Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1584 al Comisiei din 1 august 2023 privind măsurile de prevenire a instalării și a răspândirii Popillia japonica Newman și măsurile de eradicare și de izolare a acestui organism dăunător în anumite zone demarcate de pe teritoriul Uniunii

Prezentul regulament stabilește măsuri de prevenire a instalării și a răspândirii pe teritoriul Uniunii a Popillia japonica Newman, măsuri de eradicare a acestuia, în cazul în care se constată prezența sa pe teritoriul respectiv, precum și măsuri de izolare, atunci când eradicarea nu mai este posibilă.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

organism dăunător specificat înseamnă Popillia japonica Newman;

plante-gazdă înseamnă toate plantele destinate plantării cu mediu de creștere menite să susțină vitalitatea plantelor, cu excepția plantelor în culturi de țesuturi și a plantelor acvatice;

plante specificate înseamnă plantele destinate plantării cu mediu de creștere menite să susțină vitalitatea plantelor, cu excepția plantelor în culturi de țesuturi și a plantelor acvatice enumerate în anexa I;

zonă demarcată pentru izolare înseamnă o zonă menționată în anexa II, de unde organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat;

fișă de supraveghere fitosanitară înseamnă publicația Fișă de supraveghere fitosanitară a Popillia japonica întocmită de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare autoritatea);

Orientări generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri înseamnă publicarea Orientărilor generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor elaborate de autoritate.

Autoritățile competente efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru a depista prezența organismului dăunător specificat în afara zonelor demarcate, în zonele de pe teritoriul Uniunii unde prezența organismului dăunător specificat nu este cunoscută, dar unde acesta s-ar putea instala, ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

Concepția și planul de eșantionare ale anchetei trebuie să fie în concordanță cu orientările generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri, pentru a detecta, cu un nivel suficient de încredere, un nivel scăzut de prezență a organismului dăunător specificat în statul membru în cauză.

Anchetele se efectuează:

în funcție de nivelul riscului fitosanitar;

în zonele de risc ale terenurilor în aer liber, ale livezilor/plantațiilor viticole, ale pepinierelor, ale spațiilor publice, ale zonelor cu iarbă, cum ar fi terenurile de sport și terenurile de golf, împrejurimile aeroporturilor, ale porturilor și ale gărilor, precum și în sere și centre de grădinărit și, în special, în zonele din apropierea axei rețelei de transport care leagă de zonele în care este cunoscută prezența organismului dăunător;

în perioadele adecvate din cursul anului din punctul de vedere al posibilității de a depista organismul dăunător specificat, ținând seama de biologia acestuia și de prezența plantelor specificate.

Anchetele constau în:

prinderea în capcane, utilizând momeli pentru a atrage organismul dăunător specificat; și

după caz, examinări vizuale ale plantelor specificate.

Pe lângă elementele enumerate la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031, statele membre prevăd în planurile lor de urgență următoarele:

măsuri de eradicare a organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la articolul 9;

cerințe speciale privind introducerea plantelor-gazdă și circulația acestora pe teritoriul Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în anexele VII și VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072;

proceduri de identificare a proprietarilor terenurilor private unde va fi necesară aplicarea de măsuri în cazul depistării organismului dăunător specificat.

Statele membre își actualizează planurile de urgență, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.

În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată în mod oficial, statul membru în cauză stabilește fără întârziere o zonă demarcată în scopul eradicării organismului dăunător specificat.

În urma confirmării oficiale a prezenței organismului dăunător specificat și a stabilirii zonei demarcate menționate la alineatul (1), autoritățile competente determină fără întârziere nivelul de infestare, prin examinări vizuale adecvate și prin utilizarea capcanelor cu momeli pentru a atrage organismul dăunător specificat.

În cazul în care se concluzionează, pe baza rezultatelor anchetelor menționate la articolul 7 sau a rezultatelor investigațiilor menționate la alineatul (2), că nivelul de infestare cu organismul dăunător specificat este atât de ridicat încât eradicarea acestuia devine imposibilă, autoritățile competente notifică imediat Comisiei detaliile privind noua zonă demarcată pentru izolare pe care intenționează să o desemneze sau să o modifice, pentru ca respectiva zonă să fie inclusă în lista zonelor demarcate pentru izolare din anexa II.

Zonele demarcate constau în următoarele:

o zonă infestată care include zona în care a fost confirmată în mod oficial prezența organismului dăunător specificat, înconjurată de o zonă cu o lățime de cel puțin:

1 km în cazul unei zone demarcate pentru eradicarea organismului dăunător specificat;

3 km în cazul unei zone demarcate pentru izolarea organismului dăunător specificat; și

o zonă tampon cu o lățime de cel puțin:

5 km dincolo de granița zonei infestate în cazul unei zone demarcate pentru eradicarea organismului dăunător specificat;

15 km dincolo de granița zonei infestate în cazul unei zone demarcate pentru izolarea organismului dăunător specificat.

1 km în cazul unei zone demarcate pentru eradicarea organismului dăunător specificat;

3 km în cazul unei zone demarcate pentru izolarea organismului dăunător specificat; și

5 km dincolo de granița zonei infestate în cazul unei zone demarcate pentru eradicarea organismului dăunător specificat;

15 km dincolo de granița zonei infestate în cazul unei zone demarcate pentru izolarea organismului dăunător specificat.

Delimitarea zonelor demarcate trebuie să se bazeze pe principii științifice, pe biologia organismului dăunător specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuția specifică a plantelor-gazdă în zona vizată și pe dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat.

În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată în afara zonei infestate, se iau măsuri de eradicare în conformitate cu articolul 9, iar delimitarea zonei infestate și a zonei tampon se revizuiește și se modifică în consecință.

În zonele demarcate, autoritățile competente sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a se preveni răspândirea sa în continuare în afara zonelor respective.

Prin derogare de la articolul 5 alineatul (1), autoritățile competente pot alege să nu desemneze o zonă demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

există dovezi că organismul dăunător specificat nu s-a înmulțit; și

există dovezi că:

organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă cu plantele pe care a fost depistat și că plantele respective au fost infestate anterior introducerii lor în zona în cauză; sau

este o prezență izolată care nu este de așteptat să ducă la instalare.

organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă cu plantele pe care a fost depistat și că plantele respective au fost infestate anterior introducerii lor în zona în cauză; sau

este o prezență izolată care nu este de așteptat să ducă la instalare.

În cazul în care aplică derogarea prevăzută la alineatul (1), autoritatea competentă:

ia măsuri pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și pentru a exclude posibilitatea răspândirii sale;

crește imediat numărul capcanelor și frecvența cu care sunt verificate capcanele în zona respectivă;

intensifică imediat activitățile de examinare vizuală a prezenței adulților organismului dăunător specificat și inspectează pajiștile și solurile pentru a depista prezența larvelor organismului dăunător specificat în momentele adecvate;

efectuează, pe parcursul a cel puțin unui ciclu de viață al organismului dăunător specificat și al unui an suplimentar, o anchetă pe o suprafață cu o lățime de cel puțin 1 km în jurul plantelor infestate sau al locului în care a fost depistat organismul dăunător specificat, în mod regulat și intensiv în timpul perioadei de zbor a organismului dăunător specificat;

identifică originea infestării și investighează, pe cât posibil, căile asociate prezenței organismului dăunător specificat;

sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat; și

ia orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu măsurile de eradicare descrise la articolul 9.

În zonele demarcate, autoritățile competente efectuează anchete anuale, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, pentru a detecta prezența organismului dăunător specificat, ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

Ancheta trebuie să fie concepută în concordanță cu orientările generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri, fiind necesar ca modul de concepere a anchetei și planul de eșantionare utilizate pentru anchetele de depistare să garanteze depistarea, cu un nivel de încredere de cel puțin 95 %, a unui nivel de prezență a organismului dăunător specificat de 1 %.

Anchetele anuale se efectuează:

în zonele infestate, în cazul zonelor demarcate pentru eradicare;

în zonele-tampon din zonele demarcate pentru eradicare și în zonele-tampon din zonele demarcate pentru izolare;

pe terenuri în aer liber, livezi/plantații viticole, păduri, pepiniere, grădini private, spații publice, zone cu iarbă, cum ar fi terenurile de sport și terenurile de golf, în împrejurimile aeroporturilor, ale porturilor și ale gărilor, precum și în sere și centre de grădinărit și, în special, în zonele din apropierea axei rețelei de transport care leagă de zonele în care este cunoscută prezența organismului dăunător specificat; și

în perioadele adecvate din cursul anului din punctul de vedere al posibilității de a depista organismul dăunător specificat, ținând seama de biologia acestuia și de prezența plantelor specificate.

Anchetele anuale constau în:

prinderea în capcane, utilizând momeli pentru a atrage organismul dăunător specificat, în cazul anchetelor efectuate în zonele infestate din zonele demarcate pentru eradicare;

examinări vizuale ale plantelor specificate;

eșantionarea și testarea solului, pentru a detecta larvele organismului dăunător specificat.

Demarcarea poate fi anulată dacă, pe baza anchetelor menționate la articolul 7, organismul dăunător specificat nu a fost detectat în zona demarcată timp de cel puțin trei ani consecutivi.

În zonele infestate, autoritățile competente se asigură că, pentru eradicarea organismului dăunător specificat, se iau următoarele măsuri:

împotriva adulților organismului dăunător specificat, cel puțin o combinație a două dintre acestea:

sistem de prindere în masă cu capcane, care asigură distrugerea organismului dăunător specificat prin metode adecvate;

strategia de atragere și ucidere;

capturarea manuală a organismului dăunător specificat, asigurând distrugerea acestuia prin metode adecvate;

tratamente chimice ale plantelor;

controlul biologic (cum ar fi ciupercile entomopatogene sau orice alt control biologic eficient);

orice altă măsură care s-a dovedit a fi eficientă din punct de vedere științific;

împotriva larvelor organismului dăunător specificat, cel puțin o combinație a două dintre acestea:

tratamente adecvate ale solului în care sunt prezente larve ale organismului dăunător specificat;

controlul biologic (cum ar fi ciupercile entomopatogene sau nematozii entomopatogeni sau orice alt tip de control biologic eficace);

interzicerea irigării pajiștilor în timpul apariției adulților organismului dăunător specificat din sol și în timpul perioadei lor de zbor;

utilizarea măcinării mecanice pentru distrugerea larvelor din sol în perioadele adecvate ale anului;

distrugerea la nivel local a pășunilor puternic infestate;

în perioada de zbor a organismului dăunător specificat:

măsuri specifice în aeroporturi, porturi și gări pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu poate pătrunde în aeronave, nave și trenuri, pe baza unor proceduri specifice de gestionare a riscurilor, care au fost comunicate în scris Comisiei și celorlalte state membre; și

interdicția de transportare în afara zonei infestate a deșeurilor vegetale netratate, cu excepția cazului în care acestea sunt transportate în vehicule închise și sunt depozitate și transformate în compost într-o instalație închise din afara zonei infestate;

interdicția de transportare în afara zonei infestate a stratului superior al solului și a mediilor de creștere utilizate în afara zonei infestate, cu excepția cazului în care:

acestea au făcut obiectul unor măsuri adecvate de eliminare a organismului dăunător specificat sau de prevenire a infestării plantelor specificate; sau

acestea vor fi îngropate adânc în depozitele de deșeuri sub supravegherea autorităților competente, transportul realizându-se în vehicule închise, pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi.

sistem de prindere în masă cu capcane, care asigură distrugerea organismului dăunător specificat prin metode adecvate;

strategia de atragere și ucidere;

capturarea manuală a organismului dăunător specificat, asigurând distrugerea acestuia prin metode adecvate;

tratamente chimice ale plantelor;

controlul biologic (cum ar fi ciupercile entomopatogene sau orice alt control biologic eficient);

orice altă măsură care s-a dovedit a fi eficientă din punct de vedere științific;

tratamente adecvate ale solului în care sunt prezente larve ale organismului dăunător specificat;

controlul biologic (cum ar fi ciupercile entomopatogene sau nematozii entomopatogeni sau orice alt tip de control biologic eficace);

interzicerea irigării pajiștilor în timpul apariției adulților organismului dăunător specificat din sol și în timpul perioadei lor de zbor;

utilizarea măcinării mecanice pentru distrugerea larvelor din sol în perioadele adecvate ale anului;

distrugerea la nivel local a pășunilor puternic infestate;

măsuri specifice în aeroporturi, porturi și gări pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu poate pătrunde în aeronave, nave și trenuri, pe baza unor proceduri specifice de gestionare a riscurilor, care au fost comunicate în scris Comisiei și celorlalte state membre; și

interdicția de transportare în afara zonei infestate a deșeurilor vegetale netratate, cu excepția cazului în care acestea sunt transportate în vehicule închise și sunt depozitate și transformate în compost într-o instalație închise din afara zonei infestate;

acestea au făcut obiectul unor măsuri adecvate de eliminare a organismului dăunător specificat sau de prevenire a infestării plantelor specificate; sau

acestea vor fi îngropate adânc în depozitele de deșeuri sub supravegherea autorităților competente, transportul realizându-se în vehicule închise, pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi.

În zonele-tampon, autoritățile competente se asigură că stratul superior al solului, mediile de creștere utilizate și deșeurile vegetale netratate sunt transportate în afara zonei-tampon numai în măsura în care organismul dăunător specificat nu a fost depistat în zona respectivă.

În zonele infestate, autoritățile competente se asigură că se iau următoarele măsuri pentru a limita prezența organismului dăunător specificat:

măsuri de control al prezenței organismului dăunător specificat și de evitare a răspândirii în continuare a acestuia, prin intermediul unei abordări integrate, printre care una sau mai multe dintre următoarele:

sistem de capturare în masă cu momeli sau manual, care asigură distrugerea capturilor prin metode adecvate sau printr-o strategie de atragere și ucidere;

controlul biologic, cum ar fi ciupercile entomopatogene sau nematozii entomopatogeni;

tratarea chimică a plantelor și/sau tratarea adecvată a solului;

utilizarea măcinării mecanice pentru distrugerea larvelor din sol în perioadele adecvate ale anului;

distrugerea mecanică a vegetației în locurile expuse riscului;

în perioada de zbor a organismului dăunător specificat:

măsuri specifice în aeroporturi, porturi și gări pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu poate pătrunde în aeronave, nave și trenuri, pe baza unor proceduri specifice de gestionare a riscurilor, care au fost comunicate în scris Comisiei și celorlalte state membre; și

interdicția de transportare în afara zonei infestate a deșeurilor vegetale netratate, cu excepția cazului în care acestea sunt transportate în vehicule închise și sunt depozitate și transformate în compost într-o instalație închise din afara zonei infestate;

interdicția de transportare în afara zonei infestate a stratului superior al solului și a mediului de creștere utilizate în afara zonei infestate, cu excepția cazului în care:

acestea au făcut obiectul unor măsuri adecvate de eliminare a organismului dăunător specificat sau de prevenire a infestării plantelor specificate; sau

acestea vor fi îngropate adânc în depozitele de deșeuri sub supravegherea autorităților competente, transportul realizându-se în vehicule închise, ceea ce asigură faptul că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi.

sistem de capturare în masă cu momeli sau manual, care asigură distrugerea capturilor prin metode adecvate sau printr-o strategie de atragere și ucidere;

controlul biologic, cum ar fi ciupercile entomopatogene sau nematozii entomopatogeni;

tratarea chimică a plantelor și/sau tratarea adecvată a solului;

utilizarea măcinării mecanice pentru distrugerea larvelor din sol în perioadele adecvate ale anului;

distrugerea mecanică a vegetației în locurile expuse riscului;

măsuri specifice în aeroporturi, porturi și gări pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu poate pătrunde în aeronave, nave și trenuri, pe baza unor proceduri specifice de gestionare a riscurilor, care au fost comunicate în scris Comisiei și celorlalte state membre; și

interdicția de transportare în afara zonei infestate a deșeurilor vegetale netratate, cu excepția cazului în care acestea sunt transportate în vehicule închise și sunt depozitate și transformate în compost într-o instalație închise din afara zonei infestate;

acestea au făcut obiectul unor măsuri adecvate de eliminare a organismului dăunător specificat sau de prevenire a infestării plantelor specificate; sau

acestea vor fi îngropate adânc în depozitele de deșeuri sub supravegherea autorităților competente, transportul realizându-se în vehicule închise, ceea ce asigură faptul că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi.

În zonele-tampon, autoritățile competente se asigură că stratul superior al solului, mediile de creștere utilizate și deșeurile vegetale netratate sunt transportate în afara zonei-tampon numai în măsura în care organismul dăunător specificat nu a fost depistat.

Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre:

un raport privind măsurile luate în cursul anului calendaristic precedent în temeiul prezentului regulament și privind rezultatele măsurilor prevăzute la articolele 5-10;

rezultatele anchetelor realizate în temeiul articolului 3, în afara zonelor demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând modelele menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei;

rezultatele anchetelor realizate în temeiul articolului 7 în zonele demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa III.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3 alineatul (2) se aplică de la 1 ianuarie 2026.

Articolul 4 se aplică de la 1 august 2023.

Articolul 7 alineatul (2) se aplică de la 1 ianuarie 2025.

ANEXA I

ANEXA I

LISTA PLANTELOR SPECIFICATE

Acer L.

Actinidia Lindley

Aesculus L.

Alcea L.

Alnus Mill.

Althaea L.

Ampelopsis A.Rich. ex Michx.

Aronia Medikus

Artemisia L.

Asparagus Tourn. ex L.

Berchemia Neck. ex DC.

Betula L.

Carpinus L.

Castanea Mill.

Clethra L.

Convolvulus L.

Corylus L.

Crategus L.

Cyperaceae Juss.

Dioscorea L.

Fallopia Lour.

Filipendula Mill.

Fragaria L.

Glycine Willd.

Hibiscus L.

Humulus L.

Hypericum Tourn. ex L.

Juglans L.

Kerria D.C.

Lagerstroemia L.

Lythrum L.

Malus Mill.

Malva Tourn. ex L.

Medicago L.

Melia L.

Morus L.

Oenothera L.

Parthenocissus Planch.

Persicaria (L.) Mill.

Phaseolus L.

Platanus L.

Poaceae Barnhart

Populus L.

Prunus L.

Pteridium Gled. ex Scop.

Pyrus L.

Quercus L.

Reynoutria Houtt.

Rheum L.

Ribes L.

Robinia L.

Rosa L.

Rubus L.

Rumex L.

Salix L.

Sassafras L. ex Nees

Smilax L.

Solanum L.

Sorbus L.

Tilia L.

Toxicodendron Mill.

Trifolium Tourn. ex L.

Ulmus L.

Urtica L.

Vaccinium L.

Vitis L.

Wisteria Nutt.

Zelkova Spach

ANEXA IILISTA ZONELOR DEMARCATE PENTRU IZOLARE, ASTFEL CUM SE MENȚIONEAZĂ LA ARTICOLUL 2 PUNCTUL 4

ANEXA II

LISTA ZONELOR DEMARCATE PENTRU IZOLARE, ASTFEL CUM SE MENȚIONEAZĂ LA ARTICOLUL 2 PUNCTUL 4

Italia

Portugalia

ANEXA III

ANEXA III

MODELE PENTRU RAPORTAREA REZULTATELOR ANCHETELOR ANUALE EFECTUATE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 7

PARTEA A

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

Instrucțiuni privind completarea modelului

Dacă se completează acest model, modelul din partea B nu se completează.

Pentru coloana 1: A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3: A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4: A se indica abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să adăugați numărul de rânduri care sunt necesare, în funcție de numărul de ZD și abordările aplicate acestor zone.

Pentru coloana 5: A se indica zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZI unde a fost realizată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6: A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. spații publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.);

Medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului specific (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7: A se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător, a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor cu risc.

Pentru coloana 8: A se indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menționate în coloana 7.

Pentru coloana 9: A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv.

Pentru coloana 10: A se indica lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante.

Pentru coloana 11: A se indica lunile anului când a fost realizată ancheta.

Pentru coloana 12: A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile.

Pentru coloanele 13 și 14: A se indica rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. Nedeterminate sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 15: A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica, în coloana 16 (Observații), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

PARTEA B

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

Instrucțiuni privind completarea modelului

A se explica ipotezele de bază pentru modul de concepere a anchetei în privința fiecărui organism dăunător. Rezumați și justificați:

populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție;

metoda de detecție și sensibilitatea metodei;

factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare și a proporției populației de plante-gazdă.

Pentru coloana 1: A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3: A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4: A se indica abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și abordările care se aplică acestor zone.

Pentru coloana 5: A se indica zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6: A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. spații publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.);

Medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului specific (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7: A se indica lunile anului în care au fost realizate anchetele.

Pentru coloana 8: A se indica populația-țintă selectată, furnizând în consecință lista cu speciile/genurile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. Unitate de inspecție înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care au fost analizați pentru identificarea și detectarea organismelor dăunătoare.

Pentru coloana 9: A se indica unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. Unitate epidemiologică înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă care sunt omogene din punct de vedere epidemiologic, reprezentând cel puțin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populație-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea unităților epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.

Pentru coloana 10: A se indica metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informațiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, a se indica acest lucru prin N/A.

Pentru coloana 11: A se indica o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eșantion de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Pentru coloana 12: Sensibilitatea metodei înseamnă probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Această sensibilitate este multiplicarea eficacității eșantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată) cu sensibilitatea diagnosticării (caracterizată prin inspecție vizuală și/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare).

Pentru coloana 13: A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, a se indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației-gazdă.

Pentru coloana B: A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informațiile care se indică în aceste coloane sunt corelate cu informațiile incluse în coloana 10 Metode de detecție.

Pentru coloana 18: A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

Pentru coloana 21: A se indica numărul de eșantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. Nedeterminate sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 22: A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica, în coloana 25 (Observații), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

Pentru coloana 23: A se indica sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM 31). Această valoare a nivelului de încredere obținut cu privire la absența organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența estimată prin modul de concepere.

Pentru coloana 24: A se indica prevalența estimată prin modul de concepere pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă probabilă a organismului dăunător pe teren. Prevalența estimată prin modul de concepere este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de detecție se stabilește o valoare de 1 %.

În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. spații publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.);

Medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului specific (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție;

metoda de detecție și sensibilitatea metodei;

factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare și a proporției populației de plante-gazdă.

În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. spații publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.);

Medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului specific (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4