste situate în Finlanda la mai mult de 65o30′ latitudine nordică și în Suedia la mai mult de 59o latitudine nordică.

Articolul 4

Transmiterea datelor

Alineatul 1
Până la data de 15 decembrie a fiecărui an, fiecare stat membru transmite Comisiei datele colectate în anul anterior pentru fiecare parcelă de nivel I, în conformitate cu metodele și formularele prevăzute în capitolul 14 din anexa I.
Alineatul 2
Datele privind terenurile private sunt marcate geografic prin intermediul coordonatelor latitudinale și longitudinale exprimate cel puțin în grade și minute. Toate celelalte date sunt marcate geografic prin intermediul coordonatelor latitudinale și longitudinale exprimate în grade, minute și secunde.
Alineatul 3
Partea din raportul complementar care descrie metodele de supraveghere rămâne valabilă până la modificarea acestor metode.
SECȚIUNEA 2
SECȚIUNEA 2

Articolul 5

Crearea parcelelor în vederea supravegherii intensive

Alineatul 1
Rețeaua de suprafețe de observație permanente (denumite în continuare parcele de nivel II) pusă în aplicare de statele membre este utilizată pentru supravegherea intensivă și continuă a efectelor poluării atmosferice asupra ecosistemelor forestiere. Numărul maxim prevăzut de parcele de nivel II care trebuie selecționate pentru această rețea este stabilit la 15 pentru fiecare stat membru.
Alineatul 2
Atunci când s-a stabilit o parcelă de nivel II nouă sau suplimentară, statele membre transmit Comisiei, într-o formă standardizată, odată cu prima expediție de date referitoare la această parcelă, o imagine de ansamblu a criteriilor de selecție și lista completă a parcelelor, însoțite de informații esențiale precum localizarea, și anume longitudinea, latitudinea și altitudinea, și speciile de arbori prezente, precum și informații generale privind fiecare parcelă de nivel II creată.
Alineatul 3
Parcelele de nivel II sunt selecționate pe baza metodelor comune definite în capitolul 1 din anexa I.

Articolul 6

Supraveghere

Paragraf
Supravegherea intensivă și continuă a ecosistemelor forestiere cuprinde următoarele activități:
Litera a
anchetele continue privind starea coroanelor, analiza foliară și măsurători ale creșterii, pe fiecare parcelă de informare de nivel II, în conformitate cu capitolele 2, 3 și 4 din anexa I;
Litera b
analiza depunerilor, măsurarea datelor meteorologice și analiza soluțiilor de sol, precum și inventarul vegetației la nivelul solului, pe o parcelă de cel puțin 10 % din suprafețele de observație de nivel II, în conformitate cu capitolele 5-8 din anexa I;
Litera c
după caz, alte activități de supraveghere precum evaluarea calității aerului ambiant, a daunelor vizibile provocate de ozon și a litierei, precum și observații fenologice, în conformitate cu capitolele 9-12 din anexa I.

Articolul 7

Transmiterea datelor

Alineatul 1
Până la data de 15 decembrie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei toate datele colectate în anul anterior pentru fiecare parcelă de nivel II, în conformitate cu metodele și formularele din capitolul 14 din anexa I.
Alineatul 2
Datele privind terenurile private sunt marcate geografic prin intermediul coordonatelor latitudinale și longitudinale exprimate cel puțin în grade și minute. Toate celelalte date sunt marcate geografic prin intermediul coordonatelor latitudinale și longitudinale exprimate în grade, minute și secunde.
Alineatul 3
Partea din raportul complementar care descrie metodele de supraveghere rămâne valabilă până la modificarea acestor metode.
CAPITOLUL III
CAPITOLUL III

Articolul 8

Informații înregistrate

Alineatul 1
Gestionarea sistemului european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS: European Forest Fire Information System) este asigurată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei.
Alineatul 2
Informațiile înregistrate în cadrul EFFIS sunt următoarele:
Litera a
datele esențiale comune transmise în conformitate cu articolul 9;
Litera b
datele complementare privind incendiile forestiere care afectează zone cu o suprafață de minimum 50 de hectare, transmise în conformitate cu articolul 10;
Litera c
datele privind previziunea riscurilor de incendii forestiere furnizate de Centrul Comun de Cercetare din cadrul Sistemului european de previziune a riscurilor de incendii forestiere (EFFRFS – European Forest Fire Risk Forecasting System) și datele privind cartografia și evaluarea pagubelor provocate de incendiile forestiere care afectează zone cu o suprafață de minimum 50 de hectare colectate de Centrul Comun de Cercetare în temeiul Sistemului european de evaluare a pagubelor provocate de incendiile forestiere (EFFDAS – European Forest Fire Damage Assessment System).

Articolul 9

Date esențiale comune

Alineatul 1
Până la data de 1 iulie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei datele esențiale comune privind fiecare incendiu forestier apărut pe teritoriul lor în cursul anului anterior. Datele esențiale comune cuprind, pentru fiecare incendiu forestier, cel puțin următoarele informații, prezentate astfel încât să poată fi comparabile la nivel comunitar:
Litera a
data și ora locală a primei alerte de incendiu;
Litera b
data și ora locală a primei intervenții;
Litera c
data și ora locală a stingerii incendiului;
Litera d
locul în care a fost declarat incendiul, la nivelul comunei (cod comun);
Litera e
suprafața totală devastată de incendiu;
Litera f
o defalcare a suprafeței afectate de incendiu în: păduri și alte terenuri împădurite și zone neîmpădurite;
Litera g
cauza presupusă a incendiului.
Alineatul 2
Datele esențiale comune prevăzute la alineatul (1) sunt înregistrate pe baza specificațiilor tehnice din anexa II.

Articolul 10

Informații suplimentare

Paragraf
În cazul incendiilor forestiere care afectează zone cu o suprafață mai mare de 50 de hectare, statele membre au posibilitatea ca, pe lângă datele esențiale comune prevăzute la articolul 9, să comunice Comisiei, anual, informații suplimentare.
Paragraf
În cazul în care se comunică informații suplimentare, acestea cuprind nivelul daunelor (redus, mediu sau ridicat) și localizarea daunelor.
CAPITOLUL IV
CAPITOLUL IV

Articolul 11

Evaluarea propunerilor de proiecte

Paragraf
Propunerile de studii, experimente, proiecte demonstrative și de încercări pe baza unei faze-pilot prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (2) și articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003, denumite în continuare propuneri de proiecte, sunt evaluate de către Comisie pe baza criteriilor definite în anexa III.

Articolul 12

Decizia privind clasificarea propunerilor de proiecte

Paragraf
Comisia clasifică, în ordinea priorității, propunerile de proiecte care trebuie să beneficieze de un sprijin comunitar.
CAPITOLUL V
CAPITOLUL V

Articolul 13

Organisme competente

Alineatul 1
Organismul competent pe care trebuie să îl desemneze fiecare stat membru, în temeiul articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003, denumit în continuare organism competent, este punctul de contact pentru Comisie.
Alineatul 2
Belgia, Germania și Portugalia pot desemna mai multe organisme competente.

Articolul 14

Criterii de selecție

Alineatul 1
Organismele competente sunt conforme cu normele prevăzute de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 și de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002, precum și cu dispozițiile prezentului regulament.
Alineatul 2
Organismele competente îndeplinesc cel puțin următoarele criterii:
Litera a
sunt organisme publice naționale sau entități de drept privat învestite cu o misiune de serviciu public care intră sub incidența dreptului unuia dintre statele membre;
Litera b
prezintă garanții financiare corespunzătoare, emise de o autoritate publică, în special în ceea ce privește recuperarea integrală a oricăror sume datorate Comisiei;
Litera c
funcționează în conformitate cu standardele de bună gestiune financiară;
Litera d
asigură transparența operațiunilor efectuate în aplicarea articolului 56 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002.

Articolul 15

Condiții suplimentare aplicabile entităților de drept privat

Paragraf
Atunci când statele membre desemnează, în temeiul articolului 14, entități de drept privat, entitățile menționate trebuie să dovedească următoarele pentru a primi aprobarea Comisiei:
Litera a
capacitatea lor tehnică și profesională, prin prezentarea diplomelor și a titlurilor profesionale ale membrilor personalului administrativ;
Litera b
capacitatea lor economică și financiară, pe baza garanției de stat prezentate în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003, declarațiile bancare sau dovada încheierii unei asigurări de răspundere profesională, sau din bilanțurile sau extrasele de bilanț pentru cel puțin ultimele două exerciții financiare încheiate, atunci când publicarea bilanțului este impusă de dreptul societăților din statul membru în care este stabilită entitatea;
Litera c
că sunt competente, în temeiul dreptului național, pentru a îndeplini sarcinile de execuție bugetară, de exemplu prin intermediul unui document care să facă dovada înscrierii lor într-un registru profesional sau comercial sau printr-o declarație sau un certificat sub jurământ, prin participarea la o organizație specifică, printr-o autorizație expresă sau prin înscrierea într-un registru al taxei pe valoarea adăugată (TVA);
Litera d
că nu se află în una dintre situațiile prevăzute la articolele 93 și 94 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002;
Litera e
că acceptă să se supună unui control din partea Curții de Conturi.

Articolul 16

Acord

Paragraf
Comisia încheie un acord cu organismele competente în conformitate cu articolul 56 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 și articolele 35 și 41 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002.

Articolul 17

Sarcinile organismelor competente

Paragraf
Organismele competente îndeplinesc următoarele sarcini:
Litera a
controlează periodic punerea în aplicare corectă a măsurilor care trebuie finanțate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2152/2003;
Litera b
adoptă măsurile adecvate pentru a preveni neregulile și fraudele și inițiază, după caz, urmăriri penale pentru recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect;
Litera c
comunică Comisiei toate informațiile pe care aceasta le solicită;
Litera d
reprezintă intermediarul căruia i se plătește contribuția comunitară;
Litera e
păstrează evidența conturilor și a registrelor de primire și de plată a acestei contribuții menite să susțină programul național, în special prin păstrarea tuturor facturilor și a documentelor cu valoare probatorie similară, pentru a dovedi costurile aferente programului.

Articolul 18

Controale efectuate de către Comisie

Paragraf
Comisia poate verifica, prin examinarea documentelor la fața locului, existența, pertinența și buna funcționare a organismelor competente, în conformitate cu normele de bună gestiune financiară.
CAPITOLUL VI
CAPITOLUL VI
SECȚIUNEA 1
SECȚIUNEA 1

Articolul 19

Conținut

Alineatul 1
Programele naționale și adaptările acestora în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003 cuprind informațiile și documentele justificative prevăzute în anexa IV.
Alineatul 2
Toate activitățile prevăzute la articolele 4 și 5, la articolul 6 alineatele (2) și (3) și la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003 pentru care se solicită o contribuție financiară comunitară sunt cuprinse în program ca cereri individuale.

Articolul 20

Subprograme

Paragraf
Programele naționale ale Belgiei, Germaniei și Portugaliei pot fi alcătuite din subprograme prezentate de către organismele competente.
SECȚIUNEA 2
SECȚIUNEA 2

Articolul 21

Adaptare

Alineatul 1
Adaptările programului național privesc numai studiile, experimentele, proiectele demonstrative și fazele de supraveghere pilot prevăzute la articolul 5 alineatul (2), la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003.
Alineatul 2
Cererile de adaptare a programului național sunt prezentate Comisiei prin intermediul formularelor prevăzute în anexa IV.
Alineatul 3
Cererile de adaptare a programelor naționale pentru 2005-2006 se prezintă Comisiei până la 31 octombrie 2005 pentru a fi luate în considerare în anul următor.
CAPITOLUL VII
CAPITOLUL VII
SECȚIUNEA 1
SECȚIUNEA 1

Articolul 22

Definiția costurilor eligibile

Paragraf
Costurile eligibile sunt costurile care sunt imputabile direct și integral din programul național aprobat de către Comisie.
Paragraf
Statele membre pot aplica norme naționale mai stricte pentru a determina costurile eligibile.

Articolul 23

Justificarea cheltuielilor

Paragraf
Cheltuielile se justifică prin documentele originale corespunzătoare, precum facturi sau documente cu valoare probatorie echivalentă.
Paragraf
Documentele originale nu se anexează la situația cheltuielilor. Cu toate acestea, în cazul în care i se adresează o solicitare în acest sens, organismul competent comunică Comisiei toate detaliile, inclusiv facturile, care i-ar putea fi necesare pentru evaluarea cheltuielilor.

Articolul 24

Costuri considerate eligibile

Alineatul 1
Pentru a fi considerate eligibile, costurile trebuie prevăzute în programul național aprobat, trebuie să fie necesare și în legătură directă cu punerea acestuia în aplicare.
Alineatul 2
Costurile trebuie să fie rezonabile și să respecte principiile de bună gestiune financiară, în special în ceea ce privește economia și raportul cost/eficiență.
Alineatul 3
Costurile trebuie să fi fost efectuate în mod real în perioada de eligibilitate definită în decizia Comisiei de aprobare a programului național. Se consideră că un cost a fost efectuat în perioada de eligibilitate atunci când:
Litera a
obligația legală de a achita costul a fost contractată după începutul perioadei de eligibilitate și înainte de sfârșitul acestei perioade;
Litera b
executarea activității la care se raportează costul trebuie să fi început după debutul perioadei de eligibilitate și trebuie să se încheie înainte de sfârșitul acestei perioade.
Alineatul 4
Costurile trebuie să fi fost achitate integral înainte de prezentarea documentației finale însoțite de situația finală a cheltuielilor și veniturilor.

Articolul 25

Cheltuieli de personal

Paragraf
Cheltuielile de personal pot fi considerate cheltuieli eligibile directe în ceea ce privește timpul real consacrat programului național. Acestea se calculează pe baza venitului sau a salariului brut real, la care se adaugă contribuțiile sociale obligatorii, excluzând orice alt cost.
Paragraf
Timpul de lucru al fiecărui angajat, inclusiv al funcționarilor publici și al angajaților agențiilor guvernamentale care lucrează pentru programul național, este consemnat în foile sau fișele de prezență în cadrul unui sistem de înregistrare a timpului, pus în aplicare și certificat de organismul competent și de partenerii eventuali ai acestuia.

Articolul 26

Cheltuieli de deplasare

Paragraf
Cheltuielile de deplasare pot fi considerate eligibile în cazul în care sunt imputabile direct și integral programului național aprobat. Cheltuielile de deplasare sunt imputate în conformitate cu normele interne ale organismului competent.

Articolul 27

Cheltuieli generale

Alineatul 1
Cheltuielile generale destinate să acopere cheltuielile generale indirecte necesare pentru angajarea, administrarea, cazarea și susținerea în mod direct sau indirect a personalului care efectuează lucrările prevăzute în cadrul programului național sau în legătură cu infrastructuri sau echipamente la fața locului sunt eligibile cu condiția să fie reale și justificabile și să nu cuprindă nici un cost imputabil unei alte linii bugetare.
Alineatul 2
Cheltuielile generale sunt eligibile până la concurența a 7 % din suma totală a costurilor directe eligibile.
Alineatul 3
Cheltuielile generale sunt imputate programului național în conformitate cu politica de contabilitate a costurilor autorizate de către organismul competent.

Articolul 28

Cheltuieli de investiții

Paragraf
Atunci când costurile cuprind amortizarea cheltuielilor de investiții privind bunurile a căror durată de viață depășește un an și al căror preț depășește 500 EUR, aceste costuri de amortizare se consideră eligibile cu condiția să se raporteze exclusiv la programul național și la perioada de eligibilitate a programului în cauză. În cazul investițiilor pentru construcții și infrastructură, aceste costuri fac obiectul unei amortizări lineare pe o perioadă de zece ani. Celelalte echipamente, inclusiv echipamentele informatice, fac obiectul unei amortizări lineare pe o perioadă de cinci ani.

Articolul 29

Costuri aferente achiziției de echipamente de ocazie

Paragraf
Costurile aferente achiziției de echipamente de ocazie sunt eligibile în următoarele trei condiții:
Litera a
vânzătorul materialului furnizează o declarație care atestă originea acestuia și confirmă că, în orice moment, în ultimii șapte ani, materialul nu a fost achiziționat prin intermediul unui ajutor național sau comunitar;
Litera b
prețul echipamentului nu depășește valoarea sa comercială și este mai mic decât costul unui echipament similar nou
Litera c
materialul prezintă caracteristicile tehnice necesare pentru operațiune și respectă normele aplicabile.

Articolul 30

Subcontractare

Paragraf
Cheltuielile legate de contracte de subcontractare încheiate cu intermediari sau consultanți au la bază costurile reale și sunt susținute cu facturi și alte documente justificative corespunzătoare. În mod excepțional, atunci când costul este definit ca procentaj din costul total al operațiunilor, acesta poate fi considerat eligibil, cu condiția ca organismul competent să poată justifica acest cost prin trimitere la valoarea reală a lucrărilor sau a serviciilor furnizate.

Articolul 31

Taxa pe valoarea adăugată

Paragraf
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este considerată eligibilă atunci când organismul competent nu este în măsură să recupereze TVA plătită în temeiul programului național.
Paragraf
Organismul competent prezintă o declarație a autorităților naționale responsabile care atestă că TVA nu a putut fi recuperată pentru bunurile și serviciile necesare în cadrul măsurilor puse în aplicare în temeiul programelor naționale.

Articolul 32

Costuri neeligibile

Alineatul 1
Următoarele costuri nu sunt considerate eligibile:Anumite costuri prevăzute la litera (d) pot fi considerate, cu toate acestea, eligibile, prin intermediul acordului Comisiei.
Litera a
costurile suportate pentru acțiuni care beneficiază de un ajutor în temeiul altor instrumente financiare ale Comunității;
Litera b
pierderi rezultate din diferențele de curs de schimb;
Litera c
cheltuielile care nu sunt necesare sau care constituie pierderi;
Litera d
cheltuielile de distribuție, precum și cheltuielile de marketing și de publicitate menite să promoveze produse sau activități comerciale;
Litera e
provizioanele pentru pierderi sau datorii viitoare eventuale;
Litera f
dobânzile debitoare și dobânzile pentru capitalul de împrumut;
Litera g
creanțele îndoielnice.
Alineatul 2
Costurile neeligibile prevăzute la alineatul (1) nu se iau în considerare de Comisie pentru calcularea costului total al programului.

Articolul 33

Cursul de schimb

Alineatul 1
Conversia între euro și monedele naționale se efectuează cu ajutorul cursului lunar al euro publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.
Alineatul 2
Cursul care se aplică pentru conversia între euro și monedele naționale este cursul de schimb publicat în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare celei în care programul național sau, în ceea ce privește plățile, raportul financiar și cererea de plată, sunt semnate și prezentate Comisiei.
SECȚIUNEA 2
SECȚIUNEA 2

Articolul 34

Decizia cu privire la contribuția financiară

Paragraf
Decizia Comisiei privind contribuțiile financiare la costurile eligibile ale programelor naționale, denumită în continuare decizia Comisiei, se adoptă în două etape, și anume o decizie în fiecare an al perioadei de programare. Decizia Comisiei se adresează statului membru în cauză.

Articolul 35

Prefinanțare

Paragraf
Organismele competente pot solicita, după trei luni de la data la care decizia Comisiei a fost notificată, o prefinanțare de 50 % din sprijinul comunitar anual în favoarea programului național prevăzut în programul național. Acordarea prefinanțării face obiectul încheierii unui acord în conformitate cu articolul 16.

Articolul 36

Extrase recapitulative

Alineatul 1
Organismele competente prezintă Comisiei extrase recapitulative ale plăților efectuate în temeiul programului național, prin intermediul modelului din anexa V. Aceste extrase recapitulative sunt însoțite de o declarație privind starea de avansare a activităților întreprinse în cadrul programului național. Extrasele recapitulative se prezintă cel târziu după cincisprezece luni de la data la care decizia Comisiei a fost notificată și acoperă cheltuielile înregistrate în anul anterior.
Alineatul 2
Comisia deduce cheltuielile eligibile conforme cu dispozițiile secțiunii 1 din prezentul capitol și prevăzute în extrasul recapitulativ anual al prefinanțării plătite statelor membre în temeiul programelor naționale.

Articolul 37

Punerea în aplicare tehnică și financiară

Alineatul 1
Fiecare dintre cele două etape prevăzute la articolul 34 trebuie finalizată integral din punct de vedere tehnic și financiar, în conformitate cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 2152/2003 și ale prezentului regulament, în termen de doi ani de la data la care este notificată decizia Comisiei.
Alineatul 2
Soldul fiecărei etape se achită atunci când Comisia a primit o cerere de plată finală pentru fiecare etapă și a controlat extrasul care însoțește această cerere de plată.

Articolul 38

Coordonarea cererilor de plată

Paragraf
În conformitate cu legislația lor națională, statele membre se asigură că cererile de plată ale organismelor competente sunt coordonate și conforme cu decizia Comisiei.

Articolul 39

Cereri de prefinanțare și de plată

Paragraf
Organismele competente prezintă cereri Comisiei pentru prefinanțare și plată, utilizând modelele prevăzute în anexele VI, VII și VIII.
SECȚIUNEA 3
SECȚIUNEA 3

Articolul 40

Nereguli

Alineatul 1
Sumele pierdute în urma unor nereguli sau neglijențe se recuperează de statul membru și se restituie Comunității.
Alineatul 2
Atunci când, în termen de cinci ani de la plata finală a soldului aferent ultimului an al programului național, Comisia constată o neregulă în raport cu o operațiune finanțată de Comunitate și constată că suma în cauză nu a fost restituită Comunității în temeiul prezentului articol alineatul (1), aceasta informează statul membru în cauză cu privire la aceasta și îi acordă posibilitatea să își prezinte comentariile.
Alineatul 3
Atunci când, după analiza situației și a eventualelor comentarii ale statului membru în cauză, Comisia constată că neregula se confirmă, statul membru restituie sumele în cauză.
SECȚIUNEA 4
SECȚIUNEA 4

Articolul 41

Controlul financiar al Comisiei

Alineatul 1
Comisia sau orice reprezentant autorizat de aceasta poate supune unui audit, în orice moment al perioadei contractuale și pentru o perioadă de până la cinci ani de la plata finală a contribuției comunitare în favoarea programului național, organismele competente, contractanții sau subcontractanții responsabili cu punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în temeiul programului național.
Alineatul 2
Comisia sau orice reprezentant autorizat al acesteia trebuie să aibă acces la documentația necesară pentru stabilirea eligibilității costurilor suportate de participanții la programul național, precum facturi și extrase de fișe de remunerație.
Alineatul 3
Controlul se efectuează cu respectarea normelor de confidențialitate. Comisia adoptă măsurile adecvate pentru a se asigura că reprezentanții autorizați respectă confidențialitatea datelor la care au acces sau care le-au fost furnizate.
Alineatul 4
Organismelor competente, contractanților și subcontractanților în cauză li se transmite un raport privind concluziile auditului cu privire la organismele competente și celelalte părți responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în temeiul programului național. Acestea pot comunica observațiile lor Comisiei, în luna următoare primirii acestui raport. Comisia poate decide să nu țină seama de observațiile comunicate după expirarea acestui termen.
Alineatul 5
Pe baza concluziilor controlului, Comisia adoptă toate măsurile pe care le consideră necesare, inclusiv emiterea unui ordin de recuperare integrală sau parțială a sumelor pe care le-a plătit.

Articolul 42

Controale și inspecții tehnice

Paragraf
Organismele competente acordă personalului Comisiei și persoanelor mandatate de aceasta dreptul de acces la amplasamentele sau spațiile unde se pun în aplicare măsurile prevăzute de un program național, precum și la toate documentele privind gestiunea tehnică și financiară a acțiunii. Accesul persoanelor autorizate de către Comisie poate avea loc în condiții de confidențialitate care urmează să fie definite de Comisie și de organismul competent.
Paragraf
Controalele pot fi inițiate în perioada de punere în aplicare a programului și se efectuează în condiții de confidențialitate.
Paragraf
Organismele competente și părțile responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în temeiul programului național acordă asistență Comisiei și persoanelor mandatate de aceasta.

Articolul 43

Evaluări[articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003]

Alineatul 1
Statele membre efectuează o evaluare ex ante, o evaluare intermediară și o evaluare ex post a programelor naționale în conformitate cu anexa IX.
Alineatul 2
Evaluarea ex ante cuprinde în special verificarea detaliată a pertinenței, fezabilității și durabilității activităților definite în cadrul programului național, precum și examinarea rezultatelor preconizate. Rezultatele evaluării ex ante se comunică Comisiei împreună cu programele naționale.
Alineatul 3
Evaluarea intermediară și evaluarea ex post cuprind o estimare a evoluției, eficacității și performanței activităților de supraveghere desfășurate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 2152/2003. Rezultatele evaluării intermediare se comunică Comisiei înainte de 1 iulie 2006 și rezultatele evaluării ex post se comunică Comisiei înainte de 1 iulie 2007.
CAPITOLUL VIII
CAPITOLUL VIII

Articolul 44

Sarcini

Alineatul 1
Grupul științific consultativ care urmează să fie instituit în temeiul articolului 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003 consiliază Comitetului permanent forestier cu privire la următoarele probleme:
Litera a
necesitatea de a efectua studii și analize specifice;
Litera b
necesitatea de a crea grupuri de lucru ad hoc pentru probleme specifice;
Litera c
ameliorarea organizării și a structurii acțiunii de supraveghere;
Litera d
interfața știință-politică.
Alineatul 2
Grupul științific consultativ poate emite un aviz cu privire la aspectele următoare:
Litera a
propunerile de studii;
Litera b
rezultatele obținute în cadrul studiilor, de exemplu pertinența și calitatea datelor și, într-un mod mai general, în cadrul rapoartelor care prezintă rezultatele acțiunii de supraveghere;
Litera c
proiectele de manuale.
Alineatul 3
Mandatul grupului științific consultativ se limitează la perioada de execuție a acțiunii definite la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003.
CAPITOLUL IX
CAPITOLUL IX

Articolul 45

Accesul la date

Paragraf
În măsura în care este necesar pentru realizarea măsurilor prevăzute la articolul 9 alineatul (5) și la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003, Agenția Europeană de Mediu și Programul internațional concertat pentru evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor pus în aplicare sub egida Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (PIC Păduri) au acces la datele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 5 alineatul (1) din regulamentul menționat.
CAPITOLUL X
CAPITOLUL X

Articolul 46

Abrogare

Paragraf
Regulamentul (CEE) nr. 1696/87, Regulamentul (CE) nr. 804/94, Regulamentul (CE) nr. 1091/94, Regulamentul (CE) nr. 1727/1999 și Regulamentul (CE) nr. 2278/1999 se abrogă.

Articolul 47

Intrarea în vigoare

Paragraf
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Paragraf
Adoptat la Bruxelles, 7 noiembrie 2006.Pentru ComisieStavros DimasMembru al Comisiei
Anexa 1
ANEXA IManual privind parametrii, metodele de supraveghere și formatele de date care trebuie utilizate în scopul supravegherii armonizate a efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor
Paragraf
Structura manualului
Paragraf
Prezentul manual cuprinde următoarele cincisprezece capitole:
Paragraf
Dispozițiile specifice ale fiecărui capitol se bazează pe recomandările tehnice formulate de către grupurile de experți ai Programului internațional concertat privind evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite. Se face o distincție între activitățile de supraveghere obligatorii și facultative (parametri, metode etc.).
Paragraf
Capitolele 1-8 și 14-15 se bazează pe descrierile tehnice prevăzute în anexele la Regulamentul (CE) nr. 1091/94 al Comisiei, precum și manualele specifice privind litiera, calitatea aerului ambiant, daunele vizibile cauzate de ozon și evaluările fenologice, care nu sunt cuprinse în regulamentul menționat anterior.
Paragraf
Capitolul 2 este consacrat modalităților tehnice de supraveghere a stării coroanelor pe parcelele de nivel I și II, aceasta fiind singura anchetă care trebuie efectuată periodic în cele două rețele. În rest, numai cele două capitole privind prezentarea și formatul datelor (capitolele 14 și 15) cuprind atât nivelul I, cât și nivelul II.
Paragraf
CAPITOLUL 1
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU SELECTAREA PARCELELOR DE NIVEL II
Paragraf
Selectarea parcelelor de nivel II
Paragraf
Selectarea parcelelor de supraveghere este în responsabilitatea statelor membre, cu condiția respectării următoarelor criterii de selecție:
Paragraf
dimensiunea minimă a unei parcele este de 0,25 hectare (măsurare în plan orizontal);
Paragraf
pentru a reduce la minimum efectele activităților care se desfășoară în apropiere, parcela este înconjurată de o zonă-tampon. Lățimea efectivă a acestei zone depinde de tipul și de vârsta pădurii. În cazul în care zona în care este situată parcela și zona care o înconjoară sunt omogene din punctul de vedere al dimensiunii și al structurii de vârstă, lățimea zonei-tampon poate fi limitată la 5 sau 10 m. În cazul în care zona forestieră în care se află parcela cuprinde arboreturi mixte și specii de arbori sau structuri de vârstă diferite, zona-tampon va fi extinsă de până la de cinci ori înălțimea maximă potențială a arborilor situați pe parcelă;
Paragraf
parcelele sunt ușor accesibile în orice moment, fără nici o restricție care să limiteze accesul și eșantionarea;
Paragraf
gestionarea parcelei nu trebuie să difere de cea a zonei-tampon și a pădurii înconjurătoare;
Paragraf
perturbațiile datorate supravegherii trebuie să fie limitate la minimum;
Paragraf
se evită orice poluare directă provocată de surse locale cunoscute;
Paragraf
parcelele trebuie să fie suficient de îndepărtate de lizierele pădurii, până la de cinci ori înălțimea maximă potențială a arborilor situați pe parcelă.
Paragraf
Stabilirea și caracterizarea parcelelor
Paragraf
Fiecare parcelă stabilită trebuie să fie descrisă detaliat. Datele generale privind parcelele noi sau suplimentare sunt definite și notificate Comisiei cu ocazia transmiterii periodice a următoarelor date. Descrierea detaliată a parcelei cuprinde localizarea exactă a parcelei (amplasarea centrului și a colțurilor parcelei), o schemă cartografică ce indică marcajul permanent al colțurilor și/sau al limitelor parcelei, numărul de arbori de pe parcelă, precum și orice alt element permanent identificabil, situat pe parcelă sau în apropierea acesteia (de exemplu, căi de acces, râuri, șanțuri, arbori mari). De asemenea, se precizează și amplasarea prelevatorilor și a siturilor de eșantionare (de exemplu, pentru colectori de depuneri sau fose pedologice) (GPS sau distanță și orientare în raport cu centrul parcelei), respectiva amplasare fiind marcată pe această hartă.
Paragraf
Definiția subparcelei
Paragraf
În principiu, toți arborii de pe parcelă trebuie cuprinși în eșantion în vederea evaluării arborilor (de exemplu, inventarul coroanelor, evaluarea creșterii). În cazul în care parcela cuprinde un număr mare de arbori (în cazul unui arboret dens), este posibilă delimitarea unei subparcele pentru nevoile acestor anchete. Mărimea subparcelei în momentul stabilirii parcelei trebuie să fie suficient de mare pentru a furniza estimări fiabile în scopul anchetelor, timp de minimum douăzeci de ani și chiar, de preferință, pe întreaga durată de viață a arboretului. Ar trebui ca cel puțin douăzeci de arbori să fie disponibili pe parcelă în timpul acestei perioade.
Paragraf
Date generale privind fiecare parcelă
Paragraf
Pentru fiecare parcelă permanentă de supraveghere intensivă și continuă, următoarele date generale trebuie colectate în momentul stabilirii unei parcele noi și cu ocazia primelor anchete:
Paragraf
Atunci când sunt stabilite parcele suplimentare pentru completarea programului național de supraveghere intensivă, statele membre notifică Comisiei Europene, pentru fiecare parcelă stabilită, informațiile colectate în momentul stabilirii parcelei, prin intermediul unui fișier de date și rapoarte (până la sfârșitul anului în care s-a stabilit parcela).
Paragraf
Anual, se prezintă toate modificările privind rețeaua de supraveghere și celelalte date importante (operațiuni forestiere, furtuni și incidente provocate de organisme dăunătoare).
Paragraf
Înlocuirea parcelelor distruse și parcele suplimentare
Paragraf
Parcelele distruse și parcelele suplimentare trebuie selectate dintre parcelele de nivel I existente, pe baza criteriilor de selecție definite în prezentul capitol. Parcelelor restabilite sau parcelelor suplimentare li se atribuie un număr nou. Statele membre transmit Comisiei, cu ocazia următoarei transmiteri periodice de date, informații privind motivele înlocuirii parcelelor, necesitatea unor parcele suplimentare, rezultatele ultimelor observații/măsurători realizate și criteriile aplicate pentru selectarea noilor parcele.
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre transmit Comisiei datele prevăzute în prezentul capitol pentru fiecare parcelă de nivel II, utilizând formatele prevăzute în formularele 1 și 2 din capitolul 14.
Paragraf
CAPITOLUL 2
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU ANCHETELE PRIVIND STAREA COROANELOR PE PARCELELE DE NIVEL I ȘI II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Anchetele privind starea coroanelor în sensul articolului 2 și al articolului 6 litera (a) sunt obligatorii, trebuie să se desfășoare pe toate parcelele de nivel I și pe toate parcelele de nivel II și trebuie repetate în fiecare an. Dispozițiile prezentate în continuare se bazează pe recomandările tehnice formulate de grupul de experți în starea coroanelor din cadrul Programului internațional concertat pentru evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU.
Paragraf
Selectarea arborilor eșantion
Paragraf
Selectarea arborilor eșantion pe parcelele de nivel I
Paragraf
Pe fiecare parcelă de eșantionare, eșantioanele sunt selectate pe baza unei proceduri statistice obiective și riguros definite (de exemplu: patru subeșantioane a câte șase arbori situați la extremitățile unei forme în cruce ale cărei axe sunt orientate spre punctele cardinale; centrele parcelelor de subeșantionare sunt situate la o distanță de 25 m de punctul de intersecție al structurii în rețea; se utilizează o procedură definită pentru fiecare subeșantion în ceea ce privește selectarea arborilor; sau arborii eșantion sunt selectați sub forma unei spirale care pornește din centrul parcelei). La arboreturile tinere și dense, în care coroanele individuale nu se pot distinge, selectarea arborilor eșantion are loc pe baza unei proceduri geometrice definite. Această procedură se repetă până când se identifică un număr suficient de arbori a căror coroană poate fi observată cu ușurință. Se iau în considerare următoarele criterii de selecție:
Paragraf
statele membre pot stabili numărul de arbori care trebuie observați pe fiecare parcelă de eșantionare; cu toate acestea, eșantionul trebuie să fie de minimum douăzeci și de maximum treizeci de arbori, iar numărul trebuie să rămână constant;
Paragraf
toate speciile de arbori trebuie cuprinse pentru eșantionare. Arborii eșantion au o înălțime minimă de 60 cm. Numai arborii predominanți, dominanți și codominanți (respectiv clasele Kraft 1, 2 și 3) sunt păstrați ca arbori eșantion pentru evaluarea stării coroanelor. Arborii din aceste grupuri sociale care au vârfurile rupte nu sunt păstrați ca arbori eșantion;
Paragraf
arborii tăiați în cadrul gestionării pădurilor, arborii căzuți (de exemplu doborâți de vânt sau rupți) și arborii morți trebuie înlocuiți cu alți arbori selectați pe baza unei proceduri obiective. Se consideră că un arbore este mort în cazul în care toate țesuturile conducătoare ale trunchiului sunt moarte. Arborii morți trebuie înregistrați o singură dată. În cazul tăierii întregului arboret, parcela de eșantionare încetează să existe până la replantarea unui nou arboret;
Paragraf
centrul unei unități de eșantionare trebuie marcat pentru reevaluare în cadrul inventarelor ulterioare. Arborii eșantion trebuie să poată fi identificați pentru evaluarea din anul următor, fără marcaj permanent, dacă acest lucru este posibil.
Paragraf
Selectarea arborilor eșantion pe parcelele de nivel II
Paragraf
Toți arborii predominanți, dominanți și codominanți (respectiv clasele Kraft 1, 2 și 3) de pe parcelă trebuie supravegheați. Atunci când parcela cuprinde un număr mare de arbori (de exemplu în cazul arboreturilor dense), numărul de arbori eșantion păstrați pentru evaluarea coroanei se poate reduce prin utilizarea subparcelelor. În acest caz, toți arborii predominanți, dominanți și codominanți (respectiv clasele Kraft 1, 2 și 3) de pe subparcelă trebuie supravegheați. În anumite cazuri, se poate admite utilizarea unui sistem diferit, dar obiectiv și nepărtinitor, pentru a reduce sau a selecta numărul de arbori pentru eșantionare. În fiecare an trebuie aplicate aceleași metode, în cadrul fiecărei anchete trebuind evaluați minimum 20 de arbori.
Paragraf
Data evaluării
Paragraf
Inventarul se realizează între momentul în care formarea frunzișului s-a încheiat și înainte de decolorarea autumnală a acestuia.
Paragraf
Informații generale
Paragraf
Pe parcelele de nivel I trebuie evaluați următorii parametri referitori la parcelă și la arbori:
Paragraf
pentru fiecare parcelă:
Paragraf
cod descriptiv;
Paragraf
țară;
Paragraf
data observării;
Paragraf
numărul suprafeței de observație;
Paragraf
coordonate latitudinale/longitudinale efective;
Paragraf
disponibilitatea apei pentru principalele specii de arbori;
Paragraf
tipul de humus;
Paragraf
altitudine;
Paragraf
orientare;
Paragraf
date privind arboretul:
Paragraf
media de vârstă a etajului dominant;
Paragraf
date pedologice:
Paragraf
unitate pedologică;
Paragraf
informații suplimentare referitoare la parcelă, în special privind anul în curs (operațiuni forestiere, evenimente);
Paragraf
pentru fiecare arbore de pe parcelă:
Paragraf
numărul parcelei;
Paragraf
date privind arborele eșantion:
Paragraf
numărul arborelui;
Paragraf
specia de arbore;
Paragraf
defoliere;
Paragraf
decolorare;
Paragraf
daune datorate unor cauze ușor de identificat (insecte, ciuperci, agenți abiotici etc.);
Paragraf
identificarea tipului de daună;
Paragraf
observații cu privire la arborele de pe parcelă.
Paragraf
Pe parcelele de nivel II trebuie colectate următoarele informații cu privire la parcelă și la arbori:
Paragraf
țară;
Paragraf
numărul parcelei;
Paragraf
data evaluării;
Paragraf
numărul de arbori;
Paragraf
specii de arbori;
Paragraf
orientare;
Paragraf
informații privind arborii tăiați și mortalitatea;
Paragraf
expunere;
Paragraf
statut social;
Paragraf
contacte fizice între coroane;
Paragraf
vizibilitate.
Paragraf
Evaluarea arborilor eșantion
Paragraf
Evaluarea vizuală a defolierii
Paragraf
Defolierea se evaluează anual, în tranșe de 5 % în raport cu un arbore cu frunziș complet în condițiile sitului în cauză. Clasificarea arborilor în funcție de gradele de defoliere se efectuează în timpul observațiilor și se înregistrează pe tranșe de 5 %.
Paragraf
Un arbore încă viu, a cărui defoliere este cuprinsă între 95 % și 100 %, este notat cu 99. Nivelul 100 este rezervat arborilor morți.
Paragraf
Evaluare vizuală a decolorării
Paragraf
Arborii se clasifică în funcție de gradul de decolorare.
Paragraf
Gradele de decolorare se definesc după cum urmează:
Paragraf
În cazul în care se combină clasele de defoliere cu cele de decolorare, este necesar să se utilizeze clasele de daune combinate următoare:
Paragraf
Evaluarea cauzelor care au provocat daunele
Paragraf
Selectarea arborilor eșantion
Paragraf
În mod facultativ, este posibilă efectuarea unei evaluări a cauzelor care au provocat daunele pentru a completa ancheta anuală privind starea coroanelor.
Paragraf
Frecvență și calendar
Paragraf
Nivel I + Nivel II: evaluarea cauzelor care au provocat daunele se efectuează în momentul evaluării normale a stării coroanelor, pe timp de vară.
Paragraf
Pe parcelele de nivel II care fac obiectul programului complet (parcele-cheie) se efectuează o inspecție complementară pentru evaluarea daunelor atunci când se observă daune considerabile în afara perioadei de evaluare a stării coroanelor. Observațiile personalului responsabil cu eșantionarea depunerilor și observațiile fenologice pot îndeplini rolul de sistem de alertă rapidă. Această inspecție complementară se efectuează atunci când cauza principală presupusă a daunelor a atins nivelul maxim (de exemplu, primăvara în cazul defoliatorilor).
Paragraf
Parametrii care trebuie evaluați
Paragraf
Tabelul de mai jos furnizează o imagine de ansamblu asupra parametrilor care trebuie evaluați pe parcelele de nivel I/parcelele de nivel II.
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 3-8 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei informațiile privind fiecare parcelă.
Paragraf
CAPITOLUL 3
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU ANALIZA FOLIARĂ PE PARCELELE DE NIVEL II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Analiza foliară în sensul articolului 6 litera (a) se efectuează pe toate parcelele de nivel II și se repetă pe fiecare parcelă individuală la intervale de doi ani. Dispozițiile prezentate în continuare au la bază recomandările tehnice formulate de grupul de experți în analiză foliară din cadrul Programului internațional concertat pentru evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU.
Paragraf
Metoda de inventariere
Paragraf
Data prelevării de probe
Paragraf
Specii de arbori cu frunze căzătoare și zadă: eșantioanele trebuie prelevate atunci când frunzele tinere sunt complet dezvoltate, înainte de apariția primelor semne de îngălbenire și de senescență autumnale.
Paragraf
Specii de arbori sempervirescenți: prelevarea de probe trebuie efectuată pe parcursul perioadei de repaus vegetativ. Statele membre sunt solicitate să definească, pentru fiecare regiune și în interiorul regiunilor, pentru zonele de câmpie sau montane, perioada cea mai potrivită pentru prelevarea de probe și analiza eșantioanelor de la diverse specii și să respecte perioada astfel definită.
Paragraf
Analiza foliară se va efectua în timpul verii anului 2005 pentru speciile de arbori cu frunze căzătoare și pentru zadă și în timpul iernii 2005/2006 pentru speciile de arbori sempervirescenți. Inventarul se repetă pe fiecare parcelă individuală la intervale de doi ani.
Paragraf
Selectarea arborilor
Paragraf
Din doi în doi ani, se prelevează probe de la cel puțin cinci arbori din principalele specii prezente pe parcelă.
Paragraf
Arborii necesari pentru eșantionare sunt selectați astfel încât:
Paragraf
arborii să fie diferiți de arborii selectați pentru evaluarea stării coroanelor, pentru a evita ca prelevările succesive de probe să antreneze defolierea;
Paragraf
atunci când evaluarea vitalității se limitează la arborii de pe o subparcelă, arborii selectați pentru eșantionarea frunzișului trebuie să aparțină restului parcelei. În cazul în care nu există subparcelă, arborii pentru eșantionare vor fi selectați dintre cei aflați în zona-tampon. În acest caz, se alocă un număr special arborilor selectați din zona-tampon;
Paragraf
arborii care aparțin claselor predominantă și dominantă (pădure cu coronament închis) sau grupului de arbori care ating înălțimea medie ±20 % (pădure cu coronament deschis);
Paragraf
arborii sunt situați în apropierea amplasamentelor din care s-au prelevat probe de sol pentru analiză; cu toate acestea, este necesar să se aibă grijă ca rădăcinile principale ale arborilor eșantion să nu fie deteriorate de prelevarea probelor de sol;
Paragraf
arborii sunt reprezentativi pentru gradul mediu de defoliere a parcelei (±5 % față de defolierea medie);
Paragraf
arborii sunt reprezentativi pentru starea sanitară a parcelei.
Paragraf
Arborii eșantion utilizați de-a lungul anilor trebuie să fie aceiași și trebuie numerotați. Pentru a evita deteriorarea arborilor eșantion, este permisă alternarea a două serii de câte cinci arbori. Fiecare serie trebuie să îndeplinească condițiile definite anterior.
Paragraf
Numai arborii din speciile principale fac obiectul unei prelevări de probe (a se vedea anexa I capitolul 15 punctul 16).
Paragraf
Arborii selectați în vederea unei prelevări de probe a frunzișului trebuie să facă obiectul unei evaluări a stării coroanei, cu ajutorul numerelor existente sau a celor atribuite în mod special.
Paragraf
Informații generale
Paragraf
Se colectează următoarele date:
Paragraf
numărul parcelei;
Paragraf
data eșantionării și a analizei;
Paragraf
specii de arbori.
Paragraf
Selectarea și cantitatea de frunze și de ace
Paragraf
Arborii de pe parcelă nu trebuie doborâți, acest fapt putând influența metoda de eșantionare a frunzelor sau a acelor. Este important ca frunzele sau acele prelevate să se fi dezvoltat în plină lumină.
Paragraf
Frunzele sau acele prelevate trebuie să aparțină treimii superioare a coroanei, exceptând, cu toate acestea, primele verticile ale coniferelor.
Paragraf
În ceea ce privește speciile cu frunze căzătoare, prelevarea de probe se efectuează asupra frunzelor sau a acelor din anul respectiv.
Paragraf
În ceea ce privește speciile sempervirescente, se recomandă prelevarea atât de ace sau de frunze din anul supravegherii, cât și de ace sau de frunze de doi ani (anul în curs + 1).
Paragraf
În toate cazurile, trebuie procedat în așa fel încât frunzele prelevate să fi ajuns la maturitate, mai ales la speciile cu mai mulți vlăstari pe an (de exemplu, Pinus halepensis, Pseudotsuga menziesii, Eucalyptus sp., Quercus sp.). La speciile Larix sp. și Cedrus sp., eșantioanele se prelevează de pe crengile scurte din anul anterior.
Paragraf
În general, eșantionarea trebuie realizată astfel încât în gama arborilor eșantion să fie reprezentate toate expunerile. În caz de necesitate, este admisă prelevarea de eșantioane reprezentând expuneri multiple de la fiecare arbore eșantion din serie. Pe anumite situri, afectate în mod evident de influența unei anumite expuneri (de exemplu, pante abrupte sau vânturi dominante puternice), prelevările de probe privesc o singură expunere, care trebuie să fie de fiecare dată aceeași. În astfel de cazuri, este necesar să se justifice expunerea.
Paragraf
Pentru analiza principalelor elemente și a Fe, Mn, Zn, Cu, cantitatea recomandată este de 30 de grame de frunze sau de ace proaspete pe categorie de vârstă eșantionată.
Paragraf
Statele membre pot decide să preleveze cantități mai mari de material foliar, în funcție de necesitățile propriilor metode de analiză sau pentru a conserva eșantioane pentru utilizare ulterioară.
Paragraf
Modalități de eșantionare
Paragraf
Dat fiind că arborii nu pot fi doborâți, orice metodă corespunzătoare de eșantionare este acceptabilă, ținând seama de tipul și de dimensiunea arboreturilor, cu condiția ca aceasta să nu antreneze contaminarea eșantionului, deteriorări grave ale arborilor sau riscuri pentru personalul responsabil de operațiuni.
Paragraf
Tratarea prealabilă expedierii la laborator pentru analiză
Paragraf
Se prelevează eșantioane de la cel puțin cinci arbori din fiecare dintre speciile principale de pe parcelă, cele cinci eșantioane fiind conservate în pungi separate. Pentru analiză, se prepară un eșantion compozit, prin amestecarea în proporții egale a fiecăruia dintre cele cinci eșantioane (în cazul în care cei cinci arbori fac obiectul unei analize individuale, media se calculează pentru fiecare element).
Paragraf
Fiecare eșantion trebuie marcat cu atenție, în mod clar (pădurea, numărul parcelei, specia arborelui, vârsta acelor etc.), înainte de a fi expediat la laborator pentru analiză. Aceste indicații trebuie înscrise pe exteriorul pungii (direct pe aceasta, cu cerneală indelebilă sau prin aplicarea unei etichete).
Paragraf
Tratarea prealabilă analizei
Paragraf
În scopul unei supravegheri intensive și continue pe suprafețele de observație permanente și al unei supravegheri a vlăstarelor crescute în anul respectiv, se determină masa a o sută de frunze sau a o mie de ace, precum și masa vlăstarelor.
Paragraf
Nu este necesar să se îndepărteze pețiolul frunzelor, dar, în cazul frunzelor compuse, este admisă separarea foliolelor de axă, în cazul în care acest lucru nu a fost deja efectuat în pădure. Pentru a evita orice contaminare, nu trebuie utilizate mănuși de plastic pudrate.
Paragraf
Nu este necesar ca eșantioanele să fie spălate sistematic, însă spălarea se poate dovedi utilă în regiunile cu poluare atmosferică puternică sau situate în apropierea mării. Eșantioanele se spală cu apă, fără a utiliza produse de curățare.
Paragraf
Uscarea în etuvă trebuie efectuată la o temperatură de maximum 80 °C, pe durata unei perioade minime de 24 de ore. Acele se desprind de pe crengi cu aceleași măsuri de precauție ca și cele adoptate la separarea foliolelor de pe axă în cazul frunzelor compuse.
Paragraf
Analiza chimică
Paragraf
Se determină numai concentrația totală a elementelor.
Paragraf
Fiecare țară este autorizată să utilizeze metodele sale naționale. Cu toate acestea, este necesar să se compare concentrațiile totale obținute cu ajutorul metodelor naționale cu concentrațiile certificate pe eșantioanele de referință standardizate. Inventarul frunzișului stabilește o distincție între parametrii obligatorii și parametrii facultativi (a se vedea lista de mai jos).
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 9, 10 și 11 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei informațiile referitoare la fiecare parcelă.
Paragraf
CAPITOLUL 4
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU MĂSURĂTORILE CREȘTERII PE PARCELELE DE NIVEL II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Măsurătorile creșterii prevăzute la articolul 6 litera (a) trebuie efectuate pe toate parcelele pe durata perioadei de repaus vegetativ. Referința pentru primul inventar în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2152/2003 este perioada de repaus vegetativ a iernii 2004/2005, inventarul trebuind să fie repetat la intervale de cinci ani.
Paragraf
Dispozițiile de mai jos se bazează pe recomandările tehnice formulate de grupul de experți în creșterea pădurilor din cadrul Programului internațional concertat privind evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU. Măsurarea parametrilor de creștere se împarte în două părți:
Paragraf
măsurători periodice ale parametrilor arborelui (obligatorii din cinci în cinci ani);
Paragraf
analiza inelelor anuale cu ajutorul nivelelor de creștere și al secțiunilor de tulpină (facultativ).
Paragraf
Metodele descrise la prezentul punct nu sunt adecvate pentru maquis și tipurile de vegetație similare.
Paragraf
Statele membre sunt libere să efectueze, pe lângă măsurătorile periodice legate de parametrii arborilor, măsurători permanente ale circumferinței cu ajutorul unor panglici gradate.
Paragraf
Metodă de inventar
Paragraf
Data măsurătorilor
Paragraf
Măsurătorile trebuie să aibă loc în perioada de repaus vegetativ.
Paragraf
Selectarea arborilor eșantion
Paragraf
În principiu, toți arborii de pe parcelă trebuie supravegheați. În cazul în care parcela conține un număr mare de arbori (de exemplu, în cazul arboreturilor dense), se poate delimita o subparcelă pentru evaluarea arborilor. În acest caz, se supravegheează arborii din subparcelă. Mărimea subparcelei la momentul inventarului trebuie să fie suficientă pentru a permite stabilirea unor estimări fiabile ale creșterii arboretului pe toată perioada inclusă în măsurătoare. Mărimea exactă a parcelei trebuie determinată și indicată.
Paragraf
Toți arborii al căror diametru peste scoarță este de cel puțin 5 cm trebuie să poată fi identificați individual prin numerotare.
Paragraf
Informații generale
Paragraf
Trebuie colectate următoarele date:
Paragraf
numărul parcelei;
Paragraf
data eșantionării și a analizei;
Paragraf
numărul arborelui.
Paragraf
Parametri care trebuie măsurați
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 12-16 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei informațiile privind fiecare parcelă.
Paragraf
CAPITOLUL 5
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU ANALIZA DEPUNERILOR PE PARCELELE DE NIVEL II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Analiza depunerilor prevăzută la articolul 6 litera (b) se efectuează pe cel puțin 10 % din parcelele de nivel II.
Paragraf
Următoarele dispoziții se bazează pe recomandările tehnice formulate de grupul de experți în depuneri din cadrul Programului internațional concertat privind evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU.
Paragraf
Metoda de supraveghere
Paragraf
Fiecare parcelă delimitată în scopul analizei depunerilor trebuie descrisă în detaliu. Anumite informații se găsesc deja în descrierile parcelelor delimitate în scopul supravegherii pădurilor (longitudine, latitudine, altitudine, expunere, specii etc.). Trebuie furnizate și alte informații, în special în ceea ce privește în mod specific depunerile (expunerea la surse de emisie locale, afectarea solurilor la nivel local, amplasarea față de liziere etc.). Informațiile privind factori cum sunt inegalitatea coronamentului, indicele suprafeței foliare etc. sunt foarte importante pentru interpretarea și înțelegerea procesului de depunere.
Paragraf
Supravegherea precipitațiilor colectate sub coronament
Paragraf
Supravegherea depunerilor trebuie adaptată în funcție de sit. Măsurătorile trebuie efectuate astfel încât să garanteze o repartizare spațială omogenă pe întregul teritoriu al țării, după caz și pe toate parcelele de nivel II. Depunerile din precipitații neinterceptate trebuie măsurate pe parcela propriu—zisă. În cazul în care acest lucru este imposibil, măsurătorile trebuie efectuate în apropierea parcelei și în cadrul aceluiași arboret. În nici un caz nu trebuie să existe interferențe cu celelalte măsurători ale solului și ale vegetației. Ar trebui să se asigure faptul că nu se produce nici o daună asupra parcelei forestiere.
Paragraf
Supravegherea în afara arboretului
Paragraf
Colectorii de depuneri umede și/sau totale sunt instalați în apropierea parcelei propriu-zise (la o distanță maximă de 2 km). Amplasamentul se alege astfel încât obiectele înconjurătoare să nu fie situate la o distanță mai mică decât dublul înălțimii acestora.
Paragraf
Supravegherea poluării atmosferice
Paragraf
Măsurătorile poluării atmosferice trebuie adaptate în funcție de sit, dar pot fi efectuate la o anumită distanță, din motive practice sau în scopul coordonării cu alte proiecte. Situl de măsurare nu trebuie să fie sub influența surselor de emisii locale.
Paragraf
Perioada de supraveghere
Paragraf
Măsurătorile se efectuează o dată la patru săptămâni, o dată pe săptămână sau cu o frecvență intermediară aleasă în special în funcție de condițiile meteorologice generale prezente pe parcela în cauză.
Paragraf
Atunci când este necesar să se aplice perioade de măsurare diferite pe parcursul anului (de exemplu, măsurări săptămânale vara și lunare iarna), se delimitează două perioade de supraveghere distincte, iar rezultatele se prezintă separat. Durata perioadei de măsurare trebuie să fie constantă în cadrul aceleiași perioade de supraveghere. Ar trebui să se utilizeze aceeași perioadă de măsurare pentru supravegherea sub coronament și pentru cea din afara arboretului.
Paragraf
Eșantionare, tratarea eșantioanelor
Paragraf
Eprubetele de prelevare de probe și recipientele utilizate pentru colectarea eșantioanelor trebuie să fie curate. Echipamentele trebuie clătite cu apă demineralizată. Pe parcursul eșantionării și al transportului, recipientele trebuie păstrate la adăpost de lumină și la rece. În cazul în care vremea este caldă și însorită, se pot utiliza conservanți pentru a se evita creșterea algelor. În acest caz, ar trebui utilizați numai conservanți care nu interferează cu analiza ionilor ce fac obiectul supravegherii.
Paragraf
Tratarea preliminară a eșantioanelor, transport și depozitare
Paragraf
Ar trebui să se determine volumul fiecărui eșantion care provine de la fiecare colector de precipitații sub coronament, din scurgerile de suprafață de pe trunchi sau din precipitațiile din afara arboretului. Eșantioanele pot fi analizate separat sau pot fi grupate cu alte eșantioane prelevate de pe aceeași parcelă pe parcursul aceleiași perioade. Eșantioanele din precipitații sub coronament, din scurgeri de suprafață de pe trunchi sau din precipitațiile din afara arboretului se analizează separat. Eșantioanele prelevate în cadrul măsurării scurgerilor de suprafață de pe trunchi se pot grupa numai pentru arborii de aceeași specie, dimensiune și statut de dominanță.
Paragraf
Eșantioanele prelevate pe perioade scurte pot fi analizate ca atare sau în amestec cu eșantioanele lunare înainte de analiză. În cazul în care eșantioanele se amestecă, amestecul trebuie să respecte proporția volumului de eșantionare total.
Paragraf
Eșantioanele trebuie transportate la laborator în cele mai scurte termene (de preferință în cutii frigorifice) și conservate la rece (4 °C) și la adăpost de lumină până în momentul analizei.
Paragraf
Informații generale
Paragraf
Se colectează următoarele date:
Paragraf
numărul parcelei;
Paragraf
codul prelevatorului;
Paragraf
data începerii perioadei de supraveghere;
Paragraf
data încheierii perioadei de supraveghere;
Paragraf
numărul de perioade (egale) de măsurătoare de pe parcursul perioadei de supraveghere.
Paragraf
Este posibil să se adune informații facultative complementare (densitatea coronamentului, indicele suprafeței foliare etc.), în cazul în care aceste informații sunt utile pentru interpretarea rezultatelor.
Paragraf
Analiza chimică
Paragraf
Parametrii obligatorii și facultativi care trebuie analizați pentru eșantioanele și depunerile totale de precipitații sub coronament, din scurgeri de suprafață de pe trunchi sau din ceață sunt indicați în următorul tabel:
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 17-19 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei informațiile privind fiecare parcelă.
Paragraf
CAPITOLUL 6
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU MĂSURAREA DATELOR METEOROLOGICE PE PARCELELE DE NIVEL II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Măsurarea datelor meteorologice prevăzută la articolul 6 litera (b) se efectuează pe cel puțin 10 % din suprafețele de observație. Următoarele dispoziții se bazează pe recomandările tehnice formulate de grupul de experți în meteorologie și fenologie din cadrul Programului internațional concertat privind evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU.
Paragraf
Metoda de inventariere
Paragraf
Amplasarea materialului de eșantionare
Paragraf
Pentru a fi reprezentative pentru situația climatică a zonelor împădurite, măsurătorile se realizează în interiorul zonei forestiere în cauză. În general (cu excepția temperaturii solului, a umidității solului și a precipitațiilor de la nivelul arboretului), măsurătorile se pot realiza deasupra coronamentului arboretului de pe parcelă sau într-o stație situată într-o zonă neîmpădurită a zonei forestiere, în apropierea (în general nu la mai mult de 2 km) arboretului în care este situată parcela. Distanța dintre punctul de măsurare al stațiilor aflate în afara arboretului și arboreturile din apropiere sau alte obstacole este cel puțin de două ori mai mare decât înălțimea unui arbore adult/a unui obstacol. Măsurarea temperaturii solului, a umidității solului și a precipitațiilor de la nivelul arboretului se efectuează în interiorul arboretului în care este situată parcela de observație permanentă.
Paragraf
În măsura posibilului, este necesar să se combine materialul utilizat cu echipamentul de măsurare a depunerilor. Pentru a se evita orice perturbare a sistemului radicular și a stării solului, echipamentul se instalează astfel încât să se poată ajunge la el și să fie întreținut fără a fi nevoie să se traverseze fizic parcela.
Paragraf
Metode utilizabile pentru măsurarea datelor meteorologice efective pe parcelă sau în apropiere
Paragraf
Instalarea unei stații meteorologice într-o zonă neîmpădurită apropiată de parcelă sau instalarea unui turn în arboretul înconjurător trebuie să permită supravegherea condițiilor meteorologice în mod continuu. Echipamentul tehnic, senzorii și amplasarea lor trebuie să fie în conformitate cu standardele internaționale. Trebuie măsurate următoarele variabile:
Paragraf
Colectarea, agregarea, stocarea și prezentarea informațiilor
Paragraf
Datele sunt transformate în valori zilnice (sumă sau valoare medie, minimă și, respectiv, maximă) înainte de a fi transmise.
Paragraf
Se adună și se colectează următoarele informații privind parcela:
Paragraf
țara;
Paragraf
numărul parcelei;
Paragraf
descrierea detaliată a materialului utilizat;
Paragraf
amplasarea parcelelor (longitudine, latitudine, altitudine) și a materialului (în raport cu parcela);
Paragraf
datele de început și de finalizare a măsurătorilor;
Paragraf
frecvența (numărul de perioade).
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 20-23 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei informațiile privind fiecare parcelă.
Paragraf
CAPITOLUL 7
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU SUPRAVEGHEREA SOLUȚIILOR DE SOL PE PARCELELE DE NIVEL II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Analiza soluțiilor de sol prevăzută la articolul 6 litera (b) se efectuează pe cel puțin 10 % din parcelele de nivel II.
Paragraf
Dispozițiile de mai jos se bazează pe recomandările tehnice formulate de grupul de experți în soluri din cadrul Programului internațional concertat pentru evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU.
Paragraf
Metoda de inventariere
Paragraf
Selectarea amplasării prelevatoarelor
Paragraf
Prelevatoarele de soluții de sol trebuie instalate în apropierea locului în care se efectuează inventarierea stării coroanelor. Lizimetrele se pot amplasa în mod aleatoriu sau sistematic pe toată parcela, chiar dacă amplasarea lor poate fi limitată de prezența pietrelor sau a rădăcinilor (distanța față de arbori nu este precizată). Datorită perturbării solului pe care o cauzează, lizimetrele cu tensiune zero nu trebuie instalate în partea centrală a parcelei în care se supraveghează parametrii arborilor. Din motive practice, se poate recurge la subparcela reprezentativă. Lizimetrele instalate deja pot fi menținute, dar instalarea celor noi trebuie efectuată ținându-se seama de recomandările de mai jos.
Paragraf
Adâncimea de eșantionare
Paragraf
Se recomandă instalarea lizimetrelor la adâncimi fixe, dar este admisă și instalarea la diferite orizonturi.
Paragraf
Colectorii de soluții de sol
Paragraf
După caz, lizimetrele pot fi amplasate la cel puțin două adâncimi diferite, una în orizontul rădăcinii (adâncime sugerată: între 10 și 20 de cm) pentru a se aprecia concentrațiile de elemente nutritive și de elemente toxice din zona rădăcinilor fine (primul obiectiv) și a doua sub orizontul respectiv (adâncime sugerată: între 40 și 80 de cm), pentru a se aprecia producția de elemente (al doilea obiectiv). Un al treilea lizimetru se poate amplasa imediat lângă stratul de humus.
Paragraf
Frecvența de eșantionare
Paragraf
Pe parcelele pe care se desfășoară și alte programe de supraveghere intensivă, cum este măsurarea depunerilor sau colectarea de date meteorologice, de exemplu, prelevarea soluțiilor de sol trebuie efectuată o dată sau de două ori pe lună. Eșantionarea trebuie efectuată în aceeași lună în fiecare an.
Paragraf
Transport, depozitare și preparare
Paragraf
Eșantioanele se transportă astfel încât să se minimalizeze modificările chimice.
Paragraf
În cazul utilizării lizimetrelor, depozitarea soluției de sol la rece (4 °C) și la adăpost de lumină permite diminuarea activității biologice. În numeroase cazuri și în special pe parcursul sezonului rece, este suficient să se conserve recipientul la adăpost de lumină. Se pot utiliza conservanți organici sau anorganici, cu toate că aceștia pot să interfereze cu analiza. Pentru a limita modificările eventuale ale eșantioanelor, soluția de sol trebuie colectată cât mai repede posibil după ce s-a aplicat sucțiunea.
Paragraf
Se indică modalitățile de transport și de depozitare (inclusiv perioadele de așteptare). După caz, se indică în detaliu problemele și deviațiile de la proceduri care pot apărea.
Paragraf
Pentru determinarea urmelor de metale, părțile alicote ale eșantionului trebuie transportate la laborator în sticle spălate cu acid.
Paragraf
În cazul prelevării de eșantioane de sol, acestea trebuie conservate la rece în pungi de plastic sau de polietilenă și depozitate la 4 °C până la centrifugare sau la prepararea soluției saturate de sol. Centrifugarea sau extragerea trebuie să aibă loc în ziua (18-30 de ore) următoare zilei în care s-a efectuat colectarea eșantioanelor de sol.
Paragraf
Date de bază generale
Paragraf
Se colectează următoarele informații:
Paragraf
țara;
Paragraf
numărul parcelei;
Paragraf
date privind prelevatorul (tip, adâncime);
Paragraf
data de început a perioadei de supraveghere;
Paragraf
data de sfârșit a perioadei de supraveghere;
Paragraf
numărul de perioade de măsurare (egale) de pe parcursul perioadei de supraveghere.
Paragraf
Metode de analiză
Paragraf
În scopul inventarierii soluțiilor de sol forestier, se stabilește o distincție între parametrii obligatorii și parametrii facultativi (a se vedea lista de mai jos).
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 24, 25 și 26 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei informațiile privind fiecare parcelă.
Paragraf
CAPITOLUL 8
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU INVENTARIEREA VEGETAȚIEI LA NIVELUL SOLULUI PE PARCELELE DE NIVEL II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Inventarierea vegetației de la nivelul solului prevăzută la articolul 6 litera (b) se efectuează pe cel puțin 10 % din parcelele de nivel II.
Paragraf
Dispozițiile de mai jos se bazează pe recomandările tehnice formulate de grupul de experți în vegetația de la nivelul solului din cadrul Programului internațional concertat pentru evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU.
Paragraf
Metoda de inventariere
Paragraf
Plan de eșantionare
Paragraf
Se poate recurge la două planuri distincte de eșantionare pentru a se obține o caracterizare mai degrabă calitativă, respectiv cantitativă, după caz:
Paragraf
în primul caz, se evaluează dinamica, supraveghindu-se evoluția compoziției specifice dintr-o zonă extinsă, prin utilizarea unor unități de eșantionare mai mari de 100 m2, cu o precizie slabă spre medie în estimarea evoluției întinderii pentru fiecare dintre aceste specii;
Paragraf
în al doilea caz, studiul se axează pe dinamica arboreturilor (extindere sau regresie) dintr-o zonă mai restrânsă. Unitățile de eșantionare utilizate sunt mai mici (în general mai mici de 10 m2), pentru a se obține o estimare mai precisă a întinderii pentru fiecare specie.
Paragraf
Zona reținută pentru evaluarea vegetației trebuie să fie reprezentativă pentru parcelă, astfel încât să permită comparația cu ceilalți parametri înregistrați pe aceeași parcelă. Trebuie utilizate mai multe unități de eșantionare în scopul repetiției statistice.
Paragraf
În conformitate cu utilizarea fitosociologică, cerința minimă constă în eșantionarea speciilor de la nivelul parcelei. Pentru a garanta comparabilitatea rezultatelor între țări, este obligatoriu să se definească o parcelă de eșantionare comună (CSA- common sampling area) de 400 m2, care să fie reprezentativă pentru vegetația la nivelul solului de pe parcela de nivel II. Această parcelă se poate obține prin însumarea tuturor subparcelelor de dimensiune mai mică din interiorul parcelei de nivel II. Datele sunt prezentate pentru ansamblul CSA și nu pentru fiecare subparcelă (date agregate). Statele membre introduc rezultatele obținute pentru diferitele subparcele în bazele lor de date naționale.
Paragraf
Statele membre sunt libere să aleagă numărul și forma unităților de eșantionare.
Paragraf
În cazul în care unitățile de eșantionare nu sunt contigue, acestea trebuie să fie cât mai îndepărtate unele de celelalte în interiorul parcelei de nivel II sau în zona sa tampon, pentru a se reduce la maximum corelarea spațială între diferitele unități de eșantionare din aceeași parcelă. Ar trebui, de asemenea, să se elimine orice eterogenitate importantă la toate nivelurile de eșantionare (stânci și faleze, poteci și cărări, locuri de foc, pâraie și iazuri, canale și rigole, turbării).
Paragraf
Ar trebui să se aplice un sistem de marcaj permanent pentru unitățile de eșantionare.
Paragraf
Informații generale
Paragraf
Se colectează următoarele informații generale:
Paragraf
țara;
Paragraf
numărul parcelei;
Paragraf
data eșantionării și a analizei;
Paragraf
existența unei îngrădiri;
Paragraf
parcela totală eșantionată;
Paragraf
informații privind ansamblul vegetației la nivelul solului (întindere), privind stratul arbustiv (întindere și înălțime medie) și privind stratul muscinal (întindere).
Paragraf
Măsurarea abundenței sau a întinderii speciilor
Paragraf
Statele membre sunt libere să aplice propria lor scară de măsurare, cu condiția ca aceasta să poată fi transformată direct în procentaj [limite cuprinse între 0,01 % (foarte rar) și 100 % (acoperire completă)].
Paragraf
Specii
Paragraf
Este necesar să se țină seama de toate fanerogamele, criptogamele vasculare, briofitele și lichenii tericoli. Lista speciilor trebuie să fie completă pentru aceste grupuri. Speciile netericole și ciupercile pot, de asemenea, să fie menționate, dar ar trebui, în cazul ideal, să facă obiectul unor anchete separate. Speciile neidentificate ar trebui inventariate ca atare și, în cazul în care nu sunt specii rare în unitățile de eșantionare, ar trebui prelevate și depozitate într-un ierbar în vederea identificării ulterioare.
Paragraf
Speciile care sunt prezente numai în locuri specifice (de exemplu pe stânci, butuci, poteci și cărări, arbori morți etc.) trebuie inventariate separat.
Paragraf
Frecvența și perioada de evaluare
Paragraf
Studiile privind vegetația se realizează o dată la cinci ani, pe cel puțin 10 % dintre parcele. În cazul în care compoziția vegetației se dovedește a fi complexă în cursul unui anumit sezon, ar putea fi necesar să se realizeze o a doua evaluare în cursul anului pentru a se estima totalul întinderii vegetale. Evaluările ulterioare ale vegetației la nivelul solului se efectuează în jurul aceleiași date.
Paragraf
Analiză
Paragraf
Informațiile evaluate pe unitățile de eșantionare se exprimă la scara parcelei.
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 27 și 28 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei rezultatele evaluării vegetației de la nivelul solului.
Paragraf
CAPITOLUL 9
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU EVALUAREA LITIEREI PE PARCELELE DE NIVEL II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Supravegherea litierei prevăzută la articolul 6 litera (c) se efectuează în mod facultativ pe parcelele de nivel II, începând din 2005. Atunci când se procedează la supravegherea litierei, se recomandă aplicarea următoarelor dispoziții.
Paragraf
Următoarele dispoziții se bazează pe recomandările tehnice formulate de grupul de experți în litieră din cadrul Programului internațional concertat pentru evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU.
Paragraf
Metoda de inventariere
Paragraf
Eșantionarea
Paragraf
În scopul evaluării litierei, se propune ca planul de eșantionare a parcelelor să reprezinte un evantai larg de soluri, climate și structuri de arboreturi pentru o anumită specie.
Paragraf
Evaluarea litierei se efectuează numai pe parcelele de nivel II pe care se procedează și la o supraveghere intensivă a datelor meteorologice, a depunerilor, a apei din sol și a fenologiei.
Paragraf
Amplasarea și numărul locurilor de recoltare a solului
Paragraf
Locurile de recoltare a solului sunt dispuse astfel încât să permită comparația cu rezultatele supravegherii depunerilor și a apei din sol. Locurile de recoltare a solului sunt fixe și pot fi amplasate în mod aleatoriu sau sistematic, de exemplu la intervale regulate și în număr suficient pentru a reprezenta ansamblul parcelei și nu doar speciile dominante.
Paragraf
Locurile de recoltare a solului trebuie repartizate pe toată suprafața parcelei. Eșantionarea litierei trebuie efectuată cu cel puțin 10 până la 20 colectoare pe parcelă, în funcție de mărimea parcelei și de speciile incluse în evaluare.
Paragraf
Statele membre pot alege în mod liber tipul de prelevator utilizat pentru supravegherea litierei.
Paragraf
Frecvența eșantionării
Paragraf
Litiera se colectează cel puțin o dată pe lună și chiar o dată la două săptămâni în perioadele de cădere a frunzelor. Eșantioanele dintr-o perioadă se grupează pentru analizele chimice. În regiunile în care, în perioada de iarnă, zăpada și gerul sunt prezente și în regiunile izolate, poate fi necesar să se lase prelevatoarele în pădure pe timpul iernii. Litiera se poate colecta o dată înainte de perioada de iarnă și o dată după topirea zăpezii, dat fiind că înghețul limitează drenajul și descompunerea litierei.
Paragraf
Parametri și analiză
Paragraf
În momentul evaluării litierei, se stabilește o distincție între parametrii obligatorii și parametrii facultativi (a se vedea lista de mai jos).
Paragraf
În scopul analizei chimice, litiera se usucă într-un cuptor la o temperatură maximă de 80 °C (de preferință la 65 °C) până la obținerea unei greutăți constante. După uscare, se determină masa a 100 de frunze sau 1000 de ace la 105 °C. Pe baza procentajului de umiditate prezent în subeșantioane, cantitatea totală a fiecărei fracțiuni se poate transforma în masă uscată la 80 °C. Eșantioanele uscate la maximum 80 °C sunt zdrobite pentru a se obține o pudră omogenă. Analiza chimică a litierei este asemănătoare cu analiza chimică a frunzelor. Rezultatele analizei chimice a litierei se calculează la 80 °C, ca și masa litierei.
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 29, 30 și 31 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei informațiile privind fiecare parcelă.
Paragraf
CAPITOLUL 10
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU EVALUAREA CALITĂȚII AERULUI AMBIANT PE PARCELELE DE NIVEL II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Evaluarea calității aerului ambiant pe parcelele de nivel II este facultativă. Atunci când se evaluează calitatea aerului ambiant, este necesar să se aplice următoarele dispoziții.
Paragraf
Următoarele dispoziții se bazează pe recomandările tehnice formulate de grupul de experți în calitatea aerului ambiant din cadrul Programului internațional concertat pentru evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU.
Paragraf
Alegerea metodei și a echipamentului
Paragraf
Se recurge la eșantionare pasivă pe siturile pentru care nu se realizează, la ora actuală, supravegherea principalilor poluanți atmosferici prin intermediul unor prelevatoare active.
Paragraf
Fiecare țară este liberă să aleagă prelevatorul pasiv pe care îl va utiliza. Cu toate acestea, este necesar să se dovedească faptul că atât prelevatoarele, cât și procedurile utilizate dau rezultate conforme cu măsurătorile realizate prin intermediul unei metode de referință (prelevator activ).
Paragraf
Perioada de supraveghere
Paragraf
Eșantionarea se efectuează de preferință cel puțin o dată la două săptămâni. Pe siturile izolate, perioada de măsurare se poate extinde la patru săptămâni, după caz. Pe siturile foarte poluate, aceasta se poate reduce la o săptămână. Pentru speciile cu frunze căzătoare, măsurarea ozonului se limitează la sezonul de vegetație. Măsurătorile privind ceilalți poluanți se efectuează în restul anului.
Paragraf
Selectarea parcelelor și amplasarea
Paragraf
Supravegherea calității aerului ambiant trebuie adaptată în funcție de sit și efectuată pe parcelele pentru care sunt disponibile date meteorologice și date privind depunerile. Ar trebui să se aleagă situri cu expunere variabilă, și anume situri foarte expuse, precum și stații de fond.
Paragraf
Concentrațiile de poluanți atmosferici se măsoară în apropierea pădurii, dar nu în pădure, pe un sit reprezentativ al parcelei. Supravegherea se efectuează în afara arboretului, de preferință pe un teren pe care sunt instalate prelevatoarele de depuneri umede și echipamentele meteorologice.
Paragraf
Parametrii
Paragraf
Supravegherea facultativă a calității aerului ambiant conține următorii parametri.
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 32, 33 și 34 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei informațiile privind fiecare parcelă.
Paragraf
CAPITOLUL 11
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU EVALUAREA DAUNELOR VIZIBILE CAUZATE DE OZON PE PARCELELE DE NIVEL II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Evaluarea daunelor cauzate de ozon prevăzută la articolul 6 litera (c) se efectuează în mod facultativ, pe parcelele de nivel II. Atunci când se evaluează daunele cauzate de ozon, se recomandă aplicarea următoarelor dispoziții.
Paragraf
Următoarele dispoziții se bazează pe recomandările tehnice formulate de grupul de experți în calitatea aerului ambiant din cadrul Programului internațional concertat pentru evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU. [Se face trimitere la manualul specific elaborat de acest grup de lucru, în care se găsesc informații complementare.]
Paragraf
Sferă de aplicare
Paragraf
Evaluarea simptomelor daunelor cauzate de ozon se efectuează de preferință pe parcelele pe care s-a efectuat eșantionarea pasivă a ozonului.
Paragraf
Apreciere și evaluare
Paragraf
Evaluarea pe parcelele de nivel II
Paragraf
Evaluarea daunelor vizibile cauzate de ozon celor trei specii principale de pe parcela de supraveghere intensivă (Intensive Monitoring Plot – IMP) conține cel puțin ramurile a cinci arbori reținuți pentru eșantionarea frunzișului în scopul analizei chimice foliare.
Paragraf
Eșantioanele utilizate în scopul evaluării daunelor foliare trebuie prelevate o dată la doi ani din partea superioară a coroanei, care este expusă la soare.
Paragraf
Se preferă o evaluare anuală, însă această frecvență este facultativă.
Paragraf
Evaluarea pe situl de eșantionare situat la lumină (Light Exposed Sampling Site – LESS)
Paragraf
Se stabilește un sit de eșantionare situat la lumină (denumit în continuare LESS), în apropierea locului de amplasare a prelevatorului pasiv de ozon. Evaluarea efectuată pe LESS are ca obiectiv furnizarea de estimări ale daunelor foliare cauzate de ozon vegetației de la liziera pădurii expuse la lumina care este cea mai apropiată de dispozitivul de măsurare a ozonului, pe o rază maximă de 500 m. Dispozitivul de eșantionare propus este un plan de eșantionare aleatoriu, astfel cum este descris în anexa I a manualului specific elaborat de grupul de lucru și în care sunt prevăzute informații complementare.
Paragraf
Evaluarea se referă la arbori, arbuști, plante cățărătoare și erbacee vivace (evaluarea erbaceelor anuale este facultativă).
Paragraf
Numai monocotiledonatele sunt excluse de la evaluare.
Paragraf
Perioada de evaluare
Paragraf
Recensământul și cuantificarea daunelor vizibile cauzate de ozon pe parcela de nivel II se efectuează între octombrie și februarie pentru conifere și între iulie și începutul lui septembrie pentru foioase.
Paragraf
În general, recensământul daunelor vizibile cauzate de ozon arborilor, arbuștilor și erbaceelor de pe LESS și, pentru vegetația de la nivelul solului, de pe IMP (facultativ) se efectuează cel puțin o dată către sfârșitul verii (și la începutul verii, în cazul în care este posibil), înainte să înceapă decolorarea naturală și înainte ca senescența și/sau seceta să producă pierderi de frunziș.
Paragraf
Evaluarea pentru principalele specii de foioase
Paragraf
Pentru speciile principale, se prelevează câte cinci crengi de la fiecare arbore (cât mai mici posibil, dar având frunze în toate stadiile de dezvoltare), situate în treimea superioară a coroanei care este expusă la soare, simultan cu eșantionarea bianuală a frunzișului destinată analizei compoziției chimice a acelor și a frunzelor sau, în măsura posibilului, în conformitate cu fenologia locală a simptomelor. După efectuarea prelevării, un număr reprezentativ de frunze pentru fiecare creangă (în jur de 30 de frunze pentru Fagus sylvatica) se examinează în condiții de luminozitate optimă și se atribuie frunzelor o notă, în funcție de prezența daunelor cauzate de ozon (da/nu).
Paragraf
Evaluarea pentru principalele specii de conifere
Paragraf
În conformitate cu procedura de eșantionare foliară, se prelevează câteva crengi de la fiecare arbore [cinci crengi cât mai relevante, care conțin cel puțin acele din anul supravegherii (acele A) și din anul precedent (acele A + 1)], situate în partea superioară a coroanei, care este expusă la soare. În cazul în care această parte a arborelui nu este accesibilă, ar trebui să se utilizeze o parte din crengile prelevate pentru analiza foliară.
Paragraf
Prezența urmelor clorotice (chlorotic mottling) se notează pentru fiecare categorie de vârstă a acelor [de la acele din anul în curs (C) la acele de trei ani (C + 2)] ca procentaj din parcela totală obținută prin adunarea tuturor acelor din aceeași categorie de vârstă pentru a forma o parcelă continuă; nota (clasa) corespunzătoare acestui procentaj se atribuie ulterior în conformitate cu tabelul de mai jos.
Paragraf
Nota finală se calculează pentru fiecare clasă de ace; arborii (și speciile) vor primi, așadar, note distincte pentru acele din diferite categorii de vârstă C, C + 1, C + 2 etc. Nota finală a fiecărui arbore este nota care corespunde procentajului mediu de daune al unei anumite clase de ace (acest procentaj se obține prin calcularea mediei procentajelor de daune ale tuturor verticilelor dintr-o anumită categorie de vârstă a arborelui în cauză); de asemenea, nota finală pentru parcelă este nota care corespunde mediei procentajelor daunelor tuturor arborilor eșantionați.
Paragraf
Recensământul simptomelor vizibile cauzate de ozon arborilor (pitici), arbuștilor și plantelor vivace de pe LESS și (facultativ) vegetației de la nivelul solului de pe parcela de nivel II
Paragraf
În scopul evaluării simptomelor prezentate de arborii (pitici), arbuștii și plantele vivace de pe LESS și (facultativ) de vegetația la nivelul solului de pe parcela de nivel II, ar trebui indicate următoarele informații pentru fiecare dintre unitățile spațiale de eșantionare selecționate în mod aleatoriu:
Paragraf
denumirea științifică și codul arborilor (pitici), ale arbuștilor și ale plantelor erbacee prezente, cu menționarea prezenței sau a absenței simptomelor;
Paragraf
arborii și arbuștii sunt evaluați individual; plantele cățărătoare și erbaceele sunt evaluate pe arboreturi;
Paragraf
prin urmare, estimările sunt exprimate ca frecvență, medie și totaluri:
Paragraf
frecvența cvadratelor care conțin plante ce prezintă simptome (% din liziera forestieră atinsă);
Paragraf
frecvența speciilor care prezintă simptome (% din speciile care prezintă simptome raportat la numărul total de specii prezente în lizieră);
Paragraf
numărul mediu de specii care prezintă simptome;
Paragraf
numărul total de specii care prezintă simptome;
Paragraf
estimările trebuie indicate cu intervale de încredere la pragul de probabilitate de 95 %.
Paragraf
Umiditatea solului trebuie consemnată pe LESS și pe subparcelele facultative. Speciile trebuie eșantionate și fotografiate în conformitate cu recomandările tehnice ale grupului de lucru privind calitatea aerului ambiant.
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 35, 36 și 37 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei informațiile privind fiecare parcelă.
Paragraf
CAPITOLUL 12
Paragraf
METODE COMUNE PENTRU OBSERVAȚIILE FENOLOGICE PE PARCELELE DE NIVEL II
Paragraf
Generalități
Paragraf
Evaluarea fenologiei prevăzută la articolul 6 litera (c) se efectuează în mod facultativ pe parcelele de nivel II. Atunci când se evaluează fenologia, ar trebui să se aplice următoarele dispoziții.
Paragraf
Dispozițiile de mai jos se bazează pe recomandările tehnice formulate de grupul de experți în meteorologie și fenologie din cadrul Programului internațional concertat pentru evaluarea și supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (PIC Păduri) al CEE-ONU. [Se face trimitere la manualul elaborat de acest grup de lucru, în care sunt prevăzute informații complementare.]
Paragraf
Sfera de aplicare
Paragraf
Se procedează la o examinare sumară a parcelei și a zonei-tampon numai pe parcelele de nivel II care fac obiectul observațiilor meteorologice și al măsurătorilor privind depunerile și litiera.
Paragraf
Observații și înregistrări la nivelul parcelei
Paragraf
Înregistrarea celor mai evidente efecte ale evenimentelor biotice și abiotice (dăunătoare) și ale fenomenelor fenologice ar permite obținerea de informații generale complementare privind procesele ecologice de pe parcelă și punerea în funcțiune a unui sistem de alertă rapidă pentru evenimentele care afectează starea arborilor. Un astfel de exercițiu prezintă un interes special pentru evaluarea datelor de nivelul II la nivel național.
Paragraf
Observațiile și înregistrările trebuie să fie facile și simple și să se limiteze la următoarele elemente:
Paragraf
creșterea, modificarea culorii și căderea frunzelor/acelor;
Paragraf
daune biotice (organisme patogene și/sau boli);
Paragraf
daune abiotice (de exemplu îngheț, vânt, grindină).
Paragraf
Amplasare
Paragraf
Observațiile trebuie efectuate pe parcela și/sau zona-tampon de pe toate parcelele de nivel II care fac obiectul unor măsurători permanente.
Paragraf
Frecvența
Paragraf
Datele observațiilor pot coincide cu prelevarea de probe destinate analizei depunerilor sau a soluțiilor de sol. Este necesară o frecvență de cel puțin o dată la două săptămâni în timpul perioadei de vegetație pentru supravegherea schimbărilor fenologice.
Paragraf
Observație și înregistrare
Paragraf
Toate speciile prezente pe parcelele de supraveghere intensivă prezintă interes; cu toate acestea, este necesar să se acorde prioritate principalelor specii prezente. Statele membre pot să includă mai multe specii dacă doresc acest lucru. În acest caz, este necesar, cu toate acestea, să se înregistreze fiecare specie separat. Trebuie înregistrate numai evenimentele care s-au produs și/sau a căror frecvență/intensitate s-a(u) modificat de la ultima inspecție. Evaluările trebuie repetate pe măsură ce se derulează diferitele etape ale fenomenelor fenologice, până la încheierea etapei.
Paragraf
Supraveghere fenologică intensivă la nivelul arborelui
Paragraf
Etapele care trebuie să facă obiectul unei supravegheri (atunci când acestea se aplică speciei în cauză) sunt următoarele: apariția frunzelor/acelor, apariția mugurilor de vară, a mugurilor secundari, înflorirea, decolorarea autumnală, moartea frunzelor/acelor și căderea frunzelor/acelor.
Paragraf
Selectarea speciilor și a parcelelor
Paragraf
Ar trebui să se acorde prioritate:
Paragraf
parcelelor pe care s-a procedat (cel puțin) la măsurări meteorologice;
Paragraf
speciei principale a parcelei, care este deja înregistrată ca specie principală (este posibil să se adauge și alte specii de pe aceeași parcelă).
Paragraf
Criteriile care trebuie aplicate pentru selectarea arborilor eșantion
Paragraf
Criteriile care trebuie să se aplice pentru selectarea arborilor sunt următoarele:
Paragraf
Arborii trebuie aleși dintre cei care fac obiectul evaluării stării coroanei. Se preferă arborii care sunt clar vizibili din exteriorul parcelei, dat fiind faptul că frecvența crescută a observațiilor poate să modifice starea vegetației la nivelul solului, prezentă pe parcelă.
Paragraf
În cazul în care numărul de arbori vizibili reținuți pentru evaluarea stării coroanelor este insuficient, ar trebui să se selecteze arbori suplimentari de pe parcelă sau din zona tampon. În acest caz:
Paragraf
arborii trebuie să fie dominanți sau codominanți;
Paragraf
se preferă arbori ale căror DIO și înălțime sunt (sau vor fi) măsurate periodic;
Paragraf
arborii reținuți pentru eșantionarea și analiza frunzelor/acelor nu trebuie selectați.
Paragraf
Se selectează 10-20 de arbori din fiecare specie de pe parcelă în scopul eșantionării. Toți arborii trebuie să fie numerotați. În cazul în care aceștia au primit deja numere (atribuite, de exemplu, în cadrul evaluării stării coroanelor sau a creșterii), se păstrează și se folosesc numerele respective.
Paragraf
În cazul în care un arbore selectat moare sau este tăiat, acesta se poate înlocui. Noul arbore selectat primește un număr nou; acesta este înregistrat și notificat Comisiei.
Paragraf
Coroanele care trebuie evaluate
Paragraf
Este preferabil ca vârful coroanei (coroana iluminată) să fie vizibil dintr-un punct de observație. În cazul în care acest lucru este imposibil, evaluarea poate să includă partea mediană a coroanei. Ar trebui, în scopul observațiilor fenologice ulterioare din același an, precum și a celor din anii următori, să se utilizeze aceeași parte a coroanei.
Paragraf
Orientarea evaluării
Paragraf
Orientarea aleasă pentru observarea diverșilor arbori trebuie să fie întotdeauna aceeași. Aceasta trebuie înregistrată în conformitate cu opt modalități în momentul selectării arborilor și trebuie consemnată pe formularul 12a. Orice modificare a acestei poziții trebuie să fie, de asemenea, înregistrată și notificată.
Paragraf
Frecvența observațiilor
Paragraf
Pe parcursul perioadelor de la începutul până la sfârșitul etapelor fenologice în cauză, se procedează la observații săptămânale efectuate în aceeași zi a săptămânii.
Paragraf
Etapele care trebuie supravegheate
Paragraf
În principiu, toate etapele fenologice prezintă interes în scopul supravegherii fenologice. Cu toate acestea, în practică (efort financiar, ușurință și fiabilitate a supravegherii, comparabilitate la scară europeană, compatibilitate cu alte anchete, cum sunt cele referitoare la starea coroanelor), este necesară concentrarea asupra unei serii limitate de etape și asupra principalelor specii sau grupuri de specii.
Paragraf
Se stabilește o distincție între conifere și foioase:
Paragraf
În etapa de înflorire, trebuie înregistrat numai începutul deschiderii florilor masculine (caracterizat prin eliberarea de polen); celelalte etape trebuie să facă obiectul unei înregistrări cantitative. Ar trebui înregistrate, în plus, daunele cauzate acelor, frunzelor sau florilor de către înghețurile târzii de primăvară, precum și amploarea acestora. Definițiile și caracterizările diferitelor etape sunt descrise în continuare.
Paragraf
Tehnici de supraveghere complementare
Paragraf
Tehnicile suplimentare (cum ar fi colectarea litierei sau măsurătorile realizate cu panglică gradată) pot furniza informații de sprijin și complementare.
Paragraf
Eșantionarea litierei furnizează date cantitative privind, de exemplu, înflorirea, producția de semințe, pierderea frunzelor/acelor etc.
Paragraf
Panglici gradate: măsurarea continuă a evoluției circumferinței poate să furnizeze informații privind începutul și întreruperea creșterii și reacția arborilor la fenomenele de stres.
Paragraf
Compoziția chimică a precipitațiilor la sol poate să furnizeze informații complementare privind supravegherea etapelor fenologice prin intermediul variațiilor observate în fluxul de substanțe nutritive.
Paragraf
Transmiterea datelor
Paragraf
Statele membre utilizează formularele 38, 39 și 40 din capitolul 14 pentru a transmite Comisiei informațiile privind fiecare parcelă.
Paragraf
CAPITOLUL 13
Paragraf
MODALITĂȚI DE PREZENTARE A INFORMAȚIILOR GENERALE PRIVIND METODELE DE SUPRAVEGHERE APLICATE ȘI A REZULTATELOR EVALUĂRII/INTERPRETĂRII LA NIVEL NAȚIONAL
Paragraf
Observații generale
Paragraf
În afara datelor comunicate în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003, statele membre pregătesc și prezintă Comisiei un document cu informațiile generale privind metodele de supraveghere folosite pe parcelele de nivel I și II (raportul de însoțire).
Paragraf
Raportul de însoțire conține două părți: prima descrie metodele aplicate efectiv pentru procedura de eșantionare, echipamentul utilizat, evaluarea, analiza etc. (a se vedea detaliile la punctul II.1); a doua parte a raportului descrie excepțiile și perturbările întâlnite (a se vedea detaliile la punctul II.2).
Paragraf
Raportul de însoțire
Paragraf
Partea raportului care descrie metodele efectiv aplicate etc.
Paragraf
Această parte a raportului descrie metodele aplicate efectiv pentru procedura de eșantionare, echipamentul utilizat, evaluarea, analiza etc. Se precizează următoarele detalii:
Paragraf
Metode de inventariere/eșantionare
Paragraf
Multe dintre anchetele prevăzute în cadrul programului Forest Focus lasă o mare libertate în alegerea echipamentului, a adâncimii de eșantionare, a calendarului, a intensității anchetei etc. Ar trebui să se ofere detalii privind echipamentul utilizat, adâncimea efectivă, calendarul și frecvența de anchetare/de eșantionare. Cu ocazia fiecărei prelevări de probe, trebuie furnizate detalii privind eșantionarea, inclusiv privind depozitarea și transportul acestora.
Paragraf
Toate măsurătorile de control efectuate se descriu succint.
Paragraf
Metodele de analiză și de calculare a rezultatelor
Paragraf
În ceea ce privește analiza eșantioanelor, ar trebui să se furnizeze detalii privind prepararea eșantioanelor și metodele aplicate pentru analiza acestora. Trebuie oferite indicații precise în ceea ce privește metodele folosite și în special posibilitățile de re(calculare) a datelor obținute. Se descriu succint toate măsurătorile de control efectuate (participarea la teste circulare).
Paragraf
Informațiile transmise cu ajutorul acestor chestionare rămân valabile de-a lungul anilor, atâta vreme cât metodele aplicate nu se schimbă.
Paragraf
Se asigură în special semnalarea și documentarea modificărilor privind metodele de inventariere, de transport și de analiză aplicate. Diferențele regionale se menționează și se explică în detaliu (de exemplu, laboratoare de analiză diferite).
Paragraf
Partea din raport referitoare la excepțiile și perturbările întâlnite (raportul anual de însoțire)
Paragraf
În completarea datelor de bază referitoare la metodele descrise cu ajutorul chestionarului de însoțire trebuie descrise problemele specifice, excepțiile, perturbările și problemele de validare a datelor transmise anual.
Paragraf
Excepții și perturbări
Paragraf
Se relatează situațiile excepționale și perturbările importante în raport cu situația normală. Pe lângă descrierea metodelor aplicate pentru eșantionare, analiză etc. prezentate în chestionarele de însoțire, este necesar să se anexeze o documentație completă privind excepțiile, situațiile excepționale și perturbările. Aceste informații se includ într-un raport anual de însoțire, prezentat Comisiei împreună cu datele transmise.
Paragraf
Validarea, gestionarea și calitatea datelor
Paragraf
Se indică procedurile aplicate pentru controlul datelor, inclusiv limitele de validare a datelor (verificări de verosimilitate), precum și procedurile aplicate pentru verificarea coerenței seturilor de date la nivel național.
Paragraf
În cazul în care lipsesc date, este posibil, în anumite cazuri, să se facă estimări pe baza rezultatelor provenite din alte surse. Se precizează estimările respective, iar ipotezele utilizate sunt argumentate cu atenție.
Paragraf
Ar trebui, de asemenea, să se descrie metodele folosite pentru asigurarea și controlul calității.
Paragraf
Comisia poate, în cazul în care consideră că este util, pe baza chestionarelor din raportul de însoțire, să solicite statelor membre informații complementare.
Paragraf
CAPITOLUL 14
Paragraf
INSTRUCȚIUNI COMUNE PRIVIND NOTIFICAREA REZULTATELOR ȘI FORMATELE DE DATE
Paragraf
Informații tehnice generale privind prezentarea datelor
Paragraf
Material informatic necesar
Paragraf
Suporturile utilizate pentru transmiterea datelor sunt discheta de 3,5 inch (DSDD sau HD) sau CD-ROM-ul. În cazul în care sunt disponibile sisteme de transmitere electronică a datelor, statele membre trebuie să le utilizeze începând cu anul 2005.
Paragraf
Cerințe în materie de software, format de date
Paragraf
Dischetele se formatează la densitatea adecvată (DSDD = densitate slabă și HD = densitate mare), cu ajutorul sistemului DOS 2.1 sau al unei versiuni mai recente a acestuia; acestea trebuie să fie 100 % compatibile IBM. Toate informațiile de pe dischetă sau de pe CD-ROM sunt în caractere ASCII în conformitate cu structura definită în tabelele de la punctul V.
Paragraf
Fișierele de date
Paragraf
Fiecare dischetă (sau serie de dischete) conține fișierul privind parcela și fișierele specifice, fișierul cu informațiile rezumative privind parcela și fișierul sau fișierele care conțin rezultatele inventarierii per anchetă.
Paragraf
Validarea și gestionarea datelor
Paragraf
Se vor indica procedurile aplicate pentru controlul calității datelor, inclusiv limitele de validare a datelor (verificări de verosimilitate), precum și procedurile aplicate pentru verificarea coerenței seturilor de date la nivel național.
Paragraf
În cazul în care lipsesc date, este posibil, în anumite cazuri, să se facă estimări pe baza rezultatelor provenite din alte surse. Se precizează estimările respective, iar ipotezele utilizate se argumentează cu atenție.
Paragraf
Raportul intermediar anual privind interpretarea/evaluarea rezultatelor la nivel național
Paragraf
Acest raport furnizează informații privind nivelul la care s-a ajuns în interpretarea/evaluarea rezultatelor la nivel național. Se indică următoarele detalii:
Paragraf
Statele membre realizează o evaluare și o interpretare a datelor la nivel național.
Paragraf
Statele membre au libertatea de a decide în privința evaluării sau a interpretării realizate la nivel național și transmise Comisiei.
Paragraf
Calendar pentru prezentarea raportului de însoțire și a raportului intermediar privind interpretarea/evaluarea rezultatelor la nivel național
Paragraf
Calendar pentru raportul de însoțire
Paragraf
Chestionarul de însoțire se completează și se transmite Comisiei împreună cu primele date. În cazul modificării metodelor aplicate, se furnizează informații privind modificările. Partea din raport consacrată descrierii perturbărilor și a excepțiilor se transmite Comisiei în același timp cu datele care trebuie transmise anual.
Paragraf
Calendar pentru raportul intermediar privind interpretarea/evaluarea rezultatelor la nivel național
Paragraf
Rapoartele intermediare privind interpretarea și evaluarea întocmite la nivel național trebuie transmise Comisiei înainte de data de 31 decembrie a fiecărui an.
Paragraf
Prezentarea datelor în format digital – formulare
Paragraf
Formulare:
Paragraf
[Formularele sunt disponibile numai în format Excel.]
Paragraf
CAPITOLUL 15
Paragraf
LISTA CODURILOR ȘI A ELEMENTELOR EXPLICATIVE PENTRU DATELE DE ANCHETĂ PE PARCELELE DE NIVEL I ȘI II
Paragraf
Instrucțiunile și codurile de mai jos trebuie utilizate pentru transmiterea datelor adunate pe rețelele de nivel I și II în cadrul Regulamentului (CE) nr. 2152/2003. Eventualele modificări privind anumiții anii de referință se găsesc în specificațiile tehnice stabilite de CCR.
Paragraf
Informații generale privind parcela
Paragraf
Țări
Paragraf
Numărul suprafeței de observație
Paragraf
Numărul suprafeței de observație corespunde unui număr unic atribuit parcelei permanente la selectarea sau la stabilirea acesteia.
Paragraf
Data observației, data evaluării, data analizei
Paragraf
Datele se indică în ordinea următoare: zi, lună și an.
Paragraf
Coordonate latitudinale și longitudinale
Paragraf
Se indică prin șase cifre coordonatele latitudinale și longitudinale ale centrului suprafeței de observație (de exemplu):
Paragraf
Prima căsuță servește la desemnarea unei coordonate + sau –.
Paragraf
Disponibilitatea apei pentru speciile principale (estimativ)
Paragraf
Tipul de humus
Paragraf
Altitudine
Paragraf
Orientare
Paragraf
Vârsta medie a arborilor din etajul dominant (ani)
Paragraf
Unitate pedologică
Paragraf
Fluvisols
Paragraf
Gleysols
Paragraf
Regosols
Paragraf
Leptosols
Paragraf
Arenosols
Paragraf
Andosols
Paragraf
Vertisols
Paragraf
Cambisols
Paragraf
Calcisols
Paragraf
Gypsisols
Paragraf
Solonetz
Paragraf
Solonchaks
Paragraf
Kastanozems
Paragraf
Chernozems
Paragraf
Phaeozems
Paragraf
Greyzems
Paragraf
Luvisols
Paragraf
Lixisols
Paragraf
Planosols
Paragraf
Podzoluvisols
Paragraf
Podzols
Paragraf
Acrisols
Paragraf
Alisols
Paragraf
Nitisols
Paragraf
Ferralsols
Paragraf
Plinthosols
Paragraf
Histosols
Paragraf
Anthrosols
Paragraf
Suprafața totală a parcelei, suprafața subparcelei
Paragraf
Suprafața totală a parcelei sau a subparcelei se indică în 0,0001 ha.
Paragraf
Numărul de arbori de pe ansamblul parcelei
Paragraf
Eșantionul de arbori pentru cele două niveluri cuprinde toate speciile, cu condiția ca arborii să aibă o înălțime minimă de 60 cm.
Paragraf
Estimarea randamentului
Paragraf
Estimările randamentului cuprind randamentul absolut și randamentul relativ.
Paragraf
Cifra absolută este randamentul mediu estimativ pentru toată durata de viață a arboretului. Cifra relativă indică dacă cifra absolută estimativă este considerată scăzută, normală sau ridicată pentru arboretul respectiv.
Paragraf
Alte observații
Paragraf
Se indică orice altă informație pertinentă privind parcela.
Paragraf
Informații generale privind arborii
Paragraf
Numărul arborelui eșantion
Paragraf
Numărul arborelui este cel care i-a fost atribuit la stabilirea parcelei.
Paragraf
Specii (a se vedea Flora Europaea)
Paragraf
Foioase (* = specii care trebuie utilizate pentru inventarierea frunzișului)
Paragraf
Fraxinus angustifolia
Paragraf
spp. oxycarpa (F. oxyphylla) *
Paragraf
Conifere (* = specii care trebuie utilizate pentru inventarierea frunzișului)
Paragraf
Informații privind ancheta privind starea coroanelor și măsurătorile de creștere
Paragraf
Deficit foliar
Paragraf
Deficitul foliar al fiecărui arbore eșantion se exprimă în procentaj (în tranșe de 5 %) în raport cu un arbore cu frunziș complet. Se utilizează procentajul măsurat.
Paragraf
etc.
Paragraf
Coduri de decolorare
Paragraf
Identificarea tipului de daună
Paragraf
În cazul în care este posibil, se adaugă un element de identificare suplimentară a tipului de daună; de exemplu, pentru insecte, se indică specia sau grupul (de exemplu cari).
Paragraf
Expunerea
Paragraf
Arbori tăiați și mortalitate
Paragraf
Cod 0: arbore viu și măsurabil (nou; atenție, acesta este diferit de o valoare care lipsește)
Paragraf
Cod 1-: arbore tăiat, dispărut
Paragraf
Cod 2-: arbore viu și netăiat, dar lipsa măsurătorilor coroanei sau măsurătorile înălțimii nu trebuie luate în considerare la calcularea volumului pe picior sau a creșterii
Paragraf
Cod 3-: arbore mort pe picior (înalt de cel puțin 1,3 m)
Paragraf
Cod 4-: arbore căzut, viu sau mort (cu înălțime mai mică de 1,3 m, sau o parte a trunchiului sau a coroanei acestuia atinge solul)
Paragraf
Observații:
Paragraf
codul 22 se aplică numai în țările care nu înregistrează arborii a căror coroană este deteriorată în proporție mai mare de 50 %;
Paragraf
codul 23 se aplică numai în țările care limitează eșantionarea la clasele 1, 2 și 3 Kraft.
Paragraf
Statut social
Paragraf
Contact fizic între coroane
Paragraf
Vizibilitate
Paragraf
Diametru la înălțimea omului (DIO)
Paragraf
Diametrul la înălțimea omului (1,30 m), calculat peste scoarță, se exprimă în 0,1 cm.
Paragraf
În caz de utilizare a unei panglici gradate, este suficientă o singură valoare. În caz de utilizare a compasului forestier, trebuie calculate și înregistrate diametrul maxim și minim (peste scoarță) (diametrul 1 și diametrul 2).
Paragraf
Scoarță
Paragraf
Grosimea scoarței la înălțimea de 1,30 m se exprimă în cm cu o zecimală.
Paragraf
Înălțimea arborelui
Paragraf
Înălțimea arborelui exprimată în metri se rotunjește în sus cu o zecimală.
Paragraf
Volumul arborelui
Paragraf
Pe baza diametrului (diametrelor) și a înălțimii măsurate, volumul arborelui se poate estima cu ajutorul factorilor de formă cunoscuți local sau cu ajutorul baremelor de volum recunoscute. Volumul arborelui se exprimă în metri cubi (m3) cu trei zecimale.
Paragraf
Înălțimea până la coroană
Paragraf
Înălțimea până la coroană, rotunjită în sus cu o zecimală, se măsoară până la cea mai joasă creangă vie, fără a se include în măsurătoare lujerii.
Paragraf
Lungimea coroanei
Paragraf
Lungimea coroanei, rotunjită în sus cu o zecimală, se măsoară de la vârful trunchiului până la cea mai joasă creangă vie, fără a se include în măsurătoare lujerii.
Paragraf
Lățimea coroanei
Paragraf
Lățimea medie a coroanei se calculează pe baza mediei a cel puțin patru raze ale coroanei, înmulțite cu doi și rotunjite în sus cu o zecimală.
Paragraf
Diametrul sub scoarță
Paragraf
Diametrul efectiv sub scoarță se calculează ca fiind diametrul peste scoarță din care se scade grosimea scoarței de pe fiecare parte. Diametrul sub scoarță din urmă cu cinci ani se calculează ca diametrul efectiv sub scoarță minus creșterea arborelui de fiecare parte în cursul ultimilor cinci ani. Diametrul sub scoarță se exprimă în cm, cu o zecimală.
Paragraf
Suprafața de bază per parcelă
Paragraf
Suprafața de bază efectivă per parcelă se calculează ca suma suprafețelor de bază ale tuturor arborilor de pe parcelă. Suprafața de bază per parcelă din urmă cu cinci ani se calculează ca diametrul estimativ sub scoarță al tuturor arborilor de pe parcelă din urmă cu cinci ani. Suprafața de bază per parcelă este exprimată în m2 cu o zecimală.
Paragraf
Volum per parcelă
Paragraf
Volumul efectiv per parcelă se calculează ca volumul total al tuturor arborilor de pe parcelă. Volumul per parcelă din urmă cu cinci ani se calculează pe baza diametrului sub scoarță estimativ al tuturor arborilor de pe parcelă din urmă cu cinci ani. Volumul per parcelă este exprimat în m3 cu o zecimală.
Paragraf
Rărirea arborilor
Paragraf
În cazul în care se practică rărirea arborilor în cursul celor cinci ani dintre cei doi ani de determinare a diametrului, a suprafeței de bază per parcelă și a volumului per parcelă, acest lucru se indică (Da = 1 , Nu = 0 ). În afară de aceasta, se oferă detalii cât mai precise privind rărirea respectivă (în special metoda de rărire folosită, anul exact în care s-a efectuat rărirea, intensitatea acesteia, intensitatea răririi exprimată ca număr de arbori, parcela de bază per hectar, volumul per hectar).
Paragraf
Informații privind analiza foliară și evaluarea litierei
Paragraf
Codul de eșantionare
Paragraf
Codul de eșantionare privind inventarierea frunzișului cuprinde codul speciei (a se vedea nota referitoare la punctul 15) urmat (după un punct) de codul frunzelor/acelor din anul respectiv (= 0) sau, în cazul acelor din anul precedent (ac din anul respectiv + 1), de codul (1); exemplu: eșantionul de ace de la specia Picea abies (118) din anul precedent este prin urmare 188.1.
Paragraf
Numărul arborilor din eșantion
Paragraf
Dat fiind că, pentru anumite eșantionări (frunziș, creștere), arborii care trebuie utilizați trebuie să fie situați în afara parcelei (sau a subparcelei) normale, trebuie utilizate numere speciale. Numerele arborilor respectivi încep cu o literă [F (frunziș) = frunziș, R (ring analysis by increment boring) = analiza inelelor anuale pe nivele de creștere, D (disc section) = analiza secțiunilor de tulpină] urmată de un număr de ordine (de exemplu F001). Numerele trebuie înregistrate.
Paragraf
Masa a 100 de frunze sau a 1000 de ace
Paragraf
Se determină în grame masa a 100 de frunze sau a 1000 de ace (uscate în etuvă).
Paragraf
Informații privind supravegherea depunerilor și supravegherea meteorologică
Paragraf
Codul prelevatorului
Paragraf
Următoarele coduri se aplică prelevatoarelor de depuneri:
Paragraf
Echipamentele utilizate fac obiectul unei descrieri detaliate în anexa de însoțire a documentului care conține informațiile generale.
Paragraf
Cantitatea eșantioanelor
Paragraf
Cantitatea totală a eșantionului (eșantioanelor) prelevat(e) se împarte pe zona (sau zonele) de captare a (ale) prelevatorului (prelevatoarelor) și se înregistrează în milimetri.
Paragraf
Datele de început și de încheiere a perioadei de supraveghere
Paragraf
Data de început și data de încheiere a fiecărei perioade de supraveghere se indică în formulare cu același format în care se consemnează datele de observație, de evaluare și de analiză.
Paragraf
O perioadă de supraveghere se compune din una sau mai multe perioade de măsurare. Perioadele diferite de măsurare ale unei perioade de supraveghere trebuie să aibă aceeași durată. Durata unei perioade de măsurare este de minimum o săptămână și de maximum o lună.
Paragraf
Atunci când este necesar să se aplice perioade de măsurare diferite pe parcursul anului (de exemplu, o săptămână vara și o lună iarna), se delimitează două perioade de supraveghere distincte, iar rezultatele se notează separat în formulare.
Paragraf
Numărul de perioade de măsurare
Paragraf
Numărul de perioade de măsurare din fiecare perioadă de supraveghere se indică în formulare.
Paragraf
Perioada de măsurare
Paragraf
Este necesar să se indice numărul perioadei de măsurare pe parcursul căreia a fost prelevat eșantionul. O nouă serie de perioade de măsurare începe în fiecare an (la 1 ianuarie sau în jurul datei respective). Atunci când eșantioanele provenite din mai multe perioade de măsurare sunt combinate înaintea analizei, compoziția exactă a amestecului trebuie indicată în anexa care însoțește documentul cu informațiile generale. Numărul primei perioade de măsurare se utilizează pentru a indica perioada în scopul analizei (de exemplu, în cazul combinațiilor de eșantioane care provin din perioadele 9, 10, 11 și 12 pentru a obține un eșantion unic în vederea analizei, numărul perioadei atribuite eșantionului respectiv este 9).
Paragraf
Parametrii care trebuie evaluați în codul parcelei/instrumentului
Paragraf
Toate instrumentele instalate pe sau în apropierea parcelei primesc un cod de suprafață de observație/instrument. Acest cod este format din numărul parcelei (până la patru cifre) și din numărul de ordine al instrumentului (până la 99). Atunci când instrumentele sunt înlocuite sau se adaugă instrumente noi, se folosesc coduri noi (de exemplu, al cincilea instrument de pe parcela 1234 este identificat prin codul 1234.05).
Paragraf
Amplasare
Paragraf
Amplasarea instrumentelor se indică după cum urmează:
Paragraf
Variabile
Paragraf
Indicarea variabilei măsurate cu ajutorul instrumentului
Paragraf
Informații privind instrumentele
Paragraf
Poziția verticală
Paragraf
Poziția verticală (înălțime sau adâncime) a instrumentelor se indică în metri, cu ajutorul unui semn plus (= înălțime deasupra solului) sau al unui semn minus (adâncime sub sol), conform unui format de două cifre cu o zecimală, precedată de semnul plus/minus (+/– 99,9).
Paragraf
Codul instrumentului
Paragraf
Următoarele coduri se aplică prelevatoarelor și modului de înregistrare a datelor:
Paragraf
Informațiile detaliate privind echipamentul se furnizează în raportul de însoțire.
Paragraf
Interval de scanare (numai pentru instrumentele automate)
Paragraf
Intervalul dintre două evaluări consecutive se indică în secunde.
Paragraf
Intervalul dintre memorizări (numai pentru instrumentele automate)
Paragraf
Intervalul dintre două memorizări consecutive se indică în secunde.
Paragraf
Precipitații și precipitații la sol
Paragraf
Suma precipitațiilor zilnice se indică în formatul de maximum patru cifre cu o zecimală (9999,9).
Paragraf
Temperatura (aer și sol)
Paragraf
Temperatura se indică în grade Celsius, în formatul de două cifre cu o zecimală, precedate de semnul plus/minus (+/– 99,9). Se precizează temperatura medie, temperatura minimă și cea maximă zilnică.
Paragraf
Umiditatea relativă
Paragraf
Valoarea medie, valoarea minimă și valoarea maximă zilnică se indică în formatul de trei cifre cu o zecimală (999,9).
Paragraf
Viteza vântului
Paragraf
Valoarea medie și valoarea maximă zilnică se indică în formatul de două cifre cu o zecimală (99,9).
Paragraf
Direcția vântului
Paragraf
Direcția vântului se indică precizându-se vântul dominant pentru fiecare zi. Roza vânturilor se împarte în opt secțiuni de 45°, începând la 22,5° [NE (= 45°), E (= 90°), SE (= 135°) etc., N (= 0°)]. Se indică direcția cea mai frecventă, precizându-se valoarea intermediară.
Paragraf
Radiația solară și radiația UV-B
Paragraf
Valoarea medie zilnică se indică în formatul de maximum patru cifre cu o zecimală (9999,9).
Paragraf
Scurgeri de suprafață de pe trunchi
Paragraf
Scurgerile de suprafață de pe trunchiuri se indică în milimetri de precipitații pe zi, în formatul de maximum patru cifre cu o zecimală (9999,9).
Paragraf
Potențialul matricial al solului
Paragraf
Potențialul matricial al solului se indică în hPa, precizându-se valoarea medie, valoarea minimă și valoarea maximă zilnică, în formatul de maximum patru cifre cu o zecimală (9999,9).
Paragraf
Conținutul de apă al solului
Paragraf
Conținutul de apă se indică în vol %, precizându-se valoarea medie, valoarea minimă și valoarea maximă zilnică, în formatul de maximum două cifre cu o zecimală (99,9).
Paragraf
Exhaustivitatea
Paragraf
Rata de acoperire a procesului de scanare și de memorizare se indică în formatul de maximum trei cifre (100 % = acoperire completă).
Paragraf
Informații privind supravegherea soluțiilor de sol
Paragraf
Numărul prelevatorului
Paragraf
Prelevatoarele instalate pe parcelă se numerotează o singură dată (de la 1 la 99).
Paragraf
Codul prelevatorului
Paragraf
Următoarele coduri se aplică prelevatoarelor de soluții de sol:
Paragraf
Adâncimea de eșantionare
Paragraf
Adâncimea de eșantionare se indică în metri sub parcelă (de exemplu, -0,40).
Paragraf
Informații privind evaluarea vegetației la nivelul solului
Paragraf
Numărul parcelei/anchetei
Paragraf
Pentru fiecare măsurătoare (zilnică) sau fiecare situație (in interiorul/exteriorul îngrădirii) în care se efectuează o evaluare a vegetației de la nivelul solului pe o anumită parcelă se atribuie un număr de anchetă. Prin combinarea numărului parcelei cu numărul de anchetă se creează un număr de parcelă/anchetă unic.
Paragraf
Îngrădire
Paragraf
Deoarece vegetația poate să fie foarte diferită în interiorul și în exteriorul unei îngrădiri, s-a decis ca vegetația de la nivelul solului să fie, în principiu, evaluată întotdeauna în exteriorul îngrădirilor. În cazul în care o anchetă se realizează și în interiorul unei îngrădiri, aceasta se prezintă separat și se indică codul îngrădirii:
Paragraf
Parcela totală eșantionată
Paragraf
Parcela totală eșantionată se indică în metri pătrați (maximum patru cifre). În raportul de însoțire se furnizează informații precise privind numărul de eșantionări realizate, amplasarea/orientarea parcelelor de evaluare a vegetației de la nivelul solului și mărimea parcelelor respective.
Paragraf
Înălțimea și întinderea straturilor
Paragraf
Înălțimea medie și întinderea estimativă a întregii vegetații de la nivelul solului, a stratului arbustiv, al stratului erbaceu și a stratului muscinal se indică după cum urmează:
Paragraf
Înălțimea medie a diferitelor straturi se indică în metri, cu ajutorul unei cifre cu două zecimale (9,99). Întinderea estimativă se indică sub formă de procentaj din parcela totală eșantionată.
Paragraf
Straturi
Paragraf
Se definesc următoarele straturi:
Paragraf
Puietul forestier și arborii cu vlăstare păscute de animale, având o înălțime mai mică de 0,5 m, fac parte din stratul erbaceu.
Paragraf
Codul speciei
Paragraf
Se utilizează un cod al speciei compus din trei grupuri de coduri de cifre separate prin puncte (.) pentru familie, gen și specie. Majoritatea codurilor sunt constituite dintr-un număr cu trei cifre.
Paragraf
Întinderea speciilor vegetale
Paragraf
Statele membre dispun de libertate totală pentru evaluarea abundenței/întinderii speciilor vegetale. Întinderea se exprimă în procentaj de maximum trei cifre cu două zecimale (999,99). Metodele de evaluare și transformarea în % se precizează în raportul de însoțire.
Paragraf
Informații privind daunele cauzate de ozon
Paragraf
Notația și definirea procentajului de frunze care prezintă simptome pe o creangă cu aproximativ 30 de frunze
Paragraf
Notația și definirea notației pentru daunele vizibile cauzate de ozon, astfel cum sunt exprimate pentru fiecare serie de ace crescute de pe crengile de conifere prelevate
Paragraf
Codul și definiția clasificării condițiilor de umiditate a solului de pe LESS și de pe subparcele
Paragraf
Informații privind observațiile fenologice
Paragraf
Codurile de eveniment pentru efectele și fenomenele fenologice supravegheate
Paragraf
Ocurența evenimentelor și a fenomenelor
Paragraf
În cazul în care se observă semne importante de daune la nivelul frunzelor sau al coroanelor (cod de eveniment 6) sau alte daune (cod de eveniment 7), trebuie să se procedeze la o evaluare suplimentară în conformitate cu manualul specific privind starea coroanelor și cu liniile directoare din acesta, pentru a se determina cauza daunelor.
Paragraf
Partea observabilă din coroană
Paragraf
Etapele înfloririi
Paragraf
Numărul de flori masculine care se găsesc în etapa descrisă sau au depășit-o trebuie menționat în conformitate cu următoarea clasificare:
Paragraf
Apariția acelor, dezvoltarea frunzișului, colorația autumnală și căderea frunzelor
Paragraf
Proporția acelor sau a frunzelor din partea vizibilă a coroanei care se găsesc în etapa descrisă sau care au depășit-o deja trebuie menționate în conformitate cu următoarea clasificare:
Paragraf
Căderea frunzelor verzi
Paragraf
Căderea frunzelor verzi, provocată, de exemplu, de grindină, furtuni, insecte sau secetă, trebuie menționată în conformitate cu următoarea clasificare [în conformitate cu înregistrarea evenimentelor biotice și abiotice (prejudiciabile), dar la nivelul arborelui]:
Paragraf
Daune provocate acelor, frunzelor sau florilor de către îngheț
Paragraf
Daunele provocate acelor, frunzelor sau florilor de către înghețul târziu de primăvară trebuie menționate în conformitate cu următoarea clasificare:
Paragraf
În cazul în care se observă semne importante de daune la nivelul frunzelor sau al coroanelor (cod de eveniment 6) sau alte daune (cod de eveniment 7), este necesar să se procedeze la o evaluare suplimentară în conformitate cu manualul specific privind starea coroanelor și cu liniile directoare din acesta, pentru a se determina cauza daunelor.
Paragraf
Informații referitoare la datele suplimentare privind cauzele daunelor
Paragraf
Amplasamentul în coroană
Paragraf
Părți afectate ale unui arbore și amplasamentul în coroană
Paragraf
Principalele categorii de agenți/factori responsabili
Paragraf
Grupa de agenți
Paragraf
Grupa de agenți – Vânat și pășunat
Paragraf
Grupa de agenți – Insecte
Paragraf
Grupa de agenți – Ciuperci
Paragraf
Grupa de agenți – abiotici
Paragraf
Grupa de agenți – Acțiune umană directă
Paragraf
Grupa de agenți – Poluanți atmosferici
Paragraf
Grupa de agenți – Alții
Paragraf
Întindere
Paragraf
Întinderea daunelor desemnează cantitatea (%) de parte de arbore afectată de acțiunea agentului sau a factorului, de exemplu procentajul de ramuri afectate.
Paragraf
Întinderea simptomelor care reflectă un deficit foliar (de exemplu daune foliare cauzate de defoliatori) desemnează procentajul de suprafață foliară pierdută sub acțiunea agentului/factorului în cauză. Aceasta înseamnă că, pentru a stabili întinderea, trebuie să se țină seama nu numai de procentajul de frunze afectate, ci și de intensitatea daunelor la nivel foliar; din punct de vedere fiziologic, un arbore la care 30 % din frunze prezintă unele găuri de dimensiuni reduse nu este în aceeași stare ca un arbore la care 30 % din frunze sunt în întregime devorate.
Paragraf
Suprafața foliară afectată se exprimă în procentaj din frunzișul efectiv în momentul observării.
Paragraf
Clase de întindere a daunelor
Paragraf
Denumirea cauzelor
Paragraf
Trebuie utilizată nomenclatura recomandată de PIC Păduri.
Litera
dimensiunea minimă a unei parcele este de 0,25 hectare (măsurare în plan orizontal);
Litera
pentru a reduce la minimum efectele activităților care se desfășoară în apropiere, parcela este înconjurată de o zonă-tampon. Lățimea efectivă a acestei zone depinde de tipul și de vârsta pădurii. În cazul în care zona în care este situată parcela și zona care o înconjoară sunt omogene din punctul de vedere al dimensiunii și al structurii de vârstă, lățimea zonei-tampon poate fi limitată la 5 sau 10 m. În cazul în care zona forestieră în care se află parcela cuprinde arboreturi mixte și specii de arbori sau structuri de vârstă diferite, zona-tampon va fi extinsă de până la de cinci ori înălțimea maximă potențială a arborilor situați pe parcelă;
Litera
parcelele sunt ușor accesibile în orice moment, fără nici o restricție care să limiteze accesul și eșantionarea;
Litera
gestionarea parcelei nu trebuie să difere de cea a zonei-tampon și a pădurii înconjurătoare;
Litera
perturbațiile datorate supravegherii trebuie să fie limitate la minimum;
Litera
se evită orice poluare directă provocată de surse locale cunoscute;
Litera
parcelele trebuie să fie suficient de îndepărtate de lizierele pădurii, până la de cinci ori înălțimea maximă potențială a arborilor situați pe parcelă.
Litera
statele membre pot stabili numărul de arbori care trebuie observați pe fiecare parcelă de eșantionare; cu toate acestea, eșantionul trebuie să fie de minimum douăzeci și de maximum treizeci de arbori, iar numărul trebuie să rămână constant;
Litera
toate speciile de arbori trebuie cuprinse pentru eșantionare. Arborii eșantion au o înălțime minimă de 60 cm. Numai arborii predominanți, dominanți și codominanți (respectiv clasele Kraft 1, 2 și 3) sunt păstrați ca arbori eșantion pentru evaluarea stării coroanelor. Arborii din aceste grupuri sociale care au vârfurile rupte nu sunt păstrați ca arbori eșantion;
Litera
arborii tăiați în cadrul gestionării pădurilor, arborii căzuți (de exemplu doborâți de vânt sau rupți) și arborii morți trebuie înlocuiți cu alți arbori selectați pe baza unei proceduri obiective. Se consideră că un arbore este mort în cazul în care toate țesuturile conducătoare ale trunchiului sunt moarte. Arborii morți trebuie înregistrați o singură dată. În cazul tăierii întregului arboret, parcela de eșantionare încetează să existe până la replantarea unui nou arboret;
Litera
centrul unei unități de eșantionare trebuie marcat pentru reevaluare în cadrul inventarelor ulterioare. Arborii eșantion trebuie să poată fi identificați pentru evaluarea din anul următor, fără marcaj permanent, dacă acest lucru este posibil.
Litera
pentru fiecare parcelă:
Litera
cod descriptiv;
Litera
țară;
Litera
data observării;
Litera
numărul suprafeței de observație;
Litera
coordonate latitudinale/longitudinale efective;
Litera
disponibilitatea apei pentru principalele specii de arbori;
Litera
tipul de humus;
Litera
altitudine;
Litera
orientare;
Litera
date privind arboretul:
Litera
media de vârstă a etajului dominant;
Litera
date pedologice:
Litera
unitate pedologică;
Litera
informații suplimentare referitoare la parcelă, în special privind anul în curs (operațiuni forestiere, evenimente);
Litera
pentru fiecare arbore de pe parcelă:
Litera
numărul parcelei;
Litera
date privind arborele eșantion:
Litera
numărul arborelui;
Litera
specia de arbore;
Litera
defoliere;
Litera
decolorare;
Litera
daune datorate unor cauze ușor de identificat (insecte, ciuperci, agenți abiotici etc.);
Litera
identificarea tipului de daună;
Litera
observații cu privire la arborele de pe parcelă.
Litera
cod descriptiv;
Litera
țară;
Litera
data observării;
Litera
numărul suprafeței de observație;
Litera
coordonate latitudinale/longitudinale efective;
Litera
disponibilitatea apei pentru principalele specii de arbori;
Litera
tipul de humus;
Litera
altitudine;
Litera
orientare;
Litera
date privind arboretul:
Litera
media de vârstă a etajului dominant;
Litera
date pedologice:
Litera
unitate pedologică;
Litera
informații suplimentare referitoare la parcelă, în special privind anul în curs (operațiuni forestiere, evenimente);
Litera
numărul parcelei;
Litera
date privind arborele eșantion:
Litera
numărul arborelui;
Litera
specia de arbore;
Litera
defoliere;
Litera
decolorare;
Litera
daune datorate unor cauze ușor de identificat (insecte, ciuperci, agenți abiotici etc.);
Litera
identificarea tipului de daună;
Litera
observații cu privire la arborele de pe parcelă.
Litera
țară;
Litera
numărul parcelei;
Litera
data evaluării;
Litera
numărul de arbori;
Litera
specii de arbori;
Litera
orientare;
Litera
informații privind arborii tăiați și mortalitatea;
Litera
expunere;
Litera
statut social;
Litera
contacte fizice între coroane;
Litera
vizibilitate.
Litera
arborii să fie diferiți de arborii selectați pentru evaluarea stării coroanelor, pentru a evita ca prelevările succesive de probe să antreneze defolierea;
Litera
atunci când evaluarea vitalității se limitează la arborii de pe o subparcelă, arborii selectați pentru eșantionarea frunzișului trebuie să aparțină restului parcelei. În cazul în care nu există subparcelă, arborii pentru eșantionare vor fi selectați dintre cei aflați în zona-tampon. În acest caz, se alocă un număr special arborilor selectați din zona-tampon;
Litera
arborii care aparțin claselor predominantă și dominantă (pădure cu coronament închis) sau grupului de arbori care ating înălțimea medie ±20 % (pădure cu coronament deschis);
Litera
arborii sunt situați în apropierea amplasamentelor din care s-au prelevat probe de sol pentru analiză; cu toate acestea, este necesar să se aibă grijă ca rădăcinile principale ale arborilor eșantion să nu fie deteriorate de prelevarea probelor de sol;
Litera
arborii sunt reprezentativi pentru gradul mediu de defoliere a parcelei (±5 % față de defolierea medie);
Litera
arborii sunt reprezentativi pentru starea sanitară a parcelei.
Litera
numărul parcelei;
Litera
data eșantionării și a analizei;
Litera
specii de arbori.
Litera
măsurători periodice ale parametrilor arborelui (obligatorii din cinci în cinci ani);
Litera
analiza inelelor anuale cu ajutorul nivelelor de creștere și al secțiunilor de tulpină (facultativ).
Litera
numărul parcelei;
Litera
data eșantionării și a analizei;
Litera
numărul arborelui.
Litera
numărul parcelei;
Litera
codul prelevatorului;
Litera
data începerii perioadei de supraveghere;
Litera
data încheierii perioadei de supraveghere;
Litera
numărul de perioade (egale) de măsurătoare de pe parcursul perioadei de supraveghere.
Litera
țara;
Litera
numărul parcelei;
Litera
descrierea detaliată a materialului utilizat;
Litera
amplasarea parcelelor (longitudine, latitudine, altitudine) și a materialului (în raport cu parcela);
Litera
datele de început și de finalizare a măsurătorilor;
Litera
frecvența (numărul de perioade).
Litera
Colectorii de soluții de sol
Litera
țara;
Litera
numărul parcelei;
Litera
date privind prelevatorul (tip, adâncime);
Litera
data de început a perioadei de supraveghere;
Litera
data de sfârșit a perioadei de supraveghere;
Litera
numărul de perioade de măsurare (egale) de pe parcursul perioadei de supraveghere.
Litera
în primul caz, se evaluează dinamica, supraveghindu-se evoluția compoziției specifice dintr-o zonă extinsă, prin utilizarea unor unități de eșantionare mai mari de 100 m2, cu o precizie slabă spre medie în estimarea evoluției întinderii pentru fiecare dintre aceste specii;
Litera
în al doilea caz, studiul se axează pe dinamica arboreturilor (extindere sau regresie) dintr-o zonă mai restrânsă. Unitățile de eșantionare utilizate sunt mai mici (în general mai mici de 10 m2), pentru a se obține o estimare mai precisă a întinderii pentru fiecare specie.
Litera
țara;
Litera
numărul parcelei;
Litera
data eșantionării și a analizei;
Litera
existența unei îngrădiri;
Litera
parcela totală eșantionată;
Litera
informații privind ansamblul vegetației la nivelul solului (întindere), privind stratul arbustiv (întindere și înălțime medie) și privind stratul muscinal (întindere).
Litera
denumirea științifică și codul arborilor (pitici), ale arbuștilor și ale plantelor erbacee prezente, cu menționarea prezenței sau a absenței simptomelor;
Litera
arborii și arbuștii sunt evaluați individual; plantele cățărătoare și erbaceele sunt evaluate pe arboreturi;
Litera
prin urmare, estimările sunt exprimate ca frecvență, medie și totaluri:
Litera
frecvența cvadratelor care conțin plante ce prezintă simptome (% din liziera forestieră atinsă);
Litera
frecvența speciilor care prezintă simptome (% din speciile care prezintă simptome raportat la numărul total de specii prezente în lizieră);
Litera
numărul mediu de specii care prezintă simptome;
Litera
numărul total de specii care prezintă simptome;
Litera
estimările trebuie indicate cu intervale de încredere la pragul de probabilitate de 95 %.
Litera
frecvența cvadratelor care conțin plante ce prezintă simptome (% din liziera forestieră atinsă);
Litera
frecvența speciilor care prezintă simptome (% din speciile care prezintă simptome raportat la numărul total de specii prezente în lizieră);
Litera
numărul mediu de specii care prezintă simptome;
Litera
numărul total de specii care prezintă simptome;
Litera
estimările trebuie indicate cu intervale de încredere la pragul de probabilitate de 95 %.
Litera
creșterea, modificarea culorii și căderea frunzelor/acelor;
Litera
daune biotice (organisme patogene și/sau boli);
Litera
daune abiotice (de exemplu îngheț, vânt, grindină).
Litera
parcelelor pe care s-a procedat (cel puțin) la măsurări meteorologice;
Litera
speciei principale a parcelei, care este deja înregistrată ca specie principală (este posibil să se adauge și alte specii de pe aceeași parcelă).
Litera
arborii trebuie să fie dominanți sau codominanți;
Litera
se preferă arbori ale căror DIO și înălțime sunt (sau vor fi) măsurate periodic;
Litera
arborii reținuți pentru eșantionarea și analiza frunzelor/acelor nu trebuie selectați.
Litera
codul 22 se aplică numai în țările care nu înregistrează arborii a căror coroană este deteriorată în proporție mai mare de 50 %;
Litera
codul 23 se aplică numai în țările care limitează eșantionarea la clasele 1, 2 și 3 Kraft.
Tabel 1
Tabelul 1
Tabel 2
Tabelul 2
Tabel 3
Tabelul 3
Tabel 4
Tabelul 4
Tabel 5
Tabelul 5
Tabel 6
Tabelul 6
Tabel 7
Tabelul 7
Tabel 8
Tabelul 8
Tabel 9
Tabelul 9
Tabel 10
Tabelul 10
Tabel 11
LISTA DE PARAMETRI
Tabel 12
LISTA DE PARAMETRI
Tabel 13
LISTA DE PARAMETRI
Tabel 14
Tabelul 14
Tabel 15
Tabelul 15
Tabel 16
Tabelul 16
Tabel 17
Tabelul 17
Tabel 18
Tabelul 18
Tabel 19
Tabelul 19
Tabel 20
Tabelul 20
Tabel 21
Tabelul 21
Tabel 22
Tabelul 22
Tabel 23
Tabelul 23
Tabel 24
Tabelul 24
Tabel 25
Tabelul 25
Tabel 26
Tabelul 26
Tabel 27
Tabelul 27
Tabel 28
Tabelul 28
Tabel 29
Tabelul 29
Tabel 30
Tabelul 30
Tabel 31
Tabelul 31
Tabel 32
Tabelul 32
Tabel 33
Tabelul 33
Tabel 34
Tabelul 34
Anexa 2
ANEXA IIManual în scopul conformității cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003DATE ESENȚIALE COMUNE PRIVIND INCENDIILE FORESTIERE – SPECIFICAȚII TEHNICE
Paragraf
În momentul colectării datelor esențiale comune care se înregistrează și se notifică în cazul fiecărui incendiu forestier survenit, în conformitate cu dispozițiile articolului 9, ar trebui aplicate specificațiile tehnice următoare.
Paragraf
Datele se furnizează în fișiere în format ASCII delimitate prin virgulă (și anume CSV – Comma Separated Value). Fiecare incendiu trebuie să corespundă unei intrări din fișier. Fiecare intrare trebuie să cuprindă următoarele informații:
Paragraf
Data și ora locală ale primei alerte
Paragraf
Componente:
Paragraf
Data primei alerte: data locală (zi, lună, an) la care serviciile oficiale de protecție a pădurilor împotriva incendiilor au fost informate despre declanșarea focului.
Paragraf
Formatul cerut este [AAAALLZZ], de exemplu 20030702 (2 iulie 2003).
Paragraf
Ora primei alerte: ora locală (oră, minute) la care serviciile oficiale de protecție a pădurilor împotriva incendiilor au fost informate despre declanșarea focului.
Paragraf
Formatul cerut este [OOMM], OO mergând de la 00 la 23. Exemple: 0915, 1446, 0035.
Paragraf
Data și ora primei alerte au legătură cu evenimentul care declanșează punerea în aplicare a resurselor de combatere a incendiului. Prin urmare, nu este neapărat vorba despre ora la care un (potențial) incendiu este semnalat fizic autorității responsabile pentru combaterea incendiilor forestiere, ci, într-un sens mai general, despre ora la care un membru al organismului responsabil de protecția împotriva incendiilor forestiere este informat despre posibila izbucnire a unui incendiu forestier sau la care respectivul membru detectează chiar el incendiul în cauză.
Paragraf
Atunci când trecerea la acțiune a echipelor de pompieri este precedată de o verificare, pentru a confirma alerta, ar trebui notificată prima alertă.
Paragraf
Data și ora locală ale primei intervenții
Paragraf
Componente:
Paragraf
Data primei intervenții: data locală (zi, lună, an) la care primele unități de intervenție au sosit la locul incendiului forestier.
Paragraf
Formatul cerut este [AAAALLZZ], de exemplu: 20030702 (2 iulie 2003).
Paragraf
Ora primei intervenții: ora locală (oră, minute) la care primele unități de intervenție au sosit la locul incendiului forestier.
Paragraf
Formatul cerut este [OOMM], OO mergând de la 00 la 23. Exemple: 0915, 1446, 0035.
Paragraf
Data și ora primei intervenții corespund orei la care prima echipă de intervenție a ajuns la frontul incendiului, adică în momentul lansării primului atac.
Paragraf
Data și ora locală a stingerii incendiului
Paragraf
Componente:
Paragraf
Data stingerii incendiului: data locală (zi, lună, an) la care focul a fost complet stins, adică atunci când ultimele unități de intervenție au părăsit locul incendiului forestier.
Paragraf
Formatul cerut este [AAAALLZZ], de exemplu: 20030702 (2 iulie 2003)
Paragraf
Ora stingerii incendiului: ora locală (ore, minute) la care incendiul a fost complet stins, și anume atunci când ultimele unități de intervenție au părăsit locul incendiului forestier.
Paragraf
Formatul cerut este [OOMM], OO mergând de la 00 la 23. Exemple: 0915, 1446, 0035.
Paragraf
Data și ora stingerii incendiului corespund orei la care incendiul a fost complet stins. Ar trebui, prin urmare, luate în considerare activitățile de curățare și de tratare a lizierelor, dar nu trebuie luat în considerare timpul necesar echipelor pentru a se întoarce la comandament.
Paragraf
Observație: Fiecare nouă zi începe la miezul nopții (ora: 00:00). În consecință, în cazul în care prima alertă are loc, de exemplu, la 23:30, iar prima intervenție are loc la 00:30, aceste două evenimente trebuie consemnate în două zile diferite (respectiv z și z + 1).
Paragraf
Observație: Fiecare nouă zi începe la miezul nopții (ora: 00:00). În consecință, în cazul în care prima alertă are loc, de exemplu, la 23:30, iar prima intervenție are loc la 00:30, aceste două evenimente trebuie consemnate în două zile diferite (respectiv z și z + 1).
Paragraf
Locul de izbucnire la scara localității
Paragraf
Numele și codul localitățiiîn care a fost semnalată izbucnirea incendiului. Ar trebui să fie în conformitate cu nomenclatura statului membru și trebuie furnizată lista completă a numelor și codurilor de localități utilizate în statul membru și adoptate în baza de date esențiale comune privind incendiile forestiere, însoțită de date referitoare la incendiu, într-un fișier separat.
Paragraf
Pentru Belgia GemeentenCommunes, pentru Danemarca Kommuner, pentru Germania Gemeinden, pentru Grecia Demoi/Koinotites, pentru Spania Municipios, pentru Franța Communes, pentru Irlanda Counties or County boroughs, pentru Italia Comuni, pentru Luxemburg Communes, pentru Țările de Jos Gemeenten, pentru Austria Gemeinden, pentru Portugalia Freguesias, pentru Finlanda Kunnat/Kommuner, pentru Suedia Kommuner și pentru Regatul Unit Wards. Pentru Cipru Chor, pentru Republica Cehă Obec, pentru Estonia Linn/Vald, pentru Ungaria Telep, pentru Lituania Savyvaldybe, pentru Letonia Pagasts/Pilseta, pentru Polonia Gmina, pentru Slovenia Obcina, pentru Slovacia Obce/Ku.
Paragraf
Codul unității teritoriale de nivel superior de care aparține localitatea trebuie, de asemenea, indicat. Această unitate trebuie să corespundă nivelului NUTS 3 (NUTS: Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistici) astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului. Codul NUTS 3 indicat trebuie să corespundă codului de cinci caractere care figurează în anexa I la regulamentul menționat.
Paragraf
JO L 154, 21.6.2003, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1888/2005 (JO L 309, 25.11.2005, p. 1).
Paragraf
Noile state membre, pentru care Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 nu prevede o listă de coduri NUTS 3, se conformează Nomenclatorului Unităților Teritoriale pentru Statistici (NUTS), standard stabilit de Biroul Statistic al Comunităților Europene. Codurile indicate vor fi codurile NUTS 3 cele mai recente preluate în sistemul informațional GISCO.
Paragraf
Suprafața totală afectată de foc
Paragraf
Suprafața totală degradată de foc corespunde întinderii finale estimative a incendiului, și anume suprafeței parcurse de foc (indiferent de nivelul daunelor).
Paragraf
Întinderea se măsoară în fracțiuni de hectare cu o precizie de două zecimale, fără a utiliza virgula ca separator (fie în hectare*100). Exemple:
Paragraf
În cazul în care suprafața arsă este de 12,05 hectare, aceasta va fi consemnată sub forma 1205; în cazul în care suprafața arsă este de 3,2 hectare, aceasta va fi consemnată sub forma 320.
Paragraf
Suprafața zonelor nearse situate în perimetrul ars (insulițe nearse) se exclude în momentul estimării întinderii incendiului.
Paragraf
O defalcare a suprafeței afectate de foc în păduri și pe alte terenuri împădurite și în zone neîmpădurite
Paragraf
Suprafața arsă totală trebuie împărțită în:
Paragraf
f(1)păduri și alte terenuri împădurite;f(2)zone neîmpădurite.
Paragraf
Pădurile și celelalte terenuri împădurite se definesc în conformitate cu articolul 3 din regulamentul Forest Focus. Terenurile neîmpădurite corespund celorlalte terenuri definite la articolul 3 din același regulament. Cu toate acestea, în cazul în care incendiul afectează și terenuri agricole sau urbane, aceste zone nu trebuie incluse în suprafața arsă totală.
Paragraf
Întinderea se măsoară în fracțiuni de hectare cu o precizie de două zecimale, fără a utiliza virgula ca separator (fie în hectare*100).
Paragraf
Cauză presupusă
Paragraf
Cauza presupusă a incendiului trebuie încadrată în una dintre următoarele patru categorii:
Paragraf
cauză necunoscută;
Paragraf
cauză naturală;
Paragraf
cauză accidentală sau neglijență: incendiul are legătură cu o activitate umană, dar nu a rezultat dintr-o acțiune deliberată (accidente cauzate de liniile electrice, de căile ferate, de lucrări publice, de focurile de tabără etc.);
Paragraf
cauză deliberată sau incendiere.
Paragraf
Mențiunea care trebuie înscrisă în raportul de incendiu este numărul categoriei (1-4) prevăzut în lista anterioară.
Paragraf
Exemplu de raport de incendiu și de date despre incendiu
Paragraf
Raportul de incendiu complet trebuie să conțină toate datele (câmpurile) redate în tabelul următor.
Paragraf
Raportul de incendiu înregistrat în coloana Exemple de date despre incendiu figurează în fișierul CSV comunicat în forma următoare:
Paragraf
1, 20030813, 1435, 20030813, 1520, 20030814, 0010, ITG21, 090047, OLBIA, 2540, 2000, 540, 1
Paragraf
Observație importantă
Paragraf
Într-un raport de incendiu nici o intrare nu trebuie lăsată necompletată. Ar trebui să se definească un cod specific pentru fiecare tip de date și să se înscrie în cazul în care există date lipsă. Prin urmare, trebuie definite coduri date lipsă pentru diferitele tipuri de date.
Paragraf
Se propune utilizarea următoarelor coduri date lipsă:
Paragraf
Câmpurile goale (care nu conțin nici date, nici coduri date lipsă) sunt considerate erori, iar raportul de incendiu respectiv trebuie procesat separat.
Paragraf
Evaluarea calității datelor
Paragraf
Datele comunicate de statele membre fac obiectul unei evaluări calitative pentru a garanta integritatea și coerența logică a bazei de date.
Paragraf
Într-o primă etapă, câmpurile sunt examinate pentru a verifica respectarea domeniilor și a regulilor de validare a datelor (a se vedea tabelul următor).
Paragraf
A doua etapă constă în controlarea coerenței logice dintre câmpuri. În acest context, datelor primite li se aplică un anumit număr de norme, ca în exemplele următoare (listă neexhaustivă):
Paragraf
Trebuie respectată secvența temporală data/ora alertei -> data/ora intervenției -> data/ora stingerii incendiului. Numai în situația (rară) în care detectarea incendiului este urmată imediat de primul atac, data/ora alarmei = data/ora intervenției.
Paragraf
Se verifică, de asemenea, ca suprafața împădurită arsă + suprafața neîmpădurită arsă = suprafața totală arsă.
Paragraf
Localitatea indicată la CODECOM și NAMECOM trebuie să intre sub incidența unității teritoriale indicate în NUTS 3.
Litera a
Data și ora locală ale primei alerte
Litera a1
Data primei alerte: data locală (zi, lună, an) la care serviciile oficiale de protecție a pădurilor împotriva incendiilor au fost informate despre declanșarea focului.
Litera a2
Ora primei alerte: ora locală (oră, minute) la care serviciile oficiale de protecție a pădurilor împotriva incendiilor au fost informate despre declanșarea focului.
Litera b
Data și ora locală ale primei intervenții
Litera b1
Data primei intervenții: data locală (zi, lună, an) la care primele unități de intervenție au sosit la locul incendiului forestier.
Litera b2
Ora primei intervenții: ora locală (oră, minute) la care primele unități de intervenție au sosit la locul incendiului forestier.
Litera c
Data și ora locală a stingerii incendiului
Litera c1
Data stingerii incendiului: data locală (zi, lună, an) la care focul a fost complet stins, adică atunci când ultimele unități de intervenție au părăsit locul incendiului forestier.
Litera c2
Ora stingerii incendiului: ora locală (ore, minute) la care incendiul a fost complet stins, și anume atunci când ultimele unități de intervenție au părăsit locul incendiului forestier.
Litera d
Locul de izbucnire la scara localității
Litera e
Suprafața totală afectată de foc
Litera f
O defalcare a suprafeței afectate de foc în păduri și pe alte terenuri împădurite și în zone neîmpădurite
Litera g
Cauză presupusă
Punctul 1
cauză necunoscută;
Punctul 2
cauză naturală;
Punctul 3
cauză accidentală sau neglijență: incendiul are legătură cu o activitate umană, dar nu a rezultat dintr-o acțiune deliberată (accidente cauzate de liniile electrice, de căile ferate, de lucrări publice, de focurile de tabără etc.);
Punctul 4
cauză deliberată sau incendiere.
Litera a1
Data primei alerte: data locală (zi, lună, an) la care serviciile oficiale de protecție a pădurilor împotriva incendiilor au fost informate despre declanșarea focului.
Litera a2
Ora primei alerte: ora locală (oră, minute) la care serviciile oficiale de protecție a pădurilor împotriva incendiilor au fost informate despre declanșarea focului.
Litera b1
Data primei intervenții: data locală (zi, lună, an) la care primele unități de intervenție au sosit la locul incendiului forestier.
Litera b2
Ora primei intervenții: ora locală (oră, minute) la care primele unități de intervenție au sosit la locul incendiului forestier.
Litera c1
Data stingerii incendiului: data locală (zi, lună, an) la care focul a fost complet stins, adică atunci când ultimele unități de intervenție au părăsit locul incendiului forestier.
Litera c2
Ora stingerii incendiului: ora locală (ore, minute) la care incendiul a fost complet stins, și anume atunci când ultimele unități de intervenție au părăsit locul incendiului forestier.
Punctul 1
cauză necunoscută;
Punctul 2
cauză naturală;
Punctul 3
cauză accidentală sau neglijență: incendiul are legătură cu o activitate umană, dar nu a rezultat dintr-o acțiune deliberată (accidente cauzate de liniile electrice, de căile ferate, de lucrări publice, de focurile de tabără etc.);
Punctul 4
cauză deliberată sau incendiere.
Litera
1, 20030813, 1435, 20030813, 1520, 20030814, 0010, ITG21, 090047, OLBIA, 2540, 2000, 540, 1
Punctul 1
Trebuie respectată secvența temporală data/ora alertei -> data/ora intervenției -> data/ora stingerii incendiului. Numai în situația (rară) în care detectarea incendiului este urmată imediat de primul atac, data/ora alarmei = data/ora intervenției.
Punctul 2
Se verifică, de asemenea, ca suprafața împădurită arsă + suprafața neîmpădurită arsă = suprafața totală arsă.
Punctul 3
Localitatea indicată la CODECOM și NAMECOM trebuie să intre sub incidența unității teritoriale indicate în NUTS 3.
Tabel 1
Tabelul 1
Tabel 2
Tabelul 2
Tabel 3
Tabelul 3
Anexa 3
ANEXA III
Paragraf
Criterii de evaluare aplicabile studiilor și experimentelor
Paragraf
Cele șapte criterii enumerate în tabelul următor se aplică de către Comisie pentru evaluarea propunerilor de studii, experimente și proiecte demonstrative și a testelor în faza-pilot prevăzute de programele naționale.
Paragraf
Tabelul următor indică intervalul de puncte care pot fi atribuite pentru fiecare dintre întrebările corespunzătoare celor șapte criterii, precum și nota eliminatorie pentru fiecare întrebare. În cazul în care o propunere nu obține nota minimă pentru o întrebare, aceasta este exclusă din procedură.
Tabel 1
Tabelul 1
Anexa 4
ANEXA IVFORMULARE REFERITOARE LA PROGRAMUL NAȚIONALNote explicative
Paragraf
Tipuri de activități:
Paragraf
Formulare
Paragraf
Formularele care se utilizează pentru prezentarea programelor naționale multianuale sunt următoarele:
Paragraf
formularul 1: descriere succintă a programului;
Paragraf
formularele 2 și 3: informații specifice.
Paragraf
Formularul de descriere a programului conține informații administrative privind organismul competent și informații succinte referitoare la diversele cereri din program, precum și un calendar. Formularul trebuie prevăzut cu o ștampilă a organismului competent, semnat și datat corespunzător de către acesta, iar numele semnatarului trebuie să figureze sub semnătură. Fișa programului privind rezumatul diverselor cereri trebuie să fie însoțită de un formular de informare specific (care să conțină informații tehnice privind diversele cereri) care trebuie completat pentru fiecare cerere de asistență.
Paragraf
Pentru adaptările programului național, ar trebui prezentat formularul 1 complet revizuit, însoțit de informații privind măsurile specifice (formularul 3). Toate formularele trebuie să poarte mențiunea Modificarea programului național nr. ….
Paragraf
Următoarele formulare sunt disponibile numai sub formă de tabele Excel:
Paragraf
Fișa 3: Fișă pentru activitățile C
Paragraf
Activitate (C1/C2/C3/C4)
Paragraf
Nr. cerere
Paragraf
Modificarea programului național
Paragraf
Nr.
Paragraf
(Da/Nu)
Paragraf
Total costuri eligibile(*)
Paragraf
Asistență solicitată
Paragraf
(*)
Paragraf
Costurile trebuie exprimate în monedă locală sau în euro (€), în conformitate cu instrucțiunile din formularul 1.
Paragraf
Numele agenției:
Paragraf
Numele solicitantului:
Paragraf
Scurtă descriere a activităților:
Paragraf
(eventualele informații complementare vor fi furnizate, după caz, pe o fișă separată)
Paragraf
Obiective:
Paragraf
Structură:
Paragraf
Rezultate scontate:
Paragraf
Persoană de contact:
Paragraf
Data prevăzută pentru începere:
Paragraf
Data estimată pentru finalizare:
Paragraf
Tel.:
Paragraf
Fax:
Paragraf
E-mail:
Paragraf
Observații suplimentare:
Litera
formularul 1: descriere succintă a programului;
Litera
formularele 2 și 3: informații specifice.
Tabel 1
Tip A:Coordonare și gestionare
Tabel 2
Tip B:Costuri legate de supravegherea ecosistemelor forestiere [articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b) și articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003]
Tabel 3
Tip C:Studii, experimente, proiecte demonstrative și teste în faza—pilot [articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (2) și articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2152/2003]
Anexa 5
ANEXA V
Paragraf
Extrase anuale ale sumelor plătite beneficiarilor
Paragraf
Observații preliminare
Paragraf
Extrasele anuale și rapoartele intermediare trebuie depuse în două exemplare la următoarea adresă:
Paragraf
Comisia Europeană
Paragraf
Direcția Generală Mediu
Paragraf
Unitatea B.3
Paragraf
B-1049 Bruxelles
Paragraf
Extras anual al cheltuielilor (a se utiliza formularul din tabelul 1)
Paragraf
Starea de avansare a lucrărilor (a se utiliza formularul din tabelul 2)
Litera
Extras anual al cheltuielilor (a se utiliza formularul din tabelul 1)
Litera
Starea de avansare a lucrărilor (a se utiliza formularul din tabelul 2)
Tabel 1
Tabelul 1Extras al cheltuielilor aferente programului național referitor laProgramul național 200_-200_Faza: _ Perioada: de la 1/_ _/200_ la 1/_ _/200_
Tabel 2
Tabelul 2Starea de avansare a lucrărilor dinProgramul național 200_-200_Faza: _ Perioada: de la 1/_ _/200_ la 1/_ _/200_
Anexa 6
ANEXA VICerere de prefinanțare pentru
Paragraf
Programul național 200_-200_
Paragraf
Faza: _ Perioada: de la 1/_ _/200_ la 1/_ _/200_
Paragraf
Numărul programului național:
Paragraf
Valoarea prefinanțării solicitate: … EUR
Paragraf
Date bancare:
Paragraf
Numele băncii:
Paragraf
Adresa/codul agenției bancare:
Paragraf
Telefon/fax, telex, e-mail:
Paragraf
Nr. de cont bancar:
Paragraf
Numele contului:
Paragraf
Adoptat la:
Paragraf
Data:
Paragraf
Pentru organismul competent
Paragraf
(Semnătură și ștampilă)
Paragraf
Dl/Dna (cu litere de tipar):
Anexa 7
ANEXA VIICertificat de plată a soldului pentru
Paragraf
Programul național 200_-200_
Paragraf
Faza: _ Perioada: de la 1/_ _/200_ la 1/_ _/200_
Paragraf
Numărul programului național:
Paragraf
Totalul plăților efectuate în favoarea organismului competent în numele Comisiei: EUR …
Paragraf
Totalul plăților efectuate de către Comisie: EUR …
Paragraf
Cuantumul soldului solicitat: EUR …
Paragraf
Organismul competent responsabil de executarea măsurilor adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2152/20003 atestă că:
Paragraf
1.
Paragraf
lucrările prevăzute de program au debutat la … la locul prevăzut;
Paragraf
2.
Paragraf
realizarea întregului program s-a finalizat la …;
Paragraf
3.
Paragraf
nu s-a solicitat nici un fel de asistență pentru acțiuni care se încheiaseră atunci când Comisia a adoptat decizia privind programul național;
Paragraf
4.
Paragraf
nu s-a solicitat nici un sprijin pentru acțiuni care beneficiază de alte finanțări comunitare sau sunt prevăzute în programele naționale/regionale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1257/1999;
Paragraf
5.
Paragraf
valoarea totală efectivă a cheltuielilor eligibile aprobate de organismul competent se ridică la …;
Paragraf
6.
Paragraf
costurile menționate anterior se repartizează între diferitele tipuri de măsuri, după cum se precizează în tabelul 3 anexat;
Paragraf
7.
Paragraf
s-a constatat la fața locului că lucrările realizate sunt conforme cu cele precizate în dosarul anexat la cererea de asistență și care a stat la baza deciziei Comisiei;
Paragraf
8.
Paragraf
valoarea recuperabilă a taxei pe valoare adăugată, inclusă în cheltuielile declarate, se ridică la …;
Paragraf
9.
Paragraf
Date bancare:
Paragraf
Numele băncii:
Paragraf
Adresa/codul agenției bancare:
Paragraf
Telefon/fax, telex, e-mail:
Paragraf
Numărul contului bancar:
Paragraf
Numele contului:
Paragraf
Adoptat la:
Paragraf
Data:
Paragraf
Pentru organismul competent
Paragraf
(Semnătură și ștampilă)
Paragraf
Dl/Dna (cu litere de tipar):
Anexa 8
ANEXA VIII
Tabel 1
Tabelul 3Bilanțul veniturilor și cheltuielilor din cadrulProgramului național 200_-200_Faza: _ Perioada: de la 1/_ _/200_ la 1/_ _/200_
Tabel 2
Tabelul 4Defalcarea costurilor din cadrulProgramului național 200_-200_Faza: _ Perioada: de la 1/_ _/200_ la 1/_ _/200_(clasificate pe subtipuri de activități)
Anexa 9
ANEXA IXEvaluări
Paragraf
Instrucțiuni pentru evaluarea ex ante
Paragraf
În momentul efectuării evaluării ex ante, ar trebui să se țină seama de experiența acumulată în cadrul activităților de supraveghere anterioare. Evaluarea ex ante vizează, de asemenea, scoaterea în evidență a factorilor de risc și a obstacolelor potențiale susceptibile de a compromite punerea în aplicare. Trebuie pus accentul pe mecanismul de supraveghere tehnică și financiară.
Paragraf
În plus, evaluarea ex ante trebuie să furnizeze informațiile complementare necesare Comisiei pentru a examina propunerile și pentru a lua o decizie echitabilă și transparentă în ceea ce privește contribuțiile financiare. În acest sens, activitățile de evaluare trebuie să favorizeze un dialog constructiv între organismele responsabile de programele naționale, experți și Comisie.
Paragraf
Principalele elemente care trebuie abordate în evaluarea ex ante
Paragraf
Descrierea succintă a elementelor programului și definirea obiectivului
Paragraf
Imagine de ansamblu asupra abordării naționale în materie de supraveghere
Paragraf
Prioritățile programului național
Paragraf
Obiectiv specific al activităților și rezultatele scontate
Paragraf
Intensitatea și periodicitatea colectării de date și a analizei, însoțite de o scurtă explicație
Paragraf
Aspecte specifice naționale și legături cu alte activități de supraveghere sau inventariere legate de păduri
Paragraf
Scurtă prezentare a situației referitoare la incendiile forestiere și principalele elemente ale planurilor de protecție împotriva incendiilor forestiere pentru zona în cauză
Paragraf
Evaluarea intermediară/evaluarea ex post
Paragraf
Evaluarea intermediară și evaluarea ex post prezintă progresele realizate și pun accentul pe analiza lacunelor și a posibilităților existente.
Paragraf
Principalele elemente care trebuie abordate în evaluarea intermediară și în evaluarea ex post
Punctul 1
Descrierea succintă a elementelor programului și definirea obiectivului
Punctul 2
Imagine de ansamblu asupra abordării naționale în materie de supraveghere
Punctul 3
Prioritățile programului național
Punctul 4
Obiectiv specific al activităților și rezultatele scontate
Punctul 5
Intensitatea și periodicitatea colectării de date și a analizei, însoțite de o scurtă explicație
Punctul 6
Aspecte specifice naționale și legături cu alte activități de supraveghere sau inventariere legate de păduri
Punctul 7
Scurtă prezentare a situației referitoare la incendiile forestiere și principalele elemente ale planurilor de protecție împotriva incendiilor forestiere pentru zona în cauză
Tabel 1
Tabelul 1