Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/274 al Comisiei din 11 decembrie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie, certificarea, registrul de intrări și de ieșiri, declarațiile obligatorii și notificările, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele relevante și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/561 al Comisiei

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește norme pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 și, respectiv, a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește:

sistemul de autorizații pentru plantări de viță-de-vie;

certificarea;

registrul de intrări și de ieșiri;

declarațiile obligatorii;

controalele și banca analitică de date izotopice;

notificările.

CAPITOLUL II

Autorizațiile pentru plantări de viță-de-vie prevăzute în partea II titlul I capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se acordă în conformitate cu prezentul regulament.

Autorizațiile pentru plantări de viță-de-vie menționate la alineatul (1) se referă la plantări noi, la replantări și la drepturile de plantare care urmează să fie convertite.

Autorizațiile pentru plantări noi menționate la articolul 64 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se acordă anual.

Dacă decid să limiteze suprafața totală disponibilă pentru plantări noi care urmează să fie alocată sub formă de autorizații, în conformitate cu articolul 63 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre aduc la cunoștința publicului deciziile respective și motivele care au stat la baza acestora până la data de 1 martie a anului respectiv; deciziile lor includ, de asemenea, precizarea faptului dacă calculul suprafeței totale disponibile pentru plantări noi se realizează în conformitate cu articolul 63 alineatul (1) litera (a) sau cu articolul 63 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv.

Statele membre pot stabili un termen limită pentru transmiterea recomandărilor din partea unor organizații profesionale sau a unor grupuri de producători interesate, astfel cum sunt menționate la articolul 65 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pentru a se asigura că recomandările respective sunt prezentate cu suficient timp înainte pentru a putea fi examinate înainte ca statul membru în cauză să ia decizia de limitare a suprafeței totale disponibile pentru plantări noi, menționată la alineatul (1). Aceste recomandări primite sunt de asemenea publicate.

Dacă statele membre decid să utilizeze criteriile de acordare a autorizațiilor pentru plantări noi prevăzute la articolul 64 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, deciziile respective sunt aduse la cunoștința publicului până la data de 1 martie a anului respectiv.

Deciziile menționate la alineatul (1) vizează:

aplicarea unuia sau mai multora dintre criteriile enumerate la articolul 64 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, inclusiv justificarea corespunzătoare în cazul în care statele membre decid să aplice articolul 64 alineatul (1) litera (d) din regulamentul respectiv, precum și a criteriilor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2018/273;

numărul hectarelor disponibile pentru acordarea de autorizații la nivel național:

în mod proporțional;

în conformitate cu criteriile de prioritate enumerate la articolul 64 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, precum și la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2018/273.

în mod proporțional;

în conformitate cu criteriile de prioritate enumerate la articolul 64 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, precum și la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2018/273.

În cazul în care statele membre intenționează să aplice criteriile de prioritate menționate la alineatul (2) litera (b) punctul (ii), ele definesc care dintre aceste criterii de prioritate vor fi aplicate și dacă vor fi aplicate la nivel național sau regional. Statele membre pot decide, de asemenea, să atribuie o importanță diferită fiecăruia dintre criteriile de prioritate alese. Aceste decizii le permit statelor membre să stabilească un clasament al cererilor individuale la nivel național sau regional, pentru alocarea numărului de hectare în conformitate cu alineatul (2) litera (b) punctul (ii), pe baza conformității cererilor respective cu criteriile de prioritate alese.

Dacă statele membre nu aduc la cunoștința publicului deciziile menționate la articolele 3 și 4 până la data de 1 martie a anului respectiv, pentru anul în cauză se aplică următoarele norme privind acordarea autorizațiilor pentru plantări noi:

disponibilitatea autorizațiilor pentru plantări noi corespunde cu 1 % din suprafața totală cultivată efectiv cu viță-de-vie pe teritoriul lor, în conformitate cu articolul 63 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, și fără alte limite;

distribuția proporțională a hectarelor între toți solicitanții eligibili, pe baza suprafeței pentru care au solicitat autorizația, în cazul în care cererile depășesc suprafața pusă la dispoziție.

Statele membre se asigură că sunt aduse la cunoștința publicului informațiile privind normele aplicabile acordării autorizațiilor într-un anumit an în temeiul alineatului (1).

Odată ce deciziile menționate la articolele 3 și 4 sau informațiile privind normele aplicabile acordării autorizațiilor într-un anumit an menționate la articolul 5 alineatul (2) sunt aduse la cunoștința publicului și nu mai târziu de 1 mai, statele membre deschid perioada de depunere a cererilor individuale, care este de cel puțin o lună.

Cererile indică mărimea și localizarea specifice ale suprafeței din exploatația solicitantului pentru care se solicită autorizația.

Dacă statele membre decid să utilizeze anumite criterii pentru acordarea de autorizații pentru plantări noi, în conformitate cu articolul 4, se aplică următoarele norme:

criteriile de eligibilitate menționate la articolul 64 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2018/273: cererile indică produsul (produsele) viticol(e) pe care solicitantul intenționează să îl (le) producă pe suprafața (suprafețele) nou plantată(e), precizând dacă solicitantul intenționează să producă unul sau mai multe dintre următoarele produse:

vinuri cu denumire de origine protejată (DOP);

vinuri cu indicație geografică protejată (IGP);

vinuri fără indicație geografică, inclusiv cu o indicație privind soiul de struguri de vinificație;

criteriul de prioritate menționat la articolul 64 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013: dacă este cazul, cererile indică soiul de viță-de-vie pe care solicitantul intenționează să îl cultive pe suprafața sau pe suprafețele nou-plantate, care trebuie să figureze pe o listă a soiurilor eligibile pentru conservarea resurselor genetice de viță-de-vie stabilită și făcută publică de autoritatea competentă a statului membru în cauză, care au fost clasificate în conformitate cu articolul 81 alineatul (2) din regulamentul respectiv;

criteriul de prioritate menționat la articolul 64 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013: cererile includ informații de natură economică care demonstrează sustenabilitatea economică a proiectului respectiv, pe baza uneia sau a mai multor metodologii standard de analiză financiară pentru proiecte de investiții agricole, metodologii menționate în partea E a anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2018/273;

criteriul de prioritate menționat la articolul 64 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013: cererile includ informații de natură economică care demonstrează creșterea eficienței din punctul de vedere al costurilor, a competitivității sau a prezenței pe piețe a exploatației pe baza considerațiilor prevăzute în partea F a anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2018/273;

criteriul de prioritate menționat la articolul 64 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013: cererile includ informații care demonstrează potențialul de îmbunătățire a produselor cu indicații geografice, pe baza uneia dintre condițiile stabilite în partea G a anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2018/273;

criteriul de prioritate menționat la articolul 64 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013: cererile include informații care arată că dimensiunea suprafeței parcelelor viticole din exploatația solicitantului care nu beneficiază de exceptările prevăzute la articolul 62 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 respectă, la momentul depunerii cererii, pragurile care urmează să fie stabilite de statele membre pe baza dispozițiilor prevăzute în partea H a anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2018/273;

dacă statele membre impun solicitanților să își asume angajamentele menționate în anexa I părțile A și B și în părțile A, B, D, E, F și G și în partea I punctul II din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2018/273 în raport cu criteriile respective, cererile includ angajamentele în cauză.

vinuri cu denumire de origine protejată (DOP);

vinuri cu indicație geografică protejată (IGP);

vinuri fără indicație geografică, inclusiv cu o indicație privind soiul de struguri de vinificație;

După expirarea perioadei de depunere menționate la alineatul (1), statele membre informează solicitanții ineligibili cu privire la ineligibilitatea cererilor lor, în temeiul deciziei privind criteriile de eligibilitate adoptată de statele membre în conformitate cu articolul 4. Cererile respective sunt excluse din etapele ulterioare ale procedurii.

Dacă suprafața totală vizată de cererile eligibile depuse nu depășește suprafața (suprafețele) pusă (puse) la dispoziție în conformitate cu articolul 3 alineatul (1), statele membre acordă autorizațiile pentru toată suprafața solicitată de producători.

În cazul în care suprafața totală vizată de cererile eligibile depuse depășește suprafața (suprafețele) pusă (puse) la dispoziție în conformitate cu articolul 3 alineatul (1), statele membre aplică procedura de selecție prevăzută în anexa I.

În cazul în care autorizația acordată corespunde cu mai puțin de 50 % din suprafața solicitată în cererea respectivă, solicitantul poate refuza autorizația în termen de o lună de la data acordării ei.

Dacă decid să limiteze acordarea de autorizații pentru replantări în zonele eligibile pentru producția de vinuri cu DOP sau cu IGP, în conformitate cu articolul 66 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, statele membre trebuie să aducă deciziile la cunoștința publicului până la 1 martie.

Deciziile menționate la alineatul (1) se aplică timp de un an de la data la care au fost aduse la cunoștința publicului.

Cererile de autorizații pentru replantări menționate la articolul 66 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pot fi depuse în orice moment în cursul aceluiași an vitivinicol în care are loc defrișarea. Totuși, statele membre pot decide să stabilească un termen-limită pentru depunerea cererilor de autorizații pentru replantări, termen care nu depășește sfârșitul celui de-al cincilea an vitivinicol ulterior celui în care a avut loc defrișarea. În cazul în care nu sunt respectate perioadele de timp menționate, statele membre nu acordă o autorizație pentru replantare.

În cazul în care suprafața care urmează să fie replantată corespunde aceleiași suprafețe defrișate sau în cazul în care nu sunt stabilite restricții în conformitate cu articolul 8 alineatul (1), se poate aplica o procedură simplificată la nivel național sau pentru anumite zone de pe teritoriul statului membru. În acest caz, autorizația pentru replantare poate fi considerată acordată la data când a fost defrișată suprafața. În acest scop, producătorul în cauză prezintă, cel târziu până la sfârșitul anului vitivinicol în care a fost efectuată defrișarea, o comunicare ex post care înlocuiește cererea de autorizare.

Cererile de autorizații pentru replantări menționate la articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pot fi depuse în orice moment al anului.

Dacă, în conformitate cu articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre au decis să prelungească termenul pentru prezentarea cererii de conversie a drepturilor de plantare în autorizații până la o dată ulterioară datei de 31 decembrie 2015 și au făcut publică decizia respectivă până la 14 septembrie 2015, cererile de conversie ale producătorului pot fi depuse în orice moment, până la sfârșitul perioadei de timp stabilite de statele membre în decizia respectivă.

După verificarea valabilității în continuare a drepturilor de plantare pentru care a fost solicitată conversia în conformitate cu alineatul (1), statele membre acordă în mod automat autorizațiile. Perioada dintre depunerea cererii de conversie și acordarea autorizațiilor nu trebuie să depășească trei luni.

În cazul în care statele membre decid să pună la dispoziție autorizații în temeiul articolului 68 alineatul (2a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pe lângă procentul de 1 % din suprafața totală plantată cu viță-de-vie care se prevede la articolul 63 alineatul (1) din regulamentul respectiv, ele notifică Comisiei suprafața care face obiectul respectivelor autorizații suplimentare până la data de 1 martie a anilor 2023, 2024 și 2025.

În cazuri justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide, la cererea solicitantului, că o plantare de viță-de-vie se poate realiza pe o suprafață a exploatației care este diferită de suprafața specifică pentru care a fost acordată autorizația, cu condiția ca noua suprafață să aibă aceeași dimensiune în hectare și ca autorizația să fie valabilă în continuare, în conformitate cu articolul 62 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Primul paragraf nu se aplică în cazul în care autorizațiile au fost acordate pe baza respectării unor criterii specifice de eligibilitate sau de prioritate legate de locul indicat în cerere, iar cererea de modificare indică o nouă suprafață specifică în afara respectivului loc.

CAPITOLUL III

Procedura de certificare, aprobare și verificare a vinului fără DOP sau IGP în conformitate cu articolul 120 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 necesită probe administrative care să susțină veridicitatea informațiilor privind soiul (soiurile) de struguri de vinificație sau anul de recoltă menționate pe etichetă sau în prezentarea vinurilor în cauză.

unei examinări organoleptice a vinului pentru miros și gust pe eșantioane anonime în vederea verificării faptului că proprietățile esențiale ale vinului se datorează soiului sau soiurilor de struguri de vinificație utilizat(e);

unei examinări analitice în cazul unui vin obținut dintr-un singur soi de struguri de vinificație.

Certificarea se efectuează prin controale aleatorii și bazate pe riscuri, în conformitate cu articolele 36 și 37 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273 și cu capitolul VI din prezentul regulament.

Operatorii implicați în comercializarea de produse vitivinicole produse, prelucrate sau îmbuteliate de aceștia trebuie să fie recunoscuți și să primească o autorizație din partea autorităților competente ale statelor membre care să certifice originea sau proveniența, caracteristicile, anul de recoltă sau soiul (soiurile) de struguri de vinificație, în conformitate cu articolele 11 și 12 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, sub supravegherea autorităților competente desemnate în conformitate cu articolul 146 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

CAPITOLUL IV

Operatorii care au obligația de a ține registrul de intrări și de ieșiri, denumit, în prezentul capitol, registrul, înregistrează:

intrările în unitățile lor și ieșirile din unitățile lor, pentru fiecare lot de produse vitivinicole menționate la articolul 147 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

categoria produsului, astfel cum este specificată la articolul 14;

operațiunile specificate la articolul 29 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, în cazul în care acestea sunt efectuate în unitățile lor.

Registrul are una dintre următoarele forme:

foi fixe numerotate în ordine;

un registru electronic prezentat în conformitate cu normele detaliate stabilite de autoritățile competente;

un sistem de contabilitate modern și adecvat, aprobat de autoritățile competente;

o colecție de documente însoțitoare care menționează data la care au fost întocmite sau preluate de comercianți.

În ceea ce privește produsele care fac obiectul înscrierii în registru, se țin conturi separate pentru:

fiecare dintre categoriile enumerate în partea II din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, făcând distincție între:

fiecare vin cu DOP și produsele destinate prelucrării în vinuri cu DOP;

fiecare vin cu IGP și produsele destinate prelucrării în vinuri cu IGP;

fiecare vin fără DOP sau IGP produs dintr-un singur soi de struguri de vinificație și produsele destinate prelucrării într-un astfel de vin, cu trimiterea la clasificarea soiului de struguri de vinificație adoptată de statul membru în conformitate cu articolul 81 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu menționarea anului de recoltă;

fiecare vin fără DOP sau IGP produs din două sau mai multe soiuri de struguri de vinificație și produsele destinate prelucrării într-un astfel de vin, cu menționarea anului de recoltă;

fiecare produs care nu respectă practicile oenologice și restricțiile prevăzute la articolul 80 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau în Regulamentul (CE) nr. 606/2009 și care trebuie să fie distrus în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 606/2009;

fiecare dintre următoarele produse deținute în orice scop:

zaharoză;

must de struguri concentrat;

must de struguri concentrat rectificat;

produse utilizate pentru acidificare;

produse utilizate pentru dezacidificare;

distilate de vin;

fiecare subprodus aferent produselor vitivinicole care trebuie eliminat în conformitate cu secțiunea D din partea II a anexei VIII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu articolele 14a și 14b din Regulamentul (CE) nr. 606/2009, menționând dacă este vorba de livrare pentru distilare, pentru producerea de oțet sau pentru o utilizare specifică ce nu implică producerea de vin.

fiecare vin cu DOP și produsele destinate prelucrării în vinuri cu DOP;

fiecare vin cu IGP și produsele destinate prelucrării în vinuri cu IGP;

fiecare vin fără DOP sau IGP produs dintr-un singur soi de struguri de vinificație și produsele destinate prelucrării într-un astfel de vin, cu trimiterea la clasificarea soiului de struguri de vinificație adoptată de statul membru în conformitate cu articolul 81 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu menționarea anului de recoltă;

fiecare vin fără DOP sau IGP produs din două sau mai multe soiuri de struguri de vinificație și produsele destinate prelucrării într-un astfel de vin, cu menționarea anului de recoltă;

fiecare produs care nu respectă practicile oenologice și restricțiile prevăzute la articolul 80 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau în Regulamentul (CE) nr. 606/2009 și care trebuie să fie distrus în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 606/2009;

zaharoză;

must de struguri concentrat;

must de struguri concentrat rectificat;

produse utilizate pentru acidificare;

produse utilizate pentru dezacidificare;

distilate de vin;

fiecare subprodus aferent produselor vitivinicole care trebuie eliminat în conformitate cu secțiunea D din partea II a anexei VIII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu articolele 14a și 14b din Regulamentul (CE) nr. 606/2009, menționând dacă este vorba de livrare pentru distilare, pentru producerea de oțet sau pentru o utilizare specifică ce nu implică producerea de vin.

Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), pot fi înregistrate în același cont vinuri diferite cu DOP sau IGP, prezentate în recipiente de maximum 60 de litri etichetate în conformitate cu legislația Uniunii care sunt achiziționate de la un terț și deținute în vederea vânzării, cu condiția ca intrările și ieșirile fiecărui vin cu DOP sau IGP să fie prezentate separat.

Pierderea utilizării DOP sau IGP se consemnează în registru. Produsele în cauză trebuie să fie înscrise într-unul din conturile aferente vinurilor fără DOP sau IGP.

Pentru fiecare intrare sau ieșire a produselor menționate la articolul 14 alineatul (1) litera (a), în registru se menționează:

numărul lotului de produs [în cazul în care un astfel de număr este] impus de legislația Uniunii sau de legislația națională;

data operațiunii;

cantitatea intrată sau ieșită;

produsul în cauză, descris în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern relevant;

o trimitere la documentul însoțitor sau la certificatul care însoțește sau care a însoțit transportul în cauză în conformitate cu articolele 10, 11 și 20 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 9 din regulamentul respectiv.

Pentru vinurile menționate la punctele 1-9, 15 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, intrarea din registrele păstrate de operatori cuprinde indicațiile facultative specificate la articolul 120 din regulamentul menționat, cu condiția ca acestea să fie indicate în etichetare sau să se preconizeze indicarea lor în etichetare.

Recipientele pentru depozitarea vinurilor menționate la alineatul (2) sunt identificate în registru împreună cu volumul lor nominal. De asemenea, recipientele prezintă informațiile relevante solicitate de statele membre pentru a permite autorităților competente să identifice conținutul acestora cu ajutorul registrului.

În cazul unor transporturi anterioare ale produsului, se consemnează în registru o trimitere la documentul pe baza căruia produsul a fost transportat anterior.

Pentru fiecare dintre operațiunile specificate la articolul 29 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, registrul include:

operațiunile desfășurate;

în cazul operațiunilor menționate la articolul 29 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul delegat (UE) 2018/273:

data operațiunii;

natura și cantitățile produselor utilizate;

cantitatea de produs obținută prin operațiune, inclusiv alcoolul obținut prin corectarea tăriei alcoolice a vinului și cantitatea de zahăr conținută în soluția de zahăr eliminată din mustul inițial;

cantitatea de produs utilizată pentru creșterea tăriei alcoolice, acidificare și dezacidificare și îndulcire;

descrierea produselor înainte și după operațiune, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern relevant;

marcajele recipientelor în care produsele înscrise în registru se aflau înaintea operațiunii respective și ale celor în care se află după efectuarea acesteia;

în cazul îmbutelierii, numărul de recipiente umplute și conținutul acestora;

în cazul îmbutelierii în regim contractual, numele și adresa îmbuteliatorului.

data operațiunii;

natura și cantitățile produselor utilizate;

cantitatea de produs obținută prin operațiune, inclusiv alcoolul obținut prin corectarea tăriei alcoolice a vinului și cantitatea de zahăr conținută în soluția de zahăr eliminată din mustul inițial;

cantitatea de produs utilizată pentru creșterea tăriei alcoolice, acidificare și dezacidificare și îndulcire;

descrierea produselor înainte și după operațiune, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern relevant;

Atunci când un produs trece într-o altă categorie, fără să fie supus uneia dintre operațiunile menționate la articolul 29 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, în special în cazul fermentării mustului de struguri, se menționează în registru cantitățile și natura produsului obținut după modificarea categoriei.

În ceea ce privește producția de vinuri spumante, registrele trebuie să menționeze pentru fiecare cupaj pregătit:

data preparării;

data îmbutelierii pentru toate categoriile de vinuri spumante de calitate;

volumul cupajului, precum și descrierea fiecărui component, împreună cu volumul, tăria alcoolică dobândită și potențială a fiecăruia;

volumul de licoare de tiraj utilizată;

volumul de licoare de expediție;

numărul de recipiente obținute cu precizarea, dacă este cazul, a tipului de vin spumant exprimat printr-un termen legat de conținutul său de zahăr rezidual, cu condiția ca acesta să apară și pe etichetă.

În ceea ce privește producția de vin licoros, registrele menționează pentru fiecare lot de vin licoros în curs de preparare:

data adaosului unuia dintre produsele menționate la punctul 3 literele (e) și (f) din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

natura și volumul produsului adăugat.

Conturile separate pentru produsele menționate la articolul 14 alineatul (1) litera (b) trebuie să indice, pentru fiecare produs:

în ceea ce privește intrările:

numele și adresa furnizorului, făcând referire, dacă este cazul, la documentul care a însoțit transportul produsului;

cantitatea de produs;

data intrării;

în ceea ce privește ieșirile:

cantitatea de produs;

data utilizării sau a ieșirii;

după caz, numele și adresa destinatarului.

numele și adresa furnizorului, făcând referire, dacă este cazul, la documentul care a însoțit transportul produsului;

cantitatea de produs;

data intrării;

cantitatea de produs;

data utilizării sau a ieșirii;

după caz, numele și adresa destinatarului.

În ceea ce privește subprodusele sau produsele vitivinicole care urmează să fie retrase în conformitate cu articolul 14a alineatul (2) și articolul 14b din Regulamentul (CE) nr. 606/2009, cantitățile care trebuie înscrise în registru sunt cele estimate de operatorii în cauză, în conformitate cu articolul 14a din regulamentul respectiv.

Statele membre stabilesc procentele maxime acceptabile de pierderi rezultate din evaporarea în cursul depozitării, din operațiile de prelucrare sau din modificarea categoriei produsului.

Deținătorul registrului raportează pierderile în scris autorității competente teritorial, într-un termen stabilit de statele membre, atunci când pierderile reale depășesc:

în timpul transportului, toleranțele menționate la punctul 2.1 litera (d) din partea B a anexei V la Regulamentul delegat (UE) 2018/273 și

în cazurile menționate la alineatul (1), procentele maxime stabilite de statele membre.

Statele membre specifică modul în care trebuie să fie înregistrate în registru informațiile privind:

consumul personal al producătorului și al familiei sale;

eventualele variații accidentale de volum ale produselor respective.

Informațiile menționate la articolul 14 alineatul (1) litera (a) și la articolele 15 și 19 se înregistrează în registru:

în cazul intrărilor, cel târziu în prima zi lucrătoare după primire și

în cazul pierderilor, al consumului personal și familial sau al ieșirilor, cel târziu în a treia zi lucrătoare de la data recunoașterii, a consumului sau a expedierii.

Informațiile menționate la articolul 29 alineatele (1) și (2) din Regulamentul delegat (UE) 2018/273 și la articolele 16 și 17 din prezentul regulament se înregistrează în registru:

cel târziu în prima zi lucrătoare de după ziua operațiunii și

în cazul îmbogățirii, în aceeași zi.

Informațiile menționate la articolul 14 alineatul (1) litera (b) și la articolul 18 din prezentul regulament se înregistrează în registru:

în cazul intrărilor și al ieșirilor, cel târziu în prima zi lucrătoare după primire sau expediere; și

în cazul utilizării, în ziua utilizării.

Cu toate acestea, statele membre pot autoriza termene mai lungi, de până la 30 de zile, în special atunci când se păstrează registre informatizate, cu condiția să se poată verifica în orice moment intrările și ieșirile, precum și operațiunile menționate la articolul 29 alineatele (1) și (2) din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, pe baza altor documente justificative, și ca aceste documente să fie considerate fiabile de către autoritățile competente.

Prin derogare de la alineatele (1), (2) și (3), ieșirile aceluiași produs pot fi înscrise în registru sub forma unui total lunar în cazul în care produsul este ambalat exclusiv în recipiente cu un volum nominal de 10 litri sau mai puțin, prevăzute cu un dispozitiv de închidere de unică folosință, astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul delegat (UE) 2018/273.

Registrul se închide prin întocmirea, o dată pe an, a unui bilanț anual, la o dată care urmează să fie stabilită de către statele membre. În cadrul bilanțului anual, se efectuează inventarul stocurilor. Stocurile existente trebuie să fie reportate în următoarea perioadă de un an. Acestea trebuie să fie înscrise în registru ca intrare, la o dată ulterioară bilanțului anual. Dacă bilanțul anual indică diferențe între stocurile care rezultă din bilanț și stocurile existente, acest lucru trebuie consemnat în conturile închise.

CAPITOLUL V

Producătorii prezintă declarația de producție menționată la articolul 31 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273 în ceea ce privește producția anului vitivinicol în curs până la data de 15 ianuarie a fiecărui an. Statele membre pot stabili o dată anterioară sau, pentru recolte târzii și anumite producții de vin, o dată care să nu depășească 1 martie.

Declarația de producție menționată la alineatul (1) conține cel puțin următoarele informații:

identitatea producătorului;

locul de deținere a produselor;

categoria de produse utilizate pentru producția de vin: struguri, must de struguri (must concentrat, must concentrat rectificat sau must fermentat parțial) sau vinuri noi aflate încă în fermentație;

numele și adresa furnizorilor;

suprafețele cultivate cu viță-de-vie aflată în producție, inclusiv cele în scopuri experimentale, din care provin strugurii, indicate în hectare și cu trimitere la localizarea parcelei viticole;

volumul, indicat în hectolitri sau 100 kg, al produselor vitivinicole obținute de la începutul anului vitivinicol și deținute la data întocmirii declarației, defalcat în funcție de culoare (roșu/roze sau alb), de categoria produselor utilizate (struguri, vinuri noi aflate încă în fermentație, must, inclusiv mustul parțial fermentat, dar excluzând mustul concentrat și mustul concentrat rectificat) și de unul dintre următoarele tipuri:

vin cu DOP;

vin cu IGP;

vin cu denumire de soi, fără DOP/IGP;

vin fără DOP/IGP;

toate celelalte produse aferente anului vitivinicol, inclusiv mustul concentrat, mustul concentrat rectificat.

vin cu DOP;

vin cu IGP;

vin cu denumire de soi, fără DOP/IGP;

vin fără DOP/IGP;

toate celelalte produse aferente anului vitivinicol, inclusiv mustul concentrat, mustul concentrat rectificat.

Cantitatea de vin care trebuie declarată în declarația de producție este cantitatea totală obținută la încheierea fermentației alcoolice principale, inclusiv drojdia de vin.

Statele membre le impun recoltatorilor și comercianților care comercializează produse destinate producției de vin să le ofere producătorilor datele necesare pentru completarea declarațiilor de producție.

Producătorii, prelucrătorii, îmbuteliatorii și comercianții trebuie să depună declarația de stocuri menționată la articolul 32 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273 până la data de 10 septembrie. Statele membre pot stabili o dată anterioară.

Declarația respectivă trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

identitatea producătorilor, a prelucrătorilor, a îmbuteliatorilor sau a comercianților;

locul de deținere a produselor;

în ceea ce privește vinurile, stocurile totale defalcate în funcție de culoare (roșu/roze sau alb), tipul de vin (cu DOP, cu IGP, cu denumire de soi fără DOP/IGP sau fără DOP/IGP), origine (Uniunea sau țări terțe) și tipul deținătorului de stoc (producător sau comerciant);

în ceea ce privește mustul, stocurile totale defalcate în funcție de culoare (roșu/roze sau alb), tipul de must de struguri (concentrat, concentrat rectificat sau alt tip), tipul deținătorului de stoc (producător sau comerciant).

În cazul în care statele membre solicită declarația de recoltă menționată la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, recoltatorii prezintă declarația respectivă până la data de 15 ianuarie. Statele membre pot stabili o dată anterioară sau, pentru recolte târzii, o dată care să nu depășească 1 martie.

Această declarație trebuie să conțină cel puțin următoarele informații, defalcate în funcție de categoriile prevăzute la punctul 1.2 subpunctul 3 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2018/273:

identitatea recoltatorului [în conformitate cu informațiile solicitate la punctul 1.1 subpunctul 1 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2018/273];

suprafața cultivată cu viță-de-vie aflată în producție (în hectare și cu trimitere la localizarea parcelei viticole);

cantitatea de struguri recoltată (în 100 kg);

destinația strugurilor (în hl sau 100 kg):

vinificați de declarant, în calitate de producător;

livrați unei cooperative vinicole (sub formă de struguri sau de must);

vânduți unui producător de vin (sub formă de struguri sau de must);

alte destinații (sub formă de struguri sau must).

vinificați de declarant, în calitate de producător;

livrați unei cooperative vinicole (sub formă de struguri sau de must);

vânduți unui producător de vin (sub formă de struguri sau de must);

alte destinații (sub formă de struguri sau must).

Informațiile cuprinse în declarațiile de producție și de stocuri în conformitate cu articolele 22 și 23, în declarațiile de recoltă, în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament și în declarațiile de tratare sau de comercializare, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, acolo unde este cazul, sunt centralizate la nivel național.

Statele membre stabilesc forma și modul în care aceste informații le sunt notificate.

CAPITOLUL VI

SECȚIUNEA I

În sensul capitolului VII din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, organismul de legătură al unui stat membru îi poate solicita organismului de legătură din alt stat membru să colecteze eșantioane, în conformitate cu instrucțiunile prevăzute în anexa II la prezentul regulament.

Organismul solicitant păstrează eșantioanele colectate și stabilește, printre altele, laboratorul în care urmează să fie analizate.

SECȚIUNEA II

Pentru crearea băncii analitice de date izotopice menționate la articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, statele membre se asigură că eșantioanele de struguri proaspeți care urmează să fie analizate de laboratoarele desemnate ale statelor membre sunt prelevate, tratate și transformate în vin în conformitate cu instrucțiunile prevăzute în partea I din anexa III la prezentul regulament.

Eșantioanele de struguri proaspeți se colectează din plantații viticole situate într-o zonă vitivinicolă cu caracteristici bine definite privind tipul de sol, amplasarea, modul de conducere a viței-de-vie, soiul, vârsta, precum și practicile de cultivare.

Numărul eșantioanelor care trebuie prelevate în fiecare an pentru banca de date este stabilit în anexa III partea II. Selectarea eșantioanelor trebuie să țină seama atât de situarea geografică a plantațiilor viticole din statele membre enumerate în anexa III partea II, cât și de proporția de vinuri cu DOP sau IGP per stat membru sau regiune. În fiecare an, cel puțin 25 % din eșantioane trebuie prelevate de pe aceleași parcele ca și în anul precedent.

statele membre pot decide, atunci când este cazul, că eșantioanele de struguri cultivați pentru producția de vinuri cu DOP sau IGP pot fi prelevate de entitatea care gestionează respectiva DOP sau IGP. În acest caz, prelevarea eșantioanelor trebuie coordonată de laboratoarele desemnate ale statelor membre în conformitate cu instrucțiunile prevăzute în anexa III partea I secțiunea A.

Eșantioanele se analizează prin metodele stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 80 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 606/2009 de către laboratoare desemnate de statele membre. Laboratoarele desemnate trebuie să îndeplinească criteriile generale de funcționare a laboratoarelor de încercări stabilite prin standardul ISO/IEC 17025:2005 și, mai ales, să participe la un sistem de testare a competențelor în ceea ce privește metodele de analiză izotopică. Laboratoarele trebuie să furnizeze, în scris, dovada respectării acestor criterii centrului european de referință pentru controlul în sectorul vitivinicol (ERC-CWS) în scopul controlului calității și al validării datelor furnizate.

Laboratoarele întocmesc un raport de analiză în conformitate cu anexa III partea IV și o fișă de descriere pentru fiecare eșantion, în conformitate cu chestionarul prezentat în anexa III partea III.

Laboratoarele transmit datele colectate către ERC-CWS, împreună cu o copie a raportului de analiză conținând rezultatele și interpretarea analizelor și cu o copie a fișei de descriere, în format electronic, cel târziu la data de [31 octombrie] a anului următor recoltării strugurilor.

Statele membre și ERC-CWS:

păstrează datele în banca analitică de date;

păstrează fiecare eșantion timp de cel puțin trei ani de la data prelevării;

utilizează banca de date exclusiv pentru monitorizarea aplicării legislației Uniunii și a legislației naționale în domeniul vitivinicol sau în scopuri statistice sau științifice;

iau măsurile necesare pentru protecția datelor, mai ales împotriva furtului sau a manipulării datelor;

pun dosarele la dispoziția celor care au generat informațiile din respectivele dosare, fără întârzieri sau costuri nejustificate, astfel încât orice inexactități să poată fi rectificate.

ERC-CWS întocmește și actualizează anual lista laboratoarelor din statele membre desemnate să pregătească eșantioanele și să efectueze măsurătorile pentru banca analitică de date.

Informațiile cuprinse în banca analitică de date izotopice se pun, la cerere, la dispoziția laboratoarelor desemnate de statele membre.

Ori de câte ori este necesar în scopuri științifice, statistice, de control sau judiciare în cazuri justificate corespunzător, informațiile menționate la alineatul (1), atunci când sunt reprezentative, pot fi puse, la cerere, la dispoziția autorităților competente desemnate de statele membre pentru asigurarea respectării normelor Uniunii în sectorul vitivinicol, precum și la dispoziția instanțelor naționale. Aceste informații trebuie utilizate numai în scopurile pentru care sunt solicitate și trebuie tratate drept confidențiale.

În cazul unui control într-un stat membru, pentru care sunt necesare date de referință din banca analitică de date izotopice referitoare la vinurile produse într-un alt stat membru, autoritatea competentă a statului membru solicită ERC-CWS să contacteze laboratorul desemnat al statului membru în care este produs vinul care face obiectul investigației, pentru a verifica suspiciunea cu ajutorul tuturor datelor relevante disponibile. În termen de o lună de la data primirii solicitării, laboratorul desemnat trebuie să verifice dacă vinul în cauză este conform cu normele Uniunii în sectorul vitivinicol. În cazul în care acest termen nu poate fi respectat din motive justificate corespunzător, laboratorul desemnat trebuie să informeze ERC-CWS în consecință, apoi ERC-CWS trebuie:

să extragă datele relevante ale măsurătorilor izotopice de referință referitoare la vinul în cauză din banca analitică de date izotopice și să le furnizeze organismului solicitant; sau,

dacă datele relevante ale măsurătorilor izotopice de referință nu pot fi extrase din banca analitică de date izotopice, dar eșantioanele necesare sunt puse, la cerere, la dispoziția ERC-CWS, să furnizeze organismului solicitant sprijin analitic, inclusiv rezultatele datelor relevante ale măsurătorilor izotopice referitoare la vinul în cauză,

Informațiile puse la dispoziție privesc doar datele analitice relevante necesare pentru interpretarea unei analize efectuate pe un eșantion cu caracteristici și origine comparabile. Orice notificare referitoare la informațiile puse la dispoziție este însoțită de o notă în care se reamintesc condițiile de utilizare a băncii de date, astfel cum se menționează la articolul 27 alineatul (7) litera (c).

ERC-CWS trebuie să publice un raport anual, anonimizat, referitor la rezultatele principale ale solicitărilor primite în conformitate cu alineatele (1) și (2) și la constatările principale ale controalelor efectuate de statele membre pe teritoriul lor cu ajutorul băncii analitice de date izotopice. ERC-CWS trebuie să se asigure că raportul nu include nicio informație sensibilă din punct de vedere comercial. Constatările respective trebuie raportate ERC-CWS înainte de sfârșitul lunii martie a anului care urmează perioadei de raportare, iar ERC-CWS trebuie să publice raportul în termen de două luni.

Rezultatele analizelor izotopice cuprinse în băncile de date ale statelor membre se obțin prin analizarea eșantioanelor prelevate și tratate în conformitate cu articolul 27.

SECȚIUNEA III

În scopul de a verifica conformarea cu normele prevăzute în partea II titlul I capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în capitolul II din Regulamentul delegat (UE) 2018/273 și în capitolul II din prezentul regulament, statele membre utilizează registrul plantațiilor viticole menționat la articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Statele membre pun la dispoziție datele din registrul plantațiilor viticole în scopuri de monitorizare și de verificare a măsurilor finanțate în cadrul programelor naționale de sprijin, menționate în partea II titlul I capitolul II secțiunea 4 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, la care se referă.

În ceea ce privește suprafețele cultivate cu viță-de-vie, se efectuează cel puțin următoarele verificări pentru a menține un registru al plantațiilor viticole actualizat:

controale administrative aplicate tuturor producătorilor vitivinicoli identificați în registrul plantațiilor viticole care:

au activat o autorizație de plantare sau de replantare sau au înregistrat sau au modificat date în registrul plantațiilor viticole în urma unei cereri sau a unei notificări depuse referitoare la sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie;

depun o cerere pentru măsurile restructurarea și reconversia plantațiilor viticole sau recoltarea înainte de coacere în cadrul unui program național de sprijin, măsuri menționate la articolele 46 și 47 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

prezintă una dintre declarațiile menționate la articolele 31, 32 și 33 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273;

controale anuale la fața locului care vizează cel puțin 5 % din numărul total al producătorilor vitivinicoli identificați în registrul plantațiilor viticole.

controalele sistematice la fața locului se efectuează pentru suprafețele cultivate cu viță-de-vie care nu sunt incluse în dosarul producătorului vitivinicol, astfel cum se prevede în anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2018/273.

au activat o autorizație de plantare sau de replantare sau au înregistrat sau au modificat date în registrul plantațiilor viticole în urma unei cereri sau a unei notificări depuse referitoare la sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie;

depun o cerere pentru măsurile restructurarea și reconversia plantațiilor viticole sau recoltarea înainte de coacere în cadrul unui program național de sprijin, măsuri menționate la articolele 46 și 47 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

prezintă una dintre declarațiile menționate la articolele 31, 32 și 33 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273;

În ceea ce privește declarațiile menționate la articolele 31-34 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, statele membre efectuează orice control necesar și iau orice măsură necesară pentru a se asigura exactitatea declarațiilor respective.

În ceea ce privește importurile de produse vitivinicole neambalate în cazul cărora nu se utilizează un sistem informatizat sau un sistem informatic menționat la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2018/273, pentru a permite efectuarea de controale, autoritatea competentă a statului membru în care este situat locul de descărcare poate solicita destinatarilor partidelor de produse vitivinicole neambalate să păstreze partidele respective la locul de descărcare în incintele lor pe o perioadă de maximum 10 zile lucrătoare. În perioada respectivă destinatarii nu pot expedia, transfera sau manipula o partidă din care au fost prelevate eșantioane de către autoritatea competentă până când nu sunt informați cu privire la rezultatul controalelor.

La cererea destinatarilor, în cazul în care decide să nu efectueze controale asupra partidei de produse în cauză, autoritatea competentă trebuie să permită expedierea partidei înainte de sfârșitul perioadei menționate la primul paragraf.

CAPITOLUL VII

Până la data de 1 martie a fiecărui an, statele membre prezintă Comisiei:

comunicarea privind zonele vitivinicole menționată la articolul 145 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, referitoare la situația la data de 31 iulie a anului vitivinicol anterior. Această comunicare se efectuează sub forma prevăzută în partea I din anexa IV la prezentul regulament;

notificările prevăzute la articolul 63 alineatul (4) și la articolul 64 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și la articolul 10 alineatul (3) din prezentul regulament. Aceste notificări se efectuează sub forma prevăzută în partea II a anexei IV la prezentul regulament;

o notificare cu privire la restricțiile stabilite de statele membre în ceea ce privește replantările în aceeași exploatație menționate la articolul 8 din prezentul regulament. Această notificare se efectuează sub forma prevăzută în tabelul A din partea V a anexei IV la prezentul regulament;

o listă națională actualizată a organizațiilor profesionale sau a grupurilor de producători interesate menționate la articolele 3 și 8 din prezentul regulament;

comunicarea cu privire la mărimea totală a suprafețelor stabilite ca fiind plantate cu viță-de-vie fără o autorizație, precum și la suprafețele neautorizate care au fost defrișate, în conformitate cu articolul 71 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Comunicarea respectivă se referă la anul vitivinicol precedent. Această comunicare se efectuează sub forma prevăzută în partea III din anexa IV la prezentul regulament;

în cazul în care statele membre hotărăsc să aplice criteriul de prioritate menționat la articolul 64 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pragurile stabilite în ceea ce privește dimensiunea minimă și cea maximă ale exploatațiilor, în conformitate cu punctul H din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2018/273.

Până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, statele membre notifică Comisiei:

cererile de autorizații pentru plantări noi, autorizațiile acordate efectiv în cursul anului vitivinicol precedent în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau (2) din prezentul regulament, precum și autorizațiile refuzate de solicitanți, precum și cele acordate altor solicitanți înainte de 1 octombrie, în temeiul articolului 7 alineatul (3) din prezentul regulament. Aceste notificări se efectuează sub forma prevăzută în partea IV din anexa IV la prezentul regulament;

autorizațiile pentru replantări acordate în cursul anului vitivinicol precedent, în conformitate cu articolul 9 din prezentul regulament. Aceste notificări se efectuează sub forma prevăzută în tabelul B din partea V a anexei IV la prezentul regulament;

autorizațiile acordate în cursul anului vitivinicol precedent, pe baza conversiei drepturilor de plantare valabile, în conformitate cu articolul 10 din prezentul regulament. Notificarea se efectuează sub forma prevăzută în partea VI a anexei IV la prezentul regulament și se realizează numai până la data de 1 noiembrie a anului următor după expirarea termenului de conversie prevăzut la articolul 68 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau a termenului-limită stabilit de statul membru în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din prezentul regulament.

Dacă un stat membru nu respectă normele prevăzute la alineatul (1) sau (2) sau dacă informațiile relevante par incorecte, Comisia poate suspenda parțial sau total plățile lunare menționate la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește sectorul vitivinicol, până la momentul efectuării unei notificări corecte.

Prezentul articol nu aduce atingere obligațiilor statelor membre prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1337/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

Notificările către Comisie menționate în Regulamentul delegat (UE) 2018/273 și în prezentul regulament se efectuează în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/1183 și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1185.

Documentele însoțitoare și copiile acestora se păstrează pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la sfârșitul anului calendaristic în care au fost întocmite.

Informațiile privind sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie depuse în conformitate cu articolul 33 se păstrează timp de cel puțin zece ani vitivinicoli după anul vitivinicol în care au fost transmise.

Registrul de intrări și de ieșiri și documentele referitoare la operațiunile înregistrate în acest registru se păstrează pentru o perioadă de cel puțin cinci ani după închiderea conturilor la care se referă. Atunci când, într-un registru, figurează unul sau mai multe conturi încă neînchise, referitoare la cantități de vin nesemnificative, aceste conturi pot fi reportate într-un alt registru, cu condiția să se menționeze acest lucru în registrul inițial. În acest caz, perioada de cinci ani începe în ziua reportării.

Datele din registrul plantațiilor viticole prevăzute la articolul 7 din Regulamentul delegat (UE) 2018/273 se păstrează atât timp cât este necesar în scopul monitorizării și al verificării măsurilor sau sistemului la care se referă acestea și, în orice caz, timp de cel puțin cinci ani vitivinicoli în cazul datelor referitoare la măsuri sau timp de cel puțin zece ani vitivinicoli în cazul datelor referitoare la sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie, după anul vitivinicol la care se referă.

CAPITOLUL VIII

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/561 se abrogă.

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXA I

ANEXA I

PROCEDURA DE SELECȚIE MENȚIONATĂ LA ARTICOLUL 7 ALINEATUL (2)

ALOCAREA PROPORȚIONALĂ

Partea din numărul total al hectarelor disponibile pentru plantări noi pe care statele membre au decis să o aloce în mod proporțional tuturor solicitanților, la nivel național, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (i), se împarte între cererile eligibile individuale, conform următoarei formule, respectând în același timp eventualele limite menționate la articolul 3 alineatul (1):

A1 = Ar × (%Pr × Tar/Tap)

ALOCAREA CONFORM CRITERIILOR DE PRIORITATE

Partea din numărul total de hectare disponibile pentru plantări noi pe care statele membre au decis să o aloce la nivel național sau regional în conformitate cu criteriile de prioritate selectate, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (ii), se împarte între cererile eligibile individuale după cum urmează:

Statele membre aleg criteriile de prioritate la nivel național sau regional și pot să acorde aceeași importanță tuturor criteriilor selectate sau să le atribuie o pondere diferită. Statele membre pot să aplice o astfel de ponderare în mod uniform la nivel național sau să modifice ponderarea criteriilor în funcție de zona de pe teritoriul statului membru.

În cazul în care statele membre atribuie aceeași importanță tuturor criteriilor selectate la nivel național sau regional, fiecăruia dintre criterii i se atribuie o valoare de unu (1).

În cazul în care statele membre atribuie criteriilor selectate la nivel național sau regional o pondere diferită, fiecăruia dintre criterii i se atribuie o valoare care variază între zero (0) și unu (1), iar suma tuturor valorilor individuale trebuie să fie întotdeauna egală cu unu (1).

În cazul în care ponderea criteriilor variază în funcție de regiunea de pe teritoriul statului membru, fiecăruia dintre criterii i se atribuie o valoare individuală care variază între zero (0) și unu (1) pentru fiecare dintre regiuni. În acest caz, suma tuturor ponderilor individuale ale criteriilor selectate pentru fiecare dintre regiunile respective trebuie să fie întotdeauna egală cu unu (1).

Statele membre evaluează fiecare cerere individuală eligibilă pe baza respectării criteriilor de prioritate selectate. Pentru a evalua nivelul de conformitate cu fiecare dintre criteriile de prioritate, statele membre stabilesc un barem unic la nivel național sau regional, pe baza căruia atribuie un număr de puncte fiecărei cereri în raport cu fiecare dintre criteriile respective.

Baremul unic predefinește numărul de puncte care urmează să fie atribuit în raport cu nivelul de conformitate cu fiecare dintre criterii, detaliind, de asemenea, numărul de puncte care se atribuie în raport cu fiecare dintre elementele fiecărui criteriu specific.

Statele membre stabilesc un clasament al cererilor individuale la nivel național sau regional, pe baza numărului total de puncte atribuite fiecărei cereri în parte în funcție de conformitatea sau nivelul de conformitate menționat la litera (b) și, dacă este cazul, importanța criteriilor menționată la litera (a). În acest scop, statele membre utilizează următoarea formulă:Pt = W 1 × Pt 1 + W 2 × Pt 2 + … + W n × Pt nPttotalul de puncte acordat unei cereri individuale specificeW 1, W 2 …, Wnponderea criteriilor 1, 2, …, nPt 1, Pt 2, …, Pt nnivelul de conformitate a cererii cu criteriile 1, 2, … nÎn zonele în care ponderea este zero pentru toate criteriile de prioritate, toate cererile eligibile primesc valoarea maximă a baremului în ceea ce privește nivelul de conformitate.

Statele membre stabilesc un clasament al cererilor individuale la nivel național sau regional, pe baza numărului total de puncte atribuite fiecărei cereri în parte în funcție de conformitatea sau nivelul de conformitate menționat la litera (b) și, dacă este cazul, importanța criteriilor menționată la litera (a). În acest scop, statele membre utilizează următoarea formulă:

Pt = W 1 × Pt 1 + W 2 × Pt 2 + … + W n × Pt n

În zonele în care ponderea este zero pentru toate criteriile de prioritate, toate cererile eligibile primesc valoarea maximă a baremului în ceea ce privește nivelul de conformitate.

Statele membre acordă autorizații solicitanților individuali utilizând ordinea stabilită în clasamentul menționat la litera (d), până la epuizarea hectarelor care trebuie alocate în conformitate cu criteriile de prioritate. Trebuie să se atribuie, sub formă de autorizație, numărul total de hectare cerut de un solicitant, înainte de a se acorda o autorizație următorului solicitant conform clasificării.

În cazul în care hectarele disponibile se epuizează pe o poziție a clasamentului pe care se află mai multe cereri cu același număr de puncte, hectarele rămase se alocă cererilor respective în mod proporțional.

Dacă limita pentru o anumită regiune sau zonă eligibilă pentru o DOP sau IGP sau pentru o zonă fără indicație geografică este atinsă atunci când se acordă autorizații în conformitate cu punctul A și cu prezentul punct literele (a)-(e), nu se mai satisfac cereri care provin din regiunea sau din zona respectivă.

Statele membre aleg criteriile de prioritate la nivel național sau regional și pot să acorde aceeași importanță tuturor criteriilor selectate sau să le atribuie o pondere diferită. Statele membre pot să aplice o astfel de ponderare în mod uniform la nivel național sau să modifice ponderarea criteriilor în funcție de zona de pe teritoriul statului membru.

Statele membre evaluează fiecare cerere individuală eligibilă pe baza respectării criteriilor de prioritate selectate. Pentru a evalua nivelul de conformitate cu fiecare dintre criteriile de prioritate, statele membre stabilesc un barem unic la nivel național sau regional, pe baza căruia atribuie un număr de puncte fiecărei cereri în raport cu fiecare dintre criteriile respective.

Baremul unic predefinește numărul de puncte care urmează să fie atribuit în raport cu nivelul de conformitate cu fiecare dintre criterii, detaliind, de asemenea, numărul de puncte care se atribuie în raport cu fiecare dintre elementele fiecărui criteriu specific.

Statele membre stabilesc un clasament al cererilor individuale la nivel național sau regional, pe baza numărului total de puncte atribuite fiecărei cereri în parte în funcție de conformitatea sau nivelul de conformitate menționat la litera (b) și, dacă este cazul, importanța criteriilor menționată la litera (a). În acest scop, statele membre utilizează următoarea formulă:Pt = W 1 × Pt 1 + W 2 × Pt 2 + … + W n × Pt nPttotalul de puncte acordat unei cereri individuale specificeW 1, W 2 …, Wnponderea criteriilor 1, 2, …, nPt 1, Pt 2, …, Pt nnivelul de conformitate a cererii cu criteriile 1, 2, … nÎn zonele în care ponderea este zero pentru toate criteriile de prioritate, toate cererile eligibile primesc valoarea maximă a baremului în ceea ce privește nivelul de conformitate.

Statele membre acordă autorizații solicitanților individuali utilizând ordinea stabilită în clasamentul menționat la litera (d), până la epuizarea hectarelor care trebuie alocate în conformitate cu criteriile de prioritate. Trebuie să se atribuie, sub formă de autorizație, numărul total de hectare cerut de un solicitant, înainte de a se acorda o autorizație următorului solicitant conform clasificării.

Dacă limita pentru o anumită regiune sau zonă eligibilă pentru o DOP sau IGP sau pentru o zonă fără indicație geografică este atinsă atunci când se acordă autorizații în conformitate cu punctul A și cu prezentul punct literele (a)-(e), nu se mai satisfac cereri care provin din regiunea sau din zona respectivă.

ANEXA II

ANEXA II

EȘANTIOANELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 26

PARTEA I

Metoda și procedura de eșantionare

La prelevarea de eșantioane de vin, must de struguri sau alte produse lichide vitivinicole în contextul asistenței între organismele de control, organismul competent se asigură că:

în cazul produselor aflate în recipiente de maximum 60 l depozitate într-un singur lot, eșantioanele sunt reprezentative pentru întregul lot;

în cazul produselor aflate în recipiente cu capacitate nominală mai mare de 60 l, eșantioanele sunt reprezentative pentru conținutul recipientului din care au fost prelevate.

Eșantioanele se prelevează prin turnarea produsului în cauză în cel puțin cinci recipiente curate, fiecare cu o capacitate nominală de cel puțin 75 cl. În cazul produselor menționate la punctul 1 litera (a), prelevarea eșantioanelor se poate face și prin luarea a cel puțin cinci recipiente cu o capacitate nominală de cel puțin 75 cl din lotul de examinat.

În cazul în care eșantioanele de distilat de vin se analizează prin rezonanța magnetică nucleară a deuteriului, eșantioanele se plasează în recipiente cu o capacitate nominală de 25 cl sau chiar de 5 cl, dacă trebuie trimise de la un laborator oficial la altul.

Eșantioanele se prelevează, se închid dacă este cazul și se sigilează în prezența unui reprezentant al unității unde s-a făcut prelevarea sau a unui reprezentant al transportatorului, dacă eșantionul se recoltează în timpul transportului. Dacă nu este prezent niciun reprezentant, raportul menționat la punctul 4 precizează acest lucru.

Fiecare eșantion este prevăzut cu un sistem de închidere inert și de unică folosință.

Fiecărui eșantion i se aplică o etichetă conformă dispozițiilor din partea II punctul A.

În cazul în care recipientul este de dimensiuni prea mici pentru a i se atașa eticheta menționată, recipientul se marchează cu un număr indelebil, iar informațiile cerute se indică pe o fișă separată.

Reprezentantului unității în care s-a prelevat eșantionul sau reprezentantului transportatorului i se solicită să semneze eticheta sau, după caz, fișa.

Funcționarul organismului competent autorizat să preleveze eșantioanele redactează un raport în care consemnează toate observațiile pe care le consideră importante pentru evaluarea eșantioanelor. În raport, acesta notează, după caz, observațiile reprezentantului transportatorului sau ale reprezentantului unității unde s-a făcut prelevarea și le cere acestora să semneze observațiile respective. Acesta mai notează cantitatea de produs din care s-a prelevat eșantionul. În cazul în care s-a refuzat aplicarea semnăturilor menționate mai sus și la punctul 3 al treilea paragraf, acest fapt se menționează în raport.

Ori de câte ori se iau eșantioane, unul dintre acestea rămâne ca eșantion de control în unitatea de unde s-a luat, iar altul la organismul competent al cărui funcționar s-a ocupat de prelevarea eșantionului. Trei dintre eșantioane se trimit la un laborator oficial, care efectuează examinarea analitică sau organoleptică. Unul dintre eșantioane se examinează în laboratorul respectiv. Alt eșantion se păstrează ca eșantion de control. Eșantioanele de control se păstrează pentru o perioadă minimă de trei ani de la prelevare.

Loturile de eșantioane poartă pe ambalajul exterior o etichetă roșie conformă cu modelul prezentat la punctul B din partea II. Eticheta are dimensiunile de 50 mm × 25 mm.

La expedierea eșantioanelor, organismul competent al statului membru din care se trimit eșantioanele aplică ștampila sa parțial pe ambalajul exterior al coletului și parțial pe eticheta roșie.

PARTEA II

Eticheta care descrie eșantionul în conformitate cu partea I punctul 3

Informații obligatorii:

numele, adresa, inclusiv statul membru, numărul de telefon și de fax și e-mailul organismului competent care a dispus prelevarea eșantionului;

numărul de ordine al eșantionului;

data prelevării eșantionului;

numele funcționarului organismului competent autorizat să preleveze eșantionul;

numele, adresa, numărul de telefon și de fax, e-mailul întreprinderii în care a fost prelevat eșantionul;

identitatea recipientului din care s-a prelevat eșantionul (de exemplu numărul recipientului, numărul lotului de sticle etc.);

descrierea produsului, inclusiv zona de producție, anul recoltei, tăria alcoolică dobândită sau potențială și, în măsura posibilului, soiul de struguri de vinificație;

mențiunea: Eșantionul de control pus deoparte poate fi examinat doar de către un laborator autorizat să efectueze analize de control. Ruperea sigiliului este o infracțiune care atrage după sine sancțiuni.

Observații:

Dimensiunea minimă: 100 mm × 100 mm.

Modelul etichetei roșii menționate la punctul 6 din partea I

UNIUNEA EUROPEANĂ

Produse pentru examinări analitice și organoleptice în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/274

La prelevarea de eșantioane de vin, must de struguri sau alte produse lichide vitivinicole în contextul asistenței între organismele de control, organismul competent se asigură că:

în cazul produselor aflate în recipiente de maximum 60 l depozitate într-un singur lot, eșantioanele sunt reprezentative pentru întregul lot;

în cazul produselor aflate în recipiente cu capacitate nominală mai mare de 60 l, eșantioanele sunt reprezentative pentru conținutul recipientului din care au fost prelevate.

Eșantioanele se prelevează prin turnarea produsului în cauză în cel puțin cinci recipiente curate, fiecare cu o capacitate nominală de cel puțin 75 cl. În cazul produselor menționate la punctul 1 litera (a), prelevarea eșantioanelor se poate face și prin luarea a cel puțin cinci recipiente cu o capacitate nominală de cel puțin 75 cl din lotul de examinat.

Fiecărui eșantion i se aplică o etichetă conformă dispozițiilor din partea II punctul A.

Funcționarul organismului competent autorizat să preleveze eșantioanele redactează un raport în care consemnează toate observațiile pe care le consideră importante pentru evaluarea eșantioanelor. În raport, acesta notează, după caz, observațiile reprezentantului transportatorului sau ale reprezentantului unității unde s-a făcut prelevarea și le cere acestora să semneze observațiile respective. Acesta mai notează cantitatea de produs din care s-a prelevat eșantionul. În cazul în care s-a refuzat aplicarea semnăturilor menționate mai sus și la punctul 3 al treilea paragraf, acest fapt se menționează în raport.

Ori de câte ori se iau eșantioane, unul dintre acestea rămâne ca eșantion de control în unitatea de unde s-a luat, iar altul la organismul competent al cărui funcționar s-a ocupat de prelevarea eșantionului. Trei dintre eșantioane se trimit la un laborator oficial, care efectuează examinarea analitică sau organoleptică. Unul dintre eșantioane se examinează în laboratorul respectiv. Alt eșantion se păstrează ca eșantion de control. Eșantioanele de control se păstrează pentru o perioadă minimă de trei ani de la prelevare.

Loturile de eșantioane poartă pe ambalajul exterior o etichetă roșie conformă cu modelul prezentat la punctul B din partea II. Eticheta are dimensiunile de 50 mm × 25 mm.

în cazul produselor aflate în recipiente de maximum 60 l depozitate într-un singur lot, eșantioanele sunt reprezentative pentru întregul lot;

în cazul produselor aflate în recipiente cu capacitate nominală mai mare de 60 l, eșantioanele sunt reprezentative pentru conținutul recipientului din care au fost prelevate.

Informații obligatorii:

numele, adresa, inclusiv statul membru, numărul de telefon și de fax și e-mailul organismului competent care a dispus prelevarea eșantionului;

numărul de ordine al eșantionului;

data prelevării eșantionului;

numele funcționarului organismului competent autorizat să preleveze eșantionul;

numele, adresa, numărul de telefon și de fax, e-mailul întreprinderii în care a fost prelevat eșantionul;

identitatea recipientului din care s-a prelevat eșantionul (de exemplu numărul recipientului, numărul lotului de sticle etc.);

descrierea produsului, inclusiv zona de producție, anul recoltei, tăria alcoolică dobândită sau potențială și, în măsura posibilului, soiul de struguri de vinificație;

mențiunea: Eșantionul de control pus deoparte poate fi examinat doar de către un laborator autorizat să efectueze analize de control. Ruperea sigiliului este o infracțiune care atrage după sine sancțiuni.

Observații:

Dimensiunea minimă: 100 mm × 100 mm.

numele, adresa, inclusiv statul membru, numărul de telefon și de fax și e-mailul organismului competent care a dispus prelevarea eșantionului;

numărul de ordine al eșantionului;

data prelevării eșantionului;

numele funcționarului organismului competent autorizat să preleveze eșantionul;

numele, adresa, numărul de telefon și de fax, e-mailul întreprinderii în care a fost prelevat eșantionul;

identitatea recipientului din care s-a prelevat eșantionul (de exemplu numărul recipientului, numărul lotului de sticle etc.);

descrierea produsului, inclusiv zona de producție, anul recoltei, tăria alcoolică dobândită sau potențială și, în măsura posibilului, soiul de struguri de vinificație;

mențiunea: Eșantionul de control pus deoparte poate fi examinat doar de către un laborator autorizat să efectueze analize de control. Ruperea sigiliului este o infracțiune care atrage după sine sancțiuni.

ANEXA III

ANEXA III

EȘANTIOANELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 27

PARTEA I

Instrucțiuni privind colectarea eșantioanelor de struguri proaspeți și prelucrarea lor în vin destinat analizării prin metodele izotopice menționate la articolul 27

Prelevarea eșantioanelor de struguri

Fiecare eșantion trebuie să conțină minimum 10 kg de struguri copți din același soi. Ei se culeg în condițiile în care au fost găsiți. Prelevarea de eșantioane se efectuează în perioada în care se recoltează parcela respectivă. Strugurii recoltați trebuie să fie reprezentativi pentru întreaga parcelă. Eșantioanele de struguri proaspeți sau mustul obținut după presare pot fi păstrate prin înghețare până la utilizarea lor ulterioară. Doar în cazul în care se prevede măsurarea oxigenului-18 din apa mustului, după presarea întregului eșantion de struguri se poate pune deoparte și se conservă o parte alicotă din must.

În momentul prelevării eșantioanelor trebuie întocmită și o fișă de descriere. Fișa trebuie să conțină o primă parte referitoare la prelevarea eșantioanelor de struguri și o a doua parte referitoare la vinificare. Aceasta se păstrează împreună cu eșantionul și trebuie să îl însoțească pe toată durata transportului. Fișa trebuie actualizată prin menționarea fiecărui tip de tratament la care este supus eșantionul. Fișa de descriere referitoare la eșantion trebuie alcătuită în conformitate cu punctul A al chestionarului din partea III.

Vinificarea

Vinificarea trebuie realizată de către organismul competent sau de către o direcție autorizată în acest sens de organismul respectiv, ori de câte ori este posibil în condiții comparabile cu condițiile normale din zona de producție pentru care este reprezentativ eșantionul în cauză. Prin vinificare trebuie să se obțină transformarea totală a zahărului în alcool, adică prezența a mai puțin de 2 g/l de zaharuri reziduale. Însă, în anumite cazuri, de exemplu pentru a asigura o mai bună reprezentativitate, pot fi acceptate și valori mai mari de zaharuri reziduale. De îndată ce vinul s-a limpezit și s-a stabilizat cu ajutorul SO2, trebuie îmbuteliat în sticle de 75 cl și etichetat.

Fișa de descriere referitoare la vinificare trebuie alcătuită în conformitate cu punctul B al chestionarului din partea III.

PARTEA II

Numărul eșantioanelor care trebuie prelevate anual de statele membre pentru banca analitică de date în conformitate cu articolul 27 alineatul (3)

30 de eșantioane în Bulgaria,

20 de eșantioane în Cehia,

200 de eșantioane în Germania,

50 de eșantioane în Grecia,

200 de eșantioane în Spania,

400 de eșantioane în Franța,

30 de eșantioane în Croația,

400 de eșantioane în Italia,

10 eșantioane în Cipru,

4 eșantioane în Luxemburg,

50 de eșantioane în Ungaria,

4 eșantioane în Malta,

50 de eșantioane în Austria,

50 de eșantioane în Portugalia,

70 de eșantioane în România,

20 de eșantioane în Slovenia,

15 eșantioane în Slovacia.

PARTEA III

Chestionarul privind prelevarea și vinificarea eșantioanelor de struguri pentru analiza prin metodele izotopice, menționat la articolul 27 alineatul (5)

Metodele analitice și modul de exprimare a rezultatelor (unități) care trebuie utilizate sunt cele recomandate și publicate de către OIV.

Informații generale

Numărul eșantionului

Numele și funcția funcționarului sau ale persoanei autorizate care a prelevat eșantionul

Numele și adresa organismului competent responsabil cu prelevarea eșantionului

Numele și adresa organismului competent responsabil cu vinificarea și expedierea eșantioanelor, dacă este diferit de organismul menționat la punctul 1.3:

Descrierea generală a eșantioanelor

Originea (țara, regiunea):

Anul recoltei:

Soiul de viță-de-vie:

Culoarea boabelor:

Descrierea plantației viticole

Numele și adresa persoanei care exploatează parcela:

Localizarea parcelei:

comuna:

localitatea:

referința cadastrală:

latitudine și longitudine:

Tipul de sol (de exemplu calcaros, argilos, argilo-calcaros, nisipos):

Situarea (de exemplu pantă, câmpie/șes, expus la soare):

Numărul de plante de viță-de-vie pe hectar:

Vârsta aproximativă a plantației viticole (mai puțin de 10 ani/între 10 și 25 de ani/mai mult de 25 de ani):

Altitudine:

Modul de conducere și de tăiere:

Tipul de vin obținut în mod normal din struguri (a se vedea categoriile de produse viticole din partea II din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013):

Caracteristicile recoltei de struguri și ale mustului

Randamentul estimat la hectar pentru parcela recoltată: (kg/ha):

Starea de sănătate a strugurilor (de exemplu sănătoși, mucegăiți) specificând dacă boabele erau uscate sau ude în momentul prelevării eșantionului:

Data prelevării eșantionului:

Condiții meteorologice înainte de recoltare

Precipitații în cele zece zile dinaintea începerii recoltării: da/nu

Dacă da, informații suplimentare (în cazul în care sunt disponibile)

Plantații viticole irigate:

Dacă cultura este irigată, data ultimei irigări:

(Ștampila organismului competent responsabil pentru prelevarea eșantioanelor, numele, funcția și semnătura funcționarului care a prelevat eșantionul)

Microvinificare

Greutatea eșantionului de struguri, în kg:

Metoda de presare:

Volumul de must obținut:

Caracteristicile mustului:

conținutul în zaharuri exprimat în g/l prin refractometrie:

aciditate totală exprimată în g/l de acid tartric: (facultativ):

Metoda de tratare a mustului (de exemplu sedimentare, centrifugare):

Însămânțarea cu drojdie (tipul de levuri utilizate). Indicați dacă a avut loc sau nu fermentarea spontană:

Temperatura din timpul fermentării:

Metoda de determinare a sfârșitului fermentării:

Metoda de tratare a vinului (de exemplu tragerea de pe drojdie):

Adaos de dioxid de sulf în mg/l:

Analiza vinului obținut

tărie alcoolică dobândită în % volum:

extract sec total:

zaharuri reducătoare exprimate în g/l de zahăr invertit:

Tabelul cronologic al vinificării eșantionului

Data:

prelevării eșantionului: (aceeași cu data recoltării, partea I punctul 4.3)

presării:

începutului fermentării:

terminării fermentării:

îmbutelierii:

Data completării părții II:

(Ștampila organismului competent care a efectuat vinificarea și semnătura funcționarului responsabil al respectivului organism)

PARTEA IV

Model de raport de analizăprivind eșantioanele de vin și de produse vitivinicole analizate printr-o metodă recomandată și publicată de OIV, menționat la articolul 27 alineatul (5)

INFORMAȚII GENERALE

Țara:

Numărul eșantionului:

Anul:

Soiul de viță-de-vie:

Tipul de vin:

Regiune/județ:

Numele, adresa, numărul de telefon și de fax, e-mailul laboratorului responsabil cu rezultatele:

Eșantion pentru analiza de control a ERC-CWS: da/nu

METODE ȘI REZULTATE

Vin (preluat din anexa III partea III)

Tăria alcoolică în volume: % vol

Extract sec total: g/l

Zaharuri reducătoare: g/l

Aciditatea totală, exprimată în acid tartric: g/l

Dioxid de sulf total: mg/l

Distilarea vinului pentru SNIF-RMN

Descrierea aparaturii de distilare:

Volumul de vin distilat/greutatea distilatului obținut:

Analiza distilatului

Tăria alcoolică a distilatului % (m/m):

Rezultatul rapoartelor izotopice deuteriu/hidrogen din etanol, măsurate prin RMN

(D/H)I = ppm

(D/H)II = ppm

R =

Parametrii RMN

Frecvența observată:

Rezultatul raportului izotopic 18O/16O al vinului

δ 18O [‰] = ‰ V. SMOW – SLAP

Rezultatul raportului izotopic 18O/16O al mustului (când este cazul)

δ 18O [‰] = ‰ V. SMOW – SLAP

Rezultatul raportului izotopic 13C/12C al etanolului din vin

δ 13C [‰] = ‰ V-PDB.

Fiecare eșantion trebuie să conțină minimum 10 kg de struguri copți din același soi. Ei se culeg în condițiile în care au fost găsiți. Prelevarea de eșantioane se efectuează în perioada în care se recoltează parcela respectivă. Strugurii recoltați trebuie să fie reprezentativi pentru întreaga parcelă. Eșantioanele de struguri proaspeți sau mustul obținut după presare pot fi păstrate prin înghețare până la utilizarea lor ulterioară. Doar în cazul în care se prevede măsurarea oxigenului-18 din apa mustului, după presarea întregului eșantion de struguri se poate pune deoparte și se conservă o parte alicotă din must.

În momentul prelevării eșantioanelor trebuie întocmită și o fișă de descriere. Fișa trebuie să conțină o primă parte referitoare la prelevarea eșantioanelor de struguri și o a doua parte referitoare la vinificare. Aceasta se păstrează împreună cu eșantionul și trebuie să îl însoțească pe toată durata transportului. Fișa trebuie actualizată prin menționarea fiecărui tip de tratament la care este supus eșantionul. Fișa de descriere referitoare la eșantion trebuie alcătuită în conformitate cu punctul A al chestionarului din partea III.

Vinificarea trebuie realizată de către organismul competent sau de către o direcție autorizată în acest sens de organismul respectiv, ori de câte ori este posibil în condiții comparabile cu condițiile normale din zona de producție pentru care este reprezentativ eșantionul în cauză. Prin vinificare trebuie să se obțină transformarea totală a zahărului în alcool, adică prezența a mai puțin de 2 g/l de zaharuri reziduale. Însă, în anumite cazuri, de exemplu pentru a asigura o mai bună reprezentativitate, pot fi acceptate și valori mai mari de zaharuri reziduale. De îndată ce vinul s-a limpezit și s-a stabilizat cu ajutorul SO2, trebuie îmbuteliat în sticle de 75 cl și etichetat.

Fișa de descriere referitoare la vinificare trebuie alcătuită în conformitate cu punctul B al chestionarului din partea III.

30 de eșantioane în Bulgaria,

20 de eșantioane în Cehia,

200 de eșantioane în Germania,

50 de eșantioane în Grecia,

200 de eșantioane în Spania,

400 de eșantioane în Franța,

30 de eșantioane în Croația,

400 de eșantioane în Italia,

10 eșantioane în Cipru,

4 eșantioane în Luxemburg,

50 de eșantioane în Ungaria,

4 eșantioane în Malta,

50 de eșantioane în Austria,

50 de eșantioane în Portugalia,

70 de eșantioane în România,

20 de eșantioane în Slovenia,

15 eșantioane în Slovacia.

Numărul eșantionului

Numele și funcția funcționarului sau ale persoanei autorizate care a prelevat eșantionul

Numele și adresa organismului competent responsabil cu prelevarea eșantionului

Numele și adresa organismului competent responsabil cu vinificarea și expedierea eșantioanelor, dacă este diferit de organismul menționat la punctul 1.3:

Originea (țara, regiunea):

Anul recoltei:

Soiul de viță-de-vie:

Culoarea boabelor:

Numele și adresa persoanei care exploatează parcela:

Localizarea parcelei:

comuna:

localitatea:

referința cadastrală:

latitudine și longitudine:

Tipul de sol (de exemplu calcaros, argilos, argilo-calcaros, nisipos):

Situarea (de exemplu pantă, câmpie/șes, expus la soare):

Numărul de plante de viță-de-vie pe hectar:

Vârsta aproximativă a plantației viticole (mai puțin de 10 ani/între 10 și 25 de ani/mai mult de 25 de ani):

Altitudine:

Modul de conducere și de tăiere:

Tipul de vin obținut în mod normal din struguri (a se vedea categoriile de produse viticole din partea II din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013):

comuna:

localitatea:

referința cadastrală:

latitudine și longitudine:

Randamentul estimat la hectar pentru parcela recoltată: (kg/ha):

Starea de sănătate a strugurilor (de exemplu sănătoși, mucegăiți) specificând dacă boabele erau uscate sau ude în momentul prelevării eșantionului:

Data prelevării eșantionului:

Precipitații în cele zece zile dinaintea începerii recoltării: da/nu

Dacă da, informații suplimentare (în cazul în care sunt disponibile)

Greutatea eșantionului de struguri, în kg:

Metoda de presare:

Volumul de must obținut:

Caracteristicile mustului:

conținutul în zaharuri exprimat în g/l prin refractometrie:

aciditate totală exprimată în g/l de acid tartric: (facultativ):

Metoda de tratare a mustului (de exemplu sedimentare, centrifugare):

Însămânțarea cu drojdie (tipul de levuri utilizate). Indicați dacă a avut loc sau nu fermentarea spontană:

Temperatura din timpul fermentării:

Metoda de determinare a sfârșitului fermentării:

Metoda de tratare a vinului (de exemplu tragerea de pe drojdie):

Adaos de dioxid de sulf în mg/l:

Analiza vinului obținut

tărie alcoolică dobândită în % volum:

extract sec total:

zaharuri reducătoare exprimate în g/l de zahăr invertit:

conținutul în zaharuri exprimat în g/l prin refractometrie:

aciditate totală exprimată în g/l de acid tartric: (facultativ):

tărie alcoolică dobândită în % volum:

extract sec total:

zaharuri reducătoare exprimate în g/l de zahăr invertit:

prelevării eșantionului: (aceeași cu data recoltării, partea I punctul 4.3)

presării:

începutului fermentării:

terminării fermentării:

îmbutelierii:

Țara:

Numărul eșantionului:

Anul:

Soiul de viță-de-vie:

Tipul de vin:

Regiune/județ:

Numele, adresa, numărul de telefon și de fax, e-mailul laboratorului responsabil cu rezultatele:

Eșantion pentru analiza de control a ERC-CWS: da/nu

Tăria alcoolică în volume: % vol

Extract sec total: g/l

Zaharuri reducătoare: g/l

Aciditatea totală, exprimată în acid tartric: g/l

Dioxid de sulf total: mg/l

Descrierea aparaturii de distilare:

Volumul de vin distilat/greutatea distilatului obținut:

Tăria alcoolică a distilatului % (m/m):

(D/H)I = ppm

(D/H)II = ppm

R =

ANEXA IV

ANEXA IV

NOTIFICĂRILE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 33

PARTEA I

Formular pentru comunicarea menționată la articolul 33 alineatul (1) litera (a)

Termenul-limită pentru comunicare: 1 martie.

PARTEA II

Formular pentru notificările menționate la articolul 33 alineatul (1) litera (b)

Termenul-limită pentru notificare: 1 martie.

Termenul-limită pentru notificare: 1 martie.

Termenul-limită pentru notificare: 1 martie.

Termenul-limită pentru notificare: 1 martie.

PARTEA III

Formular pentru comunicarea menționată la articolul 33 alineatul (1) litera (e)

Termenul-limită pentru comunicare: 1 martie.

PARTEA IV

Formular pentru notificările menționate la articolul 33 alineatul (2) litera (a)

Termenul-limită pentru notificare: 1 noiembrie.

Termenul-limită pentru notificare: 1 noiembrie.

PARTEA V

Formular pentru notificările menționate la articolul 33 alineatul (1) litera (c) și la articolul 33 alineatul (2) litera (b)

Termenul-limită pentru notificare: 1 martie.

Termenul-limită pentru notificare: 1 noiembrie.

Datele se referă la anul vitivinicol precedent comunicării.

PARTEA VI

Formular pentru notificările menționate la articolul 33 alineatul (2) litera (c)

Drepturile de plantare acordate înainte de 31 decembrie 2015 și convertite în autorizații – autorizații acordate efectiv

Termenul-limită pentru notificare: 1 noiembrie

Acest tabel trebuie să fie transmis pentru fiecare an vitivinicol (de la data de 1 august a anului n-1 până la data de 31 iulie a anului comunicării) până la data de 1 noiembrie a anului următor expirării termenului-limită menționat la articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau a termenului-limită stabilit de statul membru în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din prezentul regulament.

Cu toate acestea, comunicarea pentru perioada 1 august 2022-31 decembrie 2022 se face până la 1 martie 2023.

TabelInventarul zonelor vitivinicole

Tabelul AAutorizații pentru plantări noi – procent

Tabelul BAutorizații pentru plantări noi – limitări geografice

Tabelul CAutorizații pentru plantări noi – Deciziile privind criteriile de eligibilitate la nivelul geografic relevant aduse la cunoștința publicului

Tabelul DAutorizații pentru plantări noi – Deciziile privind distribuția proporțională și criteriile de prioritate la nivelul geografic relevant aduse la cunoștința publicului

TabelSuprafețele plantate fără autorizații corespunzătoare după 31 decembrie 2015 și suprafețele defrișate în conformitate cu articolul 71 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1308/2013

Tabelul AAutorizațiile pentru plantări noi cerute de solicitanți

Tabelul BAutorizații pentru plantări noi acordate efectiv și suprafețele refuzate

Tabelul AAutorizații pentru replantări – restricțiile aplicate

Tabelul BAutorizațiile pentru replantări acordate efectiv

Tabelul 11