Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește măsuri tehnice privind:

capturarea și debarcarea resurselor biologice marine;

exploatarea uneltelor de pescuit; și

interacțiunea activităților de pescuit cu ecosistemele marine.

Prezentul regulament se aplică activităților desfășurate de navele de pescuit ale Uniunii și de resortisanții statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, în zonele de pescuit prevăzute la articolul 5, precum și de navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înregistrate în țări terțe, atunci când pescuiesc în apele Uniunii.

Articolele 7, 10, 11 și 12 se aplică și pescuitului recreativ. În cazurile în care pescuitul recreativ are un impact semnificativ într-o anumită regiune, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 și în conformitate cu articolul 29 în scopul modificării prezentului regulament, cu condiția ca prevederile relevante ale articolului 13 ori partea A sau C din anexele V-X să se aplice și pescuitului recreativ.

Sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 25 și 26, măsurile tehnice stabilite în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul:

cercetărilor științifice; și

repopulării directe sau transplantării speciilor marine.

Ca instrumente de sprijinire a punerii în aplicare a PCP, măsurile tehnice contribuie la obiectivele PCP stabilite în dispozițiile aplicabile ale articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Măsurile tehnice contribuie, în special, la atingerea următoarelor obiective:

optimizarea modelelor de exploatare pentru asigurarea protecției concentrărilor de puiet și de populații aflate în perioada de reproducere din resursele biologice marine;

asigurarea reducerii la minimum a capturilor accidentale, rezultate din pescuit, de specii marine sensibile, inclusiv a celor menționate în Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE, și, acolo unde este posibil, eliminarea acestor capturi accidentale astfel încât să nu reprezinte o amenințare pentru starea de conservare a speciilor respective;

asigurarea, inclusiv prin utilizarea unor stimulente corespunzătoare, a faptului că impactul negativ de mediu exercitat de pescuit asupra habitatelor marine este redus la minimum;

instituirea unor măsuri de gestionare a pescuitului în vederea respectării Directivelor 92/43/CEE, 2000/60/CE și 2008/56/CE, în special în vederea obținerii unei stări ecologice bune, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE, precum și cu Directiva 2009/147/CE.

Măsurile tehnice au drept scop să asigure:

reducerea cât mai mult posibil a capturilor de specii marine inferioare dimensiunii minime de referință pentru conservare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

nedepășirea de către capturile accidentale de mamifere marine, reptile marine, păsări marine și alte specii neexploatate în scopuri comerciale a pragurilor prevăzute de legislația Uniunii și de acordurile internaționale care sunt obligatorii pentru Uniune;

conformitatea cu articolul 2 alineatul (5) litera (j) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 a impactului de mediu al activităților de pescuit asupra habitatelor de pe fundul mării.

Măsura în care s-au realizat progrese în direcția atingerii respectivelor ținte este evaluată ca parte a procesului de raportare prevăzut la articolul 31.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții geografice ale zonelor de pescuit:

Marea Nordului înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES 2a, 3a și subdiviziunea ICES 4;

Marea Baltică înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES 3b, 3c și 3d;

apele de nord-vest înseamnă apele Uniunii din subzonele ICES 5, 6 și7;

apele de sud-vest înseamnă subzonele ICES8, 9 și 10 (apele Uniunii) și zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele Uniunii);

Marea Mediterană înseamnă apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul de 5°36′ longitudine vestică;

Marea Neagră înseamnă apele din subzona geografică 29 a CGPM, astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului;

apele Uniunii din Oceanul Indian și Oceanul Atlantic de Vest înseamnă apele din jurul Guyanei Franceze și al insulelor Guadelupa, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru;

zona de reglementare a CPANE înseamnă apele din zona Convenției CPANE situate dincolo de apele aflate sub jurisdicția de pescuit a părților contractante, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European și al Consiliului;

zona Acordului CGPM înseamnă Marea Mediterană și Marea Neagră, precum și apele conexe, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.

În sensul prezentului regulament, în plus față de definițiile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, se aplică următoarele definiții:

model de exploatare înseamnă modul în care este distribuită mortalitatea prin pescuit în funcție de profilul de vârstă și de dimensiune din cadrul unui stoc;

selectivitate înseamnă o expresie cantitativă reprezentată ca o probabilitate de capturare a resurselor biologice marine de o anumită dimensiune și/sau dintr-o anumită specie;

pescuit dirijat înseamnă un efort de pescuit orientat către o anumită specie sau un anumit grup de specii și poate fi specificat mai în detaliu, la nivel regional, în cadrul unor acte delegate adoptate în temeiul articolului 27 alineatul (7) din prezentul regulament;

stare ecologică bună înseamnă starea ecologică a apelor marine, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2008/56/CE;

starea de conservare a unei specii înseamnă totalitatea influențelor care acționează asupra speciei în cauză și care pot afecta distribuția și abundența pe termen lung a populațiilor sale;

starea de conservare a unui habitat înseamnă totalitatea influențelor care acționează asupra unui habitat natural și asupra speciilor sale tipice și care pot afecta distribuția, structura și funcțiile sale pe termen lung, precum și supraviețuirea pe termen lung a speciilor sale tipice;

habitat sensibil înseamnă un habitat a cărui stare de conservare, inclusiv întinderea sa și condiția (structura și funcția) componentelor sale biotice și abiotice, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv de activitățile de pescuit. În particular, habitatele sensibile includ tipurile de habitate enumerate în anexa I și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, habitatele speciilor enumerate în anexa I la Directiva 2009/147/CE, habitatele a căror protecție este necesară în scopul atingerii stării ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE, precum și ecosistemele marine vulnerabile astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului;

specie sensibilă înseamnă o specie a cărei stare de conservare, inclusiv habitatul, distribuția, mărimea populației sau starea populației, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv de activitățile de pescuit. În particular, speciile sensibile includ speciile enumerate în anexele II și IV din Directiva 92/43/CEE, speciile vizate de Directiva 2009/147/CE și speciile a căror protecție este necesară pentru a obține o stare ecologică bună în conformitate cu Directiva 2008/56/CE;

specii pelagice mici înseamnă specii precum macrou, hering, stavrid, hamsie, sardine, putasu, argentină, șprot și caproide;

consilii consultative înseamnă grupuri de părți interesate instituite în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

traul înseamnă o unealtă de pescuit care este tractată activ de una sau mai multe nave de pescuit și care constă într-o plasă închisă la spate de o pungă sau un sac;

unealtă tractată înseamnă orice traule, năvoade daneze, drage și unelte similare care sunt deplasate activ în apă de una sau mai multe nave de pescuit sau de orice alt sistem mecanizat;

traul de fund înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa pe fundul mării sau în apropierea acestuia;

traul de fund tractat în pereche înseamnă un traul de fund tractat de două nave simultan, care tractează, fiecare, câte o parte a traulului. Deschiderea orizontală a traulului este menținută de distanța dintre cele două nave în timp ce acestea tractează unealta;

traul pelagic înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa în ape de adâncime medie;

beam-traul înseamnă un traul deschis orizontal cu o traversă, o aripă ori un dispozitiv similar;

traul cu impulsuri electrice înseamnă un traul care utilizează curent electric pentru a captura resurse biologice marine;

năvod danez sau năvod scoțian înseamnă o unealtă de perimetru tractată, acționată de pe o navă prin intermediul a două frânghii lungi (frânghii de năvod) destinate să conducă peștele spre deschiderea năvodului. Unealtă alcătuită dintr-o plasă similară ca formă unui traul de fund;

năvoade de plajă înseamnă unelte de perimetru și năvoade tractate lansate de pe o navă și trase către țărm, fiind operate de la țărm sau de pe o navă amarată sau ancorată la țărm;

unelte de perimetru înseamnă plase cu care se prind pești prin înconjurarea atât din lateral, cât și de dedesubt. Acestea pot fi echipate sau nu cu un cablu de punguire;

plasă-pungă sau plasă-inel înseamnă orice unealtă de perimetru la care fundul plasei este strâns cu un cablu de punguire care trece printr-o serie de inele de-a lungul frânghiei greutăților, permițând plasei să culiseze și să fie închisă;

drage înseamnă unelte care fie sunt tractate activ de motorul principal al navei (drage tractate), fie sunt remorcate de un troliu motorizat de pe o navă ancorată (drage operate mecanic) pentru a captura bivalve, gasteropode sau bureți de mare și care sunt alcătuite dintr-un sac de plasă sau o vârșă metalică montată pe un cadru rigid sau pe o tijă de dimensiune și formă variabile, a căror parte inferioară poate fi prevăzută cu o lamă de dragare care poate fi rotundă, ascuțită sau dințată și care poate fi echipată sau nu cu sănii sau panouri de scufundare. Unele drage sunt echipate cu echipamente hidraulice (drage hidraulice). Dragele trase de mână sau de troliuri manuale în ape puțin adânci, cu sau fără o barcă pentru a prinde bivalve, gasteropode sau bureți de mare (drage operate manual), nu sunt considerate echipamente tractate în sensul prezentului regulament;

plase fixe înseamnă orice tip de setci, plase de încurcare sau setci cu sirec care sunt ancorate pe fundul mării pentru ca peștii să înoate în acestea și să se încurce sau să se prindă în plasă;

setcă în derivă înseamnă o plasă menținută la suprafața apei sau la o anumită adâncime cu ajutorul unor dispozitive plutitoare, care plutește liber purtată de curenți, fie independent, fie cu barca la care poate fi atașată. Plasa poate fi echipată cu dispozitive destinate să o stabilizeze sau să îi limiteze deriva;

setcă înseamnă o plasă fixă alcătuită dintr-o singură bucată de plasă și ținută vertical în apă de flotoare și greutăți;

plasă de încurcare înseamnă o plasă fixă care constă într-un perete de plasă montat astfel încât plasa să fie agățată pe frânghii pentru a crea o porțiune mai mare de plasă destinsă decât o setcă;

setcă cu sirec înseamnă o plasă fixă alcătuită din mai multe straturi de plasă, cu două straturi exterioare având dimensiuni mari ale ochiurilor și o plasă cu ochiuri mici inserată între acestea;

setcă compusă înseamnă orice setcă fixată de fund combinată cu o setcă cu sirec, care constituie partea inferioară;

paragat înseamnă o unealtă de pescuit alcătuită dintr-un fir principal cu o lungime variabilă, din care se ramifică șnururi prevăzute cu cârlige, la distanțe determinate de speciile vizate. Firul principal este ancorat fie pe orizontală de fundul mării ori în apropierea acestuia, fie pe verticală, sau poate fi lăsat să plutească în derivă la suprafață;

vârșe și coșuri înseamnă capcane sub formă de cuști sau coșuri prevăzute cu una sau mai multe intrări, concepute pentru a prinde crustacee, moluște sau pește, care sunt fixate pe fundul mării sau suspendate deasupra acestuia;

petactar înseamnă un singur fir de pescuit cu una sau mai multe momeli sau cârlige cu momeală;

crucea Sfântului Andrei înseamnă un dispozitiv de prindere care acționează ca o foarfecă pentru a recolta, de exemplu, moluște bivalve sau coral roșu de pe fundul mării;

sac de traul înseamnă partea cea mai din spate a traulului, având fie o formă cilindrică, cu aceeași circumferință peste tot sau cu o formă conică. Sacul poate fi alcătuit din unul sau mai multe panouri (bucăți de plasă) prinse unul de celălalt de-a lungul laturilor și poate include prelungitorul care este alcătuit din unul sau mai multe panouri situate chiar în fața sacului de traul propriu-zis;

dimensiunea ochiului de plasă înseamnă:

pentru plasele cu noduri: distanța cea mai lungă dintre două noduri opuse ale aceluiași ochi de plasă atunci când acesta este complet întins;

pentru plasele fără noduri: distanța interioară dintre îmbinările opuse ale aceluiași ochi de plasă atunci când acesta este complet întins de-a lungul axei sale celei mai lungi posibile;

ochi de plasă pătrat înseamnă un ochi de plasă cu patru laturi format din două seturi de laturi paralele cu aceeași lungime nominală, dintre care unul este paralel cu axa longitudinală a plasei, iar celălalt este perpendicular pe aceasta;

ochi de plasă rombic înseamnă un ochi de plasă cu patru laturi de lungime egală la care cele două diagonale sunt perpendiculare, iar o diagonală este paralelă cu axa longitudinală a plasei;

T90 înseamnă traule, năvoade daneze și unelte tractate similare, care au un sac de traul și o prelungire realizate din plasă cu ochiuri rombice înnodate rotită cu 90°, astfel încât direcția principală a firului este paralelă cu direcția de tractare;

fereastră de ieșire Bacoma înseamnă un panou de ieșire realizat dintr-o plasă cu ochiuri pătrate fără noduri, montată pe panoul superior al sacului de traul, a cărei margine inferioară se află la cel mult patru ochiuri de centura sacului;

plasă tip sită înseamnă o bucată de plasă atașată la întreaga circumferință a traulului pentru creveți în fața sacului de traul sau a prelungitorului, care se îngustează până la vârf, unde este prinsă la stratul de fund al traulului pentru creveți. În locul de îmbinare dintre plasa tip sită și sacul traulului se găsește un orificiu de ieșire, care permite speciilor sau indivizilor prea mari să treacă prin sită și să scape, în timp ce creveții pot să treacă prin sită și să ajungă în sacul traulului;

adâncime de scufundare înseamnă suma înălțimii ochiurilor (incluzând nodurile) ale unei plase ude și întinse perpendicular pe frânghia flotorilor;

timp de scufundare sau timp de înmuiere înseamnă perioada de la momentul în care unealta este pusă prima dată în apă până la momentul în care unealta este complet recuperată la bordul navei de pescuit;

senzori de monitorizare a uneltelor înseamnă senzorii electronici de la distanță care sunt amplasați pe unealta de pescuit pentru a monitoriza parametri-cheie de performanță, cum ar fi distanța dintre panourile traulelor sau volumul capturii;

dispozitiv cu greutăți înseamnă un dispozitiv cu cârlige cu momeală de care sunt prinse greutăți pentru a crește viteza de scufundare și, astfel, pentru a reduce timpul de expunere la păsările marine;

dispozitiv acustic de intimidare înseamnă dispozitive care vizează îndepărtarea speciilor precum mamiferele marine de uneltele de pescuit prin emiterea de semnale acustice;

dispozitive pentru alungarea păsărilor (denumite, de asemenea, parâme tori) înseamnă frânghiile cu banderole care sunt tractate de la un punct aflat la înălțime aproape de pupa navelor de pescuit în timp ce sunt lansate cârligele cu momeală, cu scopul de a speria păsările marine și a le ține la distanță de cârlige;

repopulare directă înseamnă activitatea de eliberare a specimenelor sălbatice vii din anumite specii selectate în ape care constituie habitatul lor natural, în scopul de a utiliza producția naturală a mediului acvatic pentru a crește numărul de exemplare disponibile pentru pescuit și/sau pentru a crește recrutarea naturală;

transplantare înseamnă procesul prin care o specie este transportată în mod intenționat și eliberată de către om în zone cu populații stabilite din specia respectivă;

indicator de performanță în materie de selectivitate înseamnă un instrument de referință pentru monitorizarea progreselor realizate de-a lungul timpului în direcția atingerii obiectivului PCP de reducere la minimum a capturilor nedorite;

lansator de harpoane înseamnă un lansator pneumatic sau mecanic operat manual care declanșează un harpon pentru pescuitul subacvatic;

lungime de selectivitate optimă (Lopt) este lungimea medie a capturii care, conform celor mai bune avize științifice, optimizează creșterea exemplarelor dintr-un stoc.

CAPITOLUL II

SECȚIUNEA 1

Este interzisă capturarea sau recoltarea speciilor marine prin următoarele metode:

substanțe toxice, stupefiante sau corozive;

curent electric, cu excepția utilizării traulului cu impulsuri electrice, care este permisă numai în conformitate cu dispozițiile specifice prevăzute în partea D din anexa V;

explozivi;

ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante;

dispozitive tractate pentru recoltarea de coral roșu sau a altor tipuri de corali sau de organisme similare coralilor;

crucea Sfântului Andrei și dispozitive similare pentru recoltarea, în special, a coralului roșu sau a altor tipuri de corali sau de specii similare coralilor;

orice tip de proiectil, cu excepția celor folosite pentru sacrificarea tonului aflat în cuști sau prins în capcană și a harpoanelor și lansatoarelor de harpoane utilizate în pescuitul recreativ fără plămân subacvatic, de la răsărit până la apus.

În pofida articolului 2, prezentul articol se aplică navelor Uniunii în apele internaționale și în apele țărilor terțe, cu excepția cazului în care normele adoptate de organizații multilaterale de pescuit, în temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale, sau de o țară terță, prevăd în mod specific altceva.

SECȚIUNEA 2

În sensul anexelor V-XI, dimensiunea ochiurilor unei unelte tractate, astfel cum figurează în anexele respective, înseamnă dimensiunea minimă a ochiurilor oricărei părți de sac de traul și a oricărui prelungitor aflat la bordul unei nave de pescuit și atașat sau atașabil la orice năvod tractat. Prezentul alineat nu se aplică în cazul plaselor utilizate pentru atașarea unor senzori de monitorizare a uneltei sau atunci când se utilizează în legătură cu dispozitivele de excludere a peștilor și a țestoaselor. Pentru a îmbunătăți selectivitatea în funcție de dimensiuni sau specii pentru speciile marine, se pot prevedea și alte derogări într-un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 15.

Alineatul (1) nu se aplică dragelor. Cu toate acestea, pe parcursul oricărei campanii de pescuit în timpul căreia la bord sunt transportate drage, se aplică următoarele dispoziții:

se interzice transbordarea organismelor marine;

în Marea Baltică, se interzice reținerea la bord sau debarcarea oricărei cantități de organisme marine, cu excepția cazului în care cel puțin 85 % din greutatea în viu a acestor organisme marine constă în moluște și/sau Furcellaria lumbricalis;

în toate celelalte bazine maritime, cu excepția Mării Mediterane, în care se aplică articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, se interzice reținerea la bord sau debarcarea oricărei cantități de organisme marine, cu excepția cazului în care cel puțin 95 % din greutatea în viu acestor organisme marine constă în moluște bivalve, gasteropode și bureți de mare.

Ori de câte ori una sau mai multe nave de pescuit tractează mai multe plase simultan, fiecare plasă are aceeași dimensiune nominală a ochiului. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 15 și în conformitate cu articolul 29 prin derogare de la prezentul alineat, atunci când utilizarea mai multor plase care au dimensiuni diferite ale ochiurilor duce la beneficii pentru conservarea resurselor biologice marine care sunt cel puțin echivalente cu cele care derivă din metodele de pescuit existente.

Este interzisă utilizarea oricărui dispozitiv care obstrucționează sau diminuează în fapt într-un alt mod dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul sau orice parte a unei unelte tractate, precum și transportarea la bord a oricărui dispozitiv care este conceput special în acest scop. Prezentul alineat nu exclude utilizarea dispozitivelor specifice folosite pentru a reduce uzura uneltelor tractate și pentru a le consolida, sau pentru a limita pierderea capturilor în partea din față a uneltelor tractate.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate privind descrierea sacului de traul și a dispozitivelor menționate la alineatul (4). Respectivele acte de punere în aplicare se bazează pe cele mai bune avize științifice și tehnice disponibile și pot defini:

restricții privind grosimea firului;

restricții privind circumferința sacilor de traul;

restricții privind utilizarea materialelor pentru plase;

structura și montarea sacilor de traul;

dispozitive permise pentru a reduce uzura; și

dispozitive permise pentru a limita evadarea capturilor.

Este interzisă deținerea la bord sau utilizarea uneia sau a mai multor setci în derivă a căror lungime individuală sau totală depășește 2,5 km.

Este interzisă utilizarea setcilor în derivă pentru pescuitul speciilor enumerate în anexa III.

În pofida dispozițiilor prevăzute la alineatul (1), este interzisă deținerea la bord sau utilizarea oricărei setci în derivă în Marea Baltică.

Este interzisă utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare și a setcilor cu sirec pentru capturarea următoarelor specii:

ton alb (Thunnus alalunga);

ton roșu (Thunnus thynnus);

plătică de Atlantic (Brama brama);

pește-spadă (Xiphias gladius);

rechini care aparțin următoarelor specii sau familii: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; toate speciile de Alopiidae; Carcharhinidae; Sphyrnidae; Isuridae; Lamnidae.

Prin derogare de la alineatul (4), capturile accidentale din Marea Mediterană de maximum trei exemplare din speciile de rechin menționate la respectivul alineat pot fi reținute la bord sau debarcate, cu condiția să nu fie specii protejate în conformitate cu dreptul Uniunii.

Este interzisă utilizarea oricăror setci fixate de fund, plase de încurcare și setci cu sirec în orice poziție în care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 m.

În pofida alineatului (6) de la prezentul articol:

se aplică derogări specifice, astfel cum sunt prevăzute în anexa V partea C punctul 6.1, anexa VI partea C punctul 9.1 și anexa VII partea C punctul 4.1, în cazul în care adâncimea cartografiată este între 200 și 600 m;

utilizarea de setci fixe de fund, de plase de încurcare și de setci cu sirec în orice poziție în care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 m este permisă în Marea Mediterană.

SECȚIUNEA 3

Este interzisă capturarea, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea speciilor de pești sau de crustacee menționate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE, cu excepția cazului în care se acordă derogări în temeiul articolului 16 din directivă.

În plus față de speciile menționate la alineatul (1), se interzice navelor Uniunii pescuitul, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare a speciilor enumerate în anexa I sau a celor interzise la pescuit în temeiul altor acte juridice ale Uniunii.

Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatele (1) și (2) sunt eliberate imediat înapoi în mare nevătămate, cu excepția scopului de a permite cercetarea științifică asupra exemplarelor ucise accidental, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica lista prevăzută în anexa I, în cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile indică faptul că este necesară o modificare a respectivei liste.

Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol au ca scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (b) și pot ține cont de acordurile internaționale privind protecția speciilor sensibile.

Este interzisă capturarea, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea mamiferelor marine sau a reptilelor marine menționate în anexele II și IV la Directiva 92/43/CEE și a speciilor de păsări marine vizate de Directiva 2009/147/CE.

Atunci când sunt capturate, exemplarele din speciile menționate la alineatul (1) sunt eliberate imediat nevătămate.

În pofida alineatelor (1) și (2), reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea unor exemplare din speciile marine menționate la alineatul (1) care au fost capturate accidental este permisă în măsura în care activitatea respectivă este necesară pentru a asigura asistența pentru recuperarea animalelor și pentru a permite cercetarea științifică asupra exemplarelor ucise accidental, cu condiția ca autoritățile naționale competente să fi fost informate în mod corespunzător în prealabil, cât mai curând posibil după capturare și în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil.

Pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, un stat membru poate institui, pentru navele aflate sub pavilionul său, măsuri de atenuare sau restricții cu privire la utilizarea anumitor unelte. Astfel de măsuri reduc la minimum și, dacă este posibil, elimină capturile din speciile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol și sunt compatibile cu obiectivele stabilite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cel puțin la fel de severe ca măsurile tehnice aplicabile prevăzute în dreptul Uniunii.

Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol au drept scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (b). În scop de control, statele membre comunică celorlalte state membre în cauză dispozițiile adoptate în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol. De asemenea, acestea pun la dispoziția publicului informațiile corespunzătoare disponibile privind aceste măsuri.

Se interzice utilizarea uneltelor de pescuit prevăzute în anexa II în zonele relevante prevăzute în anexa respectivă.

În cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile recomandă o modificare a listei zonelor din anexa II, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament și, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, să modifice anexa II în consecință. La adoptarea unor astfel de modificări, Comisia acordă o atenție deosebită atenuării efectelor negative ale deplasării activității de pescuit către alte zone sensibile.

În cazul în care habitatele menționate la alineatul (1), sau alte habitate sensibile, inclusiv ecosistemele marine vulnerabile, se găsesc în ape aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru, statul membru respectiv poate stabili zone închise sau alte măsuri de conservare pentru a proteja habitatele respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de măsuri sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cel puțin la fel de severe ca măsurile prevăzute în dreptul Uniunii.

Măsurile adoptate în temeiul alineatelor (2) și (3) de la prezentul articol au ca scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (c).

SECȚIUNEA 4

Dimensiunile minime de referință pentru conservare ale speciilor marine menționate în partea A din anexele V-X la prezentul regulament se aplică cu scopul:

de a asigura protejarea puietului de specii marine în temeiul articolului 15 alineatele (11) și (12) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

de a stabili zone de refacere a stocurilor de pește în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

de a constitui dimensiuni minime de comercializare în temeiul articolului 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

Dimensiunea unei specii marine se stabilește în conformitate cu anexa IV.

În cazul în care sunt prevăzute mai multe metode de măsurare a dimensiunii unei specii marine, exemplarul nu este considerat a fi sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare dacă dimensiunea măsurată prin oricare dintre metodele menționate este egală cu dimensiunea minimă de referință pentru conservare sau mai mare decât aceasta.

Homarii, racii și langustele, moluștele bivalve și gasteropodele care aparțin oricăreia dintre speciile pentru care în anexele V, VI sau VII sunt stabilite dimensiuni minime de referință pentru conservare pot fi reținute la bord doar întregi și pot fi debarcate doar întregi.

SECȚIUNEA 5

Fără a aduce atingere articolului 14 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre pot desfășura proiecte-pilot cu scopul de a explora metode pentru evitarea, reducerea la minimum și eliminarea capturilor nedorite. Aceste proiecte-pilot iau în considerare opiniile consiliilor consultative relevante și se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile.

În cazul în care rezultatele respectivelor studii-pilot sau alte avize științifice indică un volum semnificativ al capturilor nedorite, statele membre în cauză se străduiesc să stabilească măsuri tehnice pentru reducerea acestor capturi nedorite, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

CAPITOLUL III

Măsurile tehnice stabilite la nivel regional sunt enunțate în următoarele anexe:

în anexa V, pentru Marea Nordului;

în anexa VI, pentru apele de nord-vest;

în anexa VII, pentru apele de sud-vest;

în anexa VIII, pentru Marea Baltică;

în anexa IX, pentru Marea Mediterană;

în anexa X, pentru Marea Neagră;

în anexa XI, pentru apele Uniunii din Oceanul Indian și din Oceanul Atlantic de Vest;

în anexa XIII, pentru speciile sensibile.

Pentru a se ține seama de particularitățile regionale ale activităților de pescuit relevante, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu scopul de a modifica, a completa, a abroga măsurile tehnice stabilite în anexele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol sau a deroga de la acestea, inclusiv la punerea în aplicare a obligației de debarcare în contextul articolului 15 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Comisia adoptă astfel de acte delegate pe baza unei recomandări comune prezentate în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și în conformitate cu articolele relevante de la capitolul III din prezentul regulament.

În scopul adoptării acestor acte delegate, statele membre care au un interes direct de gestionare pot trimite recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru prima dată cel târziu în termen de 24 de luni și, ulterior, la 18 luni, de la fiecare transmitere a raportului menționat la articolul 31 alineatul (1) din prezentul regulament. Ele pot, de asemenea, trimite astfel de recomandări atunci când consideră necesar.

Măsurile tehnice adoptate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol:

vizează atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite la articolele 3 și 4 din prezentul regulament;

au scopul de a îndeplini obiectivele și respectă condițiile prevăzute în alte acte relevante ale Uniunii adoptate în domeniul PCP, în special în planurile multianuale menționate la articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

se ghidează după principiile bunei guvernanțe stabilite la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

ca cerință minimă, aduc, pentru conservarea resurselor biologice marine, beneficii care să fie cel puțin echivalente cu măsurile menționate la alineatul (1), în special din punctul de vedere al modelelor de exploatare și al nivelului de protecție oferit pentru speciile și habitatele sensibile. Impactul potențial al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin se ia și el în considerare.

Aplicarea condițiilor legate de specificațiile privind dimensiunea ochiului de plasă prevăzute la articolul 27 și în partea B din anexele V-XI nu conduce la o deteriorare a standardelor de selectivitate, în special în ceea ce privește o creștere a capturilor de puiet, existentă la 14 august 2019, și urmărește îndeplinirea obiectivelor și a țintelor stabilite la articolele 3 și 4.

În recomandările comune transmise în scopul adoptării măsurilor menționate la alineatul (2), statele membre furnizează dovezi științifice care să susțină adoptarea măsurilor respective.

Comisia poate solicita CSTEP să evalueze recomandările comune menționate la alineatul (2).

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu caracteristicile de selectivitate ale uneltelor în ceea ce privește dimensiunile și speciile furnizează dovezi științifice care să demonstreze că măsurile respective au ca rezultat caracteristici de selectivitate pentru anumite specii sau o combinație de specii care sunt cel puțin echivalente cu caracteristicile de selectivitate ale uneltelor menționate în partea B din anexele V-X și în partea A din anexa XI.

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu partea C din anexele V-VIII și X și cu partea B din anexa XI sau al stabilirii de noi zone închise sau cu restricții include următoarele elemente în ceea ce privește astfel de zone închise sau cu restricții:

obiectivul închiderii;

amploarea geografică și durata închiderii;

restricții privind unelte specifice; și

măsuri de control și de monitorizare.

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu partea A din anexele V-X respectă obiectivul de asigurare a protecției puietului de specii marine.

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu crearea de închideri în timp real cu scopul de a asigura protecția speciilor sensibile sau a concentrărilor de puiet sau de specii de pești aflați în perioada de reproducere sau de specii de crustacee aflate în perioada de reproducere include următoarele elemente:

amploarea geografică și durata închiderilor;

speciile și pragul care declanșează închiderea;

utilizarea unor unelte foarte selective, pentru a permite accesul în zone altfel închise; și

măsuri de control și de monitorizare.

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2), în legătură cu adoptarea de dispoziții privind schimbarea zonei de pescuit include:

speciile și pragul care declanșează obligativitatea schimbării;

distanța la care o navă urmează să se deplaseze față de poziția sa anterioară de pescuit.

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu utilizarea de unelte de pescuit inovatoare, în cadrul unui bazin maritim specific, conține o evaluare a impactului posibil al utilizării unor astfel de unelte asupra speciilor vizate și asupra speciilor și habitatelor sensibile. Statele membre în cauză colectează datele adecvate necesare pentru această evaluare.

Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare nu este permisă în cazul în care evaluările menționate la alineatul (1) indică faptul că utilizarea lor va conduce la un impact negativ semnificativ asupra habitatelor sensibile și a speciilor nevizate.

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2), în legătură cu protejarea speciilor și habitatelor sensibile, poate, în special:

să elaboreze liste cu speciile și habitatele sensibile cele mai expuse riscului ca urmare a activităților de pescuit în regiunea relevantă, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile;

să specifice utilizarea unor măsuri suplimentare sau alternative celor menționate în anexa XIII pentru a reduce la minimum capturile accidentale din speciile menționate la articolul 11;

să ofere informații cu privire la eficacitatea măsurilor de atenuare existente și a măsurilor de monitorizare;

să stabilească măsuri de reducere la minimum a impactului uneltelor de pescuit asupra habitatelor sensibile;

să stabilească restricții privind exploatarea unor anumite unelte sau să introducă o interdicție totală privind utilizarea anumitor unelte de pescuit într-o zonă în care astfel de unelte reprezintă o amenințare pentru starea de conservare a speciilor din zona respectivă menționate la articolele 10 și 11 sau pentru alte habitate sensibile.

Atunci când statele membre prezintă recomandări comune pentru stabilirea unor măsuri tehnice în cadrul planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare menționate la articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, respectivele recomandări pot conține, printre altele, următoarele elemente:

specificații privind uneltele de pescuit și norme de utilizare a acestora;

specificații privind modificările uneltelor de pescuit sau utilizarea de dispozitive de selecție pentru îmbunătățirea selectivității din punctul de vedere al dimensiunii sau al speciilor;

restricții sau interdicții privind utilizarea anumitor unelte și privind activitățile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade;

dimensiunile minime de referință pentru conservare;

derogări adoptate în temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Măsurile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol au ca scop atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 și, în special, protejarea concentrărilor de puiet sau a concentrărilor de specii de pești aflați în perioada de reproducere sau a speciilor de crustacee aflate în perioada de reproducere.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru completarea prezentului regulament prin definirea unor proiecte-pilot care să elaboreze un sistem de documentare completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare, pe baza unor obiective și ținte măsurabile, în scopul unei gestionări bazate pe rezultate a activităților de pescuit.

Proiectele-pilot menționate la alineatul (1) pot deroga de la măsurile stabilite în partea B din anexele V-XI pentru o anumită zonă și pentru o perioadă de maximum un an, cu condiția să se poată demonstra că astfel de proiecte-pilot contribuie la realizarea obiectivelor și țintelor stabilite la articolele 3 și 4 și, în special, că vizează îmbunătățirea selectivității uneltelor de pescuit sau a practicii în cauză sau reducerea într-un alt mod a impactul acestora asupra mediului. Această perioadă de un an poate fi prelungită cu un an suplimentar, în aceleași condiții. Proiectul-pilot este limitat la maximum 5 % dintre navele de pescuit din respectivul métier pentru fiecare stat membru.

Atunci când statele membre prezintă recomandări comune pentru stabilirea proiectelor-pilot menționate la alineatul (1), acestea furnizează dovezi științifice care să susțină adoptarea recomandărilor. CSTEP evaluează aceste recomandări comune și face publică evaluarea respectivă. În termen de șase luni de la încheierea proiectului, statele membre prezintă Comisiei un raport care prezintă rezultatele, inclusiv o evaluare detaliată a modificărilor în materie de selectivitate și a altor efecte asupra mediului.

CSTEP evaluează raportul menționat la alineatul (3). În cazul unei evaluări pozitive a contribuției noilor unelte sau a noii practici la obiectivul menționat la alineatul (2), Comisia poate face o propunere în conformitate cu TFUE pentru a permite folosirea generalizată a uneltelor sau a practicii respective. Evaluarea CSTEP este făcută publică.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru completarea prezentului regulament prin definirea specificațiilor tehnice ale sistemului de documentare completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare menționat la alineatul (1) de la prezentul articol.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili:

specificații ale dispozitivelor de selecție montate pe uneltele prevăzute în partea B din anexele V-IX;

norme detaliate referitoare la specificațiile uneltelor de pescuit prezentate în partea D din anexa V în ceea ce privește restricțiile aplicabile construcției uneltelor și măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion;

norme detaliate privind măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion atunci când se utilizează uneltele menționate în anexa V partea C punctul 6, anexa VI partea C punctul 9 și anexa VII partea C punctul 4;

norme detaliate privind măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate pentru zonele închise sau cu restricții descrise în anexa V partea C punctul 2 și în anexa VI partea C punctele 6 și 7;

norme detaliate privind caracteristicile legate de semnal și de implementare ale dispozitivelor acustice de intimidare menționate în anexa XIII partea A;

norme detaliate privind proiectarea și utilizarea dispozitivelor pentru alungarea păsărilor și a dispozitivelor cu greutăți menționate în anexa XIII partea B;

norme detaliate referitoare la specificațiile dispozitivelor de excludere a țestoaselor menționate la anexa XIII partea C.

Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu articolul 30 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate în scopul cercetării științifice, sub rezerva următoarelor condiții:

operațiunile de pescuit trebuie efectuate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru de pavilion;

Comisia și statul membru care deține suveranitatea sau jurisdicția asupra apelor în care au loc operațiunile de pescuit (statul membru de coastă) trebuie informate cu cel puțin două săptămâni înainte cu privire la intenția de a efectua astfel de operațiuni de pescuit, oferindu-li-se detalii privind navele implicate și cercetările științifice care urmează să fie efectuate;

nava sau navele care desfășoară operațiunile de pescuit trebuie să dețină o autorizație de pescuit valabilă în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

în cazul în care statul membru de coastă solicită acest lucru statului membru de pavilion, comandantul navei este obligat să ia la bord un observator din statul membru de coastă în timpul operațiunilor de pescuit, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil din motive de securitate;

operațiunile de pescuit desfășurate de nave comerciale în scopul cercetării științifice sunt limitate în timp. Atunci când operațiunile de pescuit desfășurate de nave comerciale în scopul cercetării științifice implică mai mult de șase nave comerciale, Comisia este informată de către statul membru de pavilion cu cel puțin trei luni înainte și solicită, dacă este cazul, avizul CSTEP, solicitându-i să confirme dacă respectivul nivel de participare se justifică din rațiuni științifice; dacă nivelul de participare nu este considerat justificat în baza avizului CSTEP, statul membru în cauză modifică în consecință condițiile cercetării științifice;

în cazul traulelor cu impulsuri electrice, navele care desfășoară cercetări științifice trebuie să urmeze un protocol științific specific, ca parte a unui plan de cercetare științifică ce a fost evaluat sau validat de ICES sau de CSTEP, precum și un sistem de monitorizare, control și evaluare.

Speciile marine capturate în scopul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol pot fi vândute, depozitate, expuse sau oferite spre vânzare, cu condiția să fie scăzute din cotele alocate prevăzute la articolul 33 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, după caz, și:

să respecte dimensiunile minime de referință pentru conservare stabilite în anexele IV-X la prezentul regulament; sau

să fie vândute pentru alte scopuri decât consumul uman direct.

Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul repopulării directe sau al transplantării speciilor marine, cu condiția ca aceste operațiuni să fie efectuate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre care au un interes direct de gestionare.

În cazul în care repopularea directă sau transplantarea se desfășoară în apele altui stat membru sau ale altor state membre, Comisia și toate statele membre în cauză sunt informate, cu cel puțin 20 de zile calendaristice înainte, asupra intenției de a desfășura astfel de operațiuni de pescuit.

CAPITOLUL V

Procentajele de capturi menționate în anexele V-VIII înseamnă procentajul maxim de specii permis astfel încât să se califice pentru dimensiunile specifice ale ochiurilor de plasă stabilite în respectivele anexe. Aceste procentaje nu aduc atingere obligației de debarcare a capturilor de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Procentajele de captură se calculează ca proporția în greutate în viu a tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.

Procentajele de capturi menționate la alineatul (2) se pot calcula pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative.

În sensul prezentului articol, greutatea echivalentă a langustinei întregi se obține înmulțind cu trei greutatea cozilor langustinei.

Statele membre pot emite autorizații de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 pentru navele aflate sub pavilionul lor atunci când acestea desfășoară activități de pescuit care utilizează ochiurile de dimensiuni specifice prevăzute în anexele V-XI. Aceste autorizații se pot suspenda sau retrage în cazul în care se constată că o navă nu a respectat procentajele de captură definite prevăzute în anexele V-VIII.

Prezentul articol nu aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1224/2009.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 15 și în conformitate cu articolul 29 pentru a defini în detaliu termenul pescuit dirijat pentru speciile relevante din partea B a anexelor V-X și din partea A a anexei XI. În acest scop, statele membre care au un interes direct de gestionare în activitățile de pescuit în cauză trimit eventualele recomandări comune pentru prima dată cel târziu la 15 august 2020.

CAPITOLUL VI

Măsurile tehnice aplicabile în zona de reglementare a CPANE se stabilesc în anexa XII.

CAPITOLUL VII

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2 alineatul (2), articolul 8 alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) și (5), articolul 27 alineatul (7) și articolul 31 alineatul (4) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 14 august 2019. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (2), articolul 8 alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) și (5), articolul 27 alineatul (7) și articolul 31 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt competenței delegate precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu afectează validitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (2), al articolului 8 alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) și (5), articolul 27 alineatul (7)și articolul 31 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Comisia este asistată de Comitetul pentru pescuit și acvacultură instituit în temeiul articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VIII

Până la 31 decembrie 2020 și, ulterior, o dată la trei ani, pe baza informațiilor furnizate de statele membre și de consiliile consultative competente și în urma evaluării de către CSTEP, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament. Raportul respectiv evaluează amploarea contribuției măsurilor tehnice, atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii, la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 și la atingerea țintelor stabilite la articolul 4. Raportul face, de asemenea, trimitere la avizele ICES privind progresele înregistrate sau impactul utilizării de unelte inovatoare. Raportul trage concluzii cu privire la beneficiile sau efectele negative asupra ecosistemelor marine, habitatelor sensibile și selectivității.

Raportul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol conține, printre altele, o evaluare a contribuției măsurilor tehnice la optimizarea modelelor de exploatare, după cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) litera (a). În acest scop, raportul poate include, printre altele, drept indicator de performanță în materie de selectivitate pentru stocurile care constituie indicatori-cheie pentru speciile enumerate în anexa XIV, lungimea de selectivitate optimă (Lopt) în raport cu lungimea medie a peștilor capturați pentru fiecare an care face obiectul raportului.

Pe baza raportului, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele și țintele nu au fost atinse, statele membre din regiunea respectivă prezintă, în termen de douăsprezece luni de la prezentarea raportului menționat la alineatul (1), un plan de stabilire a acțiunilor care trebuie întreprinse pentru a se contribui la atingerea respectivelor obiective și ținte.

De asemenea, pe baza raportului, Comisia poate propune Parlamentului European și Consiliului orice modificări necesare la prezentul regulament. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 15 și în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica lista speciilor stabilită în anexa XIV.

Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 se modifică după cum urmează:

articolele 3, 8-12, 14, 15, 16 și 25 se elimină;

anexele II, III și IV se elimină.

Trimiterile la articolele și anexele eliminate se interpretează ca trimiteri la prevederile relevante din prezentul regulament.

La capitolul IV din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, titlul IV se modifică după cum urmează:

secțiunea 3 se elimină;

se adaugă următoarea secțiune:

prelucrării sau transbordării organelor; sau

producției de surimi la bordul unei nave de pescuit.

nava nu deține sau nu utilizează simultan la bord fie unelte tractate cu dimensiuni ale ochiului de plasă mai mici de 70 mm, fie una sau mai multe plase-pungă sau unelte de pescuit similare; sau

întreaga captură care poate fi reținută în mod legal la bord:

este depozitată în stare congelată;

peștele sortat este congelat imediat după sortare și nicio cantitate de pește sortat nu este returnată în mare; și

aparatul este instalat și amplasat pe navă astfel încât să fie asigurată congelarea imediată și să nu se permită returnarea în mare a organismelor marine.

este depozitată în stare congelată;

peștele sortat este congelat imediat după sortare și nicio cantitate de pește sortat nu este returnată în mare; și

aparatul este instalat și amplasat pe navă astfel încât să fie asigurată congelarea imediată și să nu se permită returnarea în mare a organismelor marine.

La articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, alineatul (12) se înlocuiește cu următorul text:(12)Pentru speciile care nu fac obiectul obligației de debarcare prevăzute la alineatul (1), capturile de specii sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare nu sunt reținute la bord, ci se aruncă imediat înapoi în mare, cu excepția cazului în care sunt folosite ca momeală vie.

În Regulamentul (UE) 2016/1139, articolul 8 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

În Regulamentul (UE) 2018/973, articolul 9 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

În Regulamentul (UE) 2019/472, articolul 9 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

În Regulamentul (UE) 2019/1022, articolul 13 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

Regulamentele (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 se abrogă.

Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXA I

ANEXA I

SPECII INTERZISE

Specii pentru care se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2):

Următoarele specii de pește-fierăstrău în toate apele Uniunii:

Anoxypristis cuspidata;

pește-fierăstrău pitic (Pristis clavata);

pește-fierăstrău cu dinți mici (Pristis pectinata);

pește-fierăstrău cu dinți mari (Pristis pristis);

pește-fierăstrău verde (Pristis zijsron);

rechin pelerin (Cetorhinus maximus) și rechin alb (Carcharodon carcharias) în toate apele;

micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii din subzonele ICES 1, 5, 6, 7, 8, 12 și 14;

pisică de recif (Manta alfredi) în toate apele Uniunii;

diavol de mare (Manta birostris) în toate apele Uniunii;

următoarele specii de pisici zburătoare în toate apele Uniunii:

Mobula mobular;

Mobula rochebrunei;

Mobula japanica;

Mobula thurstoni;

Mobula eregoodootenkee;

Mobula munkiana;

Mobula tarapacana;

Mobula kuhlii;

Mobula hypostoma;

Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES 6a, 6b, 7a, 7b, 7c, 7e, 7f, 7g, 7h și 7k;

vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES 6-10;

Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES 1-10 și 12;

rechin călugăr (Squatina squatina) în toate apele Uniunii;

somon (Salmo salar) și păstrăv de mare (Salmo trutta) atunci când se pescuiește cu ajutorul unei plase tractate în apele din afara limitei de șase mile măsurată de la liniile de bază ale statelor membre în sub-zonele ICES 1, 2 și 4–10 (apele Uniunii);

coregon oxirinc (Coregonus oxyrinchus) în diviziunea ICES 4b (apele Uniunii);

sturionul de Adriatică (Acipenser naccarii) și șipul (Acipenser sturio) în apele Uniunii;

femele de langustă cu icre (Palinurus spp.) și femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în Marea Mediterană, cu excepția cazurilor în care sunt utilizate în scopuri de repopulare directă sau transplantare;

Lithophaga lithophaga, Pinna nobilis și Pholas dactylus în apele Uniunii din Marea Mediterană;

Centrostephanus longispinus;

femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în diviziunile ICES 3a, 4a și 4b.

Următoarele specii de pește-fierăstrău în toate apele Uniunii:

Anoxypristis cuspidata;

pește-fierăstrău pitic (Pristis clavata);

pește-fierăstrău cu dinți mici (Pristis pectinata);

pește-fierăstrău cu dinți mari (Pristis pristis);

pește-fierăstrău verde (Pristis zijsron);

rechin pelerin (Cetorhinus maximus) și rechin alb (Carcharodon carcharias) în toate apele;

micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii din subzonele ICES 1, 5, 6, 7, 8, 12 și 14;

pisică de recif (Manta alfredi) în toate apele Uniunii;

diavol de mare (Manta birostris) în toate apele Uniunii;

următoarele specii de pisici zburătoare în toate apele Uniunii:

Mobula mobular;

Mobula rochebrunei;

Mobula japanica;

Mobula thurstoni;

Mobula eregoodootenkee;

Mobula munkiana;

Mobula tarapacana;

Mobula kuhlii;

Mobula hypostoma;

Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES 6a, 6b, 7a, 7b, 7c, 7e, 7f, 7g, 7h și 7k;

vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES 6-10;

Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES 1-10 și 12;

rechin călugăr (Squatina squatina) în toate apele Uniunii;

somon (Salmo salar) și păstrăv de mare (Salmo trutta) atunci când se pescuiește cu ajutorul unei plase tractate în apele din afara limitei de șase mile măsurată de la liniile de bază ale statelor membre în sub-zonele ICES 1, 2 și 4–10 (apele Uniunii);

coregon oxirinc (Coregonus oxyrinchus) în diviziunea ICES 4b (apele Uniunii);

sturionul de Adriatică (Acipenser naccarii) și șipul (Acipenser sturio) în apele Uniunii;

femele de langustă cu icre (Palinurus spp.) și femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în Marea Mediterană, cu excepția cazurilor în care sunt utilizate în scopuri de repopulare directă sau transplantare;

Lithophaga lithophaga, Pinna nobilis și Pholas dactylus în apele Uniunii din Marea Mediterană;

Centrostephanus longispinus;

femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în diviziunile ICES 3a, 4a și 4b.

Anoxypristis cuspidata;

pește-fierăstrău pitic (Pristis clavata);

pește-fierăstrău cu dinți mici (Pristis pectinata);

pește-fierăstrău cu dinți mari (Pristis pristis);

pește-fierăstrău verde (Pristis zijsron);

Mobula mobular;

Mobula rochebrunei;

Mobula japanica;

Mobula thurstoni;

Mobula eregoodootenkee;

Mobula munkiana;

Mobula tarapacana;

Mobula kuhlii;

Mobula hypostoma;

ANEXA II

ANEXA II

ZONE ÎNCHISE ÎN VEDEREA PROTEJĂRII HABITATELOR SENSIBILE

În sensul articolului 12, următoarele restricții impuse activităților de pescuit se aplică în zonele delimitate de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

PARTEA A

Apele de nord-vest

Se interzice utilizarea de traule de fund sau plase tractate similare, setci fixe de fund, plase de încurcare sau setci cu sirec și paragate de fund în următoarele zone:

Belgica Mound Province:

51°29,4′ N, 11°51,6′ V

51°32,4′ N, 11°41,4′ V

51°15,6′ N, 11°33,0′ V

51°13,8′ N, 11°44,4′ V

51°29,4′ N, 11°51,6′ V

Hovland Mound Province:

52°16,2′ N, 13°12,6′ V

52°24,0′ N, 12°58,2′ V

52°16,8′ N, 12°54,0′ V

52°16,8′ N, 12°29,4′ V

52°04,2′ N, 12°29,4′ V

52°04,2′ N, 12°52,8′ V

52°09,0′ N, 12°56,4′ V

52°09,0′ N, 13°10,8′ V

52°16,2′ N, 13°12,6′ V

North-West Porcupine Bank, zona I:

53°30,6′ N, 14°32,4′ V

53°35,4′ N, 14°27,6′ V

53°40,8′ N, 14°15,6′ V

53°34,2′ N, 14°11,4′ V

53°31,8′ N, 14°14,4′ V

53°24,0′ N, 14°28,8′ V

53°30,6′ N, 14°32,4′ V

North-West Porcupine Bank, zona II:

53°43,2′ N, 14°10,8′ V

53°51,6′ N, 13°53,4′ V

53°45,6′ N, 13°49,8′ V

53°36,6′ N, 14°07,2′ V

53°43,2′ N, 14°10,8′ V

South-West Porcupine Bank:

51°54,6′ N, 15°07,2′ V

51°54,6′ N, 14°55,2′ V

51°42,0′ N, 14°55,2′ V

51°42,0′ N, 15°10,2′ V

51°49,2′ N, 15°06,0′ V

51°54,6′ N, 15°07,2′ V

Toate navele de pescuit pelagic care pescuiesc în zonele descrise la punctul 1 trebuie:

să se regăsească pe lista navelor autorizate și să dețină o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

să transporte la bord numai unelte pentru pescuit pelagic;

să notifice cu patru ore în avans intenția de a intra într-o zonă de protecție a habitatelor de adâncime vulnerabile către centrul de monitorizare a pescuitului din Irlanda, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, și, în același timp, să notifice cantitățile de pește reținute la bord;

să fie echipate cu un sistem de monitorizare a navelor (VMS) sigur și pe deplin funcțional, care respectă în totalitate normele aplicabile, atunci când sunt prezente în oricare dintre zonele descrise la punctul 1;

să transmită rapoarte VMS din oră în oră;

să informeze centrul de monitorizare a pescuitului din Irlanda cu privire la ieșirea din zonă și, în același timp, să notifice cantitățile de pește reținute la bord; și

să aibă la bord traule având o dimensiune a ochiurilor sacului de 16-79 mm.

Se interzice utilizarea oricăror traule de fund sau a plaselor tractate similare în zona următoare:

Darwin Mounds:

59°54′ N, 6°55′ V

59°47′ N, 6°47′ V

59°37′ N, 6°47′ V

59°37′ N, 7°39′ V

59°45′ N, 7°39′ V

59°54′ N, 7°25′ V

PARTEA B

Apele de sud-vest

El Cachucho

Se interzice utilizarea traulelor de fund, a setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec și a paragatelor de fund în următoarele zone:

44°12′ N, 5°16′ V

44°12′ N, 4°26′ V

43°53′ N, 4°26′ V

43°53′ N, 5°16′ V

44°12′ N, 5°16′ V

Navele care au desfășurat activități de pescuit dirijat cu paragate de fund în 2006, 2007 și 2008 în scopul capturării speciilor de merluciu (Phycis blennoides) pot continua să pescuiască în zona de la sud de paralela de 44°00,00′ latitudine nordică, cu condiția să dețină o autorizație de pescuit eliberată în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Toate navele care au obținut această autorizație de pescuit, indiferent de lungimea lor totală, utilizează un VMS securizat în perfectă stare de funcționare, care respectă normele aplicabile, atunci când desfășoară activități de pescuit în zona descrisă la punctul 1.1.

Madeira și Insulele Canare

Se interzice utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare și a setcilor cu sirec la adâncimi mai mari de 200 m sau a traulelor de fund sau a uneltelor tractate similare în următoarele zone:

27°00′ N, 19°00′ V

26°00′ N, 15°00′ V

29°00′ N, 13°00′ V

36°00′ N, 13°00′ V

36°00′ N, 19°00′ V

Azore

Se interzice utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare și a setcilor cu sirec la adâncimi mai mari de 200 m sau a traulelor de fund sau a uneltelor tractate similare în următoarele zone:

36°00′ N, 23°00′ V

39°00′ N, 23°00′ V

42°00′ N, 26°00′ V

42°00′ N, 31°00′ V

39°00′ N, 34°00′ V

36°00′ N, 34°00′ V

Belgica Mound Province:

51°29,4′ N, 11°51,6′ V

51°32,4′ N, 11°41,4′ V

51°15,6′ N, 11°33,0′ V

51°13,8′ N, 11°44,4′ V

51°29,4′ N, 11°51,6′ V

Hovland Mound Province:

52°16,2′ N, 13°12,6′ V

52°24,0′ N, 12°58,2′ V

52°16,8′ N, 12°54,0′ V

52°16,8′ N, 12°29,4′ V

52°04,2′ N, 12°29,4′ V

52°04,2′ N, 12°52,8′ V

52°09,0′ N, 12°56,4′ V

52°09,0′ N, 13°10,8′ V

52°16,2′ N, 13°12,6′ V

North-West Porcupine Bank, zona I:

53°30,6′ N, 14°32,4′ V

53°35,4′ N, 14°27,6′ V

53°40,8′ N, 14°15,6′ V

53°34,2′ N, 14°11,4′ V

53°31,8′ N, 14°14,4′ V

53°24,0′ N, 14°28,8′ V

53°30,6′ N, 14°32,4′ V

North-West Porcupine Bank, zona II:

53°43,2′ N, 14°10,8′ V

53°51,6′ N, 13°53,4′ V

53°45,6′ N, 13°49,8′ V

53°36,6′ N, 14°07,2′ V

53°43,2′ N, 14°10,8′ V

South-West Porcupine Bank:

51°54,6′ N, 15°07,2′ V

51°54,6′ N, 14°55,2′ V

51°42,0′ N, 14°55,2′ V

51°42,0′ N, 15°10,2′ V

51°49,2′ N, 15°06,0′ V

51°54,6′ N, 15°07,2′ V

51°29,4′ N, 11°51,6′ V

51°32,4′ N, 11°41,4′ V

51°15,6′ N, 11°33,0′ V

51°13,8′ N, 11°44,4′ V

51°29,4′ N, 11°51,6′ V

52°16,2′ N, 13°12,6′ V

52°24,0′ N, 12°58,2′ V

52°16,8′ N, 12°54,0′ V

52°16,8′ N, 12°29,4′ V

52°04,2′ N, 12°29,4′ V

52°04,2′ N, 12°52,8′ V

52°09,0′ N, 12°56,4′ V

52°09,0′ N, 13°10,8′ V

52°16,2′ N, 13°12,6′ V

53°30,6′ N, 14°32,4′ V

53°35,4′ N, 14°27,6′ V

53°40,8′ N, 14°15,6′ V

53°34,2′ N, 14°11,4′ V

53°31,8′ N, 14°14,4′ V

53°24,0′ N, 14°28,8′ V

53°30,6′ N, 14°32,4′ V

53°43,2′ N, 14°10,8′ V

53°51,6′ N, 13°53,4′ V

53°45,6′ N, 13°49,8′ V

53°36,6′ N, 14°07,2′ V

53°43,2′ N, 14°10,8′ V

51°54,6′ N, 15°07,2′ V

51°54,6′ N, 14°55,2′ V

51°42,0′ N, 14°55,2′ V

51°42,0′ N, 15°10,2′ V

51°49,2′ N, 15°06,0′ V

51°54,6′ N, 15°07,2′ V

să se regăsească pe lista navelor autorizate și să dețină o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

să transporte la bord numai unelte pentru pescuit pelagic;

să notifice cu patru ore în avans intenția de a intra într-o zonă de protecție a habitatelor de adâncime vulnerabile către centrul de monitorizare a pescuitului din Irlanda, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, și, în același timp, să notifice cantitățile de pește reținute la bord;

să fie echipate cu un sistem de monitorizare a navelor (VMS) sigur și pe deplin funcțional, care respectă în totalitate normele aplicabile, atunci când sunt prezente în oricare dintre zonele descrise la punctul 1;

să transmită rapoarte VMS din oră în oră;

să informeze centrul de monitorizare a pescuitului din Irlanda cu privire la ieșirea din zonă și, în același timp, să notifice cantitățile de pește reținute la bord; și

să aibă la bord traule având o dimensiune a ochiurilor sacului de 16-79 mm.

59°54′ N, 6°55′ V

59°47′ N, 6°47′ V

59°37′ N, 6°47′ V

59°37′ N, 7°39′ V

59°45′ N, 7°39′ V

59°54′ N, 7°25′ V

44°12′ N, 5°16′ V

44°12′ N, 4°26′ V

43°53′ N, 4°26′ V

43°53′ N, 5°16′ V

44°12′ N, 5°16′ V

27°00′ N, 19°00′ V

26°00′ N, 15°00′ V

29°00′ N, 13°00′ V

36°00′ N, 13°00′ V

36°00′ N, 19°00′ V

36°00′ N, 23°00′ V

39°00′ N, 23°00′ V

42°00′ N, 26°00′ V

42°00′ N, 31°00′ V

39°00′ N, 34°00′ V

36°00′ N, 34°00′ V

ANEXA III

ANEXA III

LISTA SPECIILOR PENTRU CARE ESTE INTERZISĂ CAPTURAREA CU SETCI ÎN DERIVĂ

ton alb: Thunnus alalunga

ton roșu: Thunnus thynnus

ton obez: Thunnus obesus

ton dungat: Katsuwonus pelamis

pălămidă: Sarda sarda

ton cu aripioare galbene: Thunnus albacares

ton negru: Thunnus atlanticus

ton mic: Euthynnus spp.

ton roșu din sud: Thunnus maccoyii

ton fregată: Auxis spp.

plătică de Atlantic: Brama rayi

specii de marlin: Tetrapturus spp.; Makaira spp.

pești călători: Istiophorus spp.

pești-spadă: Xiphias gladius

zărgani de Atlantic: Scomberesox spp.; Cololabis spp.

corifene: Coryphœna spp.

rechini: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiidae; Carcharhinidae; Sphyrnidae; Isuridae; Lamnidae

cefalopode: toate speciile

ton alb: Thunnus alalunga

ton roșu: Thunnus thynnus

ton obez: Thunnus obesus

ton dungat: Katsuwonus pelamis

pălămidă: Sarda sarda

ton cu aripioare galbene: Thunnus albacares

ton negru: Thunnus atlanticus

ton mic: Euthynnus spp.

ton roșu din sud: Thunnus maccoyii

ton fregată: Auxis spp.

plătică de Atlantic: Brama rayi

specii de marlin: Tetrapturus spp.; Makaira spp.

pești călători: Istiophorus spp.

pești-spadă: Xiphias gladius

zărgani de Atlantic: Scomberesox spp.; Cololabis spp.

corifene: Coryphœna spp.

rechini: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiidae; Carcharhinidae; Sphyrnidae; Isuridae; Lamnidae

cefalopode: toate speciile

ANEXA IV

ANEXA IV

MĂSURAREA DIMENSIUNII UNUI ORGANISM MARIN

Dimensiunea unui pește se măsoară, astfel cum este indicat în figura 1, de la vârful botului până la capătul înotătoarei caudale.

Dimensiunea unei langustine (Nephrops norvegicus) se măsoară astfel cum este indicat în figura 2:

fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei;

fie ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul.

În cazul cozilor detașate de langustină: de la capătul anterior al primului segment al cozii existent până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul. Coada se măsoară plată, neîntinsă, pe partea dorsală.

Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) din Marea Nordului, cu excepția Skagerrak sau Kattegat, se măsoară ca în figura 3, fiind reprezentată de lungimea carapacei paralel cu linia de centru, din spatele orbitei până la capătul distal al carapacei.

Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) din Skagerrak sau Kattegat se măsoară astfel cum este indicat în figura 3:

fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei, fie

ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul.

Dimensiunea unei languste (Palinurius spp.) se măsoară astfel cum este indicat în figura 4, ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la vârful rostrului până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei.

Dimensiunea oricărei moluște bivalve se măsoară astfel cum este indicat în figura 5, în partea cea mai lungă a cochiliei.

Dimensiunea unui crab-păianjen (Maja squinado) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 6, ca lungime a carapacei, de-a lungul linei mediane, de la marginea carapacei dintre rostruri până la marginea posterioară a carapacei.

Dimensiunea unui crab comun (Cancer pagurus) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 7, ca lățimea maximă a carapacei măsurată perpendicular pe linia mediană antero-posterioară a carapacei.

Dimensiunea unui melc-de-mare (Buccinum spp.) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 8, ca lungime a cochiliei.

Dimensiunea unui pește-spadă (Xiphias gladius) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 9, ca lungime de la mandibulă la furcă (LJFL).

Figura 1: Specii de pești

Figura 2: Langustină

(Nephrops norvegicus)

Figura 3: Homar

(Hommarus gammarus)

Figura 4: Langustă

(Palinurus spp.)

Figura 5: Moluscă bivalvă

Figura 6: Crab-păianjen

(Maja squinado)

Figura 7: Crab comun

Cancer pagurus

Figura 8: Melc de mare

(Buccinum spp.)

Figura 9: Pește-spadă

(Xiphias gladius)

Dimensiunea unui pește se măsoară, astfel cum este indicat în figura 1, de la vârful botului până la capătul înotătoarei caudale.

Dimensiunea unei langustine (Nephrops norvegicus) se măsoară astfel cum este indicat în figura 2:

fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei;

fie ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul.

Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) din Marea Nordului, cu excepția Skagerrak sau Kattegat, se măsoară ca în figura 3, fiind reprezentată de lungimea carapacei paralel cu linia de centru, din spatele orbitei până la capătul distal al carapacei.

Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) din Skagerrak sau Kattegat se măsoară astfel cum este indicat în figura 3:

fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei, fie

ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul.

Dimensiunea unei languste (Palinurius spp.) se măsoară astfel cum este indicat în figura 4, ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la vârful rostrului până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei.

Dimensiunea oricărei moluște bivalve se măsoară astfel cum este indicat în figura 5, în partea cea mai lungă a cochiliei.

Dimensiunea unui crab-păianjen (Maja squinado) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 6, ca lungime a carapacei, de-a lungul linei mediane, de la marginea carapacei dintre rostruri până la marginea posterioară a carapacei.

Dimensiunea unui crab comun (Cancer pagurus) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 7, ca lățimea maximă a carapacei măsurată perpendicular pe linia mediană antero-posterioară a carapacei.

Dimensiunea unui melc-de-mare (Buccinum spp.) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 8, ca lungime a cochiliei.

Dimensiunea unui pește-spadă (Xiphias gladius) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 9, ca lungime de la mandibulă la furcă (LJFL).

fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei;

fie ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul.

fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei, fie

ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul.

ANEXA V

ANEXA V

MAREA NORDULUI

În sensul prezentei anexe:

Kattegat este delimitat la nord de o linie trasată de la Farul Skagen până la farul din Tistlarna și de aici până la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză, iar la sud este de o linie trasată de la Capul Hasenore până la Punctul Gniben, de la Korshage până la Spodsjberg și de la Capul Gilbjerg până la Kullen;

Skagerrak este delimitat la vest printr-o linie trasată de la farul din Hanstholm până la farul din Lindesnes, iar la sud printr-o linie trasată de la Farul Skagen până la farul din Tistlarna și de aici până la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză;

Marea Nordului include sub-zona ICES 4, partea adiacentă a diviziunii ICES 2a aflată la sud de 64° N și acea parte a Diviziunii ICES 3a care nu este acoperită de definiția Skagerrak de la a doua liniuță.

PARTEA A

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Dimensiunile minime de referință pentru conservare specificate în prezenta parte pentru bibanul-de-mare (Dicentrarchus labrax) în Marea Nordului și pentru homar (Homarus gammarus) în zona economică exclusivă suedeză din Skagerrak și Kattegat (diviziunea ICES 3a) se aplică pescuitului recreativ.

PARTEA B

Dimensiuni ale ochiurilor de plasă

Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru unelte tractate

Atunci când se pescuiește cu beam-traule, lungimea maximă a traversei sau lungimea totală a traverselor măsurată ca sumă a lungimii fiecărei traverse nu trebuie să depășească 24 de metri sau nu poate fi extinsă până la o lungime mai mare de 24 de metri. Lungimea unei traverse este măsurată între extremitățile sale, incluzând atașamentele acesteia. Acest lucru nu aduce atingere măsurilor mai specifice stabilite în anumite zone din Marea Nordului.

Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 120 mm sau de cel puțin 90 mm în Skagerrak atunci când pescuiesc cu traule cu panouri sau de cel puțin 90 mm în Kattegat atunci când pescuiesc cu traule cu panouri sau cu năvoade.

Atunci când se pescuiește în subdiviziunile Skagerrak și Kattegat cu traule cu panouri cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 120 mm, se montează un panou superior cu ochiuri rombice cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 270 mm sau un panou superior cu ochiuri pătrate cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 140 mm. Ca alternativă, în subdiviziunea Kattegat se poate monta un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 120 mm în perioada 1 octombrie-31 decembrie.

Atunci când se pescuiește în subdiviziunea Kattegat cu năvoade cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 120 mm, se montează un panou superior cu ochiuri rombice cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 270 mm sau un panou superior cu ochiuri pătrate cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 140 mm. Ca alternativă, se poate monta un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 120 mm în perioada 1 august-31 octombrie.

Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 1.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru Marea Nordului, Skagerrak și Kattegat, cu condiția:

să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau

să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau a mai multe state membre și aprobate de Comisie. Pentru cod, eglefin și cod saithe, modificările respective trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm.

Prin derogare de la specificațiile din tabel, în Skagerrak (diviziunea ICES 3a) se poate utiliza un dispozitiv de reținere a peștilor, la pescuitul de crevete nordic, cu condiția să existe posibilități de pescuit adecvate pentru a acoperi capturile accidentale și cu condiția ca dispozitivul de reținere:

să fie construit cu un panou superior cu dimensiunea minimă a ochiului de plasă în formă de pătrat cu latura de 120 mm,

să aibă o lungime de cel puțin 3 metri și

să aibă o lățime cel puțin egală cu cea a sitei de sortare.

Utilizarea SepNep menționată în anexa I la prezentul regulament este permisă ca dispozitiv de selecție echivalent pentru pescuitul direcționat de langustină (Nephrops norvegicus).

SepNep înseamnă un traul cu panouri care:

are o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 80 și 99 mm + ≥ 100 mm;

este echipat cu saci multipli de traul cu dimensiunea ochiurilor cuprinsă cel puțin între 80 și 120 mm, atașați de o singură extensie a traulului, sacul superior fiind construit din ochiuri de cel puțin 120 mm și fiind prevăzut cu un panou de separare cu o dimensiune maximă a ochiurilor de 105 mm și

poate fi echipat, de asemenea, cu o sită opțională de selectare cu un spațiu între bare de cel puțin 17 mm, cu condiția ca aceasta să fie fabricată astfel încât să permită evacuarea langustinelor de dimensiuni mici.

Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru plase fixe și setci în derivă

Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 120 mm.

Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru Marea Nordului, Skagerrak și Kattegat, cu condiția ca condițiile aferente stabilite în respectivul tabel să fie respectate și capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.

PARTEA C

Zone închise sau cu restricții

Închiderea unei zone pentru protejarea uvei în diviziunile ICES 4a și 4b

Pescuitul de uvă cu orice unealtă tractată cu sacul de traul având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm este interzis în zona geografică mărginită de coasta estică a Angliei și Scoției și delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

coasta de est a Angliei la 55°30′ latitudine nordică

55°30′ N, 01°00′ V

58°00′ N, 01°00′ V

58°00′ N, 02°00′ V

coasta de est a Scoției la 02°00′ longitudine vestică.

Sunt permise activitățile de pescuit în scop științific pentru a monitoriza stocul de uvă în zonă și efectele închiderii zonei.

Închiderea unei zone pentru protejarea puietului de cambulă de Baltica în subzona ICES 4

Se interzice navelor a căror lungime totală depășește 8 m să utilizeze orice tip de traul de fund, beam-traul, năvod danez sau unealtă tractată similară în zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

zona situată pe o rază de 12 mile marine distanță de coasta Franței, la nord de 51°00′ latitudine nordică, de coasta Belgiei și de coasta Țărilor de Jos până la 53°00′ latitudine nordică, măsurată de la liniile de bază;

zona delimitată de o linie care unește următoarele coordonate:

un punct situat pe coasta de vest a Danemarcei la 57°00′ latitudine nordică,

57°00′ N, 7°15′ E

55°00′ N, 7°15′ E

55°00′ N, 7°00′ E

54°30′ N, 7°00′ E

54°30′ N, 7°30′ E

54°00′ N, 7°30′ E

54°00′ N, 6°00′ E

53°50′ N, 6°00′ E

53°50′ N, 5°00′ E

53°30′ N, 5°00′ E

53°30′ N, 4°15′ E

53°00′ N, 4°15′ E

un punct situat pe coasta Țărilor de Jos la 53°00′ latitudine nordică

zona situată pe o rază de 12 mile marine distanță de coasta de vest a Danemarcei de la 57°00′ latitudine nordică spre nord, până la Farul Hirtshals, măsurată de la linia de bază.

Se permite pescuitul pentru următoarele nave în zona menționată la punctul 2.1:

navele cu o putere a motorului care nu depășește 221 kW și care folosesc traule de fund sau năvoade daneze;

navele care traulează în pereche, cu o putere combinată a motoarelor care nu depășește niciodată 221 kW și care utilizează traule de fund tractate în pereche;

navelor cu o putere a motorului care depășește 221 kW li se permite să folosească traule de fund cu panouri, iar navelor care traulează în pereche cu o putere combinată a motoarelor care depășește 221 kW li se permite să folosească traule de fund tractate în pereche cu condiția ca navele respective să nu se angajeze în pescuitul dirijat de cambulă de Baltica și de limbă-de-mare și să respecte normele relevante privind dimensiunea ochiului de plasă prevăzute în partea B din prezenta anexă;

navele cu o putere a motorului care depășește 221 kW și care utilizează năvoade daneze ce tractează unealta de pescuit în timp ce nava este ancorată [năvoade daneze/traule de fund fără panouri daneze cu nava ancorată – SDN], cu condiția ca aceste nave să respecte dimensiunea ochiului de plasă prevăzută în partea B punctul 1.1 din prezenta anexă.

Atunci când navele menționate la punctul 2.2 litera (a) folosesc beam-traule, lungimea traversei sau lungimea totală a beam traule-lor însumate, măsurată ca sumă a lungimilor corespunzătoare fiecărei traverse, nu este mai mare de 9 m sau nu poate fi extinsă la o lungime mai mare de nouă metri, cu excepția cazului în care utilizează unelte care au o dimensiune a ochiurilor de plasă între 16 și 31 mm. Navelor de pescuit a căror activitate de bază este pescuitul crevetelor comune (Crangon crangon) li se permite să utilizeze beam-traule a căror lungime totală a traversei, măsurată ca sumă a lungimilor fiecărei traverse, este mai mare de 9 m în cazul în care utilizează unelte cu ochiuri ale căror dimensiuni sunt cuprinse între 80 și 99 mm, cu condiția ca acestor nave să li se fi eliberat o autorizație suplimentară de pescuit.

Navele autorizate să pescuiască în zona menționată la punctul 2.1 trebuie să fie incluse pe o listă care urmează a fi furnizată Comisiei de către fiecare stat membru. Puterea totală a motoarelor navelor menționate în listă la punctul 2.2 litera (a) nu trebuie să depășească puterea totală a motoarelor înregistrate pentru fiecare stat membru la 1 ianuarie 1998. Navele de pescuit autorizate trebuie să dețină o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. De la 1 iulie 2021, numai beam-traulerele cu o lungime totală de maximum 24 de metri pot fi adăugate pe lista respectivă.

Restricții la utilizarea beam-traulelor pe o rază de 12 mile marine de la coasta Regatului Unit

Navelor li se interzice utilizarea oricărui tip de beam-traul în zonele aflate pe o rază de 12 mile marine de la coasta Regatului Unit, măsurate de la liniile de bază ale apelor teritoriale.

Prin derogare de la punctul 3.1, pescuitul cu beam-traule în zona specificată este permis cu condiția ca:

puterea motoarelor navelor să nu depășească 221 Kw și lungimea totală să nu depășească 24 m; și

lungimea traversei sau lungimea totală a traversei, măsurată ca sumă a fiecărei traverse, să nu depășească 9 m sau să nu poată fi extinsă la o lungime mai mare de 9 m, cu excepția cazului în care este vorba despre pescuit dirijat de crevete comun (Crangon crangon), cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă mai mică de 31 mm.

Restricții privind pescuitul de șprot pentru protejarea heringului în diviziunea ICES 4b

Pescuitul cu orice unelte tractate având sacul de traul cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm sau cu plase fixe având dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 30 mm este interzis în zona geografică delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84, de la 1 iulie la 31 octombrie, în zona geografică delimitată de următoarele coordonate:

coasta de vest a Danemarcei la 55°30′ latitudine nordică,

55°30′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică,

57°00′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică,

coasta de vest a Danemarcei la 57°00′ latitudine nordică.

Prin derogare de la primul paragraf, paragraful respectiv nu se aplică pescuitului cu următoarele unelte:

uneltele de pescuit tractate cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 32 mm;

plasele-pungă sau

setcile, plasele de încurcare, setcile cu sirec și setcile în derivă cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 30 mm.

Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit Comisiei, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, date de monitorizare în sprijinul derogării în ceea ce privește capturile accidentale de hering efectuate de flotele implicate în pescuitul de șprot. Aceste date s-ar putea baza pe colectarea de date în cadrul programelor de eșantionare pentru pescuitul industrial.

Dispoziții specifice pentru Skagerrak și Kattegat, în diviziunea ICES 3a

Se interzice pescuitul cu beam-traule în Kattegat.

Se interzice navelor Uniunii să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să debarce, să depoziteze, să vândă și să expună sau să ofere spre vânzare somon și păstrăv de mare.

În perioada 1 iulie-15 septembrie, se interzice utilizarea uneltelor tractate având sacul de traul cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm în apele situate pe o rază de 3 mile marine de la liniile de bază în Skagerrak și Kattegat, cu excepția cazului în care desfășoară activități de pescuit dirijat de crevete nordic (Pandalus borealis). La pescuitul dirijat de guvid vivipar (Zoarces viviparous), guvizi (Gobiidae) sau scorpionide (Cottus spp.), pentru momeală, se pot utiliza plase cu ochiuri de orice dimensiune.

Se interzice desfășurarea oricărei activități de pescuit în scop comercial și recreațional, reținerea la bord, transferul, transbordarea sau debarcarea halibutului de Atlantic (Hippoglossus hippoglossus) în Skagerrak (diviziunea ICES 3aN) și în zona economică exclusivă a Suediei în Kattegat (diviziunea ICES 3aS) în perioada 20 decembrie-31 martie a fiecărui an. În cazul în care sunt capturate accidental, exemplarele nu trebuie vătămate și trebuie eliberate imediat.

Utilizarea plaselor fixe în diviziunile ICES 3a și 4a

În conformitate cu articolul 9 alineatul (7) litera (a) și prin derogare de la partea B punctul 2 din prezenta anexă, se permite utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 m:

setci fixe de fund utilizate pentru pescuitul dirijat de merluciu cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm și o adâncime care nu depășește 100 de ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 25 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 24 de ore;

plase de încurcare utilizate pentru pescuitul dirijat de pește-pescar cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 250 mm și o adâncime care nu depășește 15 ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 100 km, iar timpul maxim de scufundare este de 72 de ore;

Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European și al Consiliului la adâncimi cartografiate mai mici de 600 m. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime clasificați drept interziși în prezentul regulament și în alte acte legislative ale Uniunii se înregistrează, pe cât posibil nevătămați, și se eliberează cu promptitudine. Rechinii de adâncime care fac obiectul unor limite de captură se rețin la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În situațiile în care cota nu este disponibilă sau nu este suficientă pentru statul membru în cauză, Comisia poate recurge la articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 6.1.

Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2016 de stabilire a unor condiții specifice privind pescuitul stocurilor de specii de adâncime din Atlanticul de Nord-Est și a unor dispoziții referitoare la pescuitul în apele internaționale din zona Atlanticului de Nord-Est și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului (JO L 354, 23.12.2016, p. 1).

Măsuri privind homarul din diviziunea ICES 3a

În zona economică exclusivă suedeză a diviziunii ICES 3a, homarul (Homarus gammarus) poate fi pescuit numai cu vârșe (FPO).

Vârșa trebuie să aibă cel puțin două deschideri circulare de ieșire cu un diametru de cel puțin 60 mm, situate în partea inferioară a fiecărui compartiment al vârșei. Homarii capturați accidental cu alte unelte de pescuit nu trebuie vătămați și trebuie să fie eliberați imediat înapoi în mare.

Se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea și debarcarea homarului (Homarus gammarus) în zona economică exclusivă suedeză a diviziunii ICES 3a:

în pescuitul comercial în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și prima zi de luni după data de 20 septembrie;

în cadrul pescuitului recreativ în perioada cuprinsă între 1 decembrie și prima zi de luni după data de 20 septembrie.

Dacă în aceste perioade sunt capturate în mod accidental exemplare de homari, acestea nu trebuie vătămate și trebuie să fie eliberate imediat înapoi în mare.

PARTEA D

Utilizarea de traule cu impulsuri electrice în diviziunile ICES 4b și 4c

Pescuitul cu traule cu impulsuri electrice se interzice în toate apele Uniunii începând cu 1 iulie 2021.

În timpul perioadei de tranziție care se încheie la 30 iunie 2021, pescuitul cu traule cu impulsuri electrice în diviziunile ICES 4b și 4c continuă să fie permis în condițiile stabilite în prezenta parte și cu respectarea eventualelor condiții stabilite în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament, în ceea ce privește caracteristicile impulsurilor electrice folosite și măsurile de monitorizare și control în vigoare la sud de o loxodromă unită de următoarele coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

un punct de pe coasta de est a Regatului Unit, la 55° latitudine nordică

la est, până la 55° latitudine nordică, 5° longitudine estică

la nord, până la 56° latitudine nordică

la est, până la un punct de pe coasta vestică a Danemarcei, la 56° latitudine nordică.

Se aplică următoarele condiții:

cel mult 5 % din flota de beam-traule a fiecărui stat membru utilizează traule cu impulsuri electrice;

energia electrică maximă în kW pentru fiecare beam-traul nu depășește lungimea în metri a traversei înmulțită cu 1,25;

voltajul efectiv între electrozi nu depășește 15 V;

nava este echipată cu un sistem de gestionare computerizată automată care înregistrează energia maximă utilizată per traversă și voltajul efectiv între electrozi pentru cel puțin ultimele 100 de tractări. Numai persoanele autorizate pot modifica acest sistem de gestionare computerizată automată;

se interzice utilizarea unuia sau mai multor lanțuri pentru pescuit creveți în fața grandeii marginii de întinsură.

Nu se acordă noi licențe niciunei nave în această perioadă.

Până la 30 iunie 2021, în apele situate în zona de până la 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea sau în jurisdicția lor, statele membre pot lua măsuri nediscriminatorii pentru restricționarea sau interzicerea utilizării traulelor cu impulsuri electrice. Statele membre informează Comisia și statele membre vizate cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului punct.

În cazul în care statul membru de coastă solicită acest lucru statului membru de pavilion, comandantul unei nave care utilizează traule cu impulsuri electrice ia la bord, în concordanță cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului, un observator din statul membru de coastă în timpul operațiunilor de pescuit.

Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (JO L 157, 20.6.2017, p. 1).

Kattegat este delimitat la nord de o linie trasată de la Farul Skagen până la farul din Tistlarna și de aici până la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză, iar la sud este de o linie trasată de la Capul Hasenore până la Punctul Gniben, de la Korshage până la Spodsjberg și de la Capul Gilbjerg până la Kullen;

Skagerrak este delimitat la vest printr-o linie trasată de la farul din Hanstholm până la farul din Lindesnes, iar la sud printr-o linie trasată de la Farul Skagen până la farul din Tistlarna și de aici până la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză;

Marea Nordului include sub-zona ICES 4, partea adiacentă a diviziunii ICES 2a aflată la sud de 64° N și acea parte a Diviziunii ICES 3a care nu este acoperită de definiția Skagerrak de la a doua liniuță.

să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau

să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau a mai multe state membre și aprobate de Comisie. Pentru cod, eglefin și cod saithe, modificările respective trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm.

să fie construit cu un panou superior cu dimensiunea minimă a ochiului de plasă în formă de pătrat cu latura de 120 mm,

să aibă o lungime de cel puțin 3 metri și

să aibă o lățime cel puțin egală cu cea a sitei de sortare.

are o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 80 și 99 mm + ≥ 100 mm;

este echipat cu saci multipli de traul cu dimensiunea ochiurilor cuprinsă cel puțin între 80 și 120 mm, atașați de o singură extensie a traulului, sacul superior fiind construit din ochiuri de cel puțin 120 mm și fiind prevăzut cu un panou de separare cu o dimensiune maximă a ochiurilor de 105 mm și

poate fi echipat, de asemenea, cu o sită opțională de selectare cu un spațiu între bare de cel puțin 17 mm, cu condiția ca aceasta să fie fabricată astfel încât să permită evacuarea langustinelor de dimensiuni mici.

coasta de est a Angliei la 55°30′ latitudine nordică

55°30′ N, 01°00′ V

58°00′ N, 01°00′ V

58°00′ N, 02°00′ V

coasta de est a Scoției la 02°00′ longitudine vestică.

zona situată pe o rază de 12 mile marine distanță de coasta Franței, la nord de 51°00′ latitudine nordică, de coasta Belgiei și de coasta Țărilor de Jos până la 53°00′ latitudine nordică, măsurată de la liniile de bază;

zona delimitată de o linie care unește următoarele coordonate:

un punct situat pe coasta de vest a Danemarcei la 57°00′ latitudine nordică,

57°00′ N, 7°15′ E

55°00′ N, 7°15′ E

55°00′ N, 7°00′ E

54°30′ N, 7°00′ E

54°30′ N, 7°30′ E

54°00′ N, 7°30′ E

54°00′ N, 6°00′ E

53°50′ N, 6°00′ E

53°50′ N, 5°00′ E

53°30′ N, 5°00′ E

53°30′ N, 4°15′ E

53°00′ N, 4°15′ E

un punct situat pe coasta Țărilor de Jos la 53°00′ latitudine nordică

zona situată pe o rază de 12 mile marine distanță de coasta de vest a Danemarcei de la 57°00′ latitudine nordică spre nord, până la Farul Hirtshals, măsurată de la linia de bază.

un punct situat pe coasta de vest a Danemarcei la 57°00′ latitudine nordică,

57°00′ N, 7°15′ E

55°00′ N, 7°15′ E

55°00′ N, 7°00′ E

54°30′ N, 7°00′ E

54°30′ N, 7°30′ E

54°00′ N, 7°30′ E

54°00′ N, 6°00′ E

53°50′ N, 6°00′ E

53°50′ N, 5°00′ E

53°30′ N, 5°00′ E

53°30′ N, 4°15′ E

53°00′ N, 4°15′ E

un punct situat pe coasta Țărilor de Jos la 53°00′ latitudine nordică

zona situată pe o rază de 12 mile marine distanță de coasta de vest a Danemarcei de la 57°00′ latitudine nordică spre nord, până la Farul Hirtshals, măsurată de la linia de bază.

navele cu o putere a motorului care nu depășește 221 kW și care folosesc traule de fund sau năvoade daneze;

navele care traulează în pereche, cu o putere combinată a motoarelor care nu depășește niciodată 221 kW și care utilizează traule de fund tractate în pereche;

navelor cu o putere a motorului care depășește 221 kW li se permite să folosească traule de fund cu panouri, iar navelor care traulează în pereche cu o putere combinată a motoarelor care depășește 221 kW li se permite să folosească traule de fund tractate în pereche cu condiția ca navele respective să nu se angajeze în pescuitul dirijat de cambulă de Baltica și de limbă-de-mare și să respecte normele relevante privind dimensiunea ochiului de plasă prevăzute în partea B din prezenta anexă;

navele cu o putere a motorului care depășește 221 kW și care utilizează năvoade daneze ce tractează unealta de pescuit în timp ce nava este ancorată [năvoade daneze/traule de fund fără panouri daneze cu nava ancorată – SDN], cu condiția ca aceste nave să respecte dimensiunea ochiului de plasă prevăzută în partea B punctul 1.1 din prezenta anexă.

puterea motoarelor navelor să nu depășească 221 Kw și lungimea totală să nu depășească 24 m; și

lungimea traversei sau lungimea totală a traversei, măsurată ca sumă a fiecărei traverse, să nu depășească 9 m sau să nu poată fi extinsă la o lungime mai mare de 9 m, cu excepția cazului în care este vorba despre pescuit dirijat de crevete comun (Crangon crangon), cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă mai mică de 31 mm.

coasta de vest a Danemarcei la 55°30′ latitudine nordică,

55°30′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică,

57°00′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică,

coasta de vest a Danemarcei la 57°00′ latitudine nordică.

uneltele de pescuit tractate cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 32 mm;

plasele-pungă sau

setcile, plasele de încurcare, setcile cu sirec și setcile în derivă cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 30 mm.

setci fixe de fund utilizate pentru pescuitul dirijat de merluciu cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm și o adâncime care nu depășește 100 de ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 25 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 24 de ore;

plase de încurcare utilizate pentru pescuitul dirijat de pește-pescar cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 250 mm și o adâncime care nu depășește 15 ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 100 km, iar timpul maxim de scufundare este de 72 de ore;

în pescuitul comercial în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și prima zi de luni după data de 20 septembrie;

în cadrul pescuitului recreativ în perioada cuprinsă între 1 decembrie și prima zi de luni după data de 20 septembrie.

un punct de pe coasta de est a Regatului Unit, la 55° latitudine nordică

la est, până la 55° latitudine nordică, 5° longitudine estică

la nord, până la 56° latitudine nordică

la est, până la un punct de pe coasta vestică a Danemarcei, la 56° latitudine nordică.

cel mult 5 % din flota de beam-traule a fiecărui stat membru utilizează traule cu impulsuri electrice;

energia electrică maximă în kW pentru fiecare beam-traul nu depășește lungimea în metri a traversei înmulțită cu 1,25;

voltajul efectiv între electrozi nu depășește 15 V;

nava este echipată cu un sistem de gestionare computerizată automată care înregistrează energia maximă utilizată per traversă și voltajul efectiv între electrozi pentru cel puțin ultimele 100 de tractări. Numai persoanele autorizate pot modifica acest sistem de gestionare computerizată automată;

se interzice utilizarea unuia sau mai multor lanțuri pentru pescuit creveți în fața grandeii marginii de întinsură.

ANEXA VI

ANEXA VI

APELE DE NORD-VEST

PARTEA A

Procentajul de sardină, hamsie, hering, stavrid sau macrou subdimensionați se calculează ca proporția în greutate în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau la debarcare.

Procentajul poate fi calculat pe baza unuia sau a mai multor eșantioane reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

Dimensiunile minime de referință pentru conservare specificate în prezenta parte pentru cod (Gadus morhua), eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalț-de-mare (Molva molva), mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus), biban (Dicentrarchus labrax) și sardină (Sardina pilchardus) se aplică pescuitului recreativ în apele de nord-vest. Cu toate acestea, pentru pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo), dimensiunea minimă de referință pentru conservare de 40 cm se aplică pescuitului recreativ în subzonele ICES 6 și 7 până la 31 decembrie 2024.

În absența unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2024, începând cu 1 ianuarie 2025, dimensiunea minimă de referință pentru conservare aplicabilă pentru pagelul argintiu este de 33 cm.

Dimensiunile minime de referință pentru conservare specificate în prezenta parte pentru cod (Gadus morhua), eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalț-de-mare (Molva molva), mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus), biban (Dicentrarchus labrax) și sardină (Sardina pilchardus) se aplică pescuitului recreativ în apele de nord-vest. Cu toate acestea, pentru pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo), dimensiunea minimă de referință pentru conservare de 40 cm se aplică pescuitului recreativ în subzonele ICES 6 și 7 până la 31 decembrie 2026.

În absența unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2026, începând cu 1 ianuarie 2027, dimensiunea minimă de referință pentru conservare aplicabilă pagelului argintiu este de 33 cm.

PARTEA B

Dimensiuni ale ochiurilor de plasă

Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru unelte tractate

Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 120 mm sau, în subzonele ICES 7b-7k, de cel puțin 100 mm.

Urmează să fie introdus treptat de-a lungul unei perioade de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 1.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de nord-vest cu condiția:

să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau

să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau a mai multe state membre și aprobate de Comisie. Pentru cod, eglefin și cod saithe, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm sau, respectiv, celei de 100 mm în subzona ICES 7b-7k.

Prezentul punct se aplică prin derogare de la punctele 1.1 și 1.2.

Următoarele se aplică navelor care pescuiesc cu traule de fund și seine în diviziunile ICES 7f, 7g, în partea diviziunii 7h situată la nord de 49°30′ latitudine nordică și în partea diviziunii 7j situată la nord de 49°30′ latitudine nordică și la est de 11° longitudine vestică:

Navele care pescuiesc cu traule de fund sau seine utilizează unelte de pescuit cu una dintre următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă:

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 110 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 120 mm;

un sac al traulului T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 160 mm;

în plus, navele care pescuiesc cu traule de fund ale căror capturi cântărite înainte de aruncarea capturilor înapoi în mare constau în proporție de cel puțin 20 % din eglefin utilizează:

o unealtă de pescuit care este construită cu un spațiu de minimum un metru între linia de pescuit și echipamentul de la sol sau

orice mijloace dovedite a fi cel puțin la fel de selective pentru evitarea codului, conform evaluării ICES sau a CSTEP, și care au fost aprobate de Comisie.

Statele membre pot excepta de la aplicarea literei (b) navele de pescuit cu traule de fund ale căror capturi, cântărite înainte de orice aruncare înapoi în mare, constau în cod în proporție de mai puțin de 1,5 %, cu condiția ca navele respective să facă, pe mare, obiectul unei creșteri progresive a prezenței observatorilor până la nivelul de cel puțin 20 % din totalul campaniilor lor de pescuit. Statele membre care recurg la această exceptare raportează Comisiei în fiecare an, înainte de 1 decembrie, numărul și componența capturilor navelor care recurg la această dispoziție.

Statele membre pot excepta de la aplicarea literelor (a) și (b) navele care utilizează unelte alternative foarte selective, cu condiția ca atributele tehnice ale respectivelor unelte să aibă ca rezultat aceeași selectivitate sau o selectivitate mai mare ca uneltele specificate la literele respective și să conducă la capturi cu o proporție de cod mai mică de 1 %, conform unei evaluări efectuate de CSTEP. O astfel de unealtă sau un astfel de dispozitiv trebuie să respecte cerințele de la articolul 15 alineatul (4) și să aibă aprobarea Comisiei.

Prin derogare de la punctele 1.1, 1.2 și 1.3.1:

navele care utilizează traule de fund sau seine și ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 % folosesc una dintre următoarele unelte de pescuit:

panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;

panou Seltra;

sită de sortare cu un spațiu între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecție de tip sită (netgrid) similar;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;

un sac al traulului dublu, cu sacul superior confecționat din plasă T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de cel puțin 100 mm și echipat cu o plasă de sortare cu dimensiunea ochiului de plasă de cel mult 300 mm.

Statele membre pot permite utilizarea dispozitivului menționat la punctul (v) până la sfârșitul lunii decembrie 2022, cu condiția ca atributele tehnice ale dispozitivului să aibă ca rezultat aceeași selectivitate sau o selectivitate mai mare ca celelalte unelte menționate la punctele 1.2 și 1.3.1, conform unei evaluări efectuate de CSTEP pe baza informațiilor furnizate de statele membre cel târziu la 1 mai 2022. Un astfel de dispozitiv trebuie să respecte cerințele de la articolul 15 alineatul (4) și să fie aprobat de Comisie;

navele care utilizează traule de fund sau seine și ale căror capturi constau în merlan în proporție de peste 55 % sau într-un amestec de pește-pescar, merluciu sau cardină albă în proporție de 55 % folosesc una dintre următoarele unelte de pescuit:

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;

un sac al traulului T 90 și o prelungire cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm.

Punctele 1.4.1 și 1.4.2 se aplică prin derogare de la punctul 1.2.

Următoarele se aplică navelor de pescuit care utilizează traule de fund sau seine în diviziunile ICES 6a și 5b, în apele Uniunii, la est de 12° V (vestul Scoției) în ceea ce privește activitățile de pescuit care vizează langustina (Nephrops norvegicus):

navele de pescuit utilizează un panou cu plasă cu ochiuri pătrate (cu poziționare) de cel puțin 300 mm pentru navele care utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiurilor mai mică de 100 mm; pentru navele cu o lungime totală mai mică de 12 m și/sau cu o putere a motorului de 200 kW sau mai mică, lungimea totală a panoului poate fi de 2 m și dimensiunea ochiurilor de 200 mm;

navele ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 % utilizează un panou cu plasă cu ochiuri pătrate (cu poziționare) de cel puțin 160 mm pentru navele care utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 100 mm și 119 mm.

Prin derogare de la punctul 1.4.1 literele (a) și (b), este permisă utilizarea unei unelte de pescuit alternative cu condiția ca aceasta să aibă ca rezultat o selectivitate cel puțin egală sau mai mare pentru cod, eglefin și merlan conform unei evaluări efectuate de CSTEP. O astfel de unealtă trebuie să respecte cerințele de la articolul 15 alineatul (4) și să fie aprobată de Comisie.

Următoarele se aplică navelor de pescuit care utilizează traule de fund sau seine în diviziunea ICES 7a (Marea Irlandei):

navele care pescuiesc cu traule de fund sau seine cu dimensiunea ochiului de plasă al sacului mai mare sau egală cu 70 mm și mai mică de 100 mm, ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 %, utilizează una dintre următoarele unelte de pescuit:

panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;

panou Seltra;

sită de sortare cu un spațiu între bare de 35 mm;

dispozitiv de tip sită CEFAS;

traul flip-flap;

navele cu o lungime totală mai mare sau egală cu 12 metri care pescuiesc cu traule de fund sau seine și ale căror capturi constau într-un amestec de eglefin, cod, vulpi și pisici de mare în proporție de peste 10 % utilizează un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm.

Prin derogare de la literele (a) și (b), este permisă utilizarea unei unelte de pescuit alternative cu condiția ca aceasta să aibă ca rezultat o selectivitate cel puțin egală sau mai mare pentru cod, eglefin și merlan. Aceste unelte trebuie să fie evaluate de CSTEP și aprobate de Comisie și trebuie să îndeplinească criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (4).

Procentajele capturilor de la punctele 1.3 și 1.4 se calculează ca proporția în greutate în viu a tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu articolul 27 alineatul (2) din prezentul regulament.

Măsurile de la punctele 1.3-1.5 se aplică până la 31 decembrie 2026.

Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru plase fixe și setci în derivă

Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 120 mm.

Se utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 220 mm pentru pescuitul de pește pescar. În diviziunile ICES 7d și 7e se utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 110 mm pentru pescuitul dirijat de polac și merluciu.

Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de nord-vest, cu condiția ca condițiile aferente stabilite în respectivul tabel să fie respectate și capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.

Prezenta parte nu aduce atingere Regulamentului delegat al Comisiei (UE) 2018/2034 pentru pescuitul care face obiectul respectivului regulament delegat.

Regulamentul delegat (UE) 2018/2034 al Comisiei din 18 octombrie 2018 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale în apele de nord-vest pentru perioada 2019-2021 (JO L 327, 21.12.2018, p. 8).

PARTEA C

Zone închise sau cu restricții

Zonă închisă în vederea conservării codului în diviziunea ICES 6a

În fiecare an, de la 1 ianuarie la 31 martie și de la 1 octombrie la 31 decembrie, se interzice desfășurarea oricărei activități de pescuit folosind orice unelte tractate sau plase fixe în zona delimitată de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

55°25′ N, 7°07′ V

55°25′ N, 7°00′ V

55°18′ N, 6°50′ V

55°17′ N, 6°50′ V

55°17′ N, 6°52′ V

55°25′ N, 7°07′ V

Zonă închisă în vederea conservării codului în diviziunile ICES 7f și 7g

În perioada 1 februarie-31 martie a fiecărui an, este interzisă desfășurarea oricărei activități de pescuit în următoarele dreptunghiuri statistice ICES: 30E4, 31E4, 32E3. Interdicția nu se aplică la mai puțin de 6 mile marine de la linia de bază.

Este permisă desfășurarea activităților de pescuit utilizând vârșe și coșuri în zonele și în perioadele specificate, cu condiția ca:

la bord să nu fie transportate alte unelte de pescuit decât vârșe și coșuri; și

capturile accidentale de specii care fac obiectul obligației de debarcare să fie debarcate și să se scadă din cotele alocate.

Pescuitul dirijat de specii pelagice mici cu unelte tractate având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 55 mm este permis, cu condiția ca:

la bord să nu fie transportată nicio plasă cu o dimensiune a ochiului mai mare sau egală cu 55 mm; și

capturile accidentale de specii care fac obiectul obligației de debarcare să fie debarcate și să se scadă din cotele alocate.

Zonă închisă în vederea conservării codului în diviziunea ICES 7a

În perioada 14 februarie-30 aprilie a fiecărui an, se interzice utilizarea de traule de fund, năvoade sau plase tractate similare, orice setci simple, plase de încurcare sau setci cu sirec sau orice unealtă de pescuit care încorporează cârlige în partea diviziunii ICES 7a delimitată de coasta de est a Irlandei și de coasta de est a Irlandei de Nord și de linii drepte care unesc secvențial următoarele coordonate geografice, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

un punct de pe coasta de est a Peninsulei Ards din Irlanda de Nord, la 54°30′ N

54°30′ N, 04°50′ V

53°15′ N, 04°50′ V

un punct de pe coasta de est a Irlandei la 53°15′ N.

Prin derogare de la punctul 1, în zona și în perioada menționate în prezentul regulament este permisă utilizarea de traule de fund, cu condiția ca astfel de traule să fie dotate cu dispozitive de selecție care au fost evaluate de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).

Caseta pentru eglefin din Rockall în subzona ICES 6

Orice activitate de pescuit, cu excepția celui cu paragate, este interzisă în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

57°00′ N, 15°00′ V

57°00′ N, 14°00′ V

56°30′ N, 14°00′ V

56°30′ N, 15°00′ V

57°00′ N, 15°00′ V

Zonă închisă în vederea conservării langustinei în diviziunile ICES 7c și 7k

Pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norvegicus) și de specii asociate (și anume, cod, cardină, pește-pescar, eglefin, merlan, merluciu, cambulă, polac, cod saithe, vulpi și pisici de mare, limbă-de-mare comună, brosme, mihalț-de-mare albastru, mihalț-de-mare și câine de mare) este interzis în perioada 1 mai-31 mai, în fiecare an, în zona geografică delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

52°27′ N, 12°19′ V

52°40′ N, 12°30′ V

52°47′ N, 12°39,60′ V

52°47′ N, 12°56′ V

52°13,5′ N, 13°53,83′ V

51°22′ N, 14°24′ V

51°22′ N, 14°03′ V

52°10′ N, 13°25′ V

52°32′ N, 13°07,50′ V

52°43′ N, 12°55′ V

52°43′ N, 12°43′ V

52°38,80′ N, 12°37′ V

52°27′ N, 12°23′ V

52°27′ N, 12°19′ V

Tranzitul prin Porcupine Bank transportând la bord speciile menționate la punctul 5.1 este permis în conformitate cu articolul 50 alineatele (3), (4) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Reguli speciale pentru protejarea mihalțului-de-mare albastru în diviziunea ICES 6a

În perioada 1 martie-31 mai a fiecărui an se interzice pescuitul dirijat de mihalț-de-mare albastru în zonele din diviziunea ICES 6a delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

marginea platformei continentale a Scoției

59°58′ N, 07°00′ V

59°55′ N, 06°47′ V

59°51′ N, 06°28′ V

59°45′ N, 06°38′ V

59°27′ N, 06°42′ V

59°22′ N, 06°47′ V

59°15′ N, 07°15′ V

59°07′ N, 07°31′ V

58°52′ N, 07°44′ V

58°44′ N, 08°11′ V

58°43′ N, 08°27′ V

58°28′ N, 09°16′ V

58°15′ N, 09°32′ V

58°15′ N, 09°45′ V

58°30′ N, 09°45′ V

59°30′ N, 07°00′ V

59°58′ N, 07°00′ V

marginea Rosemary Bank

60°00′ N, 11°00′ V

59°00′ N, 11°00′ V

59°00′ N, 09°00′ V

59°30′ N, 09°00′ V

59°30′ N, 10°00′ V

60°00′ N, 10°00′ V

60°00′ N, 11°00′ V

fără a include zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

59°15′ N, 10°24′ V

59°10′ N, 10°22′ V

59°08′ N, 10°07′ V

59°11′ N, 09°59′ V

59°15′ N, 09°58′ V

59°22′ N, 10°02′ V

59°23′ N, 10°11′ V

59°20′ N, 10°19′ V

59°15′ N, 10°24′ V

O captură accidentală de mihalț-de-mare albastru care nu depășește șase tone poate fi reținută la bord și debarcată. În cazul în care o navă atinge pragul de șase tone de mihalț-de-mare albastru, aceasta:

încetează imediat pescuitul și iese din zona în care se află;

nu poate reintra în niciuna dintre zone înainte de debarcarea capturii de la bord;

nu poate arunca în mare nicio cantitate de mihalț-de-mare.

În perioada 15 februarie-15 aprilie a fiecărui an se interzice utilizarea traulelor de fund, a paragatelor și a plaselor fixe într-o zonă delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

60°58,76′ N, 27°27,32′ V

60°56,02′ N, 27°31,16′ V

60°59,76′ N, 27°43,48′ V

61°03,00′ N, 27°39,41′ V

60°58,76′ N, 27°27,32′ V

Restricții la pescuitul de macrou în diviziunile ICES 7e, 7f, 7g și 7h

Pescuitul dirijat de macrou cu unelte tractate având o dimensiune a ochiului de plasă al sacului de traul mai mică de 80 mm sau cu plase-pungă este interzis, cu excepția cazului în care greutatea macroului nu depășește 15 % în greutate în viu din cantitățile totale de macrou și de alte organisme marine aflate la bord care au fost capturate în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

un punct de pe coasta de sud a Regatului Unit situat la 2°00′ V

49°30′ N, 2°00′ V

49°30′ N, 7°00′ V

52°00′ N, 7°00′ V

un punct de pe coasta de vest a Regatului Unit situat la 52°00′ N.

Se permite pescuitul în zona definită la punctul 7.1 cu:

plase fixe și/sau petactare;

traule de fund, năvoade daneze sau alte plase tractate similare, cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mare de 80 mm.

Accesul navelor care nu sunt echipate pentru pescuit și pe care este transbordat macroul este permis în zona definită la punctul 7.1.

Restricții la utilizarea beam-traulelor pe o rază de 12 mile maritime de la coasta Regatului Unit și a Irlandei

Se interzice utilizarea oricărui beam-traul a cărui dimensiune a ochiului de plasă este mai mică de 100 mm în diviziunea ICES 5b și în subzona ICES 6 situate la nord de paralela de 56°latitudine nordică.

Navelor li se interzice utilizarea oricărui tip de beam-traul pe o rază de 12 mile maritime de la coasta Marii Britanii și de la coasta Irlandei, măsurată de la liniile de referință de la care sunt măsurate apele teritoriale.

Pescuitul cu beam-traule în zona specificată este permis cu condiția ca:

puterea motoarelor navelor să nu depășească 221 Kw și lungimea acestora să nu depășească 24 m; și

lungimea traversei sau lungimea totală a traversei, măsurată ca sumă a fiecărei traverse, să nu depășească 9 m sau să nu poată fi extinsă la o lungime mai mare de 9 m, cu excepția cazului în care este vorba despre pescuit dirijat de crevete comun (Crangon crangon), cu o dimensiune a ochiului de plasă a sacului de traul mai mică de 31 mm.

Utilizarea plaselor fixe în diviziunile ICES 5b, 6a, 6b, 7b, 7c, 7h, 7j și 7k

În conformitate cu articolul 9 alineatul (7) litera (a) și prin derogare de la partea B punctul 2 din prezenta anexă, se permite utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 m:

setci fixe de fund utilizate pentru pescuitul dirijat de merluciu având o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm și o adâncime care nu depășește 100 de ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 25 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 24 de ore;

plase de încurcare utilizate pentru pescuitul dirijat de pește-pescar cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 250 mm și o adâncime care nu depășește 15 ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 100 km, iar timpul maxim de scufundare este de 72 de ore.

Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2016/2336 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 m. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime clasificați drept interziși în prezentul regulament și în alte acte legislative ale Uniunii se înregistrează, pe cât posibil nevătămați, și se eliberează cu promptitudine. Rechinii de adâncime care fac obiectul unor limite de captură se rețin la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În situațiile în care cota nu este disponibilă sau nu este suficientă pentru statul membru în cauză, Comisia poate recurge la articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 9.1.

Restricții privind pescuitul cu traule de fund și seine în Marea Celtică

Se interzice navelor să pescuiască cu traule de fund și seine în următoarele zone:

diviziunile ICES din zonele 7f-7k;

în zona situată la vest de 5° longitudine vestică în diviziunea ICES 7e și

în diviziunile ICES 7b și 7c.

Această interdicție nu se aplică navelor în cazul în care:

utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm sau

capturile lor accidentale de cod nu depășesc 1,5 %, conform evaluării CSTEP, atunci când pescuiesc în afara zonelor menționate în partea B punctul 1.3.

Prin derogare de la punctul (i), atunci când navele de pescuit operează în zonele specificate la punctul 10 alineatul (1) litera (c), acestea pot utiliza o unealtă de pescuit alternativă cu aceeași selectivitate sau cu o selectivitate mai mare ca cea asigurată de dimensiunea ochiului sacului de cel puțin 100 mm pentru pescuitul mixt de specii demersale, în conformitate cu o evaluare efectuată de CSTEP. O astfel de unealtă trebuie să respecte cerințele de la articolul 15 alineatul (4) și să fie aprobată de Comisie.

Măsurile de la punctul 10.1 se aplică până la 31 decembrie 2026.

Măsuri de conservare pentru stocul de scoici Saint-Jacques (Pecten maximus) în diviziunile ICES 7d și 7e.

Zonă de refacere a stocurilor de scoici Saint-Jacques în apele Uniunii din diviziunea ICES 7d din estul Canalului Mânecii la sud de 49° 42′ latitudine nordică și până la limita apelor teritoriale franceze:

În fiecare an, de la 15 mai la 15 octombrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage.

Închiderea sezonului de pescuit de scoici Saint-Jacques în apele Uniunii din diviziunile ICES 7d și 7e:

În fiecare an, în perioada 15 mai - 30 septembrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage în apele Uniunii din diviziunea ICES 7d (corespunzătoare estului Canalului Mânecii) care nu sunt acoperite de zona de refacere a stocurilor menționată la punctul 11.1.

În fiecare an, în perioada 15 mai-30 septembrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage în limitele zonei Finistère de Nord din apele Uniunii din diviziunea ICES 7e (corespunzătoare vestului Canalului Mânecii) și într-un perimetru de o milă marină până la limita nordică, în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

48°54′23″ N, 5°00′00″ V

49°22′34,576″ N, 4°02′45,078″ V

49°22′54,465″ N, 3°49′14,415″ V

49°22′20″ N, 3°44′18,999″ V

49°23′51″ N, 3°36′54″ V

49°06′32,121″ N, 3°13′01,174″ V

49°06′03,993″ N, 3°23′27,255″ V

49°04′52,068″ N, 3°37′04,22″ V

48°59′49,782″ N, 3°57′07,907″ V

49°01′13,191″ N, 3°57′47,006″ V

48°43′55,255″ N, 4°20′24,785″ V

48°42′16,586″ N, 4°31′04,325″ V

48°39′34″ N, 4°36′25,999″ V

48°39′26,901″ N, 4°44′39,883″ V

48°36′17″ N, 4°49′32″ V

48°52′36″ N, 4°52′45″ V

48°49′07″ N, 4°59′26″ V

Zone închise în vederea conservării pagelului argintiu în subzonele ICES 6 și 7

În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026, navelor care arborează pavilionul francez li se interzice desfășurarea oricăror activități de pescuit de pagel argintiu în subzonele ICES 6 și 7.

să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau

să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau a mai multe state membre și aprobate de Comisie. Pentru cod, eglefin și cod saithe, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm sau, respectiv, celei de 100 mm în subzona ICES 7b-7k.

Următoarele se aplică navelor care pescuiesc cu traule de fund și seine în diviziunile ICES 7f, 7g, în partea diviziunii 7h situată la nord de 49°30′ latitudine nordică și în partea diviziunii 7j situată la nord de 49°30′ latitudine nordică și la est de 11° longitudine vestică:

Navele care pescuiesc cu traule de fund sau seine utilizează unelte de pescuit cu una dintre următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă:

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 110 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 120 mm;

un sac al traulului T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 160 mm;

în plus, navele care pescuiesc cu traule de fund ale căror capturi cântărite înainte de aruncarea capturilor înapoi în mare constau în proporție de cel puțin 20 % din eglefin utilizează:

o unealtă de pescuit care este construită cu un spațiu de minimum un metru între linia de pescuit și echipamentul de la sol sau

orice mijloace dovedite a fi cel puțin la fel de selective pentru evitarea codului, conform evaluării ICES sau a CSTEP, și care au fost aprobate de Comisie.

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 110 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 120 mm;

un sac al traulului T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 160 mm;

o unealtă de pescuit care este construită cu un spațiu de minimum un metru între linia de pescuit și echipamentul de la sol sau

orice mijloace dovedite a fi cel puțin la fel de selective pentru evitarea codului, conform evaluării ICES sau a CSTEP, și care au fost aprobate de Comisie.

Navele care pescuiesc cu traule de fund sau seine utilizează unelte de pescuit cu una dintre următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă:

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 110 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 120 mm;

un sac al traulului T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 160 mm;

în plus, navele care pescuiesc cu traule de fund ale căror capturi cântărite înainte de aruncarea capturilor înapoi în mare constau în proporție de cel puțin 20 % din eglefin utilizează:

o unealtă de pescuit care este construită cu un spațiu de minimum un metru între linia de pescuit și echipamentul de la sol sau

orice mijloace dovedite a fi cel puțin la fel de selective pentru evitarea codului, conform evaluării ICES sau a CSTEP, și care au fost aprobate de Comisie.

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 110 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 120 mm;

un sac al traulului T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 160 mm;

o unealtă de pescuit care este construită cu un spațiu de minimum un metru între linia de pescuit și echipamentul de la sol sau

orice mijloace dovedite a fi cel puțin la fel de selective pentru evitarea codului, conform evaluării ICES sau a CSTEP, și care au fost aprobate de Comisie.

navele care utilizează traule de fund sau seine și ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 % folosesc una dintre următoarele unelte de pescuit:

panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;

panou Seltra;

sită de sortare cu un spațiu între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecție de tip sită (netgrid) similar;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;

un sac al traulului dublu, cu sacul superior confecționat din plasă T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de cel puțin 100 mm și echipat cu o plasă de sortare cu dimensiunea ochiului de plasă de cel mult 300 mm.

panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;

panou Seltra;

sită de sortare cu un spațiu între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecție de tip sită (netgrid) similar;

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;

un sac al traulului dublu, cu sacul superior confecționat din plasă T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de cel puțin 100 mm și echipat cu o plasă de sortare cu dimensiunea ochiului de plasă de cel mult 300 mm.

navele care utilizează traule de fund sau seine și ale căror capturi constau în merlan în proporție de peste 55 % sau într-un amestec de pește-pescar, merluciu sau cardină albă în proporție de 55 % folosesc una dintre următoarele unelte de pescuit:

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;

un sac al traulului T 90 și o prelungire cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm.

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;

un sac al traulului T 90 și o prelungire cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm.

Următoarele se aplică navelor de pescuit care utilizează traule de fund sau seine în diviziunile ICES 6a și 5b, în apele Uniunii, la est de 12° V (vestul Scoției) în ceea ce privește activitățile de pescuit care vizează langustina (Nephrops norvegicus):

navele de pescuit utilizează un panou cu plasă cu ochiuri pătrate (cu poziționare) de cel puțin 300 mm pentru navele care utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiurilor mai mică de 100 mm; pentru navele cu o lungime totală mai mică de 12 m și/sau cu o putere a motorului de 200 kW sau mai mică, lungimea totală a panoului poate fi de 2 m și dimensiunea ochiurilor de 200 mm;

navele ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 % utilizează un panou cu plasă cu ochiuri pătrate (cu poziționare) de cel puțin 160 mm pentru navele care utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 100 mm și 119 mm.

Următoarele se aplică navelor de pescuit care utilizează traule de fund sau seine în diviziunea ICES 7a (Marea Irlandei):

navele care pescuiesc cu traule de fund sau seine cu dimensiunea ochiului de plasă al sacului mai mare sau egală cu 70 mm și mai mică de 100 mm, ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 %, utilizează una dintre următoarele unelte de pescuit:

panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;

panou Seltra;

sită de sortare cu un spațiu între bare de 35 mm;

dispozitiv de tip sită CEFAS;

traul flip-flap;

navele cu o lungime totală mai mare sau egală cu 12 metri care pescuiesc cu traule de fund sau seine și ale căror capturi constau într-un amestec de eglefin, cod, vulpi și pisici de mare în proporție de peste 10 % utilizează un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm.

panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;

panou Seltra;

sită de sortare cu un spațiu între bare de 35 mm;

dispozitiv de tip sită CEFAS;

traul flip-flap;

navele de pescuit utilizează un panou cu plasă cu ochiuri pătrate (cu poziționare) de cel puțin 300 mm pentru navele care utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiurilor mai mică de 100 mm; pentru navele cu o lungime totală mai mică de 12 m și/sau cu o putere a motorului de 200 kW sau mai mică, lungimea totală a panoului poate fi de 2 m și dimensiunea ochiurilor de 200 mm;

navele ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 % utilizează un panou cu plasă cu ochiuri pătrate (cu poziționare) de cel puțin 160 mm pentru navele care utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 100 mm și 119 mm.

navele care pescuiesc cu traule de fund sau seine cu dimensiunea ochiului de plasă al sacului mai mare sau egală cu 70 mm și mai mică de 100 mm, ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 %, utilizează una dintre următoarele unelte de pescuit:

panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;

panou Seltra;

sită de sortare cu un spațiu între bare de 35 mm;

dispozitiv de tip sită CEFAS;

traul flip-flap;

navele cu o lungime totală mai mare sau egală cu 12 metri care pescuiesc cu traule de fund sau seine și ale căror capturi constau într-un amestec de eglefin, cod, vulpi și pisici de mare în proporție de peste 10 % utilizează un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm.

panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;

panou Seltra;

sită de sortare cu un spațiu între bare de 35 mm;

dispozitiv de tip sită CEFAS;

traul flip-flap;

55°25′ N, 7°07′ V

55°25′ N, 7°00′ V

55°18′ N, 6°50′ V

55°17′ N, 6°50′ V

55°17′ N, 6°52′ V

55°25′ N, 7°07′ V

la bord să nu fie transportate alte unelte de pescuit decât vârșe și coșuri; și

capturile accidentale de specii care fac obiectul obligației de debarcare să fie debarcate și să se scadă din cotele alocate.

la bord să nu fie transportată nicio plasă cu o dimensiune a ochiului mai mare sau egală cu 55 mm; și

capturile accidentale de specii care fac obiectul obligației de debarcare să fie debarcate și să se scadă din cotele alocate.

un punct de pe coasta de est a Peninsulei Ards din Irlanda de Nord, la 54°30′ N

54°30′ N, 04°50′ V

53°15′ N, 04°50′ V

un punct de pe coasta de est a Irlandei la 53°15′ N.

57°00′ N, 15°00′ V

57°00′ N, 14°00′ V

56°30′ N, 14°00′ V

56°30′ N, 15°00′ V

57°00′ N, 15°00′ V

52°27′ N, 12°19′ V

52°40′ N, 12°30′ V

52°47′ N, 12°39,60′ V

52°47′ N, 12°56′ V

52°13,5′ N, 13°53,83′ V

51°22′ N, 14°24′ V

51°22′ N, 14°03′ V

52°10′ N, 13°25′ V

52°32′ N, 13°07,50′ V

52°43′ N, 12°55′ V

52°43′ N, 12°43′ V

52°38,80′ N, 12°37′ V

52°27′ N, 12°23′ V

52°27′ N, 12°19′ V

59°58′ N, 07°00′ V

59°55′ N, 06°47′ V

59°51′ N, 06°28′ V

59°45′ N, 06°38′ V

59°27′ N, 06°42′ V

59°22′ N, 06°47′ V

59°15′ N, 07°15′ V

59°07′ N, 07°31′ V

58°52′ N, 07°44′ V

58°44′ N, 08°11′ V

58°43′ N, 08°27′ V

58°28′ N, 09°16′ V

58°15′ N, 09°32′ V

58°15′ N, 09°45′ V

58°30′ N, 09°45′ V

59°30′ N, 07°00′ V

59°58′ N, 07°00′ V

60°00′ N, 11°00′ V

59°00′ N, 11°00′ V

59°00′ N, 09°00′ V

59°30′ N, 09°00′ V

59°30′ N, 10°00′ V

60°00′ N, 10°00′ V

60°00′ N, 11°00′ V

59°15′ N, 10°24′ V

59°10′ N, 10°22′ V

59°08′ N, 10°07′ V

59°11′ N, 09°59′ V

59°15′ N, 09°58′ V

59°22′ N, 10°02′ V

59°23′ N, 10°11′ V

59°20′ N, 10°19′ V

59°15′ N, 10°24′ V

încetează imediat pescuitul și iese din zona în care se află;

nu poate reintra în niciuna dintre zone înainte de debarcarea capturii de la bord;

nu poate arunca în mare nicio cantitate de mihalț-de-mare.

60°58,76′ N, 27°27,32′ V

60°56,02′ N, 27°31,16′ V

60°59,76′ N, 27°43,48′ V

61°03,00′ N, 27°39,41′ V

60°58,76′ N, 27°27,32′ V

un punct de pe coasta de sud a Regatului Unit situat la 2°00′ V

49°30′ N, 2°00′ V

49°30′ N, 7°00′ V

52°00′ N, 7°00′ V

un punct de pe coasta de vest a Regatului Unit situat la 52°00′ N.

plase fixe și/sau petactare;

traule de fund, năvoade daneze sau alte plase tractate similare, cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mare de 80 mm.

puterea motoarelor navelor să nu depășească 221 Kw și lungimea acestora să nu depășească 24 m; și

lungimea traversei sau lungimea totală a traversei, măsurată ca sumă a fiecărei traverse, să nu depășească 9 m sau să nu poată fi extinsă la o lungime mai mare de 9 m, cu excepția cazului în care este vorba despre pescuit dirijat de crevete comun (Crangon crangon), cu o dimensiune a ochiului de plasă a sacului de traul mai mică de 31 mm.

setci fixe de fund utilizate pentru pescuitul dirijat de merluciu având o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm și o adâncime care nu depășește 100 de ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 25 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 24 de ore;

plase de încurcare utilizate pentru pescuitul dirijat de pește-pescar cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 250 mm și o adâncime care nu depășește 15 ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 100 km, iar timpul maxim de scufundare este de 72 de ore.

diviziunile ICES din zonele 7f-7k;

în zona situată la vest de 5° longitudine vestică în diviziunea ICES 7e și

în diviziunile ICES 7b și 7c.

utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm sau

capturile lor accidentale de cod nu depășesc 1,5 %, conform evaluării CSTEP, atunci când pescuiesc în afara zonelor menționate în partea B punctul 1.3.

În fiecare an, de la 15 mai la 15 octombrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage.

În fiecare an, în perioada 15 mai - 30 septembrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage în apele Uniunii din diviziunea ICES 7d (corespunzătoare estului Canalului Mânecii) care nu sunt acoperite de zona de refacere a stocurilor menționată la punctul 11.1.

În fiecare an, în perioada 15 mai-30 septembrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage în limitele zonei Finistère de Nord din apele Uniunii din diviziunea ICES 7e (corespunzătoare vestului Canalului Mânecii) și într-un perimetru de o milă marină până la limita nordică, în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

48°54′23″ N, 5°00′00″ V

49°22′34,576″ N, 4°02′45,078″ V

49°22′54,465″ N, 3°49′14,415″ V

49°22′20″ N, 3°44′18,999″ V

49°23′51″ N, 3°36′54″ V

49°06′32,121″ N, 3°13′01,174″ V

49°06′03,993″ N, 3°23′27,255″ V

49°04′52,068″ N, 3°37′04,22″ V

48°59′49,782″ N, 3°57′07,907″ V

49°01′13,191″ N, 3°57′47,006″ V

48°43′55,255″ N, 4°20′24,785″ V

48°42′16,586″ N, 4°31′04,325″ V

48°39′34″ N, 4°36′25,999″ V

48°39′26,901″ N, 4°44′39,883″ V

48°36′17″ N, 4°49′32″ V

48°52′36″ N, 4°52′45″ V

48°49′07″ N, 4°59′26″ V

48°54′23″ N, 5°00′00″ V

49°22′34,576″ N, 4°02′45,078″ V

49°22′54,465″ N, 3°49′14,415″ V

49°22′20″ N, 3°44′18,999″ V

49°23′51″ N, 3°36′54″ V

49°06′32,121″ N, 3°13′01,174″ V

49°06′03,993″ N, 3°23′27,255″ V

49°04′52,068″ N, 3°37′04,22″ V

48°59′49,782″ N, 3°57′07,907″ V

49°01′13,191″ N, 3°57′47,006″ V

48°43′55,255″ N, 4°20′24,785″ V

48°42′16,586″ N, 4°31′04,325″ V

48°39′34″ N, 4°36′25,999″ V

48°39′26,901″ N, 4°44′39,883″ V

48°36′17″ N, 4°49′32″ V

48°52′36″ N, 4°52′45″ V

48°49′07″ N, 4°59′26″ V

ANEXA VII

ANEXA VII

APELE DE SUD-VEST

PARTEA A

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Dimensiunile minime de referință pentru conservare specificate în prezenta parte pentru eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalț-de-mare (Molva molva), mihalț-de-mare albastru (Molva dipterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus) și sardină (Sardina pilchardus) se aplică pentru pescuitul recreativ în apele de sud-vest. Cu toate acestea, în cazul următoarelor specii capturate în cadrul pescuitului recreativ în subzona ICES 8 se aplică următoarele dimensiuni minime de referință pentru conservare:

PARTEA B

Dimensiunile ochiurilor de plasă

Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate

Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 70 mm sau de cel puțin 55 mm în diviziunea ICES 9a, la est de 7°23′48″ longitudine vestică.

Această dispoziție nu aduce atingere articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 494/2002.

La pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norvegicus), atunci când se pescuiește în diviziunile ICES 8a, 8b, 8d și 8e, se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 100 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent. La pescuitul dirijat de limbă-de-mare cu beam-traule, în jumătatea superioară a părții anterioare a plasei se montează un panou cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 180 mm.

Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 1.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de sud-vest, cu condiția:

să se respecte condițiile aferente stabilite în acest tabel, iar capturile accidentale de merluciu să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau

să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau mai multor state membre și sunt aprobate de Comisie. Pentru merluciu, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 70 mm sau, respectiv, de 55 mm în diviziunea ICES 9a la est de 7°23′48″ longitudine vestică.

Dimensiunile de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe și setci în derivă

Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm sau, în diviziunea ICES 8c și subzona ICES 9, de cel puțin 80 mm.

La pescuitul dirijat de pește-pescar, se utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 220 mm.

Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiului de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de sud-vest, cu condiția să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de merluciu să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.

PARTEA C

Zone închise sau cu restricții

Zonă închisă pentru conservarea merluciului în diviziunea ICES 9a

Se interzice pescuitul cu traule, năvoade daneze sau plase tractate similare în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

în perioada 1 octombrie-31 ianuarie a anului următor:

43°46,5′ N, 07°54,4′ V

44°01,5′ N, 07°54,4′ V

43°25,0′ N, 09°12,0′ V

43°10,0′ N, 09°12,0′ V

de la 1 decembrie până în ultima zi a lunii februarie a anului următor:

un punct situat pe coasta vestică a Portugaliei la 37°50′ latitudine nordică

37°50′ N, 09°08′ V

37°00′ N, 9°07′ V

un punct situat pe coasta vestică a Portugaliei la 37°00′ latitudine nordică

Zone închise pentru conservarea langustinei în diviziunea ICES 9a

Se interzice pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norevgicus) cu traule de fund, năvoade daneze sau plase tractate similare sau cu ajutorul coșurilor în zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

în perioada 1 iunie-31 august:

42°23′ N, 08°57′ V

42°00′ N, 08°57′ V

42°00′ N, 09°14′ V

42°04′ N, 09°14′ V

42°09′ N, 09°09′ V

42°12′ N, 09°09′ V