Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1134 al Comisiei din 8 iunie 2023 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Spodoptera frugiperda (Smith), de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072 și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/638

Prezentul regulament stabilește măsuri de prevenire a introducerii pe teritoriul Uniunii, a instalării și a răspândirii pe acesta a Spodoptera frugiperda (Smith).

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

organism specificat înseamnă Spodoptera frugiperda (Smith);

plante specificate înseamnă:

fructele de Capsicum L., Momordica L., Solanum aethiopicum L., Solanum macrocarpon L. și Solanum melongena L.;

plantele de Asparagus officinalis L., altele decât tulpinile acoperite de sol pe parcursul întregii durate de viață, polenul viu, culturile de țesuturi de plante și semințele;

plantele de Zea mays L., altele decât polenul viu, culturile de țesuturi de plante, semințele și boabele;

plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., altele decât semințele;

plante-gazdă înseamnă plantele enumerate în anexa I.

Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2016/2031, autoritățile competente realizează anchete anuale bazate pe risc vizând prezența organismului dăunător specificat pe plantele-gazdă, la momente potrivite din an, pe baza informațiilor științifice și tehnice menționate în fișa de supraveghere fitosanitară a autorității pentru Spodoptera frugiperda.

Aceste anchete trebuie realizate în special:

în funcție de nivelul riscului fitosanitar corespunzător;

în zone apropiate de regiunile în care se știe că este prezent organismul dăunător;

în zone în care plantele-gazdă intră pe teritoriul Uniunii, unde sunt manipulate și reambalate și unde sunt eliminate deșeurile provenite de la acestea;

în aeroporturi și porturi maritime;

în pepiniere, centre de grădinărit și magazine de vânzare cu amănuntul din acest domeniu, după caz;

în unitățile de producție izolate fizic împotriva organismului dăunător specificat și în sere, pe baza unor inspecții vizuale.

Anchetele constau îndeosebi în:

utilizarea de capcane, precum capcane cu feromoni și cu lumină, iar în cazul oricărei suspiciuni de infestare cu organismul dăunător specificat, în colectarea de eșantioane și identificare;

examinare vizuală, dacă este cazul.

Fiecare stat membru include în planul său de urgență, pe lângă obligațiile prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2016/2031, măsurile care trebuie luate pe teritoriul său cu privire la:

procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care trebuie distruse, accesul la proprietățile private și notificarea ordinului de distrugere;

procedurile de mobilizare a sprijinului financiar necesar pentru eradicarea organismului dăunător specificat;

dacă este cazul, informații despre regimurile vânturilor de pe teritoriul statelor membre care ar facilita migrarea organismului dăunător specificat;

lista metodelor de control adecvate referitoare la organismul dăunător, care sunt ținute la zi pe baza celor mai recente informații științifice și tehnice.

Statele membre își actualizează planurile de urgență, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Dacă prezența organismului dăunător specificat este confirmată, statul membru în cauză stabilește, fără întârziere, o zonă demarcată care cuprinde:

o zonă infestată, inclusiv locul în care se află plantele infestate și toate plantele care sunt susceptibile de a fi infestate de pe o rază de 100 m de la locul unde s-a descoperit organismul dăunător specificat și

o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 5 km și de cel mult 100 km după granița zonei infestate.

La delimitarea zonei demarcate se ține seama de principii științifice, de biologia organismului dăunător specificat, inclusiv de date privind pe potențialul de migrare, de nivelul de infestare, de caracteristicile geografice ale zonei, de distribuția specifică a plantelor-gazdă în zona vizată și de dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat.

În zonele demarcate, autoritățile competente sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a se preveni răspândirea sa în continuare în afara zonelor respective. Autoritățile se asigură că publicul larg și operatorii profesioniști cunosc delimitarea zonelor demarcate.

Prin derogare de la articolul 5, autoritățile competente pot alege să nu stabilească o zonă demarcată dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

există dovezi că organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă împreună cu plantele pe care a fost detectat, că acele plante au fost infestate înainte de a fi introduse în zona respectivă și că nu a intervenit nicio multiplicare a organismului dăunător specificat;

există dovezi că este o prezență izolată care nu este de așteptat să ducă la instalarea organismului dăunător specificat;

organismul dăunător specificat este confirmat oficial într-o unitate de producție care este izolată fizic împotriva acestuia;

organismul dăunător specificat este confirmat oficial într-o seră și există dovezi că organismul dăunător specificat nu poate supraviețui condițiilor de iarnă în afara acelei sere.

Dacă utilizează derogarea prevăzută la alineatul (1), autoritatea competentă:

ia măsuri pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și pentru a exclude posibilitatea răspândirii sale;

sporește imediat numărul capcanelor și frecvența cu care sunt verificate capcanele în zona respectivă;

intensifică examinările vizuale, inclusiv examinările în unitățile de producție;

realizează o anchetă cu ajutorul capcanelor într-o zonă cu o lățime de cel puțin 5 km în jurul plantelor infestate sau în jurul unității de producție în care a fost detectat organismul dăunător specificat, în mod regulat și intensiv timp de cel puțin doi ani. În zonele în care organismul dăunător specificat nu poate supraviețui condițiilor de iarnă, perioada de anchetă poate fi limitată la perioada dinainte să înceapă să se manifeste condițiile de iarnă;

sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și

ia orice alte măsuri adecvate pentru eradicarea organismului dăunător specificat.

Anchetele realizate în zonele demarcate includ, pe lângă cerințele menționate pentru anchete la articolul 3, următoarele măsuri:

un număr mai mare al capcanelor și o frecvență mai mare cu care acestea sunt verificate;

examinări ale unităților de producție în care sunt cultivate plantele-gazdă și

o schemă a modului de concepere a anchetei și a eșantionării utilizată pentru anchetele de detectare, care poate identifica cu un grad de încredere de cel puțin 95 % un nivel al prezenței organismului dăunător specificat de 1 %.

Demarcarea poate fi anulată dacă, pe baza anchetelor menționate la articolul 7, organismul dăunător specificat nu este detectat în zona demarcată timp de cel puțin doi ani consecutivi.

În zonele în care organismul dăunător specificat nu poate supraviețui condițiilor de iarnă, perioada respectivă poate fi limitată la perioada dinainte să înceapă să se manifeste condițiile de iarnă.

În zonele infestate, autoritățile competente iau toate măsurile următoare pentru a eradica organismul dăunător specificat:

tratamente adecvate împotriva organismului dăunător specificat, în toate stadiile dezvoltării sale, pentru care se ține seama de natura migratoare a organismelor dăunătoare adulte, de distribuția plantelor-gazdă și de obiceiurile de hrănire ale larvelor organismelor dăunătoare;

interdicția de transportare în afara zonei infestate a stratului superior al solului și a substraturilor de cultură utilizate, cu excepția cazului în care una dintre următoarele condiții este îndeplinită de operatorii profesioniști în cauză, sub supravegherea autorităților competente:

solul sau substratul de cultură a făcut obiectul unor măsuri corespunzătoare de eliminare a organismului dăunător specificat și a fost transportat în vehicule închise care să asigure că organismul dăunător nu se poate răspândi;

solul sau substratul de cultură este transportat în vehicule închise care să asigure că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi și este îngropat adânc într-un depozit de deșeuri.

Plantele specificate, altele decât plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., pot fi introduse în Uniune doar dacă respectă una dintre următoarele cerințe:

provin dintr-o țară în care nu este constatată prezența organismului dăunător;

provin dintr-o zonă indemnă de organismul dăunător specificat, astfel cum a fost stabilită de organizația națională de protecție a plantelor (NPPO) în cauză, în conformitate cu măsura nr. 4 din standardul internațional pentru măsuri fitosanitare; denumirea zonei respective trebuie menționată în certificatul fitosanitar la rubrica loc de origine;

înaintea exportului, plantele respective au făcut obiectul unei inspecții oficiale și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:

este înregistrată și supravegheată de NPPO în țara de origine;

în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata ultimelor trei luni dinaintea exportului și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

unitatea este izolată fizic împotriva introducerii organismului dăunător specificat;

s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție pe timpul transportării lor înainte de export;

înaintea exportului, plantele respective au făcut obiectul unei inspecții oficiale și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:

este înregistrată și supravegheată de NPPO în țara de origine;

în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata celor trei luni dinaintea exportului și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

plantelor specificate li s-a aplicat un tratament eficace prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat;

s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție pe timpul transportării lor înainte de export;

plantelor li s-a aplicat un tratament eficace după recoltare prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat, iar respectivul tratament este indicat pe certificatul fitosanitar.

este înregistrată și supravegheată de NPPO în țara de origine;

în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata ultimelor trei luni dinaintea exportului și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

unitatea este izolată fizic împotriva introducerii organismului dăunător specificat;

s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție pe timpul transportării lor înainte de export;

este înregistrată și supravegheată de NPPO în țara de origine;

în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata celor trei luni dinaintea exportului și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

plantelor specificate li s-a aplicat un tratament eficace prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat;

s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție pe timpul transportării lor înainte de export;

Plantele specificate sunt însoțite de un certificat fitosanitar care indică, la rubrica Declarație suplimentară, o trimitere la prezentul regulament, o trimitere la litera respectivă de la alineatul (1) pe care o respectă și textul complet al opțiunii în cauză menționat la acest alineat.

Plantele specificate, altele decât plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., care și-au petrecut o parte din viață în zonele demarcate stabilite în conformitate cu articolul 5, pot fi transportate în afara zonelor demarcate numai dacă îndeplinesc una dintre cerințele următoare și sunt însoțite de un pașaport fitosanitar eliberat după ce se atestă că una dintre aceste cerințe este respectată:

înaintea transportării, plantele respective au făcut obiectul unei inspecții și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:

este înregistrată în scopul de a se controla respectarea cerințelor din prezentul regulament;

în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata celor trei luni dinaintea transportării și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

unitatea este izolată fizic împotriva introducerii organismului dăunător specificat;

s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție înaintea transportării lor în afara zonelor demarcate;

înaintea transportării, plantele respective au făcut obiectul unei inspecții oficiale și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:

este înregistrată în scopul de a se controla respectarea cerințelor din prezentul regulament;

în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata celor trei luni dinaintea transportării și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

plantelor specificate li s-a aplicat un tratament eficace prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat;

s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție înaintea transportării lor în afara zonelor demarcate;

plantelor li s-a aplicat un tratament eficace după recoltare prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat.

este înregistrată în scopul de a se controla respectarea cerințelor din prezentul regulament;

în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata celor trei luni dinaintea transportării și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

unitatea este izolată fizic împotriva introducerii organismului dăunător specificat;

s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție înaintea transportării lor în afara zonelor demarcate;

este înregistrată în scopul de a se controla respectarea cerințelor din prezentul regulament;

în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata celor trei luni dinaintea transportării și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

plantelor specificate li s-a aplicat un tratament eficace prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat;

s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție înaintea transportării lor în afara zonelor demarcate;

Plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., altele decât semințele, provenite din zonele demarcate stabilite în conformitate cu articolul 5, pot fi transportate în afara zonelor demarcate numai dacă respectă una dintre cerințele următoare și sunt însoțite de un pașaport fitosanitar eliberat după ce se atestă că una dintre aceste cerințe este respectată:

nu s-a observat niciun semn al organismului dăunător specificat la locul de producție de la începutul ultimului ciclu de vegetație complet;

plantele au fost supuse unui tratament adecvat pentru a le proteja împotriva organismului dăunător specificat.

Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre:

rezultatele anchetelor realizate în temeiul articolului 3 alineatul (1), în afara zonelor demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând modelele menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei;

un raport privind măsurile luate în cursul anului calendaristic precedent în temeiul prezentului regulament și privind rezultatele măsurilor prevăzute la articolele 5-9;

rezultatele anchetelor realizate în temeiul articolului 7 în zonele demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa II.

În partea A din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 se adaugă următorul punct 13:

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/638 se abrogă.

Articolele 3 și 4 din decizia respectivă se aplică până la 30 iunie 2023.

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 10 și 11 se aplică până la 31 decembrie 2028.

ANEXA I

ANEXA I

Lista plantelor-gazdă

Abelmoschus esculentus (L.) Moench

Acalypha L.

Agrostis gigantea Roth

Agrostis stolonifera L.

Alcea rosea L.

Allium cepa L.

Allium sativum L.

Amaranthus quitensis Kunth

Amaranthus spinosus L.

Andropogon virginicus L.

Arachis hypogaea L.

Asclepias L.

Asparagus officinalis L.

Asplenium nidus L.

Atropa belladonna L.

Avena sativa L.

Avena strigosa Schreb.

Beta vulgaris L.

Brassica napus L.

Brassica oleracea L.

Brassica rapa L.

Cajanus cajan (L.) Huth

Capsicum L.

Carduus L.

Carex L.

Carica papaya L.

Carya illinoinensis (Wangenh.) K.Koch

Cenchrus incertus M.A.Curtis

Chenopodium album L.

Chenopodium quinoa Willd.

Chloris gayana Kunth

Chrysanthemum L.

Cicer arietinum L.

Cichorium intybus L.

Citrullus lanatus (Thunb.) Matsum. & Nakai

Citrus aurantium L.

Citrus limon (L.) Osbeck

Citrus reticulata Blanco

Citrus sinensis (L.) Osbeck

Codiaeum variegatum (L.) A.Juss.

Coffea arabica L.

Convolvulus arvensis L.

Cucumis melo L.

Cucumis sativus L.

Cucurbita argyrosperma K.Koch

Cucurbita maxima Lam.

Cydonia oblonga Mill.

Cynara cardunculus L.

Cynodon dactylon (L.) Pers.

Cyperus rotundus L.

Dactyloctenium aegyptium (L.) Willd.

Dahlia pinnata Cav.

Dendranthema grandiflorum (Ramat.) Kitam.

Dianthus L.

Digitaria Haller

Digitaria sanguinalis (L.) Scop.

Echinochloa colona (L.) Link

Echinochloa crus-galli (L.) P.Beauv.

Eleusine indica (L.) Gaertn.

Elymus repens (L.) Gould

Eremochloa ophiuroides Hack.

Eriochloa punctata (L.) Ham.

Eryngium foetidum L.

Eucalyptus camaldulensis Dehnh.

Eucalyptus urophylla S.T.Blake

Fagopyrum esculentum Moench

Festuca arundinacea Schreb.

Ficus L.

Fragaria ananassa (Duchesne ex Weston) Duchesne ex Rosier

Fragaria chiloensis (L.) Mill.

Fragaria vesca L.

Gladiolus L. and Gladiolus L. hybrids

Glycine max (L.) Merr.

Gossypium herbaceum L.

Gossypium hirsutum L.

Helianthus annuus L.

Hevea brasiliensis (Willd. ex Juss.) Müll.Arg.

Hibiscus cannabinus L.

Hordeum vulgare L.

Ipomoea batatas (L.) Lam.

Ipomoea purpurea (L.) Roth

Lactuca sativa L.

Lespedeza bicolor Turcz.

Linum usitatissimum L.

Lolium multiflorum Lam.

Malpighia glabra L.

Malus domestica (Suckow) Borkh.

Mangifera indica L.

Maranta L.

Medicago sativa L.

Megathyrsus maximus (Jacq.) B.K.Simon & S.W.L.Jacobs

Melilotus albus Medik.

Miscanthus giganteus J.M.Greef & Deuter ex Hodk. & Renvoize

Momordica L.

Mucuna pruriens (L.) DC

Musa paradisiaca L.

Nicotiana tabacum L.

Oryza sativa L.

Panicum miliaceum L.

Panicum virgatum L.

Paspalum dilatatum Poir.

Paspalum distichum L.

Paspalum fimbriatum Kunth

Paspalum notatum Flüggé

Paspalum urvillei Steud.

Passiflora laurifolia L.

Pelargonium l’Hérit. ex Ait.

Pennisetum clandestinum Hochst. ex Chiov.

Pennisetum glaucum (L.) R.Br.

Phalaris canariensis L.

Phaseolus lunatus L.

Phaseolus vulgaris L.

Phleum pratense L.

Pinus caribaea Morelet

Piper L.

Pisum sativum L.

Platanus occidentalis L.

Plumeria Tourn. ex L.

Plumeria rubra L.

Poa annua L.

Poa pratensis L.

Portulaca oleracea L.

Prunus persica (L.) Batsch

Psidium guajava L.

Pueraria montana (Lour.) Merr.

Pyrus communis L.

Raphanus sativus L.

Ricinus communis L.

Rosa L.

Saccharum officinarum L.

Schlumbergera truncata (Haw.) Moran

Secale cereale L.

Sesamum indicum L.

Setaria italica (L.) P.Beauv.

Setaria parviflora (Poir.) Kerguélen

Setaria viridis (L.) P.Beauv.

Solanum aethiopicum L.

Solanum lycopersicum L.

Solanum macrocarpon L.

Solanum melongena L.

Solanum tuberosum L.

Sorghum bicolor (L.) Moench

Sorghum caffrorum (Retz.) P.Beauv.

Sorghum halepense (L.) Pers.

Sorghum sudanense (Piper) Stapf

Spinacia oleracea L.

Tanacetum cinerariifolium (Trevis.) Sch.Bip.

Taraxacum officinale F.H.Wigg.

Terminalia catappa L.

Trifolium Tourn. ex L.

Trifolium incarnatum L.

Trifolium pratense L.

Trifolium repens L.

Triticum aestivum L.

Urochloa decumbens (Stapf) R.D.Webster

Urochloa mutica (Forssk.) T.Q.Nguyen

Urochloa ramosa (L.) T.Q.Nguyen

Urochloa texana (Buchl.) R.D.Webster

Vaccinium corymbosum L.

Vicia faba L.

Vigna unguiculata (L.) Walp.

Viola L.

Vitis vinifera L.

Wisteria sinensis (Sims) DC.

Xanthium strumarium L.

Zea mays L.

Zingiber officinale Roscoe

Zoysia Willd.

ANEXA II

ANEXA II

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor realizate în temeiul articolului 7

PARTEA A

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

Instrucțiuni privind completarea modelului

Dacă se completează acest model, modelul din partea B a prezentei anexe nu se completează.

A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

A se indica abordarea: Eradicare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare în funcție de numărul de ZD pentru fiecare orgnism dăunător și abordările care se aplică acestor zone.

A se indica zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZI unde a fost realizată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

În aer liber (zonă de producție):

câmp (teren arabil, pășune);

livadă/plantație viticolă;

pepinieră;

pădure.

În aer liber (altele):

grădină privată;

spații publice;

zonă de conservare;

plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.).

Medii închise:

seră;

spațiu privat, altul decât sera;

spațiu public, altul decât sera;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

A se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător (organismelor dăunătoare), a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor de risc.

A se indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menționate în coloana 7.

A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv.

A se indica lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante.

A se indica lunile anului când a fost realizată ancheta.

A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile.

A se indica rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. Nedeterminate sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica, în coloana 16 (Observații), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

PARTEA B

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

Instrucțiuni privind completarea modelului

A se explica ipotezele de bază pentru modul de concepere a anchetei în privința fiecărui organism dăunător. Rezumați și justificați:

populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție;

metoda de detecție și sensibilitatea metodei;

factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare și a proporției populației de plante-gazdă.

A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

A se indica abordarea: Eradicare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și abordările care se aplică acestor zone.

A se indica zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

În aer liber (zonă de producție):

câmp (teren arabil, pășune);

livadă/plantație viticolă;

pepinieră;

pădure.

În aer liber (altele):

grădină privată;

spații publice;

zonă de conservare;

plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.).

Medii închise:

seră;

spațiu privat, altul decât sera;

spațiu public, altul decât sera;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

A se indica lunile anului în care au fost realizate anchetele.

A se indica populația-țintă selectată, furnizând în consecință lista cu speciile/genurile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. Unitate de inspecție înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care au fost analizați pentru identificarea și detectarea organismelor dăunătoare.

A se indica unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. Unitate epidemiologică înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă care sunt omogene din punct de vedere epidemiologic, reprezentând cel puțin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populație-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea unităților epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.

A se indica metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informațiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, a se indica acest lucru prin N/A.

A se indica o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eșantion de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Sensibilitatea metodei înseamnă probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Această sensibilitate este multiplicarea eficacității eșantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată) cu sensibilitatea diagnosticării (caracterizată prin inspecție vizuală și/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare).

A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, a se indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației-gazdă.

A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informațiile care se indică în aceste coloane sunt corelate cu informațiile incluse în coloana 10 Metode de detecție.

A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

A se indica numărul de eșantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. Nedeterminate sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica, în coloana 25 (Observații), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

A se indica sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) 31. Această valoare a nivelului de încredere obținut cu privire la absența organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența estimată prin modul de concepere.

A se indica prevalența estimată prin modul de concepere pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă probabilă a organismului dăunător pe teren. Prevalența estimată prin modul de concepere este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de detecție se stabilește o valoare de 1 %.

A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

A se indica abordarea: Eradicare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare în funcție de numărul de ZD pentru fiecare orgnism dăunător și abordările care se aplică acestor zone.

A se indica zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZI unde a fost realizată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

În aer liber (zonă de producție):

câmp (teren arabil, pășune);

livadă/plantație viticolă;

pepinieră;

pădure.

În aer liber (altele):

grădină privată;

spații publice;

zonă de conservare;

plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.).

Medii închise:

seră;

spațiu privat, altul decât sera;

spațiu public, altul decât sera;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

câmp (teren arabil, pășune);

livadă/plantație viticolă;

pepinieră;

pădure.

grădină privată;

spații publice;

zonă de conservare;

plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.).

seră;

spațiu privat, altul decât sera;

spațiu public, altul decât sera;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

A se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător (organismelor dăunătoare), a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor de risc.

A se indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menționate în coloana 7.

A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv.

A se indica lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante.

A se indica lunile anului când a fost realizată ancheta.

A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile.

A se indica rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. Nedeterminate sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica, în coloana 16 (Observații), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

În aer liber (zonă de producție):

câmp (teren arabil, pășune);

livadă/plantație viticolă;

pepinieră;

pădure.

În aer liber (altele):

grădină privată;

spații publice;

zonă de conservare;

plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.).

Medii închise:

seră;

spațiu privat, altul decât sera;

spațiu public, altul decât sera;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

câmp (teren arabil, pășune);

livadă/plantație viticolă;

pepinieră;

pădure.

grădină privată;

spații publice;

zonă de conservare;

plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.).

seră;

spațiu privat, altul decât sera;

spațiu public, altul decât sera;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție;

metoda de detecție și sensibilitatea metodei;

factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare și a proporției populației de plante-gazdă.

A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

A se indica abordarea: Eradicare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și abordările care se aplică acestor zone.

A se indica zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

În aer liber (zonă de producție):

câmp (teren arabil, pășune);

livadă/plantație viticolă;

pepinieră;

pădure.

În aer liber (altele):

grădină privată;

spații publice;

zonă de conservare;

plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.).

Medii închise:

seră;

spațiu privat, altul decât sera;

spațiu public, altul decât sera;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

câmp (teren arabil, pășune);

livadă/plantație viticolă;

pepinieră;

pădure.

grădină privată;

spații publice;

zonă de conservare;

plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.).

seră;

spațiu privat, altul decât sera;

spațiu public, altul decât sera;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

A se indica lunile anului în care au fost realizate anchetele.

A se indica populația-țintă selectată, furnizând în consecință lista cu speciile/genurile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. Unitate de inspecție înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care au fost analizați pentru identificarea și detectarea organismelor dăunătoare.

A se indica unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. Unitate epidemiologică înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă care sunt omogene din punct de vedere epidemiologic, reprezentând cel puțin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populație-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea unităților epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.

A se indica metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informațiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, a se indica acest lucru prin N/A.

A se indica o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eșantion de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Sensibilitatea metodei înseamnă probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Această sensibilitate este multiplicarea eficacității eșantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată) cu sensibilitatea diagnosticării (caracterizată prin inspecție vizuală și/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare).

A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, a se indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației-gazdă.

A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informațiile care se indică în aceste coloane sunt corelate cu informațiile incluse în coloana 10 Metode de detecție.

A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

A se indica numărul de eșantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. Nedeterminate sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica, în coloana 25 (Observații), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

A se indica sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) 31. Această valoare a nivelului de încredere obținut cu privire la absența organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența estimată prin modul de concepere.

A se indica prevalența estimată prin modul de concepere pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă probabilă a organismului dăunător pe teren. Prevalența estimată prin modul de concepere este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de detecție se stabilește o valoare de 1 %.

În aer liber (zonă de producție):

câmp (teren arabil, pășune);

livadă/plantație viticolă;

pepinieră;

pădure.

În aer liber (altele):

grădină privată;

spații publice;

zonă de conservare;

plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.).

Medii închise:

seră;

spațiu privat, altul decât sera;

spațiu public, altul decât sera;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

câmp (teren arabil, pășune);

livadă/plantație viticolă;

pepinieră;

pădure.

grădină privată;

spații publice;

zonă de conservare;

plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.).

seră;

spațiu privat, altul decât sera;

spațiu public, altul decât sera;

altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, situri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3