Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1192 al Comisiei din 11 iulie 2022 de instituire a unor măsuri de eradicare și de prevenire a răspândirii Globodera pallida (Stone) Behrens și Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește măsuri în scopul eradicării Globodera pallida (Stone) Behrens și Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens, și al prevenirii răspândirii lor pe teritoriul Uniunii.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

organism dăunător specificat înseamnă un specimen aparținând speciei Globodera pallida (Stone) Behrens sau speciei Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens;

soi de cartof rezistent înseamnă un soi care, atunci când este cultivat, inhibă în mod semnificativ dezvoltarea unei anumite populații de organisme dăunătoare specificate;

plante specificate înseamnă:

plantele de Solanum tuberosum L. (cartof), cu excepția semințelor; sau

plantele enumerate în anexa I;

anchetă de depistare înseamnă o procedură metodică care permite determinarea prezenței organismelor dăunătoare specificate într-o anumită zonă;

anchetă de monitorizare înseamnă o procedură metodică efectuată într-o perioadă de timp definită pentru a determina distribuția organismelor dăunătoare specificate într-un anumit stat membru sau într-o anumită parte a acestuia.

CAPITOLUL II

Autoritățile competente efectuează o anchetă oficială de depistare vizând să stabilească prezența organismului dăunător specificat în siturile de producție în care plantele enumerate în anexa I destinate replantării sau cartofii destinați producției de tuberculi de cartofi destinați plantării urmează să fie plantați sau depozitați în condiții în care rădăcinile sau alte părți ale plantei sunt în contact direct cu solul sitului de producție.

Anchetele oficiale de depistare se efectuează în perioada cuprinsă între recoltarea ultimei culturi și plantarea plantelor sau a tuberculilor de cartofi destinați plantării menționați la alineatul (1).

înainte de această perioadă, cu condiția ca autoritatea competentă să țină la dispoziție un registru cu probe documentate ale rezultatelor anchetei oficiale de depistare respective, care să confirme că organismele dăunătoare specificate nu au fost depistate și că cartofii și alte plante-gazdă enumerate la punctul 1 din anexa I nu au fost prezenți la momentul anchetei de depistare și nu au fost cultivați de la efectuarea anchetei respective; sau

în cursul unei perioade în care culturile care nu sunt recoltate, cum ar fi îngrășămintele verzi sau culturile de captare, sunt cultivate pe situl de producție în cauză.

Nu este necesară o anchetă oficială de depistare pentru:

plantarea plantelor enumerate în anexa I, destinate replantării în același loc de producție situat într-o zonă definită de autoritățile competente;

plantarea de cartofi destinați producției de tuberculi de cartofi destinați plantării, care urmează să fie utilizați în același loc de producție situat într-o zonă definită de autoritățile competente;

plantarea plantelor enumerate la punctele 2 și 3 din anexa I, destinate replantării, în cazul în care plantele recoltate trebuie să facă obiectul măsurilor aprobate oficial menționate la punctul 1 din anexa II.

Statele membre înregistrează în mod oficial rezultatele anchetelor oficiale de depistare și le pun la dispoziția Comisiei, la cerere, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa IV.

În cazul siturilor de producție pe suprafața cărora urmează să fie plantați sau depozitați tuberculii de cartofi destinați plantării sau plantele enumerate la punctul 1 din anexa I destinate producției de plante destinate plantării, ancheta oficială de depistare implică prelevarea de probe și testarea vizând să stabilească prezența organismului dăunător specificat, efectuate în conformitate cu anexa III.

În cazul siturilor de producție în care plantele enumerate la punctele 2 și 3 din anexa I, destinate producției de plante destinate plantării, urmează să fie plantate sau depozitate, ancheta oficială de depistare implică prelevarea de probe și testarea vizând depistarea organismului dăunător specificat, efectuate în conformitate cu anexa III.

Prin derogare de la alineatul (2), prelevarea de probe și testarea pentru depistarea organismului dăunător specificat nu sunt necesare dacă:

organismul dăunător specificat nu a fost depistat pe situl de producție în cursul ultimilor 12 ani, pe baza rezultatelor testărilor corespunzătoare aprobate în mod oficial; sau

nicio cultură de cartofi sau de alte plante-gazdă dintre cele enumerate la punctul 1 din anexa I nu a fost cultivată pe situl de producție în cursul ultimilor 12 ani.

În cazul în care prezența organismelor dăunătoare specificate a fost constatată într-un sit de producție în timpul unei anchete oficiale de depistare sau al unei anchete oficiale de monitorizare, în conformitate cu articolul 6, iar această prezență a fost confirmată oficial prin testările menționate la articolul 4 și la articolul 7 alineatul (2), autoritățile competente desemnează situl ca fiind infestat.

Plantele specificate care provin dintr-un sit de producție desemnat ca fiind infestat în temeiul alineatului (1) sau cele care au fost în contact cu solul în care au fost depistate organisme dăunătoare specificate, sunt desemnate ca fiind infestate.

CAPITOLUL III

Se efectuează anchete oficiale anuale de monitorizare bazate pe riscuri în siturile de producție utilizate pentru producția de cartofi, altele decât cele destinate producției de tuberculi de cartofi destinați plantării, pentru a determina distribuția organismelor dăunătoare specificate în siturile respective.

Statele membre raportează Comisiei și celorlalte state membre, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, rezultatele anchetelor de monitorizare menționate la alineatul (1) care au fost efectuate în cursul anului precedent, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa IV.

Anchetele oficiale de monitorizare se efectuează pe cel puțin 0,5 % din suprafața utilizată, în anul relevant, pentru producția de cartofi, alții decât cartofii destinați producției de tuberculi de cartofi destinați plantării.

Aceste anchete oficiale de monitorizare implică prelevarea de probe și testarea în vederea stabilirii prezenței organismelor dăunătoare specificate, în conformitate cu punctul 2 din anexa III.

În cazul în care utilizează dimensiunea probei prevăzute în anexa III punctul 6, statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre informații detaliate privind zonele în care această dimensiune a probei a fost utilizată.

CAPITOLUL IV

Într-un sit de producție care a fost desemnat în mod oficial ca fiind infestat în temeiul articolului 5 alineatul (1), autoritățile competente sau operatorii profesioniști sub supravegherea oficială a autorităților competente aplică, în scopul eradicării organismelor dăunătoare specificate, toate măsurile următoare:

nu se plantează cartofi destinați producției de tuberculi de cartofi destinați plantării;

nicio plantă enumerată în anexa I și destinată producției de plante destinate plantării nu se plantează sau depozitează, cu excepția plantelor specificate enumerate la punctele 2 sau 3 din anexa I, cu condiția ca aceste plante, după recoltarea lor, să facă obiectul măsurilor aprobate oficial menționate la punctul 1 din anexa II, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat; și

utilajele trebuie curățate de pământ și resturi vegetale înainte sau imediat după ce au circulat în afara sitului de producție respectiv și înainte de a intra în orice alt sit de producție, care nu a fost desemnat ca fiind infestat în temeiul articolului 5 alineatul (1).

În cazul în care siturile de producție care urmează să fie utilizate pentru producția de cartofi, altele decât cele destinate producției de tuberculi de cartofi destinați plantării, sunt desemnate oficial ca fiind infestate în temeiul articolului 5 alineatul (1), siturile de producție respective fac obiectul unui program de controale oficiale menit să garanteze că organismele dăunătoare specificate nu se răspândesc în afara respectivelor situri de producție.

sistemele specifice de producție și comercializare pentru plantele-gazdă ale organismelor dăunătoare specificate din statul membru în cauză;

caracteristicile populației de organisme dăunătoare specificate prezente;

utilizarea de soiuri de cartofi rezistente din cele mai ridicate niveluri de rezistență disponibile (punctaj de rezistență 8 sau 9, astfel cum se specifică la punctul 1 din anexa V, după caz);

alte opțiuni agronomice pentru eliminarea organismelor dăunătoare, astfel cum se menționează la punctul 1 din anexa III la Directiva 2009/128/CE; și

măsurile descrise la articolul 12 alineatul (1) litera (b).

Gradul de rezistență al soiurilor de cartofi este măsurat conform baremului standard de punctare prevăzut la punctul 1 din anexa V.

Autoritățile competente sau operatorii profesioniști sub supravegherea oficială a autorităților competente aplică, în scopul eradicării organismelor dăunătoare specificate, toate măsurile următoare cu privire la plantele specificate care au fost desemnate ca fiind infestate în temeiul articolului 5:

nu se plantează cartofi destinați producției de tuberculi de cartofi;

cartofii destinați prelucrării industriale sau sortării fac obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu punctul 2 din anexa II; și

plantele enumerate la punctul 2 sau 3 din anexa I se plantează numai dacă au făcut obiectul măsurilor aprobate oficial în conformitate cu punctul 1 din anexa II, astfel încât să nu mai fie infestate.

Măsurile luate în temeiul alineatului (1) litera (b) trebuie să țină cont de sistemele specifice de producție și comercializare pentru plantele gazdă ale organismului dăunător specificat din statul membru în cauză și de caracteristicile populației organismului dăunător specificat.

CAPITOLUL V

Operatorii profesioniști și orice altă persoană care ia cunoștință de orice simptom al organismului dăunător specific, rezultând dintr-o degradare sau dintr-o modificare a eficacității unui soi de cartof rezistent, care are legătură cu o modificare neobișnuită a compoziției unei specii de nematozi, a unui patovar sau a unui grup de virulență, informează autoritățile competente cu privire la acest lucru.

În toate cazurile raportate în temeiul alineatului (1), precum și atunci când iau cunoștință de astfel de cazuri, autoritățile competente investighează speciile de nematozi cu chisturi ai cartofului și, după caz, patovarul sau grupul de virulență implicat, și confirmă prezența acestora prin metode adecvate.

Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre detaliile confirmărilor făcute în temeiul alineatului (2) pentru anul precedent.

Statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, lista tuturor soiurilor noi de cartofi pe care le-au autorizat pentru comercializare în cursul anului precedent și despre care au constatat, în urma testărilor oficiale menționate în anexa V, că sunt rezistente la organismele dăunătoare specificate. Acestea indică soiurile împreună cu speciile, patovarurile, grupurile de virulență sau populațiile de organisme dăunătoare specificate la care sunt rezistente, precum și sensibilitatea relativă.

Autoritățile competente pot efectua o re-prelevare a unui sit de producție infestat desemnat în temeiul articolului 5 alineatul (1), și o testare, în conformitate cu una dintre următoarele metode:

re-prelevare oficială a unui sit de producție și testare, utilizând una dintre metodele specificate în anexa III, după o perioadă minimă de șase ani începând de la confirmarea fără echivoc a prezenței organismului dăunător specificat sau de la ultima cultură de cartofi; sau

re-prelevare oficială a unui sit de producție și testare, utilizând una dintre metodele specificate în anexa III, după o inundare cu apă, în conformitate cu următoarele condiții:

inundarea are loc pe o perioadă neîntreruptă de 12 săptămâni, cu o temperatură a solului de cel puțin 16 °C la o adâncime de 15 cm și un strat de apă de cel puțin 5 cm deasupra solului;

scurgerile din zona de inundare din cauza elevației terenului trebuie excluse;

inundarea nu este autorizată în siturile de producție care se află sub control oficial din cauza prezenței Synchytrium endobioticum;

dacă inundarea se efectuează în câmp deschis sau dacă se utilizează ape de suprafață dintr-o sursă pentru care nu se poate exclude contaminarea cu Ralstonia solanacearum nu se plantează nicio plantă de Solanum tuberosum sau de Solanum lycopersicum în situl de producție tratat cel puțin în cursul sezonului de vegetație care urmează inundării.

inundarea are loc pe o perioadă neîntreruptă de 12 săptămâni, cu o temperatură a solului de cel puțin 16 °C la o adâncime de 15 cm și un strat de apă de cel puțin 5 cm deasupra solului;

scurgerile din zona de inundare din cauza elevației terenului trebuie excluse;

inundarea nu este autorizată în siturile de producție care se află sub control oficial din cauza prezenței Synchytrium endobioticum;

dacă inundarea se efectuează în câmp deschis sau dacă se utilizează ape de suprafață dintr-o sursă pentru care nu se poate exclude contaminarea cu Ralstonia solanacearum nu se plantează nicio plantă de Solanum tuberosum sau de Solanum lycopersicum în situl de producție tratat cel puțin în cursul sezonului de vegetație care urmează inundării.

În cazul în care prezența organismelor dăunătoare specificate nu este confirmată, în urma re-prelevării oficiale și a testării menționate la alineatul (1), autoritățile competente actualizează registrul oficial menționat la articolul 3 alineatul (4) și la articolul 5 alineatul (1) și revocă imediat orice restricții impuse sitului de producție respectiv.

CAPITOLUL VI

Prin derogare de la articolul 4 alineatele (1) și (2) și de la articolul 7 alineatul (2) și până la 15 iulie 2024, testarea poate fi efectuată utilizând metoda de izolare a chisturilor de nematozi din resturi vegetale, urmată de detectarea și identificarea speciilor cu test PCR în timp real Beniers et al. 2014, în locul metodelor de depistare și identificare a organismelor dăunătoare specificate enumerate la punctul 1 litera (b) din anexa III.

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXA ILista plantelor specificate menționate la articolul 2 alineatul (3) litera (b)

ANEXA I

Lista plantelor specificate menționate la articolul 2 alineatul (3) litera (b)

Plante-gazdă cu rădăcini:

Solanum lycopersicum L.

Solanum melongena L.

Alte plante cu rădăcini:

Allium porrum L.

Asparagus officinalis L.

Beta vulgaris L.

Brassica spp.

Capsicum spp.

Fragaria L.

Bulbii, tuberculii și rizomii, care nu fac obiectul măsurilor aprobate oficial menționate la punctul 1 litera (a) din anexa II, cultivați în sol și destinați replantării, cu excepția celor care prezintă dovada pe ambalaj sau prin alte mijloace că sunt destinați vânzării către utilizatori finali, care nu sunt implicați în producția profesională de plante sau de flori tăiate, aparținând următoarelor specii:

Allium porrum L.

Allium cepa L.

Dahlia spp.

Gladiolus Tourn. Ex L.

Hyacinthus spp.

Iris spp.

Lilium spp.

Narcissus L.

Tulipa L.

Solanum lycopersicum L.

Solanum melongena L.

Allium porrum L.

Asparagus officinalis L.

Beta vulgaris L.

Brassica spp.

Capsicum spp.

Fragaria L.

Allium porrum L.

Allium cepa L.

Dahlia spp.

Gladiolus Tourn. Ex L.

Hyacinthus spp.

Iris spp.

Lilium spp.

Narcissus L.

Tulipa L.

ANEXA IIMăsurile oficiale menționate la articolul 3 alineatul (3) litera (c), la articolul 9 primul paragraf literele (b) și (c) și la punctul 3 din anexa I

ANEXA II

Măsurile oficiale menționate la articolul 3 alineatul (3) litera (c), la articolul 9 primul paragraf literele (b) și (c) și la punctul 3 din anexa I

Măsurile aprobate oficial menționate la articolul 3 alineatul (3) litera (c), la articolul 9 primul paragraf litera (c) și la punctul 3 din anexa I sunt următoarele:

dezinfestarea prin metode adecvate, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat; sau

îndepărtarea pământului prin spălare sau periere până când nu mai există nicio particulă de pământ, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat și eliminarea resturilor de pământ în conformitate cu o procedură pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc de răspândire a organismului dăunător specificat.

Măsurile aprobate oficial menționate la articolul 9 primul paragraf litera (b) sunt livrarea către o întreprindere de prelucrare sau de sortare care dispune de proceduri de eliminare a deșeurilor adecvate și aprobate oficial, inclusiv pentru resturile de pământ, pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc de răspândire a organismului dăunător specificat.

dezinfestarea prin metode adecvate, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat; sau

îndepărtarea pământului prin spălare sau periere până când nu mai există nicio particulă de pământ, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat și eliminarea resturilor de pământ în conformitate cu o procedură pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc de răspândire a organismului dăunător specificat.

ANEXA IIIPrelevarea de probe și testarea menționate la articolul 4 alineatul (7)

ANEXA III

Prelevarea de probe și testarea menționate la articolul 4 alineatul (7)

Prelevarea de probe și testarea pentru anchetele oficiale de depistare prevăzute la articolul 4 alineatele (1) și (2) se efectuează după cum urmează:

O prelevare pe baza unei probe de sol cu o dimensiune standard de cel puțin 1500 ml sol/ha, prelevată de la cel puțin 100 de cuiburi/ha, de preferință într-o grilă dreptunghiulară care acoperă întregul sit de producție, cu o lățime de cel puțin 5 metri și o lungime de cel mult 20 de metri între punctele de prelevare. Întreaga probă este utilizată pentru o examinare aprofundată, și anume extracția de chisturi, identificarea speciei și, după caz, determinarea patovarului/grupului de virulență.

Testarea prin aplicarea următoarelor metode de extracție a organismului dăunător specificat, care sunt descrise în protocoalele de diagnostic relevante validate și recunoscute la nivel internațional:

în ceea ce privește extracția, metode bazate pe separatorul Fenwick, centrifuga Schuiling, elutriatorul Seinhorst sau elutriatorul Kort;

în ceea ce privește depistarea și identificarea, una dintre următoarele metode:

izolarea chisturilor Globodera din resturi vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de identificarea speciei pe baza morfologiei chisturilor individuale și a puieților, combinată cu testul PCR convențional bazat pe Bulman & Marshall, 1997 [în cazul în care există îndoieli cu privire la prezența G. tabacum, testul PCR convențional bazat pe Skantar et al., 2007 poate fi efectuat în plus];

Bulman, S.R., & Marshall, J.W., 1997, Differentiation of Australasian potato cyst nematode (PCN) populations using the Polymerase Chain Reaction (PCR), New Zealand Journal of Crop and Horticultural Science 25, 123-129.

Skantar, A.M., Handoo, Z.A., Carta, L.K., Chitwood, D.J., 2007, Morphological and molecular identification of Globodera pallida associated with Potato in Idaho, Journal of Nematology 39(2), 133-144.

izolarea chisturilor de Globodera din resturile vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de identificarea speciilor pe baza morfologiei chisturilor individuale și a puieților, combinată cu PCR în timp real pe baza Gamel et al., 2017 sau cu PCR în timp real pe baza Lombard et al. 2024;

Lombard L, Dekker-Nooren CCEM, Wuijster B, van Kessel, SP, van Duivenbode I, van Bruggen AS, van Heese EYJ (2024) Comparing the effectiveness of real time PCRs to simultaneously detect and identify viable Globodera pallida and G. rostochiensis. Eur J Plant Pathol, https://doi.org/10.1007/s10658-024-02864-7

izolarea chisturilor de nematozi din resturi vegetale, urmată de detectarea speciei cu un test PCR în timp real bazat pe Gamel et al., 2017 ;

izolarea chisturilor de nematozi din resturi vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de detectarea și identificarea speciilor pe baza PCR în timp real a chisturilor viabile și a puieților vii pe baza Lombard et al. 2024.

Prelevarea de probe pentru ancheta oficială de monitorizare, menționată la articolul 7, se efectuează în conformitate cu unul dintre următoarele criterii:

prelevarea de probe menționată la punctul 1, cu o probă de sol având o dimensiune de cel puțin 400 ml/ha;

o prelevare specifică de cel puțin 400 ml de sol după examinarea vizuală a rădăcinilor, în cazul în care apar simptome vizibile; sau

o prelevare, după recoltă, a cel puțin 400 ml de sol în care au fost cultivați cartofii, cu condiția ca situl de producție pe care au fost cultivați cartofii să fie identificabil.

Testarea pentru ancheta oficială de monitorizare menționată la articolul 7 se efectuează în conformitate cu punctul 1.

Prin derogare de la punctul 1, dimensiunea standard de prelevare poate fi redusă la minimum 400 ml sol/ha în fiecare dintre următoarele cazuri:

există probe documentate care atestă că niciunul dintre soiurile de cartofi sau alte plante enumerate la punctul 1 din anexa I nu a fost cultivat și nu a fost prezent pe situl de producție în cursul unei perioade de șase ani anteriori anchetei oficiale de depistare;

niciun specimen al organismului dăunător specificat nu a fost depistat în cursul ultimelor două anchete oficiale succesive de depistare prin prelevări de 1500 ml sol/ha și după efectuarea primei anchete oficiale de depistare, niciun soi de cartof sau plante enumerate la punctul 1 din anexa I nu a fost cultivat, cu excepția celor pentru care este necesară o anchetă oficială de depistare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1);

să nu fi fost depistați niciun specimen al organismului dăunător specificat sau chisturi ale organismului dăunător specificat, fără conținut viu, pe parcursul ultimei anchete oficiale de depistare, care trebuie să fi constat în probe de cel puțin 1500 ml sol/ha și, de la efectuarea ultimei anchete oficiale de depistare, să nu fi fost cultivat pe situl de producție niciun soi de cartof sau de plante dintre cele enumerate la punctul 1 din anexa I, cu excepția celor pentru care este necesară o anchetă oficială de depistare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1).

Rata de prelevare poate fi redusă pentru terenurile mai mari de 8 ha și, respectiv, de 4 ha, în fiecare dintre următoarele cazuri:

în cazul ratei standard menționate la punctul 1, primele 8 ha sunt prelevate la rata specificată la punctul respectiv, însă aceasta poate fi redusă pentru fiecare hectar suplimentar la minimum 400 ml sol/ha;

în cazul ratei reduse menționate la punctul 3, primele 4 ha sunt prelevate la rata specificată la punctul respectiv, însă aceasta poate fi redusă mai mult, pentru fiecare hectar suplimentar, la minimum 200 ml sol/ha.

Utilizarea unei probe de dimensiuni reduse, conform mențiunii de la punctele 3 și 4, poate fi continuată în anchetele oficiale de depistare menționate la articolul 3 alineatul (1) care sunt efectuate ulterior, până când organismele dăunătoare specificate nu mai sunt depistate în situl de producție în cauză.

Dimensiunea standard a probei de sol poate fi redusă la minimum 200 ml sol/ha, cu condiția ca situl de producție să fie situat într-o zonă declarată indemnă de organismul dăunător specificat și să fie desemnat, întreținut și supravegheat în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare (ISPM nr. 4).

ISPM 4. 1995. Requirements for the establishment of pest free areas. Roma, IPPC, FAO. https://www.ippc.int/en/publications/614/

Dimensiunea minimă a probei de sol este, în toate cazurile, de 200 ml de sol per sit de producție.

în ceea ce privește extracția, metode bazate pe separatorul Fenwick, centrifuga Schuiling, elutriatorul Seinhorst sau elutriatorul Kort;

în ceea ce privește depistarea și identificarea, una dintre următoarele metode:

izolarea chisturilor Globodera din resturi vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de identificarea speciei pe baza morfologiei chisturilor individuale și a puieților, combinată cu testul PCR convențional bazat pe Bulman & Marshall, 1997 [în cazul în care există îndoieli cu privire la prezența G. tabacum, testul PCR convențional bazat pe Skantar et al., 2007 poate fi efectuat în plus];

izolarea chisturilor de Globodera din resturile vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de identificarea speciilor pe baza morfologiei chisturilor individuale și a puieților, combinată cu PCR în timp real pe baza Gamel et al., 2017 sau cu PCR în timp real pe baza Lombard et al. 2024;

izolarea chisturilor de nematozi din resturi vegetale, urmată de detectarea speciei cu un test PCR în timp real bazat pe Gamel et al., 2017 ;

izolarea chisturilor de nematozi din resturi vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de detectarea și identificarea speciilor pe baza PCR în timp real a chisturilor viabile și a puieților vii pe baza Lombard et al. 2024.

izolarea chisturilor Globodera din resturi vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de identificarea speciei pe baza morfologiei chisturilor individuale și a puieților, combinată cu testul PCR convențional bazat pe Bulman & Marshall, 1997 [în cazul în care există îndoieli cu privire la prezența G. tabacum, testul PCR convențional bazat pe Skantar et al., 2007 poate fi efectuat în plus];

izolarea chisturilor de Globodera din resturile vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de identificarea speciilor pe baza morfologiei chisturilor individuale și a puieților, combinată cu PCR în timp real pe baza Gamel et al., 2017 sau cu PCR în timp real pe baza Lombard et al. 2024;

izolarea chisturilor de nematozi din resturi vegetale, urmată de detectarea speciei cu un test PCR în timp real bazat pe Gamel et al., 2017 ;

izolarea chisturilor de nematozi din resturi vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de detectarea și identificarea speciilor pe baza PCR în timp real a chisturilor viabile și a puieților vii pe baza Lombard et al. 2024.

prelevarea de probe menționată la punctul 1, cu o probă de sol având o dimensiune de cel puțin 400 ml/ha;

o prelevare specifică de cel puțin 400 ml de sol după examinarea vizuală a rădăcinilor, în cazul în care apar simptome vizibile; sau

o prelevare, după recoltă, a cel puțin 400 ml de sol în care au fost cultivați cartofii, cu condiția ca situl de producție pe care au fost cultivați cartofii să fie identificabil.

există probe documentate care atestă că niciunul dintre soiurile de cartofi sau alte plante enumerate la punctul 1 din anexa I nu a fost cultivat și nu a fost prezent pe situl de producție în cursul unei perioade de șase ani anteriori anchetei oficiale de depistare;

niciun specimen al organismului dăunător specificat nu a fost depistat în cursul ultimelor două anchete oficiale succesive de depistare prin prelevări de 1500 ml sol/ha și după efectuarea primei anchete oficiale de depistare, niciun soi de cartof sau plante enumerate la punctul 1 din anexa I nu a fost cultivat, cu excepția celor pentru care este necesară o anchetă oficială de depistare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1);

să nu fi fost depistați niciun specimen al organismului dăunător specificat sau chisturi ale organismului dăunător specificat, fără conținut viu, pe parcursul ultimei anchete oficiale de depistare, care trebuie să fi constat în probe de cel puțin 1500 ml sol/ha și, de la efectuarea ultimei anchete oficiale de depistare, să nu fi fost cultivat pe situl de producție niciun soi de cartof sau de plante dintre cele enumerate la punctul 1 din anexa I, cu excepția celor pentru care este necesară o anchetă oficială de depistare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1).

în cazul ratei standard menționate la punctul 1, primele 8 ha sunt prelevate la rata specificată la punctul respectiv, însă aceasta poate fi redusă pentru fiecare hectar suplimentar la minimum 400 ml sol/ha;

în cazul ratei reduse menționate la punctul 3, primele 4 ha sunt prelevate la rata specificată la punctul respectiv, însă aceasta poate fi redusă mai mult, pentru fiecare hectar suplimentar, la minimum 200 ml sol/ha.

ANEXA IVModel de anchetă menționat la articolele 3 și 6

ANEXA IV

Model de anchetă menționat la articolele 3 și 6

Model pentru prezentarea rezultatelor anchetelor privind nematodul cu chisturi al cartofului efectuate în cursul anului calendaristic anterior anului de raportare.

Vă rugăm să utilizați acest tabel numai pentru rezultatele anchetei privind cartofii recoltați în țara dumneavoastră.

ANEXA V

ANEXA V

Cuantificarea gradului de rezistență al soiurilor de cartofi și protocolul pentru testarea rezistenței, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3)

Gradul de rezistență

Sensibilitatea relativă a unui anumit soi de cartof este atribuită în conformitate cu punctajele indicate în tabel și cu formula prevăzută la punctul 2.16. Punctajul 9 corespunde celui mai ridicat grad de rezistență.

Barem standard de punctare în ceea ce privește sensibilitatea relativă a soiurilor de cartofi la organismele dăunătoare specificate

Protocol pentru testarea rezistenței

Testul se efectuează într-o facilitate de carantină, fie într-un spațiu deschis, în sere sau în camere climatice.

Testul se efectuează în vase care conțin cel puțin un litru de sol fiecare sau un alt substrat corespunzător.

Temperatura solului din recipientele utilizate pentru teste pe toată durata testării nu depășește 25 °C și se asigură o stropire corespunzătoare cu apă.

Atunci când se plantează un soi de testare sau soi martor se utilizează câte un ochi de cartof din fiecare soi de testare sau soi martor.

Soiul de cartofi Désirée este utilizat în fiecare test ca soi martor cu sensibilitate standard. Alte soiuri martor cu sensibilitate maximă care au relevanță la nivel local pot fi introduse pentru verificări interne.

Următoarele populații standard de organisme dăunătoare specificate sunt utilizate în testele de rezistență împotriva patovarurilor de Globodera rostochiensis Ro1, Ro5 și a patovarurilor de Globodera pallida Pa1 și Pa3:

Ro1: populația Ecosse

Ro5: populația Harmerz

Pa1: populația Scottish

Pa3: populația Chavornay

Pot fi adăugate și alte populații cu relevanță locală. Pentru aceste populații, trebuie să fie disponibile consemnări ale modului în care a fost determinat patovarul lor. Se pot adăuga noi populații virulente, ținând cont de cazurile în care este posibil ca aceste populații să nu fie încă stabile, iar patovarurile să nu fie încă stabilite.

Identitatea populației standard utilizate este verificată prin utilizarea metodelor corespunzătoare. Se recomandă utilizarea în experimentele de testare a cel puțin două soiuri rezistente sau a două clone diferențiale standard, a căror capacitate de rezistență este cunoscută.

Inoculul organismului dăunător specificat (Pi) constă în total din cinci ouă și juvenili contagioși per ml de sol. Organismul dăunător specificat poate fi inoculat sub formă de chisturi sau combinat, sub formă de ouă și juvenili într-o suspensie.

Viabilitatea conținutului chisturilor organismului dăunător specificat utilizat ca sursă de inocul trebuie să fie de cel puțin 70 %. Se recomandă ca chisturile să aibă o vârstă cuprinsă între 6 și 24 de luni și să fie păstrate timp de cel puțin patru luni la o temperatură de 4 °C chiar înainte de utilizare.

Se utilizează cel puțin patru subprobe duplicat (vase) pentru fiecare combinație de populație de organisme dăunătoare specificate și de soi de cartofi supus testării.

Durata testării este de cel puțin trei luni, iar maturitatea femelelor în dezvoltare trebuie verificată înainte de finalizarea experimentului.

Chisturile organismului dăunător specificat din cele patru subprobe duplicat sunt extrase și numărate separat pentru fiecare vas.

Populația finală (Pf) de la sfârșitul testului de rezistență din soiul martor cu sensibilitate standard este determinată prin numărarea tuturor chisturilor de la toate subprobele duplicat și a ouălor și a juvenililor de la cel puțin patru subprobe duplicat.

Se atinge o rată de multiplicare de cel puțin 20 × (Pf/Pi) la soiul martor cu sensibilitate standard.

Coeficientul de variație (CV) al soiului martor cu sensibilitate standard nu trebuie să depășească 35 %. Alte teste statistice pot fi aplicate într-o etapă ulterioară dacă există dovezi că testele respective vor spori precizia rezultatelor testelor.

Sensibilitatea relativă a soiului de cartofi supus testării față de soiul martor cu sensibilitate standard este determinată și exprimată sub formă de procent prin aplicarea următoarei formule:

Pfsoiul supus testării/Pfsoiul martor cu sensibilitate standard × 100 %.

În cazul în care un soi de cartof testat prezintă o sensibilitate relativă de 3 % sau mai mult, numărarea chisturilor este suficientă. În cazurile în care sensibilitatea relativă este sub 3 %, pe lângă chisturi sunt numărate și ouăle și juvenilii.

În cazul în care rezultatele testelor din primul an indică o sensibilitate maximă a unui soi față de un patovar (atunci când punctajul este < 3), nu este necesară repetarea testelor în anul următor.

În cazul în care soiul testat nu are sensibilitate maximă la un patovar (atunci când punctajul este ≥ 3), rezultatele testelor sunt confirmate prin cel puțin încă un experiment efectuat în alt an. Media aritmetică a sensibilității relative din cei doi ani este utilizată pentru obținerea punctajului în conformitate cu tabelul de la punctul 1.

Ro1: populația Ecosse

Ro5: populația Harmerz

Pa1: populația Scottish

Pa3: populația Chavornay

Tabelul 1

Tabelul 2