Regulamentul delegat (UE) 2024/857 al Comisiei din 1 decembrie 2023 de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care specifică o metodologie standardizată și o metodologie standardizată simplificată pentru evaluarea riscurilor care decurg din variațiile potențiale ale ratelor dobânzii care afectează atât valoarea economică a capitalului propriu, cât și veniturile nete din dobânzi aferente activităților din afara portofoliului de tranzacționare ale unei instituții (Text cu relevanță pentru SEE)

CAPITOLUL I

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

flux de numerar rezultat din reevaluarea valorii noționale înseamnă oricare dintre următoarele:

valoarea principalului la momentul reevaluării sale, considerându-se că o astfel de reevaluare are loc la cea mai apropiată dintre următoarele date:

data la care instituția sau contrapartea acesteia are dreptul de a modifica unilateral rata dobânzii;

data la care rata dobânzii unui instrument cu rată variabilă se modifică automat ca răspuns la o modificare a unui indice de referință al ratei dobânzii, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) punctul 22 din Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului;

în absența unei reevaluări de tipul celei menționate la litera (a), valoarea principalului la momentul rambursării principalului sau a unei părți a acestuia;

o plată a dobânzii pentru acea parte a principalului care nu a fost încă rambursată sau reevaluată;

data la care instituția sau contrapartea acesteia are dreptul de a modifica unilateral rata dobânzii;

data la care rata dobânzii unui instrument cu rată variabilă se modifică automat ca răspuns la o modificare a unui indice de referință al ratei dobânzii, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) punctul 22 din Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului;

data de reevaluare înseamnă data la care apare un flux de numerar rezultat din reevaluarea valorii noționale;

rată a dobânzii fără risc înseamnă, pentru o anumită monedă, rata dobânzii care corespunde unei scadențe pe o curbă a randamentului care nu include marje de credit sau marje de lichiditate specifice instrumentului sau entității;

instrument cu rată fixă înseamnă un instrument care generează fluxuri de numerar aferente plăților de dobânzi care sunt prestabilite pe baza unei rate fixe a dobânzii până la data scadenței sale contractuale;

instrument cu rată variabilă înseamnă un instrument a cărui rată a dobânzii este restabilită la date prestabilite, fie ca răspuns la o modificare a unui indice de referință al ratei dobânzii, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) punctul 22 din Regulamentul (UE) 2016/1011, fie a unui indice administrat intern al unei instituții;

opțiune automată pe rata dobânzii înseamnă o opțiune explicită sau implicită de tipul celor menționate la articolul 325e alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, inclusiv o opțiune în temeiul căreia este probabil ca instituția să ofere contrapărții sale o plată, indiferent de existența unei obligații contractuale, opțiune care îndeplinește toate condițiile următoare:

plata opțiunii este sensibilă la rata dobânzii;

exercitarea opțiunii este determinată exclusiv de stimulentele monetare ale deținătorului opțiunii;

opțiune comportamentală pe rata dobânzii înseamnă o opțiune de tipul celor menționate la articolul 325e alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, inclusiv o opțiune în temeiul căreia este probabil ca instituția să ofere contrapărții sale o plată, indiferent de existența unei obligații contractuale, care îndeplinește toate condițiile următoare:

plățile opțiunilor sunt sensibile la rata dobânzii;

exercitarea opțiunii nu este determinată doar de stimulentul monetar al contrapărții, ci depinde de comportamentul contrapărții respective;

depozit la vedere înseamnă un pasiv fără scadență în cazul căreia deponentul este liber să retragă depozitul în orice moment;

depozit de retail înseamnă un depozit de retail astfel cum este definit la articolul 411 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

depozit de retail în cont curent înseamnă oricare dintre următoarele:

un depozit de retail la vedere într-un cont curent, care este un cont în care salariile, veniturile sau cheltuielile (tranzacții) sunt creditate și debitate în mod regulat;

un depozit de retail la vedere care nu este purtător de dobândă, chiar și într-un mediu caracterizat de o rată ridicată a dobânzii;

depozit de retail care nu este deținut într-un cont curent înseamnă un depozit de retail la vedere care nu este deținut într-un cont curent sau care este purtător de dobândă;

depozit wholesale înseamnă un depozit care nu este un depozit de retail;

depozit stabil la vedere înseamnă partea din depozitul la vedere care este probabil să rămână neutilizată la ratele dobânzii în vigoare la momentul aplicării metodologiei standardizate de încadrare a fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale;

rată de transfer înseamnă procentul de variație a ratei dobânzii de pe piață pe care o instituție îl atribuie unui depozit pentru a menține același nivel de depozite stabile la ratele dobânzii în vigoare la momentul aplicării metodologiei standardizate de încadrare a fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale;

componentă principală înseamnă acea parte a unui depozit stabil la vedere care este puțin probabil să fie reevaluată, chiar și în cazul unor variații semnificative ale mediului ratelor dobânzii;

componentă auxiliară înseamnă partea depozitului la vedere diferită de componenta sa principală;

localizare geografică înseamnă țara de înregistrare a debitorilor sau deponenților care sunt persoane juridice sau țara de reședință a debitorilor sau deponenților care sunt persoane fizice;

termen de referință înseamnă perioada în raport cu care un instrument este reevaluat.

În sensul metodologiei standardizate și al metodologiei standardizate simplificate menționate la articolul 84 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE, instituțiile evaluează toate pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare pentru fiecare monedă în care instituția deține o poziție semnificativă, astfel cum se menționează la articolul 3. Pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare includ următoarele:

poziții din afara portofoliului de tranzacționare pe active financiare;

poziții din afara portofoliului de tranzacționare pe pasive;

poziții din afara portofoliului de tranzacționare pe elemente extrabilanțiere.

Pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare menționate la alineatul (1) includ toate elementele următoare:

instrumente financiare derivate pe rata dobânzii;

instrumente financiare derivate, altele decât cele derivate pe rata dobânzii, pentru care fluxurile de numerar sunt stabilite integral sau parțial prin corelare cu o rată a dobânzii;

obligații privind pensiile și active ale planului de pensii, cu excepția cazului în care riscul de rată a dobânzii aferent acestora este inclus într-o altă măsură a riscului;

active sensibile la rata dobânzii, altele decât cele menționate la literele (a), (b) și (c), care nu sunt deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază;

pasive sensibile la rata dobânzii, altele decât cele menționate la literele (a), (b) și (c), care nu sunt nici instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, de tipul celor menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, nici alte instrumente perpetue fără nicio dată de rambursare anticipată;

elemente extrabilanțiere sensibile la rata dobânzii, altele decât cele menționate la literele (a), (b) și (c);

poziții din portofoliile de tranzacționare de mici dimensiuni, de tipul celor menționate la articolul 94 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu excepția cazului în care riscul de rată a dobânzii aferent acestora este inclus într-o altă măsură a riscului.

Instituțiile consideră că o poziție din afara portofoliului de tranzacționare este semnificativă în oricare dintre următoarele cazuri:

valoarea contabilă a activelor sau pasivelor exprimate într-o monedă este de cel puțin 5 % din totalul activelor sau pasivelor financiare din afara portofoliului de tranzacționare;

valoarea contabilă a activelor sau pasivelor exprimate într-o monedă este mai mică de 5 % din totalul activelor sau pasivelor financiare din afara portofoliului de tranzacționare în cazul în care suma activelor sau pasivelor financiare incluse în calcul este mai mică de 90 % din totalul activelor financiare, cu excepția activelor corporale, sau al pasivelor financiare din afara portofoliului de tranzacționare.

În scopul identificării, evaluării, gestionării și diminuării riscurilor care decurg din variațiile potențiale ale ratelor dobânzii care afectează atât valoarea economică a capitalului propriu, cât și veniturile nete din dobânzi aferente activităților din afara portofoliului de tranzacționare ale unei instituții, instituțiile clasifică scenariile, inclusiv scenariile de șoc în materie de supraveghere menționate la articolul 1 din Regulamentul delegat (UE) 2024/856 al Comisiei în unul dintre următoarele tipuri, pe baza evoluției ratei dobânzii:

șocuri paralele, care sunt oricare dintre următoarele:

un șoc al creșterii ratelor dobânzii în paralel la nivelul tuturor scadențelor;

un șoc al scăderii ratelor dobânzii în paralel la nivelul tuturor scadențelor;

șocuri care implică rotații ale structurii temporale, care sunt oricare dintre următoarele:

o scădere a ratei dobânzii la scadențe pe termen lung și o creștere a ratei dobânzii la scadențe pe termen scurt, ceea ce duce la aplatizarea curbei ratei dobânzii;

o creștere a ratei dobânzii la scadențe pe termen lung și o scădere a ratei dobânzii la scadențe pe termen scurt, ceea ce duce la accentuarea pantei curbei ratei dobânzii;

șocuri neuniforme, care sunt oricare dintre următoarele:

un șoc al creșterii ratelor dobânzii care este mai mare la scadențele pe termen scurt;

un șoc al scăderii ratelor dobânzii care este mai mare la scadențele pe termen scurt.

CAPITOLUL II

Atunci când utilizează metodologia standardizată pentru evaluarea riscurilor care decurg din variațiile potențiale ale ratelor dobânzii care afectează valoarea economică a capitalului propriu aferent pozițiilor lor din afara portofoliului de tranzacționare, instituțiile alocă fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale legate de pozițiile lor din afara portofoliului de tranzacționare în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă, după cum urmează:

în ceea ce privește instrumentele cu rată fixă, în conformitate cu articolul 6;

în ceea ce privește instrumentele cu rată variabilă, în conformitate cu articolul 7;

în ceea ce privește depozitele la vedere, în conformitate cu articolul 8;

în ceea ce privește împrumuturile cu dobândă fixă supuse riscului de rambursare anticipată, în conformitate cu articolul 9;

în ceea ce privește depozitele la termen cu dobândă fixă supuse riscului de lichidare anticipată, în conformitate cu articolul 10;

în ceea ce privește instrumentele financiare derivate fără opționalitate, în conformitate cu articolul 11;

în ceea ce privește alte instrumente decât cele menționate la literele (a)-(f), în conformitate cu articolul 12.

Instituțiile tratează marjele comerciale și alte componente de marjă din plățile de dobânzi, în ceea ce privește excluderea sau includerea lor în fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale, în conformitate cu abordarea lor internă de gestionare și măsurare a riscului de rată a dobânzii din afara portofoliului de tranzacționare.

să utilizeze o metodologie transparentă pentru a identifica rata dobânzii fără risc la inițierea fiecărui instrument și să aplice această metodologie în mod consecvent la nivelul tuturor unităților operaționale;

să se asigure că excluderea marjelor comerciale și a altor componente de marjă din fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale este coerentă cu modul în care instituția gestionează și acoperă riscul de rată a dobânzii din afara portofoliului de tranzacționare;

să notifice autorității competente excluderea marjelor comerciale și a altor componente de marjă.

Atunci când alocă fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale legate de pozițiile lor din afara portofoliului de tranzacționare, astfel cum se menționează la alineatul (1), instituțiile:

nu țin seama de impactul unei opționalități încorporate a unei opțiuni automate pe rata dobânzii asupra fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale;

țin seama de impactul unei opționalități încorporate a unei opțiuni comportamentale pe rata dobânzii asupra fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale.

Instituțiile alocă fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale care decurg din plățile dobânzii pentru pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare pe instrumente cu rată fixă în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă, în funcție de data reevaluării, ținând seama astfel de oricare dintre excluderile menționate la articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf.

Instituțiile alocă fluxurile de numerar rezultate din rambursările intermediare și finale ale principalului pentru pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare pe instrumente cu rată fixă în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă, în funcție de data reevaluării.

Instituțiile alocă fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale care decurg din pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare pe instrumente cu rată variabilă în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă, în funcție de data reevaluării, după cum urmează:

fluxuri de numerar rezultate din plăți de dobânzi, altele decât plățile componentei de marjă până la următoarea dată de reevaluare, în conformitate cu acordul contractual;

valoarea principalului rămas, în conformitate cu acordul contractual;

componentele de marjă până la scadența contractuală finală, indiferent de orice reevaluare a principalului neamortizat, cu excepția cazului în care aceste componente de marjă sunt excluse în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf.

Instituțiile clasifică depozitele la vedere, în funcție de tipul de contraparte, în următoarele categorii:

depozite de retail la vedere, clasificate la rândul lor după cum urmează:

depozite de retail în cont curent;

depozite de retail care nu sunt deținute într-un cont curent;

depozite wholesale la vedere, clasificate la rândul lor după cum urmează:

depozite wholesale ale clienților financiari;

depozite wholesale ale clienților nefinanciari.

depozite de retail în cont curent;

depozite de retail care nu sunt deținute într-un cont curent;

depozite wholesale ale clienților financiari;

depozite wholesale ale clienților nefinanciari.

Instituțiile fac distincție între:

partea stabilă și partea nestabilă a depozitelor menționate la alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii) și litera (b) punctul (ii), utilizând modificările observate la nivelul volumului depozitelor pe fondul variațiilor ascendente și descendente ale ratei dobânzii fără risc pentru o perioadă de cel puțin 10 ani precedenți;

componenta principală și componenta auxiliară a părții stabile a depozitelor la vedere menționate la alineatul (1).

Atunci când evaluează rata de transfer menționată la alineatul (2) al doilea paragraf, instituțiile iau în considerare următoarele elemente, având în vedere totodată pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare având caracteristici similare:

nivelul actual al ratelor dobânzii;

marja dintre rata oferită de instituție și rata pieței;

concurența din partea altor întreprinderi;

localizarea geografică a instituției;

caracteristicile demografice și alte caracteristici relevante ale bazei de clienți a instituției;

reevaluarea improbabilă a componentei principale a părții stabile a depozitelor la vedere, chiar și în cazul unor variații semnificative ale mediului ratelor dobânzii.

În scenariile de șoc care prevăd o creștere a ratelor dobânzii pe termen scurt, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (a) punctul (i), litera (b) punctul (i) și litera (c) punctul (i), instituțiile înmulțesc cu 0,8 componenta principală a părții stabile a depozitelor la vedere, calculată în conformitate cu alineatele (2) și (3), și majorează componenta auxiliară în consecință.

În scenariile de șoc care prevăd o scădere a ratelor dobânzii pe termen scurt, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (a) punctul (ii), litera (b) punctul (ii) și litera (c) punctul (ii), instituțiile înmulțesc cu 1,2 componenta principală a părții stabile a depozitelor la vedere, calculată în conformitate cu alineatele (2) și (3), și reduc componenta auxiliară în consecință.

Atunci când aplică alineatele (2)-(5), instituțiile utilizează următoarele plafoane pentru proporția componentei principale a părții stabile a depozitelor la vedere, calculată în conformitate cu alineatele (2) și (3):

90 % pentru depozitele de retail în cont curent menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (i);

70 % pentru depozitele de retail care nu sunt deținute într-un cont curent menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (ii);

50 % pentru depozitele wholesale ale clienților nefinanciari menționate la alineatul (1) litera (b) punctul (ii).

Instituțiile tratează toate depozitele wholesale ale clienților financiari, de tipul celor menționate la alineatul (1) litera (b) punctul (i), ca depozite la vedere auxiliare.

Instituțiile alocă respectiva componentă auxiliară a depozitelor la vedere în tranșa de timp aferentă reevaluării menționată la punctul 1 litera (a) din anexă.

Instituțiile alocă respectivele componente principale ale depozitelor la vedere în mod consecvent de-a lungul timpului în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă, pe baza datelor interne observate și sub rezerva următoarelor restricții în materie de scadență calculate pe baza unei medii ponderate:

5 ani, în cazul depozitelor la vedere menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (i);

4,5 ani, în cazul depozitelor la vedere menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (ii);

4 ani, în cazul depozitelor la vedere menționate la alineatul (1) litera (b) punctul (ii).

Instituțiile identifică depozitele la vedere drept depozite la vedere auxiliare în cazul în care totalul depozitelor la vedere este mai mic de 2 % din pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare care sunt contabilizate ca pasiv în conformitate cu cadrul contabil aplicabil.

Instituțiile consideră că împrumuturile cu dobândă fixă acordate clienților de retail sunt supuse riscului de rambursare anticipată în cazul în care debitorul este în măsură să ramburseze parțial sau integral principalul restant înainte de data rambursării convenite prin contract sau de data scadenței contractuale a principalului:

fie fără a suporta costurile economice pentru o astfel de rambursare, fie

suportând costurile economice doar peste pragul de plată anticipată.

În ceea ce privește pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare menționate la alineatele (1) și (7), instituțiile estimează rata de plată anticipată condiționată anuală de referință pentru fiecare monedă, într-un mod consecvent în timp și adecvat pentru o rată medie de plată anticipată. Instituțiile estimează rata medie de plată anticipată separat pentru fiecare portofoliu de poziții omogene din afara portofoliului de tranzacționare și în temeiul structurii temporale în vigoare a ratei dobânzilor, pe baza tuturor observațiilor interne disponibile.

Instituțiile ajustează rata de plată anticipată condiționată estimată în conformitate cu alineatul (2) după cum urmează:

în scenariile care prevăd o creștere a ratelor dobânzii, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (a) punctul (i), litera (b) punctul (ii) și litera (c) punctul (i), instituțiile înmulțesc cu 0,8 rata de plată anticipată condiționată;

în scenariile care prevăd o scădere a ratelor dobânzii, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (a) punctul (ii), litera (b) punctul (i) și litera (c) punctul (ii), instituțiile înmulțesc cu 1,2 rata de plată anticipată condiționată.

Pentru fiecare tranșă de timp aferentă reevaluării menționată la punctul 1 din anexă, instituțiile estimează valoarea preconizată a împrumuturilor plătite anticipat per tranșă de timp aferentă reevaluării ca fiind produsul dintre:

soldul împrumuturilor cu dobândă fixă menționate la alineatul (1) pentru un anumit tip de produs omogen exprimat într-o anumită monedă;

rata de plată anticipată condiționată stabilită în conformitate cu alineatul (2), înmulțită cu lungimea tranșei de timp aplicabile aferente reevaluării menționate la punctul 2 din anexă și ajustată în conformitate cu alineatul (3).

Instituțiile alocă cuantumul plătit anticipat al împrumuturilor cu dobândă fixă menționate la alineatul (1), inclusiv penalitățile pentru cuantumul plătit anticipat de clienții retail în scenariul aplicabil, în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă. Instituțiile alocă orice parte din fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale ale împrumuturilor cu dobândă fixă care nu se așteaptă să fie plătită anticipat în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă, pe baza graficului de rambursare prevăzut în contract, pe durata scadențelor contractuale ale împrumuturilor respective.

Instituțiile tratează împrumuturile cu dobândă fixă acordate clienților de tip wholesale, în cazul în care debitorul este în măsură să plătească anticipat principalul restant, parțial sau integral, înainte de data rambursării convenite prin contract sau de data scadenței contractuale a principalului, în conformitate cu articolele 6 și 13.

În cazul în care instituția este expusă la active sub formă de titluri de valoare cu instrumente-suport sub formă de împrumuturi cu dobândă fixă de tipul celor menționate la alineatul (1) (active cu rată fixă), iar emitentul acestor active cu rată fixă nu are obligația de a înlocui împrumuturile cu dobândă fixă în cazul rambursării anticipate a acestora, instituția respectivă aplică o abordare de tip look-through și evaluează pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare pe activele respective în conformitate cu alineatul (1), indiferent dacă contrapartea instituției respective este un client de tip wholesale sau de retail.

Instituțiile consideră depozitele la termen cu dobândă fixă ca fiind depozite la termen cu dobândă fixă supuse riscului de lichidare anticipată în cazul în care se aplică ambele condiții prevăzute în continuare:

aceste depozite la termen cu dobândă fixă constituie depozite de retail;

deponentul are opțiunea de a răscumpăra orice sold al depozitelor la termen cu dobândă fixă înainte de data scadenței contractuale a depozitului.

Prin derogare de la alineatul (1), instituțiile pot trata depozitele la termen cu dobândă fixă în conformitate cu articolul 6 în cazul în care retragerea anticipată a depozitelor respective ar conduce la o penalizare pentru deponent, compensând atât pierderea dobânzii între data lichidării depozitului și data scadenței contractuale a acestuia, cât și costul economic de lichidare a depozitului.

Instituțiile tratează depozitele la termen cu dobândă fixă care sunt depozite wholesale în conformitate cu articolul 6.

Instituțiile estimează rata de lichidare cumulată de referință pentru depozitele la termen cu dobândă fixă menționate la alineatul (1) într-un mod consecvent în timp și adecvat pentru o rată medie de lichidare anticipată. Instituțiile estimează rata de lichidare cumulată de referință pentru depozitele la termen separat pentru fiecare portofoliu de produse omogene exprimate într-o monedă și în temeiul structurii temporale în vigoare a ratei dobânzilor, pe baza tuturor observațiilor interne disponibile.

Instituțiile ajustează rata de lichidare cumulată de referință pentru depozitele la termen cu dobândă fixă estimată în conformitate cu alineatul (4) la scenariile aplicabile, după cum urmează:

în scenariile care prevăd o scădere a ratelor dobânzii pe termen scurt, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (a) punctul (ii), litera (b) punctul (ii) și litera (c) punctul (ii), instituțiile înmulțesc cu 0,8 rata de lichidare;

în scenariile care prevăd o creștere a ratelor dobânzii pe termen scurt, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (a) punctul (i), litera (b) punctul (i) și litera (c) punctul (i), instituțiile înmulțesc cu 1,2 rata de lichidare.

Pentru fiecare tranșă de timp aferentă reevaluării menționată la punctul 1 din anexă, instituțiile obțin cuantumul preconizat al depozitelor la termen cu dobândă fixă lichidate anticipat prin înmulțirea depozitelor la termen cu dobândă fixă menționate la alineatul (1) dintr-un anumit tip de produs omogen exprimat într-o anumită monedă cu rata de lichidare cumulată de referință pentru depozitele la termen aplicabilă depozitelor la termen cu dobândă fixă ajustată în conformitate cu alineatul (5).

Pentru toate tranșele de timp aferente reevaluării și seturile de tipuri de produse omogene, instituțiile obțin cuantumul total al depozitelor la termen cu dobândă fixă lichidate anticipat prin agregarea cuantumurilor lichidate anticipat menționate la alineatul (6). Instituțiile alocă cuantumurile lichidate anticipat agregate în tranșa de timp aferentă reevaluării menționată la punctul 1 litera (a) din anexă. Instituțiile alocă părțile din fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale ale depozitelor la termen cu dobândă fixă menționate la alineatul (1) care nu se așteaptă să fie lichidate anticipat în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă, în funcție de scadența lor contractuală.

Instituțiile separă instrumentele financiare derivate fără opționalitate într-un segment plătitor și primitor.

Instituțiile tratează segmentul primitor al unui instrument derivat fără opționalitate drept flux de numerar de intrare, iar segmentul plătitor drept flux de numerar de ieșire.

Instituțiile tratează separat pentru fiecare segment din fiecare monedă swapurile pe rata dobânzii în valute diferite care implică swapul de principal sau de dobândă în monede diferite.

Instituțiile tratează veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile din instrumente financiare derivate utilizate pentru acoperirea riscurilor separat de veniturile și cheltuielile care decurg din poziția acoperită împotriva riscurilor.

Instituțiile cu o rată a expunerilor neperformante de cel puțin 2 % alocă fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale ale expunerilor lor neperformante în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă. Acestea alocă fluxurile de numerar preconizate după deducerea provizioanelor, ținând seama de plasarea în timp a celor dintâi și într-un mod aplicat cu consecvență de-a lungul timpului.

În cazul în care suma valorilor noționale ale angajamentelor de creditare cu rată fixă față de contrapărțile de retail depășește 2 % din pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare care sunt contabilizate ca activ în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, instituțiile estimează cuantumul tras, atât în scenariul de referință, cât și în scenariile aplicabile menționate la articolul 4, pe baza următoarelor:

observații interne istorice ale tragerilor din angajamentele de creditare cu rată fixă în funcție de tipul de contraparte în condiții similare;

valoarea contractului pentru contraparte în scenariul de referință;

valoarea contractului pentru contraparte în scenariul de șoc.

Instituțiile calculează valoarea economică a majorărilor de capital propriu pentru opțiunile automate pe rata dobânzii incluse în pozițiile lor din afara portofoliului de tranzacționare menționate la articolul 5 alineatul (3) litera (a).

În cazul unei opțiuni automate pe rata dobânzii cumpărate, instituțiile calculează variația valorii opțiunii respective între valoarea sa din scenariul aplicabil, ținând seama de o creștere relativă a volatilității implicite a ratei dobânzii de 25 %, și valoarea sa din scenariul de referință.

În cazul unei opțiuni automate pe rata dobânzii vândute, instituțiile calculează variația valorii opțiunii respective între valoarea sa din scenariul aplicabil și valoarea sa din scenariul de referință.

o estimare a valorii opțiunii pentru deținătorul opțiunii, având în vedere:

o curbă a randamentului fără risc în moneda aplicabilă conform scenariului aplicabil;

o creștere relativă a volatilității implicite a ratei dobânzii cu 25 %;

valoarea opțiunii de rată a dobânzii pentru deținătorul opțiunii, calculată utilizând curba randamentului neafectată de șocuri și volatilitatea implicită a ratei dobânzii în moneda aplicabilă la data evaluării.

o curbă a randamentului fără risc în moneda aplicabilă conform scenariului aplicabil;

o creștere relativă a volatilității implicite a ratei dobânzii cu 25 %;

Instituțiile calculează valoarea economică a majorării de capital propriu pentru riscul de opțiune automată pe rata dobânzii ca diferența dintre valorile tuturor opțiunilor cumpărate calculate în conformitate cu alineatul (2) și valorile tuturor opțiunilor vândute calculate în conformitate cu alineatul (3), după aplicarea scenariului pentru o monedă.

Pentru calculul menționat la alineatele (2) și (3), instituțiile utilizează metodele lor interne de evaluare aplicabile.

CAPITOLUL III

Atunci când utilizează metodologia standardizată pentru evaluarea riscurilor care decurg din variațiile potențiale ale ratelor dobânzii care afectează veniturile nete din dobânzi obținute din activitățile lor din afara portofoliului de tranzacționare, instituțiile alocă fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale ale pozițiilor lor din afara portofoliului de tranzacționare în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă.

Articolele 5-12 se aplică alocării fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale menționate la alineatul (1), sub rezerva derogărilor prevăzute la alineatele (3)-(6) ale prezentului articol.

Prin derogare de la articolul 5 alineatul (2) primul paragraf, instituțiile includ marjele comerciale și alte componente de marjă din plățile de dobânzi în fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale.

Pe lângă alocarea fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale menționate la articolul 6, articolul 9 alineatul (5), articolul 10 alineatul (7) și articolul 12 în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă, instituțiile alocă respectivele fluxuri de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale în tranșele de timp aferente termenelor de referință menționate la punctul 3 din anexă. Fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale care reprezintă plăți de dobânzi preiau termenul de referință al instrumentului care le-a generat.

În plus față de alocarea fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale menționate la articolul 7 și la articolul 8 în tranșele de timp relevante aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă, instituțiile alocă respectivele fluxuri de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale în tranșa de timp aferentă termenului de referință menționată la punctul 3 litera (a) din anexă.

Instituțiile tratează segmentele fixe ale instrumentelor financiare derivate menționate la articolul 11 în conformitate cu alineatul (4) al prezentului articol.

Instituțiile calculează majorările veniturilor nete din dobânzi pentru opțiunile automate pe rata dobânzii incluse în pozițiile lor din afara portofoliului de tranzacționare, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (3) litera (a), până la sfârșitul orizontului de timp al veniturilor nete din dobânzi.

În sensul alineatului (1), articolul 13 se aplică mutatis mutandis, sub rezerva derogărilor prevăzute la alineatele (3)-(6) ale prezentului articol.

Instituțiile exclud din calculul majorărilor veniturilor nete din dobânzi menționate la alineatul (1) opțiunile automate pe rata dobânzii care pot fi exercitate numai după orizontul de timp al veniturilor nete din dobânzi.

Atunci când calculează majorările veniturilor nete din dobânzi menționate la alineatul (1), instituțiile nu iau în considerare creșterea relativă a volatilității implicite.

Instituțiile calculează valoarea menționată la articolul 13 alineatele (2) și (3) pe baza plăților preconizate în scenariul de referință și în scenariile aplicabile.

Instituțiile presupun că instrumentele a căror opționalitate sau neliniaritate este activată automat sunt reînnoite cu caracteristici comparabile până la sfârșitul orizontului de timp al veniturilor nete din dobânzi.

Instituțiile calculează, în conformitate cu articolul 13, modificările valorii de piață pentru opțiunile automate pe rata dobânzii deținute la valoarea justă care ajung la scadență după orizontul de timp al veniturilor nete din dobânzi.

CAPITOLUL IV

Instituțiile calculează valoarea economică a capitalului propriu pentru scenariul de referință și scenariile de șoc aplicabile pentru fiecare monedă în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4). Instituțiile calculează modificările valorii economice a capitalului propriu în conformitate cu alineatele (5) și (6).

Instituțiile alocă fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale menționate la articolele 6, 7 și 8, la articolul 9 alineatul (5), la articolul 10 alineatul (7), la articolul 11 alineatul (2) și la articolul 12 în tranșele de timp aferente reevaluării menționate la articolele respective după cum urmează:

toate fluxurile de numerar pozitive și negative rezultate din reevaluarea valorii noționale din cadrul unei tranșe de timp aferente reevaluării se compensează, formând o poziție lungă netă sau o poziție scurtă netă pentru fiecare tranșă de timp aferentă reevaluării;

fluxurile de numerar de intrare au semn pozitiv, iar fluxurile de numerar de ieșire au semn negativ.

Instituțiile aplică un factor de actualizare fluxurilor de numerar nete rezultate din reevaluarea valorii noționale pentru a obține valoarea lor actualizată. Instituțiile calculează factorul de actualizare respectiv DF_(i,c)(t_k) pornind de la rata dobânzii de la momentul zero R_(i,c)(t_k) la punctul de mijloc al tranșei pentru scenariul i și moneda c respective, înmulțită cu punctul de mijloc al tranșei tk, după cum urmează: DF_(i,c)(t_k) = exp(– R_(i,c)(t_k)*t_k)

Instituțiile însumează fluxurile de numerar nete actualizate rezultate din reevaluarea valorii noționale din toate tranșele de timp aferente reevaluării pentru a determina valoarea economică a capitalului propriu pentru scenariul de referință și scenariile aplicabile, pentru fiecare monedă.

Instituțiile calculează modificarea valorii economice a capitalului propriu scăzând valoarea economică a capitalului propriu în scenariul de referință din valoarea economică a capitalului propriu în scenariul aplicabil și adăugând modificarea valorii opțiunii automate pe rata dobânzii calculată în conformitate cu articolul 13.

Atunci când calculează variația agregată pentru fiecare scenariu, instituțiile însumează orice variație negativă și pozitivă care apare pentru fiecare monedă. În cadrul acestui calcul, instituțiile convertesc monedele diferite de moneda de raportare în moneda de raportare la cursul valutar la vedere al BCE de la data de referință. Variațiile pozitive se ponderează cu un factor de 50 % sau cu un factor de 80 % în cazul monedelor mecanismului cursului de schimb (MCS II) al căror interval de fluctuație convenit în mod oficial este mai îngust decât intervalul standard de +/-15 %.

valoarea absolută a variațiilor negative ale monedelor EUR sau MCS II;

rezultatul aplicării unui factor de 50 % la variațiile pozitive ale monedelor MCS II sau EUR.

CAPITOLUL V

Instituțiile calculează veniturile nete din dobânzi obținute din activitățile lor din afara portofoliului de tranzacționare pe un orizont de timp minim de 1 an (orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi).

Timpul rămas până la sfârșitul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi este orizontul ratei nete a dobânzii minus punctul de mijloc al tranșelor de timp aferente reevaluării menționate la punctul 1 din anexă (timpul rămas).

Pentru a calcula contribuția la veniturile nete din dobânzi a randamentului fără risc preconizat legat de reinvestirea sau refinanțarea fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale, astfel cum se menționează la alineatul (4), instituțiile calculează, pentru fiecare monedă și pentru fiecare scenariu, rate forward care reflectă componenta fără risc a ratelor dobânzii care se preconizează că se va aplica împrumuturilor fără risc începând cu punctele de mijloc ale tranșelor de timp aferente reevaluării menționate la punctul 4 din anexă și cu scadențe care corespund punctelor de mijloc ale tranșelor de timp aferente termenului de referință menționate la punctul 3 din anexă.

Instituțiile calculează ratele forward menționate la alineatul (1) în conformitate cu următoarea formulă: FWD_(i,c)(t_k,t_k + REF_j) = –lnDF_(i,c)(t_k + REF_j)DF_(i,c)(t_k)REF_j unde:tk este punctul de mijloc al tranșei de timp aferente reevaluării k;REFj este punctul de mijloc al tranșei de timp aferente termenului de referință j; FWD_(i,c)(t_k,t_k + REF_j) este rata forward pentru scenariul respectiv i și pentru moneda c a unui împrumut fără risc care începe la punctul de mijloc al tranșei de timp aferente reevaluării k și care ajunge la scadență la punctul de mijloc al tranșei de timp aferente termenului de referință j; DF_(i,c)(t_k) este factorul de actualizare pentru scenariul respectiv i, pentru moneda c și momentul tk, astfel cum se menționează la articolul 17 alineatul (3).

Instituțiile calculează rata dobânzii fără risc aplicabilă, pentru fiecare combinație dintre punctul de mijloc al unei tranșe de timp aferente reevaluării și punctul de mijloc al unei tranșe de timp aferente termenului de referință, înmulțind ratele forward menționate la alineatul (1) cu orizontul de timp rămas menționat la articolul 18 al doilea paragraf.

Instituțiile calculează contribuția la veniturile nete din dobânzi a ratei preconizate a dobânzii fără risc legate de reinvestirea sau refinanțarea fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale ca produsul dintre următoarele litere (a) și (b):

fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale menționate la articolele 6, 7 și 8, la articolul 9 alineatul (5), la articolul 10 alineatul (7), la articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf și la articolul 12, alocate în conformitate cu articolul 14 alineatele (4) și (5);

contribuția ratei dobânzii fără risc aplicabile corespunzătoare, calculată în conformitate cu alineatul (3) al prezentului articol.

Instituțiile calculează contribuția la veniturile nete din dobânzi a marjei comerciale preconizate legate de reinvestirea sau refinanțarea fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale prin înmulțirea fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale calculate în conformitate cu alineatul (2) cu marja comercială aplicabilă menționată la alineatul (4).

În scopul calculului menționat la alineatul (1), instituțiile:

alocă, la revizuirea marjelor comerciale, fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale ale instrumentelor menționate la articolele 6-12 în tranșele de timp aferente reevaluării menționate la punctul 4 din anexă;

estimează:

rata aplicabilă a marjei comerciale, în conformitate cu alineatul (3) al prezentului articol;

timpul rămas menționat la articolul 18 al doilea paragraf.

rata aplicabilă a marjei comerciale, în conformitate cu alineatul (3) al prezentului articol;

timpul rămas menționat la articolul 18 al doilea paragraf.

În sensul alineatului (1), instituțiile alocă pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare diferitelor tipuri de active financiare și de pasive financiare, împărțite în funcție de localizarea geografică și de moneda în care sunt exprimate.

titluri de natura datoriei;

credite și avansuri – societăți nefinanciare;

credite și avansuri – gospodării – credite ipotecare;

credite și avansuri – gospodării – credite (fără ipoteci);

credite și avansuri – alte contrapărți;

alte produse din afara portofoliului de tranzacționare.

depozite – societăți nefinanciare;

depozite – gospodării;

depozite – alte contrapărți;

titluri de natura datoriei;

alte pasive din afara portofoliului de tranzacționare.

În cazul instrumentelor tranzacționate pe piețe lichide profunde și active, a căror valoare poate fi determinată pe baza unor prețuri de piață difuzate pe scară largă și ușor accesibile, instituțiile estimează rata aplicabilă a marjei comerciale menționată la alineatul (2) litera (b) pe baza prețului de piață, a plăților dobânzilor aferente instrumentelor respective și a deducerii ratei dobânzii fără risc.

Rata aplicabilă a marjei comerciale în scenariul de referință, estimată în conformitate cu alineatul (3), se aplică și în scenariul aplicabil.

Pentru a ține seama de timpul rămas menționat la articolul 18 al doilea paragraf, instituțiile calculează procentul randamentului marjei comerciale înmulțind rata aplicabilă a marjei comerciale estimată în conformitate cu alineatul (3) al prezentului articol cu timpul rămas.

Instituțiile calculează contribuția la veniturile nete din dobânzi a plăților de dobânzi efectuate până la data reevaluării, inclusiv data respectivă, alocând tranșelor de timp aferente reevaluării menționate la punctul 4 din anexă, în plus față de alocarea menționată la articolele 19 și 20, plățile de dobânzi aferente instrumentelor menționate la articolele 6-12, cu condiția ca respectivele plăți de dobânzi să îndeplinească următoarele condiții:

valoarea plății dobânzii este cunoscută și fixă, fără posibilitatea ca plata să se modifice din cauza unei variații a ratelor dobânzii;

se preconizează că plata dobânzii va fi efectuată în orizontul de timp al veniturilor nete din dobânzi menționat la articolul 18 primul paragraf.

În ceea ce privește instrumentele cu rată variabilă, în cazul în care plata dobânzii are loc după data reevaluării, instituțiile aplică alineatul (1) al prezentului articol numai părții din plata dobânzii care reprezintă marja comercială.

Instituțiile calculează modificările valorii de piață după orizontul de timp al veniturilor nete din dobânzi pentru instrumentele deținute la valoarea justă prin aplicarea mutatis mutandis a articolului 17 alineatele (3), (4) și (5) în cazul alocării efectuate în conformitate cu alineatul (2).

În ceea ce privește alocarea menționată la alineatul (1), instituțiile aplică articolul 17 alineatul (2) mutatis mutandis și includ marjele comerciale și alte componente de marjă din plățile de dobânzi în fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale, cu următoarele derogări:

instituțiile exclud fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale legate de instrumentele care nu sunt deținute la valoarea justă;

instituțiile exclud reevaluarea valorii noționale a fluxurilor de numerar din orizontul de timp al veniturilor nete din dobânzi prin stabilirea acestor fluxuri de numerar la zero în tranșele de timp aferente reevaluării menționate la punctul 4 din anexă.

În plus față de alocarea menționată la articolul 7, instituțiile alocă fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale ale instrumentelor cu rată variabilă, pentru fiecare monedă, în funcție de data reevaluării lor, în tranșele de timp aferente reevaluării menționate la punctul 4 din anexă, în cazul în care suma respectivelor instrumente cu rată variabilă, altele decât cele din termenul de referință overnight menționat la alineatul (2) litera (a) a prezentului articol, depășește 5 % din pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare care sunt contabilizate ca active în conformitate cu cadrul contabil aplicabil.

Atunci când alocă fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale menționate la alineatul (1), instituțiile atribuie fluxurile de numerar respective următoarelor termene de referință la care se referă instrumentul cu rată variabilă:

overnight;

1 lună;

3 luni;

6 luni;

12 luni.

În absența unui termen de referință corespunzător, instituțiile încadrează fluxurile de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale într-una dintre următoarele categorii:

rata dobânzii de politică monetară, în cazul în care instrumentul cu rată variabilă se referă la o rată de politică a unei bănci centrale;

altele, în cazul în care instrumentul cu rată variabilă se referă la orice alt indice de referință.

Pentru o anumită monedă, pe baza observațiilor istorice privind variațiile ratelor dobânzii instrumentelor și pentru fiecare termen de referință menționat la alineatul (2) și fiecare categorie menționată la alineatul (3), instituțiile estimează șocurile restrictive și șocurile expansive într-un mod care să fie aplicat cu consecvență de-a lungul timpului.

Instituțiile estimează șocurile restrictive și expansive menționate la alineatul (4) prin compararea ratelor dobânzii din termenul de referință overnight menționat la alineatul (2) litera (a) cu celelalte termene de referință menționate la alineatul (2) literele (b)-(e) și cu categoriile menționate la alineatul (3).

Instituțiile aplică, pentru fiecare monedă, șocurile restrictive și expansive menționate la alineatul (4), înmulțite cu timpul rămas menționat la articolul 18 al doilea paragraf, fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale.

Instituțiile agregă, dar separat pentru șocurile restrictive și expansive menționate la alineatul (4), rezultatele calculelor menționate la alineatul (6).

Instituțiile calculează, atât pentru șocurile restrictive, cât și pentru cele expansive menționate la alineatul (4), plățile din opțiunile automate pe rata dobânzii legate de instrumente cu rată variabilă și compară plățile respective cu plățile calculate în cadrul scenariului de referință.

Majorarea veniturilor nete din dobânzi pentru riscul aferent bazei este rezultatul mai mic calculat în conformitate cu alineatele (1)-(8) în ceea ce privește șocurile restrictive și expansive.

Instituțiile calculează veniturile nete din dobânzi adunând toate elementele următoare, excluzând opțiunile automate pe rata dobânzii, până la sfârșitul orizontului de timp al veniturilor nete din dobânzi:

randamentele fără risc preconizate pentru reinvestirea sau refinanțarea fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale, calculate în conformitate cu articolul 19;

marja comercială preconizată pentru reinvestirea sau refinanțarea fluxurilor de numerar rezultate din reevaluarea valorii noționale ale instrumentelor menționate la articolele 6-12, calculată în conformitate cu articolul 20;

suma plăților de dobânzi efectuate până la data reevaluării, inclusiv data respectivă, calculată în conformitate cu articolul 21, din care se scade orice dobândă semnificativă acumulată la t = 0.

În scopul calculului menționat la alineatul (1), instituțiile atribuie semnul pozitiv fluxurilor de numerar de intrare și semnul negativ fluxurilor de numerar de ieșire.

Instituțiile calculează impactul unui scenariu asupra veniturilor nete din dobânzi adunând toate elementele următoare:

diferența dintre:

calculul menționat la alineatul (1) referitor la scenariul aplicabil;

calculul menționat la alineatul (1) referitor la scenariul de referință;

majorarea veniturilor nete din dobânzi pentru opțiunile automate în orizontul de timp al veniturilor nete din dobânzi, calculată în conformitate cu articolul 15;

majorarea veniturilor nete din dobânzi pentru riscul aferent bazei menționată la articolul 23.

calculul menționat la alineatul (1) referitor la scenariul aplicabil;

calculul menționat la alineatul (1) referitor la scenariul de referință;

Atunci când calculează variația agregată pentru fiecare scenariu, instituțiile însumează orice variație negativă și pozitivă care apare pentru fiecare monedă. În cadrul acestui calcul, instituțiile convertesc monedele diferite de moneda de raportare în moneda de raportare la cursul valutar la vedere al BCE de la data de referință. Variațiile pozitive se ponderează cu un factor de 50 % sau cu un factor de 80 % în cazul monedelor MCS II, al căror interval de fluctuație convenit în mod oficial este mai îngust decât intervalul standard de +/-15 %.

valoarea absolută a variațiilor negative ale monedelor EUR sau MCS II;

rezultatul aplicării unui factor de 50 % la variațiile pozitive ale monedelor MCS II sau EUR.

CAPITOLUL VI

Pentru calcularea valorii economice a capitalului propriu și a variațiilor valorii economice a capitalului propriu în conformitate cu metodologia standardizată simplificată, instituțiile aplică articolele 5-13, sub rezerva derogărilor prevăzute la alineatele (2)-(5) ale prezentului articol.

În scenariul de referință, se aplică următoarele:

prin derogare de la articolul 8 alineatele (2)-(6), instituțiile stabilesc cuantumul componentei principale a depozitelor la vedere aplicând următoarele ponderi:

69,23 %, în cazul depozitelor de retail la vedere într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i);

53,85 %, în cazul depozitelor de retail la vedere care nu sunt deținute într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii);

38,46 %, în cazul depozitelor wholesale la vedere ale clienților nefinanciari menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii);

prin derogare de la articolul 8 alineatul (9), instituțiile alocă componenta principală a depozitelor la vedere în mod uniform în timp, astfel cum se prevede la punctul 5 litera (a) din anexă.

69,23 %, în cazul depozitelor de retail la vedere într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i);

53,85 %, în cazul depozitelor de retail la vedere care nu sunt deținute într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii);

38,46 %, în cazul depozitelor wholesale la vedere ale clienților nefinanciari menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii);

În scenariile care prevăd o scădere a ratei dobânzii pe termen scurt, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (a) punctul (ii), litera (b) punctul (ii) și litera (c) punctul (ii), se aplică următoarele dispoziții:

prin derogare de la articolul 8 alineatele (2)-(6), instituțiile stabilesc cuantumul componentei principale a depozitelor la vedere aplicând următoarele ponderi:

90 %, în cazul depozitelor de retail la vedere într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i);

70 %, în cazul depozitelor de retail la vedere care nu sunt deținute într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii);

50 %, în cazul depozitelor wholesale la vedere ale clienților nefinanciari menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii);

prin derogare de la articolul 8 alineatul (9), instituțiile alocă componenta principală a depozitelor la vedere în mod uniform în timp, astfel cum se prevede la punctul 5 litera (b) din anexă.

90 %, în cazul depozitelor de retail la vedere într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i);

70 %, în cazul depozitelor de retail la vedere care nu sunt deținute într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii);

50 %, în cazul depozitelor wholesale la vedere ale clienților nefinanciari menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii);

În scenariile care prevăd o creștere a ratei dobânzii pe termen scurt, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (a) punctul (i), litera (b) punctul (i) și litera (c) punctul (i), se aplică următoarele dispoziții:

prin derogare de la articolul 8 alineatele (2)-(6), instituțiile stabilesc cuantumul componentei principale a depozitelor la vedere aplicând următoarele ponderi:

48,46 %, în cazul depozitelor de retail la vedere într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i);

37,69 %, în cazul depozitelor de retail la vedere care nu sunt deținute într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii);

26,92 %, în cazul depozitelor wholesale la vedere ale clienților nefinanciari menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii);

prin derogare de la articolul 8 alineatul (9), instituțiile alocă componenta principală a depozitelor la vedere în mod uniform în timp, astfel cum se prevede la punctul 5 litera (c) din anexă.

48,46 %, în cazul depozitelor de retail la vedere într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i);

37,69 %, în cazul depozitelor de retail la vedere care nu sunt deținute într-un cont curent menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii);

26,92 %, în cazul depozitelor wholesale la vedere ale clienților nefinanciari menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii);

Instituțiile calculează variația valorii menționată la articolul 13 alineatele (2) și (3) ca diferența dintre suma plăților din scenariul de referință și suma plăților din scenariul aplicabil, actualizate cu ratele dobânzilor fără risc aplicabile. Instituțiile nu iau în considerare niciun efect al creșterii volatilității și înmulțesc plățile opțiunilor automate din cadrul scenariului aplicabil cu 1,10.

Pentru calcularea veniturilor nete din dobânzi și a variațiilor veniturilor nete din dobânzi în conformitate cu metodologia standardizată simplificată, instituțiile aplică articolele 14-16, sub rezerva derogărilor prevăzute la alineatele (2)-(7) ale prezentului articol.

În cazul calculului menționat la alineatul (1) se aplică și articolul 25.

Articolul 14 alineatul (4) nu se aplică în cazul calculului menționat la alineatul (1). Pentru fiecare tip de produs menționat la articolul 20 alineatul (3), instituțiile calculează:

un termen de referință mediu pentru toate activele cu dobândă fixă sensibile la rata dobânzii din afara portofoliului de tranzacționare;

un termen de referință mediu pentru toate pasivele cu dobândă fixă sensibile la rata dobânzii din afara portofoliului de tranzacționare.

Prin derogare de la articolul 19, instituțiile aplică termenele de referință medii calculate în locul punctelor de mijloc ale tranșelor de timp aferente termenelor de referință prevăzute la punctul 3 din anexă.

Prin derogare de la articolul 20 alineatul (2), instituțiile separă, atunci când aplică articolul 20 alineatul (3) al treilea paragraf, pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare menționate la articolul 20 alineatul (2) numai în funcție de tipurile de produse, și nu de localizarea geografică.

Prin derogare de la articolul 21, instituțiile calculează plățile de dobânzi sau o parte din plățile de dobânzi efectuate până la data reevaluării, inclusiv data respectivă, înmulțind următoarele:

valoarea principalului tuturor instrumentelor aflate în circulație;

estimările instituțiilor privind ratele medii ale dobânzii pentru instrumentele din activ sau pasiv, după caz;

orizontul de timp al veniturilor nete din dobânzi sau, în cazul în care un instrument este reevaluat înainte de sfârșitul orizontului de timp al veniturilor nete din dobânzi, punctul de mijloc al tranșelor de timp aplicabile aferente reevaluării prevăzute la punctul 1 din anexă, aplicabil instrumentului aflat în circulație.

Instituțiile calculează variația valorii menționate la articolul 15 ca diferența dintre suma plăților din scenariul de referință și suma plăților din scenariul aplicabil, actualizate cu ratele dobânzilor fără risc aplicabile. Instituțiile nu iau în considerare niciun efect al creșterii volatilității și înmulțesc plățile din cadrul scenariului aplicabil cu 1,10.

CAPITOLUL VII

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXĂ

ANEXĂ

Tranșele de timp aferente reevaluării:

o tranșă de timp overnight, cu punctul de mijloc de 1 zi sau aproximativ 0,0028 ani;

o tranșă de timp mai mare de 1 zi și mai mică sau egală cu 1 lună, cu punctul de mijloc la 15 zile;

o tranșă de timp mai mare de 1 lună și mai mică sau egală cu 3 luni, cu punctul de mijloc la 60 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 3 luni și mai mică sau egală cu 6 luni, cu punctul de mijloc la 135 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 6 luni și mai mică sau egală cu 9 luni, cu punctul de mijloc la 225 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 9 luni și mai mică sau egală cu 12 luni, cu punctul de mijloc la 315 zile;

o tranșă de timp mai mare de 1 an și mai mică sau egală cu 1,5 ani, cu punctul de mijloc la 1 an și 90 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 1,5 ani și mai mică sau egală cu 2 ani, cu punctul de mijloc la 1 an și 270 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 2 ani și mai mică sau egală cu 3 ani, cu punctul de mijloc la 2 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 3 ani și mai mică sau egală cu 4 ani, cu punctul de mijloc la 3 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 4 ani și mai mică sau egală cu 5 ani, cu punctul de mijloc la 4 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 5 ani și mai mică sau egală cu 6 ani, cu punctul de mijloc la 5 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 6 ani și mai mică sau egală cu 7 ani, cu punctul de mijloc la 6 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 7 ani și mai mică sau egală cu 8 ani, cu punctul de mijloc la 7 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 8 ani și mai mică sau egală cu 9 ani, cu punctul de mijloc la 8 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 9 ani și mai mică sau egală cu 10 ani, cu punctul de mijloc la 9 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 10 ani și mai mică sau egală cu 15 ani, cu punctul de mijloc la 12 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 15 ani și mai mică sau egală cu 20 de ani, cu punctul de mijloc la 17 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 20 de ani, cu punctul de mijloc la 25 de ani.

Lungimea tranșelor de timp aferente reevaluării menționate la articolul 9 alineatul (4) litera (b):

0 ani;

1/12 ani;

2/12 ani;

3/12 ani;

3/12 ani;

3/12 ani;

6/12 ani;

6/12 ani;

1 an;

1 an;

1 an;

1 an;

1 an;

1 an;

1 an;

1 an;

5 ani;

5 ani;

10 ani.

Tranșele de timp aferente termenului de referință:

o tranșă de timp mai mare decât overnight și mai mică sau egală cu 12 luni, cu punctul de mijloc la 12 luni;

o tranșă de timp mai mare de 1 an și mai mică sau egală cu 1,5 ani, cu punctul de mijloc la 1 an și 90 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 1,5 ani și mai mică sau egală cu 2 ani, cu punctul de mijloc la 1 an și 270 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 2 ani și mai mică sau egală cu 3 ani, cu punctul de mijloc la 2 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 3 ani și mai mică sau egală cu 4 ani, cu punctul de mijloc la 3 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 4 ani și mai mică sau egală cu 5 ani, cu punctul de mijloc la 4 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 5 ani și mai mică sau egală cu 6 ani, cu punctul de mijloc la 5 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 6 ani și mai mică sau egală cu 7 ani, cu punctul de mijloc la 6 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 7 ani și mai mică sau egală cu 8 ani, cu punctul de mijloc la 7 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 8 ani și mai mică sau egală cu 9 ani, cu punctul de mijloc la 8 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 9 ani și mai mică sau egală cu 10 ani, cu punctul de mijloc la 9 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 10 ani și mai mică sau egală cu 15 ani, cu punctul de mijloc la 12 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 15 ani și mai mică sau egală cu 20 de ani, cu punctul de mijloc la 17 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 20 de ani, cu punctul de mijloc la 25 de ani.

Tranșele de timp aferente reevaluării menționate la articolul 19 alineatul (1), articolul 20 alineatul (2), articolul 21 alineatul (1), articolul 22 alineatul (2) și articolul 23 alineatul (1):

tranșele (a)-(f) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 1 an;

tranșele (a)-(g) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 1,5 ani;

tranșele (a)-(h) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 2 ani;

tranșele (a)-(i) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 3 ani;

tranșele (a)-(j) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 4 ani;

tranșele (a)-(k) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 5 ani;

tranșele (a)-(l) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 6 ani;

tranșele (a)-(m) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 7 ani;

tranșele (a)-(n) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 8 ani;

tranșele (a)-(o) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 9 ani;

tranșele (a)-(p) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 10 ani;

tranșele (a)-(q) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 15 ani;

tranșele (a)-(r) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 20 de ani;

tranșele (a)-(s) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 25 de ani.

Scenariile prevăzute la articolul 25 alineatele (2), (3) și (4):

scenariul de referință:

până la 5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i), rezultând că 30,77 %, 1,15 %, 2,31 %, 3,46 %, 3,46 %, 3,46 %, 6,92 %, 6,92 %, 13,85 %, 13,85 % și 13,85 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4,5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), rezultând că 46,15 %, 1,00 %, 2,00 %, 2,99 %, 2,99 %, 2,99 %, 5,98 %, 5,98 %, 11,97 %, 11,97 % și 5,98 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), rezultând că 61,54 %, 0,80 %, 1,60 %, 2,40 %, 2,40 %, 2,40 %, 4,81 %, 4,81 %, 9,62 % și 9,62 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i și, respectiv, j de la punctul 1 din prezenta anexă;

scenariul care prevede o scădere a ratelor dobânzii pe termen scurt:

până la 5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i), rezultând că 10,00 %, 1,50 %, 3,00 %, 4,50 %, 4,50 %, 4,50 %, 9,00 %, 9,00 %, 18,00 %, 18,00 % și 18,00 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4,5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), rezultând că 30,00 %, 1,30 %, 2,59 %, 3,89 %, 3,89 %, 3,89 %, 7,78 %, 7,78 %, 15,55 %, 15,55 % și 7,78 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), rezultând că 50,00 %, 1,04 %, 2,08 %, 3,12 %, 3,12 %, 3,12 %, 6,25 %, 6,25 %, 12,51 % și 12,51 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i și, respectiv, j de la punctul 1 din prezenta anexă;

scenariul care prevede o creștere a ratelor dobânzii pe termen scurt:

până la 5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i), rezultând că 51,54 %, 0,81 %, 1,62 %, 2,42 %, 2,42 %, 2,42 %, 4,85 %, 4,85 %, 9,69 %, 9,69 % și 9,69 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4,5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), rezultând că 62,31 %, 0,70 %, 1,39 %, 2,09 %, 2,09 %, 2,09 %, 4,19 %, 4,19 %, 8,38 %, 8,38 % și 4,19 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), rezultând că 73,08 %, 0,56 %, 1,12 %, 1,68 %, 1,68 %, 1,68 %, 3,37 %, 3,37 %, 6,73 % și 6,73 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i și, respectiv, j de la punctul 1 din prezenta anexă.

o tranșă de timp overnight, cu punctul de mijloc de 1 zi sau aproximativ 0,0028 ani;

o tranșă de timp mai mare de 1 zi și mai mică sau egală cu 1 lună, cu punctul de mijloc la 15 zile;

o tranșă de timp mai mare de 1 lună și mai mică sau egală cu 3 luni, cu punctul de mijloc la 60 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 3 luni și mai mică sau egală cu 6 luni, cu punctul de mijloc la 135 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 6 luni și mai mică sau egală cu 9 luni, cu punctul de mijloc la 225 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 9 luni și mai mică sau egală cu 12 luni, cu punctul de mijloc la 315 zile;

o tranșă de timp mai mare de 1 an și mai mică sau egală cu 1,5 ani, cu punctul de mijloc la 1 an și 90 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 1,5 ani și mai mică sau egală cu 2 ani, cu punctul de mijloc la 1 an și 270 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 2 ani și mai mică sau egală cu 3 ani, cu punctul de mijloc la 2 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 3 ani și mai mică sau egală cu 4 ani, cu punctul de mijloc la 3 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 4 ani și mai mică sau egală cu 5 ani, cu punctul de mijloc la 4 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 5 ani și mai mică sau egală cu 6 ani, cu punctul de mijloc la 5 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 6 ani și mai mică sau egală cu 7 ani, cu punctul de mijloc la 6 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 7 ani și mai mică sau egală cu 8 ani, cu punctul de mijloc la 7 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 8 ani și mai mică sau egală cu 9 ani, cu punctul de mijloc la 8 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 9 ani și mai mică sau egală cu 10 ani, cu punctul de mijloc la 9 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 10 ani și mai mică sau egală cu 15 ani, cu punctul de mijloc la 12 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 15 ani și mai mică sau egală cu 20 de ani, cu punctul de mijloc la 17 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 20 de ani, cu punctul de mijloc la 25 de ani.

0 ani;

1/12 ani;

2/12 ani;

3/12 ani;

3/12 ani;

3/12 ani;

6/12 ani;

6/12 ani;

1 an;

1 an;

1 an;

1 an;

1 an;

1 an;

1 an;

1 an;

5 ani;

5 ani;

10 ani.

o tranșă de timp mai mare decât overnight și mai mică sau egală cu 12 luni, cu punctul de mijloc la 12 luni;

o tranșă de timp mai mare de 1 an și mai mică sau egală cu 1,5 ani, cu punctul de mijloc la 1 an și 90 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 1,5 ani și mai mică sau egală cu 2 ani, cu punctul de mijloc la 1 an și 270 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 2 ani și mai mică sau egală cu 3 ani, cu punctul de mijloc la 2 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 3 ani și mai mică sau egală cu 4 ani, cu punctul de mijloc la 3 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 4 ani și mai mică sau egală cu 5 ani, cu punctul de mijloc la 4 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 5 ani și mai mică sau egală cu 6 ani, cu punctul de mijloc la 5 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 6 ani și mai mică sau egală cu 7 ani, cu punctul de mijloc la 6 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 7 ani și mai mică sau egală cu 8 ani, cu punctul de mijloc la 7 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 8 ani și mai mică sau egală cu 9 ani, cu punctul de mijloc la 8 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 9 ani și mai mică sau egală cu 10 ani, cu punctul de mijloc la 9 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 10 ani și mai mică sau egală cu 15 ani, cu punctul de mijloc la 12 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 15 ani și mai mică sau egală cu 20 de ani, cu punctul de mijloc la 17 ani și 180 de zile;

o tranșă de timp mai mare de 20 de ani, cu punctul de mijloc la 25 de ani.

tranșele (a)-(f) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 1 an;

tranșele (a)-(g) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 1,5 ani;

tranșele (a)-(h) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 2 ani;

tranșele (a)-(i) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 3 ani;

tranșele (a)-(j) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 4 ani;

tranșele (a)-(k) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 5 ani;

tranșele (a)-(l) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 6 ani;

tranșele (a)-(m) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 7 ani;

tranșele (a)-(n) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 8 ani;

tranșele (a)-(o) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 9 ani;

tranșele (a)-(p) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 10 ani;

tranșele (a)-(q) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 15 ani;

tranșele (a)-(r) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 20 de ani;

tranșele (a)-(s) menționate la punctul 1 din prezenta anexă în cazul unui orizont de timp al veniturilor nete din dobânzi de 25 de ani.

scenariul de referință:

până la 5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i), rezultând că 30,77 %, 1,15 %, 2,31 %, 3,46 %, 3,46 %, 3,46 %, 6,92 %, 6,92 %, 13,85 %, 13,85 % și 13,85 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4,5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), rezultând că 46,15 %, 1,00 %, 2,00 %, 2,99 %, 2,99 %, 2,99 %, 5,98 %, 5,98 %, 11,97 %, 11,97 % și 5,98 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), rezultând că 61,54 %, 0,80 %, 1,60 %, 2,40 %, 2,40 %, 2,40 %, 4,81 %, 4,81 %, 9,62 % și 9,62 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i și, respectiv, j de la punctul 1 din prezenta anexă;

scenariul care prevede o scădere a ratelor dobânzii pe termen scurt:

până la 5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i), rezultând că 10,00 %, 1,50 %, 3,00 %, 4,50 %, 4,50 %, 4,50 %, 9,00 %, 9,00 %, 18,00 %, 18,00 % și 18,00 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4,5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), rezultând că 30,00 %, 1,30 %, 2,59 %, 3,89 %, 3,89 %, 3,89 %, 7,78 %, 7,78 %, 15,55 %, 15,55 % și 7,78 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), rezultând că 50,00 %, 1,04 %, 2,08 %, 3,12 %, 3,12 %, 3,12 %, 6,25 %, 6,25 %, 12,51 % și 12,51 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i și, respectiv, j de la punctul 1 din prezenta anexă;

scenariul care prevede o creștere a ratelor dobânzii pe termen scurt:

până la 5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i), rezultând că 51,54 %, 0,81 %, 1,62 %, 2,42 %, 2,42 %, 2,42 %, 4,85 %, 4,85 %, 9,69 %, 9,69 % și 9,69 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4,5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), rezultând că 62,31 %, 0,70 %, 1,39 %, 2,09 %, 2,09 %, 2,09 %, 4,19 %, 4,19 %, 8,38 %, 8,38 % și 4,19 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), rezultând că 73,08 %, 0,56 %, 1,12 %, 1,68 %, 1,68 %, 1,68 %, 3,37 %, 3,37 %, 6,73 % și 6,73 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i și, respectiv, j de la punctul 1 din prezenta anexă.

până la 5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i), rezultând că 30,77 %, 1,15 %, 2,31 %, 3,46 %, 3,46 %, 3,46 %, 6,92 %, 6,92 %, 13,85 %, 13,85 % și 13,85 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4,5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), rezultând că 46,15 %, 1,00 %, 2,00 %, 2,99 %, 2,99 %, 2,99 %, 5,98 %, 5,98 %, 11,97 %, 11,97 % și 5,98 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), rezultând că 61,54 %, 0,80 %, 1,60 %, 2,40 %, 2,40 %, 2,40 %, 4,81 %, 4,81 %, 9,62 % și 9,62 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i și, respectiv, j de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i), rezultând că 10,00 %, 1,50 %, 3,00 %, 4,50 %, 4,50 %, 4,50 %, 9,00 %, 9,00 %, 18,00 %, 18,00 % și 18,00 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4,5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), rezultând că 30,00 %, 1,30 %, 2,59 %, 3,89 %, 3,89 %, 3,89 %, 7,78 %, 7,78 %, 15,55 %, 15,55 % și 7,78 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), rezultând că 50,00 %, 1,04 %, 2,08 %, 3,12 %, 3,12 %, 3,12 %, 6,25 %, 6,25 %, 12,51 % și 12,51 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i și, respectiv, j de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i), rezultând că 51,54 %, 0,81 %, 1,62 %, 2,42 %, 2,42 %, 2,42 %, 4,85 %, 4,85 %, 9,69 %, 9,69 % și 9,69 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4,5 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), rezultând că 62,31 %, 0,70 %, 1,39 %, 2,09 %, 2,09 %, 2,09 %, 4,19 %, 4,19 %, 8,38 %, 8,38 % și 4,19 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i, j și, respectiv, k de la punctul 1 din prezenta anexă;

până la 4 ani, pentru categoria depozitelor la vedere menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), rezultând că 73,08 %, 0,56 %, 1,12 %, 1,68 %, 1,68 %, 1,68 %, 3,37 %, 3,37 %, 6,73 % și 6,73 % din depozitele la vedere din această categorie sunt încadrate în tranșele de timp a, b, c, d, e, f, g, h, i și, respectiv, j de la punctul 1 din prezenta anexă.