Regulamentul delegat (UE) 2015/68 al Comisiei din 15 octombrie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele referitoare la sistemul de frânare al vehiculelor pentru omologarea vehiculelor agricole și forestiere (Text cu relevanță pentru SEE)

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește cerințele tehnice detaliate și procedurile de încercare referitoare la siguranța în funcționare cu privire la performanța de frânare pentru omologarea și supravegherea pieței vehiculelor agricole și forestiere și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate acestor vehicule în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 167/2013.

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 2 și din anexele XII și XXXIII la Regulamentul delegat (UE) 2015/208 al Comisiei. De asemenea, se aplică următoarele definiții:

sistem de frânare înseamnă ansamblul de componente care are ca funcție reducerea progresivă a vitezei unui vehicul în mers sau oprirea acestuia sau menținerea în staționare în cazul în care vehiculul este deja oprit; sistemul constă în dispozitivul de comandă, transmisia și frâna;

sistem de frânare de serviciu înseamnă sistemul de frânare care permite conducătorului auto să controleze mișcarea vehiculului și să îl oprească în siguranță, rapid și eficient, pentru toată gama de viteze și de sarcini în care vehiculul este autorizat să funcționeze, pe orice pantă descendentă sau ascendentă;

frânare graduală înseamnă frânarea care, în modul normal de funcționare a echipamentului, în timpul fie al cuplării, fie al decuplării frânelor, îndeplinește următoarele condiții:

conducătorul poate, în orice moment, să mărească sau să reducă forța de frânare prin acționarea dispozitivului de comandă;

forța de frânare acționează în aceeași direcție ca cea a acțiunii asupra dispozitivului de comandă (funcționare uniformă);

este posibilă realizarea cu ușurință a unor reglări suficient de precise ale forței de frânare;

dispozitiv de comandă înseamnă dispozitivul acționat direct de către conducător pentru a furniza transmisiei energia necesară pentru frânare sau pentru a controla frânarea. Această energie poate fi energia musculară a conducătorului sau o altă sursă de energie controlată de conducător sau, după caz, energia cinetică a vehiculului remorcat sau o combinație între aceste diferite forme de energie;

transmisie înseamnă ansamblul de componente cuprinse între dispozitivul de comandă și frână, cu excepția circuitelor de comandă, conductelor de alimentare și conductelor suplimentare între tractoare și vehiculele tractate, și care le unește în mod funcțional prin mijloace mecanice, hidraulice, pneumatice sau electrice sau prin utilizarea unei combinații a acestor mijloace; în cazul în care puterea de frânare provine de la sau este asistată de o sursă de energie independentă de conducător, rezerva de energie din sistem face și ea parte din transmisie;

transmisia comenzilor înseamnă ansamblul de componente ale transmisiei care comandă funcționarea frânelor și rezerva (rezervele) necesară (necesare) de energie;

transmisia de energie reprezintă ansamblul de componente care furnizează frânelor energia necesară pentru funcționarea acestora;

frâna cu fricțiune înseamnă o frână la care forțele sunt generate de frecarea dintre două piese ale vehiculului aflate în mișcare relativă una față de cealaltă;

frână cu fluid înseamnă o frână la care forțele sunt generate de acțiunea unui fluid situat între două părți ale vehiculului care se mișcă relativ una față de cealaltă; fluidul este un lichid în cazul unei frâne hidraulice, respectiv aer în cazul unei frâne pneumatice;

frâna de motor înseamnă o frână la care forțele sunt generate de o creștere artificială a acțiunii de frânare a motorului transmisă roților;

sistem de frânare de parcare înseamnă un sistem care permite ca vehiculul să rămână staționar pe o pantă sau pe o rampă ascendentă sau descendentă chiar și în absența conducătorului;

frânare continuă înseamnă frânarea unor vehicule care formează un ansamblu de vehicule, obținută cu ajutorul unei instalații având următoarele caracteristici:

un singur dispozitiv de comandă pe care conducătorul îl acționează progresiv, dintr-o singură mișcare, din scaunul său;

energia utilizată pentru frânarea vehiculelor care constituie ansamblul de vehicule este furnizată de aceeași sursă;

instalația de frânare asigură frânarea simultană sau corespunzător decalată a fiecărui vehicul care formează ansamblul de vehicule, indiferent de poziția lor relativă;

frânarea semicontinuă înseamnă frânarea unui ansamblu de vehicule printr-o instalație care are următoarele caracteristici:

conține un singur dispozitiv de comandă pe care conducătorul îl acționează progresiv, dintr-o singură mișcare, din scaunul său;

energia utilizată pentru frânarea vehiculelor care constituie ansamblul de vehicule este furnizată de două surse diferite;

instalația de frânare asigură frânarea simultană sau corespunzător decalată a fiecărui vehicul care formează ansamblul de vehicule, indiferent de poziția lor relativă;

frânarea automată înseamnă frânarea vehiculului remorcat sau a vehiculelor remorcate care survine automat în cazul separării oricăruia dintre vehiculele care constituie ansamblul de vehicule, inclusiv acea separare care survine în urma ruperii cuplajului, fără afectarea eficacității frânării celorlalte componente ale ansamblului;

frânarea inerțială înseamnă frânarea realizată prin utilizarea forțelor care sunt generate când vehiculul remorcat se apropie de tractor;

transmisie nedecuplabilă înseamnă transmisia la care presiunea, forța sau cuplul sunt transmise în mod continuu la orice moment în timpul deplasării vehiculului în sistemul de tracțiune între motor și roți, precum și în sistemul de frânare între dispozitivul de comandă a frânei și roți;

vehicul încărcat înseamnă un vehicul încărcat până la masa maximă tehnic admisă;

sarcina pe roată înseamnă forța statică verticală exercitată de suprafața solului în zona de contact asupra roții;

sarcina pe axă înseamnă suma forțelor statice verticale exercitate de suprafața solului în zona de contact asupra roților axei;

sarcina staționară maximă pe roată înseamnă sarcina staționară pe roată obținută în situația în care vehiculul se află la masa maximă tehnic admisă în stare încărcată;

sarcina staționară maximă pe axă înseamnă sarcina staționară pe axă obținută în situația în care vehiculul se află la masa maximă tehnic admisă în stare încărcată;

vehicul remorcat înseamnă o remorcă, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013, sau un echipament remorcat interschimbabil, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (10) din regulamentul menționat mai sus;

vehicul remorcat cu o bară de tracțiune înseamnă un vehicul remorcat din categoria R sau S cu cel puțin două axe, din care cel puțin una este o axă directoare, echipată cu un dispozitiv de remorcare care se poate mișca pe verticală în raport cu vehiculul remorcat și care nu îi transmite tractorului o sarcină verticală semnificativă.

remorcă cu o axă centrală înseamnă un vehicul remorcat din categoria R sau S la care o axă sau mai multe axe sunt situate aproape de centrul de greutate al vehiculului atunci când acesta este încărcat uniform, astfel încât doar o sarcină verticală statică redusă, care nu depășește 10 % din sarcina corespunzătoare masei maxime a vehiculului remorcat, sau o sarcină de 1000 daN, luând-se în considerare cea mai mică dintre aceste două valori, este transmisă tractorului;

vehicul remorcat cu bară de tracțiune rigidă înseamnă un vehicul remorcat din categoria R sau S cu o axă sau un grup de axe echipat cu o bară de tracțiune care transmite tractorului o sarcină statică semnificativă datorită construcției acesteia și care nu corespunde definiției unui vehicul remorcat cu o axă centrală; este tolerată o lejeră mișcare verticală a barei de tracțiune rigide; o bară de tracțiune articulată reglabilă hidraulic este considerată a fi o bară de tracțiune rigidă;

sistem de frânare de anduranță înseamnă un sistem de frânare suplimentar având capacitatea de a produce și a menține un efect de frânare pe o perioadă lungă de timp, fără o reducere semnificativă a performanței, inclusiv dispozitivul de comandă, care poate fi constituit dintr-un singur dispozitiv sau dintr-o combinație de mai multe dispozitive, fiecare dintre acestea putând fi dotat cu propria comandă;

sistem de frânare cu comandă electronică (denumit în continuare EBS) înseamnă un sistem de frânare la care comanda este generată și prelucrată sub forma unor semnale electrice de comandă a transmisiei și a dispozitivelor care generează forțele de acționare produse din energie acumulată sau generată;

frânare cu comandă automată înseamnă o funcție în cadrul unui sistem complex de comandă electronică în care acționarea sistemului (sistemelor) de frânare sau a frânelor anumitor axe este efectuată cu scopul de a provoca decelerarea vehiculului, cu sau fără intervenția directă a conducătorului, acțiune rezultată în urma evaluării automate a informațiilor comunicate de sistemele de bord ale vehiculului.

frânare selectivă înseamnă o funcție din cadrul unui sistem complex de comandă electronică în care acționarea fiecărei frâne este efectuată în mod automat și la care decelerarea vehiculului are o importanță secundară în raport cu modificarea comportamentului vehiculului.

circuit electric de comandă înseamnă o conexiune electrică între două vehicule, care asigură funcția de comandă a sistemului de frânare unui vehicul remorcat dintr-un ansamblu; acesta include cablajul electric și racordurile, precum și piesele necesare pentru comunicarea datelor și sursa de energie electrică pentru transmisia comenzilor vehiculului remorcat;

camera de comprimare a arcului înseamnă camera în care are efectiv loc variația de presiune care produce comprimarea arcului;

propulsie hidrostatică înseamnă un tip de propulsie a unui vehicul care folosește o transmisie hidrostatică, cu circuit închis sau deschis, în care circulă un fluid care are rolul de a transporta energia între una sau mai multe pompe hidraulice și unul sau mai multe motoare hidraulice;

sistem complex de comandă electronică a vehiculelor înseamnă un sistem de comandă electronică care face obiectul unei ierarhii a comenzilor în care o funcție comandată poate acorda prioritatea de executare unei funcții de comandă electronică de nivel superior sau unei funcții executate de un sistem de comandă electronică de nivel superior;

sistem antiblocare înseamnă o componentă a unui sistem de frânare de serviciu care reglează în mod automat gradul de alunecare în sensul de rotație a roții, la una sau mai multe roți ale vehiculului, în timpul frânării;

roată controlată direct înseamnă o roată a cărei forță de frânare este modulată pe baza datelor furnizate cel puțin de senzorul propriu;

racord hidraulic de tipul cu o singură conductă înseamnă racordul frânelor între tractor și vehiculul remorcat care constă într-o singură conductă cu lichid hidraulic;

sursă de energie înseamnă un dispozitiv care furnizează energia necesară pentru acționarea frânelor, fie în mod direct, fie în mod indirect, printr-un dispozitiv de stocare a energiei;

dispozitiv de stocare a energiei înseamnă un dispozitiv care stochează energia furnizată de sursa de energie pentru a acționa sau a elibera frânele.

CAPITOLUL II

Producătorii echipează vehiculele agricole și forestiere cu sisteme, componente și unități tehnice separate care influențează performanța lor de frânare, proiectate, construite și asamblate astfel încât să se garanteze că vehiculul, în condiții normale de utilizare și întreținut în conformitate cu prescripțiile producătorului, respectă cerințele tehnice și procedurile de încercare stabilite la articolele 4-17.

Producătorii trebuie să demonstreze autorității de omologare, prin încercări demonstrative fizice, că vehiculele agricole și forestiere puse la dispoziție pe piață, înmatriculate sau puse în circulație în Uniune, sunt în conformitate cu cerințele tehnice detaliate și cu procedurile de încercare stabilite la articolele 4-17.

Producătorii asigură conformitatea pieselor de schimb puse la dispoziție pe piață sau puse în exploatare pe teritoriul Uniunii cu cerințele tehnice detaliate și procedurile de încercare stabilite în prezentul regulament.

Ca alternativă la respectarea cerințelor prezentului regulament, producătorul poate prezenta în dosarul informativ raportul de încercare al unei componente sau documentația relevantă care demonstrează îndeplinirea de către un sistem sau un vehicul a cerințelor Regulamentului CEE-ONU nr. 13, astfel cum este precizat în anexa X.

Ca alternativă la respectarea cerințelor prezentului regulament, producătorul poate prezenta în dosarul informativ documentația relevantă care demonstrează îndeplinirea de către sistemele antiblocare ale vehiculelor remorcate, dacă sunt prezente, a cerințelor de la alineatul 5 din anexa 19 la Regulamentul CEE-ONU nr. 13, astfel cum este precizat în anexa X.

În actul de punere în aplicare adoptat în conformitate cu articolul 68 din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se va face trimitere la componentele și sistemele menționate la alineatele 4. și 5.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile construcției și montajului dispozitivelor de frânare și dispozitivelor de cuplare ale sistemelor de frânare pentru remorci sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa I.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile sistemelor de frânare și dispozitivelor de cuplare ale sistemelor de frânare pentru remorci și vehiculelor echipate cu acestea sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa II.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile dispozitivelor de frânare și dispozitivelor de cuplare ale sistemelor de frânare pentru remorci la măsurarea timpului de răspuns sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa III.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile surselor de energie și dispozitivelor de stocare a energiei ale sistemelor de frânare și dispozitivelor de cuplare ale sistemelor de frânare pentru remorci, precum și vehiculelor echipate cu acestea sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa IV.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile frânelor cu arc și vehiculelor echipate cu acestea sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa V.

Cerințele în materie de performanță aplicabile sistemelor de frânare de parcare echipate cu un dispozitiv de blocare mecanică a cilindrilor de frână sunt verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa VI.

Condițiile în care încercarea de tip I, de tip II sau de tip III nu este obligatorie pentru anumite tipuri de vehicule sunt stabilite în anexa VII.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile vehiculelor pentru care încercarea de tip I, de tip II sau de tip III nu este obligatorie în conformitate cu alineatul 1 sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa VII.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile încercării sistemelor de frânare inerțiale, a dispozitivelor de frânare inerțiale și a dispozitivelor de cuplare ale sistemelor de frânare inerțiale ale remorcilor, precum și încercării vehiculelor echipate cu acestea în ceea ce privește frânarea sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa VIII.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile vehiculelor cu propulsie hidrostatică și dispozitivelor de frânare și sistemelor de frânare ale acestora sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa IX.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile aspectelor legate de siguranța sistemelor complexe de comandă electronică ale vehiculelor sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa X.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile sistemelor antiblocare și vehiculelor echipate cu acestea sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa XI.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile EBS ale vehiculelor cu sisteme de frânare cu aer comprimat sau ale vehiculelor cu comunicarea datelor realizată prin intermediul contactelor 6 și 7 ale prizei ISO 7638, precum și vehiculelor echipate cu astfel de EBS sunt efectuate, respectiv verificate în conformitate cu dispozițiile din anexa XII.

Cerințele de performanță aplicabile tractoarelor echipate cu dispozitive de frânare compatibile cu racordurile hidraulice de tipul cu o singură conductă sunt stabilite în anexa XIII.

După 31 decembrie 2024, producătorii de vehicule nu instalează pe tractoarele noi sisteme de frânare care sunt adecvate doar pentru racordurile hidraulice de tip cu o singură conductă.

CAPITOLUL III

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013, începând cu 1 ianuarie 2016, autoritățile de omologare nu refuză, din motive legate de siguranța funcțională privind performanța de frânare, acordarea omologării UE de tip tipurilor de vehicule agricole și forestiere care îndeplinesc cerințele prezentului Regulament.

Începând cu 1 ianuarie 2020 și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 și cu articolul 16 din prezentul regulament, autoritățile de omologare de tip refuză acordarea omologării de tip pentru tipurile de vehicule din categoriile T și C prevăzute cu racorduri hidraulice de tipul cu o singură conductă.

Începând de la 1 ianuarie 2018, autoritățile naționale interzic, în cazul vehiculelor noi care nu sunt în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 167/2013 și cu dispozițiile prezentului regulament referitoare la siguranța în funcționare în ceea ce privește performanța de frânare, punerea la dispoziție pe piață, înmatricularea sau punerea în circulație a unor astfel de vehicule.

Începând de la 1 ianuarie 2025, autoritățile naționale interzic punerea la dispoziție pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare a noilor tractoare echipate cu sisteme de frânare care sunt adecvate numai pentru racordurile hidraulice de tipul cu o singură conductă.

Autoritățile naționale nu refuză acordarea omologării naționale de tip unui tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată din motive legate de siguranța în funcționare în ceea ce privește performanța de frânare, în cazul în care vehiculul, sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată este în conformitate cu cerințele prevăzute în prezentul regulament, cu excepția cerințelor aplicabile racordurilor hidraulice de tipul cu o singură conductă.

CAPITOLUL IV

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2016.

LISTA ANEXELOR

LISTA ANEXELOR

ANEXA I

ANEXA I

Cerințe cu privire la construirea și montarea dispozitivelor de frânare și a mecanismelor de cuplare a sistemului de frânare al remorcii

Definiții

În sensul prezentei anexe:

comanda forței de cuplare înseamnă un sistem sau o funcție de echilibrare automată a coeficientului de frânare al tractorului și al vehiculului remorcat;

valoarea nominală necesară înseamnă o caracteristică a comenzii forței de cuplare care stabilește un raport între semnalul la racordul de cuplare și coeficientul de frânare și care poate fi demonstrată în momentul omologării de tip, în limitele benzilor de compatibilitate specificate în apendicele 1 din anexa II.

rolele șenilei înseamnă sistemul care transmite la sol greutatea vehiculului și a ansamblului șenilei prin intermediul benzii șenilei și care transmite cuplul de la sistemul motor al vehiculului la banda șenilei și poate produce o schimbare a direcției benzii aflate în mișcare;

ansamblul șenilei înseamnă un sistem care conține cel puțin două role de șenilă, situate la o anumită distanță una față de cealaltă în același plan (în linie), în jurul cărora se deplasează o bandă de șenilă din metal sau cauciuc;

banda șenilei înseamnă o bandă flexibilă continuă care poate absorbi forțele de tracțiune longitudinale.

Cerințe de construcție și montaj

Generalități

Viteza maximă prin construcție este considerat, în prezenta anexă, să fie în direcția înainte de deplasare a vehiculului, cu excepția cazurilor în care se menționează în mod explicit.

Componente și piese de frânare

Componentele și piesele de frânare sunt proiectate, construite și montate astfel încât vehiculul aflat în condiții normale de utilizare, în pofida vibrațiilor la care acesta poate fi supus, să fie în conformitate cu cerințele din prezenta anexă.

În special, componentele și piesele de frânare sunt proiectate, construite și montate astfel încât să poată rezista la fenomenele de corodare și de îmbătrânire la care sunt expuse.

Garniturile de frână nu trebuie să conțină azbest.

Nu este permisă instalarea niciunei supape reglabile care ar permite modificarea performanței sistemului de frânare de către utilizatorul vehiculului într-un mod în care, în circulație, acesta să nu mai facă obiectul cerințelor prezentului regulament. O supapă reglabilă care poate fi acționată de producător exclusiv prin folosirea unor scule speciale sau utilizarea unui sigiliu care să împiedice modificările neautorizate este permisă cu condiția ca utilizatorul vehiculului să nu poată regla supapa respectivă sau ca orice reglare efectuată de un utilizator să fie ușor de identificat de autoritățile de control.

Un vehicul remorcat este echipat cu un dispozitiv automat de detectare a sarcinii, cu excepția următoarelor cazuri:

În cazul în care vehiculele din categoria Ra având o viteză maximă prin construcție de cel mult 30 km/h și vehiculele din categoria Sa nu pot fi echipate cu un dispozitiv automat de detectare a sarcinii, acestea pot fi echipate cu un dispozitiv care are cel puțin trei reglaje fine pentru controlul forțelor de frânare.

În cazul special în care un vehicul remorcat din categoria Ra cu o viteză maximă prin construcție care nu depășește 30 km/h și vehiculele din categoria Sa permit prin construcție realizarea a doar două condiții exacte de încărcare, descărcat și încărcat, vehiculul poate avea doar două reglări fine pentru controlul forțelor de frânare.

Vehicule din categoria S care nu conțin nicio altă sarcină, cu excepția unei sarcini utile de materiale consumabile de maximum 10% din suma maselor tehnic admise per axă.

Funcțiile sistemului de frânare

Sistemul de frânare îndeplinește următoarele funcții:

Sistemul de frânare de serviciu

Trebuie să fie posibilă graduarea sistemului de frânare de serviciu. Conducătorul poate să efectueze această acțiune de frânare din poziția de conducere, fără să își ridice mâinile de pe dispozitivul de comandă a direcției.

Sistemul de frânare de siguranță

Sistemul de frânare de siguranță permite oprirea vehiculului pe o distanță rezonabilă, în cazul defectării sistemului de frânare de serviciu. La tractoare, este posibilă graduarea acestei acțiuni de frânare. Conducătorul efectuează această acțiune de frânare din scaunul său, ținând cel puțin o mână pe dispozitivul de comandă a direcției. În sensul acestor dispoziții, se presupune că, la un moment dat, nu poate să apară mai mult de o singură defecțiune a sistemului de frânare de serviciu.

Sistemul de frânare de staționare

Sistemul de frânare de staționare permite ca vehiculul să rămână staționar pe o pantă sau pe o rampă chiar și în absența conducătorului, elementele active ale sistemului de frânare fiind menținute în poziție doar printr-un dispozitiv mecanic. Conducătorul trebuie să poată obține această acțiune de frânare din scaunul său, sub rezerva cerințelor de la punctul 2.2.2.10. în cazul unui vehicul remorcat.

Sistemul de frânare de serviciu (cu aer comprimat sau hidraulic) al vehiculului remorcat și sistemul de frânare de staționare al tractorului pot fi operate simultan, în cazul în care conducătorul poate asigura, în orice moment, că acțiunea sistemului de frânare de staționare al ansamblului de vehicule, obținută numai prin acțiunea mecanică a sistemului de frânare de staționare al tractorului, este suficientă.

Cerințele relevante din apendicele 1 al anexei II se aplică vehiculelor și sistemelor de frânare ale acestora.

Conexiunile, în ceea ce privește sistemele de frânare cu aer comprimat, între tractoare și vehicule remorcate

Conexiunile sistemelor de frânare cu aer comprimat între tractoare și vehiculele remorcate trebuie să fie realizate în conformitate cu următoarele puncte: 2.1.4.1.1, 2.1.4.1.2 sau 2.1.4.1.3.

un circuit pneumatic de alimentare și un circuit pneumatic de comandă;

un circuit pneumatic de alimentare, un circuit pneumatic de comandă și un circuit electric de comandă;

un circuit pneumatic de alimentare și un circuit electric de comandă. Până la adoptarea unor standarde tehnice uniforme de compatibilitate și siguranță, legăturile între tractoare și remorci prevăzute în dispozițiile de la prezentul punct nu sunt permise.

Legăturile între tractoare și vehicule remorcate cu sisteme de frânare hidraulice

Tipul conexiunilor

Circuitul de comandă hidraulic: acesta este circuitul de racordare care cuprinde racordul de tip tată de pe tractor și racordul de tip mamă de pe vehiculul remorcat. Racordurile trebuie să fie conforme cu ISO 5676:1983

Circuitul hidraulic suplimentar: acesta este circuitul de racordare care cuprinde racordul de tip tată de pe tractor și racordul de tip mamă de pe vehiculul remorcat. Racordurile trebuie să fie conforme cu ISO 16028:2006, mărimea 10.

Racordul ISO 7638:2003 (opțional). Racordul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicații cu 5 sau 7 contacte, după caz.

Poziționarea racordurilor astfel cum este specificat la punctele 2.1.5.1.1 și 2.1.5.1.2 trebuie să fie realizată pe tractor astfel cum este ilustrat în figura 1.

Figura 1:

Conductele circuitului hidraulic

Racord de tip tată ISO 5676:1983

Racord de tip tată ISO 16028:2006

Cu motorul pornit și cu sistemul de frânare de parcare al tractorului complet acționat:

în circuitul suplimentar, presiunea este de 0+100 kPa și/sau

în circuitul de comandă este generată o presiune cuprinsă între 11500 kPa și 15000 kPa.

Cu motorul pornit și cu sistemul de frânare de parcare al tractorului complet decuplat, în circuitul suplimentar se înregistrează o presiune cuprinsă între valorile prevăzute la punctul 2.2.1.18.3.

Cu motorul pornit și fără a acționa comanda frânei de pe tractor (situație în circulație sau în repaus), presiunea generată la racordul de cuplare al circuitului de comandă este cea prevăzută la punctul 2.2.1.18.2.

Cu motorul pornit și cu dispozitivul de comandă al frânei de serviciu de pe tractor complet acționat, în circuitul de comandă este generată o presiune cuprinsă între 11500 kPa și 15000 kPa. Pentru a genera presiunea din circuitul de comandă în timpul acționării frânei de serviciu, tractorul trebuie să îndeplinească cerința de la punctul 3.6 din anexa III.

Furtunurile și cablurile care fac legătura dintre tractoare și vehiculele remorcate fac parte din vehiculul remorcat.

Nu sunt permise dispozitive de închidere care nu sunt acționate automat.

Racorduri de încercare a presiunii

În scopul determinării forțelor de frânare pe fiecare axă a vehiculului dezvoltate în timpul acționării unui sistem de frânare cu aer comprimat, trebuie montate racorduri de încercare a presiunii aerului:

pe fiecare circuit independent al sistemului de frânare, în poziția cea mai accesibilă față de cilindrul de frână aflat în poziția cea mai defavorabilă din punctul de vedere al timpului de reacție prevăzut în anexa III;

Într-un sistem de frânare care include un dispozitiv de modulare a presiunii aerului din transmisia hidraulică, astfel cum este precizat la punctul 6.2. din apendicele I la anexa II, situate în circuitul de presiune în aval și în amonte de acest dispozitiv, în cea mai apropiată poziție accesibilă. Dacă acest dispozitiv este controlat pneumatic, este necesar un racord de încercare suplimentar pentru simularea condițiilor existente în cazul unui vehicul încărcat. Dacă nu există un astfel de dispozitiv, se montează un singur racord de încercare a presiunii, echivalent racordului din aval menționat la punctul 2.1.5.1 din prezenta anexă. Aceste racorduri de încercare se amplasează în poziții cât mai accesibile de la sol sau din interiorul vehiculului;

în poziția cea mai accesibilă față de dispozitivul de stocare a energiei aflat în poziția cea mai defavorabilă în sensul punctului 2.4 din secțiunea A a anexei IV.

pe fiecare circuit independent al sistemului de frânare, astfel încât să fie posibilă verificarea presiunii de intrare și ieșire ale circuitului complet de transmisie;

racordurile de încercare a presiunii sunt conforme cu clauza 4 din standardul ISO 3583:1984.

Cerințele sistemelor de frânare

Vehicule din categoriile T și C

Setul sistemelor de frânare cu care este echipat un vehicul satisface cerințele stabilite pentru sistemele de frânare de serviciu, de siguranță și de parcare.

În scopul asistării conducătorului auto la frânare (pentru a permite frânarea diferențială în circulație), sistemul de frânare de serviciu al tractorului poate fi compus din două circuite de frânare independente, fiecare fiind conectat la o pedală de frână separată situată în dreapta sau în stânga.

Pentru tractoarele din categoria Tb: în cazul în care funcția de frânare diferențială este activată, nu trebuie să fie posibilă deplasarea la viteze mai mari de 40 km/h; la viteze de peste 40 km/h, funcția de frânare diferențială trebuie dezactivată. Aceste două operațiuni se asigură prin mijloace automate.

În cazul în care modul diferențial este activat, acționarea sistemului de frânare al vehiculului remorcat nu este necesară dacă viteza este mai mică sau egală cu 12 km/h.

În cazul tractoarelor la care pedalele separate pot fi conectate manual, conducătorul trebuie să poată verifica cu ușurință, de la locul său de conducere, dacă aceste pedale sunt conectate sau nu.

Echipamentele care asigură frânarea de serviciu, de siguranță și de parcare pot avea componente comune, cu condiția ca ele să îndeplinească următoarele condiții:

Trebuie să existe cel puțin două dispozitive de comandă, fiecare corespunzând unui sistem diferit de frânare, independente unul față de celălalt și ușor accesibile conducătorului din poziția sa normală de condus. Pentru toate categoriile de vehicule, fiecare dispozitiv de comandă a frânei (excluzând dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de anduranță) este proiectat astfel încât să revină în poziția total decuplat când este eliberat. Această cerință nu se aplică în cazul dispozitivului de comandă a frânei de parcare (sau acelei părți dintr-un dispozitiv de comandă combinat) atunci când acesta este blocat mecanic în poziția cuplat sau este utilizat pentru frânarea de siguranță sau în ambele cazuri.

Dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de serviciu este independent de cel al sistemului de frânare de parcare.

În cazul în care sistemele de frânare de siguranță și de serviciu au același dispozitiv de control, eficacitatea legăturii dintre acesta și alte componente ale sistemului de acționare nu se deteriorează după o anumită perioadă de folosire.

În cazul în care sistemele de frânare de siguranță și de serviciu au același dispozitiv de comandă, sistemul de frânare de parcare este proiectat astfel încât să poată fi acționat atunci când vehiculul se află în mișcare. Această cerință nu se aplică atunci când sistemul de frânare de serviciu poate fi acționat, chiar și parțial, prin intermediul unei comenzi auxiliare.

În cazul unei defecțiuni a oricărei componente, alta decât frânele sau componentele menționate la punctul 2.2.1.2.7, sau în cazul oricărei alte defecțiuni a sistemului de frânare de serviciu (defecțiune, epuizarea parțială sau totală a unei rezerve de energie), sistemul de frânare de siguranță sau acea parte a sistemului de frânare de serviciu care nu a fost afectată, poate opri vehiculul, în condițiile prevăzute pentru frânarea de siguranță.

În mod special, atunci când sistemul de frânare de siguranță și cel de serviciu au un dispozitiv de comandă și un sistem de transmisie comun:

în cazul în care sistemul de frânare de serviciu este acționat de forța musculară a conducătorului asistată de o sursă de energie sau de una sau mai multe rezerve de energie, performanța frânării de siguranță trebuie să poată fi asigurată, în cazul unei defecțiuni a unei surse de energie auxiliare, de forța musculară a conducătorului și de rezervele de energie neafectate de defecțiune, dacă acestea există, forța aplicată dispozitivului de control nedepășind limita maximă prevăzută.

În cazul în care transmisia și forța frânării de serviciu depind exclusiv de utilizarea, controlată de către conducător, a unei rezerve de energie, există cel puțin două rezerve de energie complet independente, fiecare fiind prevăzută cu transmisie proprie, de asemenea, independentă; fiecare poate să acționeze asupra frânelor de la doar două sau mai multe roți selectate în așa fel încât să poată asigura singure gradul prescris de frânare de siguranță, fără punerea în pericol a stabilității vehiculului în timpul frânării; în plus, fiecare dintre aceste rezerve de energie este prevăzută cu un dispozitiv de avertizare. Cel puțin unul dintre rezervoarele de aer ale fiecărui circuit de frânare secundar trebuie să conțină un dispozitiv de evacuare și golire, amplasat într-o poziție adecvată și ușor accesibilă.

În cazul în care transmisia și forța frânării de serviciu depind exclusiv de folosirea unei rezerve de energie, o singură rezervă de energie pentru transmisie este considerată suficientă, cu condiția ca frânarea de siguranță să fie asigurată de forța musculară a conducătorului care acționează dispozitivul de comandă a frânei de serviciu și cu respectarea cerințelor de la punctul 2.2.1.5.

Anumite piese, cum ar fi pedala și suportul său, pompa centrală de frână și pistonul (pistoanele) acesteia (la sistemele hidraulice), robinetul distribuitor (la sistemele hidraulice sau pneumatice), legătura dintre pedală și pompa centrală de frână sau robinetul distribuitor, cilindrii de frână și pistoanele lor (la sistemele hidraulice sau pneumatice), și ansamblurile pârghie-camă ale frânelor, nu sunt considerate ca putând fi avariate în cazul în care sunt de dimensiuni mari, sunt ușor accesibile pentru reparații și prezintă caracteristici de siguranță cel puțin egale cu cele prevăzute pentru alte componente esențiale (cum ar fi sistemul de direcție) ale vehiculului. În cazul în care defectarea oricărei astfel de piese ar face imposibilă frânarea vehiculului cu o performanță cel puțin egală cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță, acea piesă se realizează din metal sau dintr-un material cu caracteristici asemănătoare și nu este supusă deformării în funcționarea normală a sistemelor de frânare.

Dacă există dispozitive de control separate pentru sistemele de frânare de serviciu și de siguranță, acționarea simultană a dispozitivelor de control nu trebuie să ducă la inoperabilitatea ambelor sisteme de frânare, de serviciu și de siguranță, nici atunci când ambele sisteme de frânare sunt în stare bună de funcționare, nici atunci când unul dintre ele nu funcționează.

Atunci când se utilizează o altă energie decât forța musculară a conducătorului, nu este nevoie să existe mai mult de o astfel de sursă de energie (pompă hidraulică, compresor de aer etc.), dar mijloacele prin care este acționat dispozitivul care constituie sursa respectivă trebuie să fie cât mai sigure posibil.

În cazul defectării oricărei părți a mecanismului de transmisie a sistemului de frânare a vehiculului constituit din două circuite de frânare de serviciu care îndeplinesc cerințele de la punctul 2.2.1.25, alimentarea părții neafectate de defecțiune continuă să fie asigurată, acolo unde este necesar, în scopul opririi vehiculului cu un grad de eficacitate prevăzut pentru frânarea reziduală și/sau de siguranță. Această condiție este satisfăcută cu ajutorul unor mijloace automate.

În plus, dispozitivele de stocare situate în aval de acest dispozitiv sunt proiectate astfel încât, în cazul unei întreruperi a furnizării de energie, după patru acționări complete ale dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu, conform condițiilor de încercare prevăzute la punctul 1.2 din secțiunea A sau la punctul 1.2 din secțiunea B sau la punctul 1.2 din secțiunea C din anexa IV, în funcție de tipul sistemului de frânare, să fie încă posibilă oprirea vehiculului la a cincea acționare cu un grad de eficacitate prevăzut pentru frânarea de siguranță.

În cazul sistemelor de frânare hidraulice cu energie stocată, cerințele de la punctele 2.2.1.4.1 și 2.2.1.4.2 sunt considerate ca fiind îndeplinite dacă sunt respectate cerințele de la punctul 1.2.2 din partea C a anexei IV la prezentul regulament.

În cazul unui sistem de frânare de serviciu compus dintr-un singur circuit de frânare de serviciu trebuie ca, în cazul defectării sau nedisponibilității sursei de energie, să fie posibilă oprirea vehiculului cu ajutorul comenzii sistemului de frânare de serviciu, cu un grad de eficacitate prescris pentru frânarea secundară.

Cerințele de la punctele 2.2.1.2, 2.2.1.4 și 2.2.1.25 sunt îndeplinite fără folosirea unui dispozitiv automat a cărui ineficacitate ar putea trece neobservată ca urmare a faptului că piesele care sunt în mod normal în poziție de repaus nu sunt activate decât în cazul defectării sistemului de frânare.

La vehiculele cu o viteză maximă prin construcție de cel mult 30 km/h, sistemul de frânare de serviciu trebuie să acționeze asupra tuturor roților de pe cel puțin o axă. În toate celelalte cazuri, sistemul de frânare de serviciu acționează asupra tuturor roților vehiculului. Cu toate acestea, în cazul vehiculelor cu o axă frânată și o cuplare automată a forței motoare la toate celelalte axe în timpul frânării, toate roțile trebuie să fie frânate.

Pentru vehiculele din categoria C, această condiție este considerată a fi îndeplinită în cazul în care toate rolele șenilelor vehiculului sunt frânate. Pentru vehiculele din categoria C cu o viteză prin construcție mai mică de 30 km/h, această condiție se consideră a fi îndeplinită dacă cel puțin o rolă de șenilă de pe fiecare latură a vehiculului este frânată.

Pentru vehiculele echipate cu scaun tip șa și ghidon, frânarea de serviciu poate acționa fie pe axa față, fie pe axa spate, cu condiția ca cerințele de performanță prevăzute la punctul 2 din anexa II la prezentul regulament să fie îndeplinite.

În cazul tractoarelor articulate din categoria Ta, în cazul în care o axă este frânată și diferențialul este montat între frâna de serviciu și roți, toate roțile axei respective trebuie să fie frânate atunci când activarea sistemului de frânare de serviciu blochează automat diferențialul pe axa respectivă.

Performanța conductelor hidraulice și a ansamblurilor de furtunuri în cazul vehiculelor cu o axă frânată și o cuplare automată a forței motoare pe toate axele în timpul frânării

Conductele hidraulice ale transmisiei hidraulice trebuie să poată suporta o presiune cel puțin egală cu de patru ori presiunea maximă normală de serviciu (T) specificată de către producător. Ansamblurile de furtunuri trebuie să fie conforme cu standardele ISO 1402:2009, 6605:2002 și 7751: 1997+A1:2011.

În cazul în care sistemul de frânare de serviciu acționează asupra tuturor roților sau rolelor șenilelor vehiculului, acțiunea trebuie să fie corespunzător distribuită între axe. În cazul în care acest fapt se realizează prin intermediul unui dispozitiv care modulează presiunea din conducta de frână, această modulare trebuie să respecte cerințele de la punctul 6 din apendicele 1 al anexei II și de la punctul 2.1.8.

În cazul vehiculelor cu mai mult de două axe, pentru a se evita blocarea roților sau uzarea garniturilor de frână, forța de frânare a anumitor axe poate fi redusă automat la zero atunci când încărcătura transportată este mult redusă, cu condiția ca vehiculul să îndeplinească cerințele de performanță prevăzute în anexa II.

Acțiunea sistemului de frânare de serviciu se distribuie simetric între roțile sau rolele șenilelor aceleiași axe, în raport cu planul median longitudinal al vehiculului.

Sistemele de frânare de serviciu și de parcare trebuie să acționeze asupra suprafețelor de frânare permanent conectate la roți prin componente de o rezistență adecvată. Nu este posibilă deconectarea unei suprafețe de frânare de pe roți; cu toate acestea, orice astfel de deconectare este permisă în cazul sistemului de frânare de parcare, cu condiția ca acesta să fie manevrat exclusiv de către conducător, din scaunul său, printr-un sistem care să nu poată fi activat ca urmare a unei scurgeri. Atunci când mai mult de o axă face obiectul frânării în cazul vehiculelor din categoriile T și C cu o viteză maximă prin construcție de cel mult 60 km/h, o axă poate fi decuplată, cu condiția ca activarea sistemului de frânare de serviciu să recupleze automat acestă axă și ca, în cazul unei defecțiuni a alimentării cu energie sau al unei defecțiuni la transmisia comenzii dispozitivului de comandă pentru recuplare, să fie asigurată posibilitatea recuplării automate.

Este posibilă compensarea uzurii frânelor de serviciu prin intermediul unui sistem de reglare manuală sau automată. Pentru vehiculele din categoriile Tb și Cb, uzura frânelor de serviciu este compensată cu ajutorul unui sistem de reglare automată. În plus, dispozitivul de comandă și componentele transmisiei și ale frânelor au o cursă de rezervă și, dacă este necesar, mijloace corespunzătoare de compensare astfel încât, atunci când frânele se supraîncălzesc sau când garniturile de frână ating un anumit grad de uzură, performanța frânării să fie asigurată fără a fi necesară reglarea imediată.

Nu este necesar ca vehiculele din categoriile Ta și Ca să fie echipate cu un sistem de reglare automată destinat compensării uzurii frânelor. Cu toate acestea, în cazul în care unele vehicule din aceste categorii sunt echipate cu un sistem care permite compensarea uzurii frânelor printr-un dispozitiv de reglare automată, sistemul respectiv îndeplinește aceleași cerințe ca cele corespunzătoare categoriilor Tb și Cb.

După o încălzire a acestora urmată de o răcire, dispozitivele de reglare automată, în cazul în care sunt instalate, au capacitatea de a asigura rularea liberă, astfel cum este prevăzut la punctul 2.3.4. din anexa II în urma încercării de tip I menționate la punctul 2.3. din anexa respectivă.

Trebuie să fie posibilă verificarea acestei stări de uzură a garniturilor de frână de serviciu, din exterior sau de sub vehicul, utilizând exclusiv sculele sau dispozitivele cu care este echipat în mod normal vehiculul; de exemplu, prin asigurarea unor orificii de inspecție adecvate sau prin alte mijloace. Sunt acceptate, de asemenea, dispozitive acustice sau optice situate în apropierea scaunului conducătorului care să-l atenționeze pe acesta atunci când este necesară înlocuirea garniturilor.

Cerințele de la punctele 2.2.1.10 și 2.2.1.10.1 nu se aplică frânelor imersate în ulei, care sunt proiectate să funcționeze pe întreaga durată de viață a vehiculului fără a fi întreținute.

În cazul sistemelor de frânare hidraulică:

Orificiile de umplere a rezervoarelor cu lichid trebuie să fie ușor accesibile; în plus, rezervoarele cu lichid de rezervă sunt fabricate astfel încât nivelul lichidului de rezervă să poată fi verificat fără să fie deschise rezervoarele. În cazul în care ultima condiție nu este îndeplinită, indicatorul de avertizare de culoare roșie menționat la punctul 2.2.1.29.1.1 atrage atenția conducătorului asupra oricărei scăderi a nivelului rezervei de lichid care ar putea cauza defectarea sistemului de frânare.

În cazul sistemelor de frânare hidraulice, în care tipul de lichid utilizat pentru transmisiile hidraulice este același ca lichidul utilizat în alte dispozitive ale vehiculului și se află într-un rezervor comun este, de asemenea, permisă detectarea nivelului corect de lichid cu un dispozitiv care necesită deschiderea containerului.

O defecțiune a transmisiei hidraulice care nu permite obținerea performanței prescrise a sistemului de frânare de serviciu este semnalată conducătorului printr-un dispozitiv care include un semnal de avertizare, astfel cum este precizat la punctul 2.2.1.29.1.1. În mod alternativ, este permisă aprinderea acestui semnal atunci când lichidul din rezervor scade sub un anumit nivel specificat de producător.

În cazul sistemelor de frânare hidraulice, în care tipul de lichid utilizat pentru transmisiile hidraulice este același ca lichidul utilizat în alte dispozitive ale vehiculului și se află într-un rezervor comun este, de asemenea, permisă detectarea unei scăderi de presiune în transmisia hidraulică până la o anumită valoare conform specificațiilor producătorului.

Tipul de lichid folosit în acționarea hidraulică a sistemelor de frânare este indicat de simbolul prezentat în figura 1 sau 2 din standardul ISO 9128:2006. Simbolul trebuie să fie plasat la cel mult 100 mm de orificiile de umplere ale rezervoarelor de lichid, în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul articolului 24 din Regulamentul delegat (UE) 2015/208. Producătorul poate oferi informații suplimentare. Această cerință se aplică numai vehiculelor care au o alimentare separată pentru lichidul sistemului de frânare.

Dispozitive de avertizare

Orice vehicul prevăzut cu un sistem de frânare de serviciu acționat de un rezervor de energie, în cazul în care performanța prevăzută a frânării de siguranță nu poate fi atinsă prin sistemul de frânare fără a se folosi energia înmagazinată, este prevăzut, pe lângă un eventual manometru, cu un dispozitiv de alarmă care emite un semnal optic sau acustic atunci când energia înmagazinată în oricare parte a sistemului scade la o valoare la care, fără a reîncărca rezervorul și indiferent de condițiile de încărcare a vehiculului, este posibilă acționarea dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu a cincea oară după patru acționări complete și obținerea performanței prevăzute a frânei de siguranță (transmisia frânei de serviciu funcționând normal, iar frânele fiind reglate cât mai precis posibil). Dispozitivul de alarmă este conectat permanent și direct la circuit. Atunci când motorul funcționează în condiții normale și când nu există defecte în sistemul de frânare, avertizorul nu emite niciun semnal, cu excepția perioadei de încărcare a rezervorului (rezervoarelor) de energie după pornirea motorului.

Cu toate acestea, în cazul vehiculelor considerate a fi în conformitate cu cerințele punctului 2.2.1.4.1 numai în virtutea îndeplinirii cerințelor punctului 1.2.2 din secțiunea C a anexei IV, avertizorul prezintă și un semnal acustic pe lângă cel optic. Nu este obligatoriu ca aceste avertizoare să acționeze simultan, cu condiția ca fiecare dintre ele să îndeplinească cerințele de mai sus și ca semnalul acustic să nu acționeze înaintea celui optic.

Acest avertizor acustic poate fi oprit atunci când este acționat sistemul de frânare de parcare sau, la alegerea producătorului, atunci când selectorul este în poziția parcare în cazul transmisiei automate sau în ambele cazuri.

Tractoarele din categoria Tb cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h

Fără a aduce atingere dispozițiilor punctului 2.1.2.3, atunci când folosirea unei surse auxiliare de energie este esențială pentru funcționarea sistemului de frânare, rezerva de energie este suficientă încât să garanteze faptul că, dacă se oprește motorul, sau în cazul unei defecțiuni în producerea energiei, performanța frânării continuă să fie suficientă pentru a opri vehiculul în condițiile prevăzute. Pe lângă acestea, dacă forța musculară aplicată de conducător sistemului de frânare de staționare este asistată de un alt dispozitiv, acționarea sistemului de frânare de staționare este asigurată, în cazul unei defecțiuni la nivelul acelui dispozitiv, dacă este necesar, prin folosirea unei rezerve de energie independentă de cea furnizată de dispozitivul respectiv. Această rezervă de energie poate fi cea destinată sistemului de frânare de serviciu.

În cazul unui tractor la care este autorizată cuplarea unui vehicul remorcat echipat cu o frână comandată de conducătorul tractorului, sistemul de frânare de serviciu al tractorului trebuie să fie echipat cu un dispozitiv proiectat astfel încât, dacă sistemul de frânare al vehiculului remorcat se defectează sau dacă circuitul de alimentare (sau orice alt tip de conectare care poate fi adoptat) dintre tractor și vehiculul remorcat se rupe, să fie în continuare posibilă frânarea tractorului cu performanța prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță; în consecință, se prevede, în special, ca acest dispozitiv să fie montat în sistemul de frânare de serviciu al tractorului, asigurându-se că tractorul poate fi în continuare frânat cu ajutorul sistemului de frânare de serviciu cu o performanță prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță.

Echipamentul auxiliar pneumatic sau hidraulic este alimentat automat cu energie astfel încât, în timpul funcționării sale, valorile prevăzute ale eficacității sale să poată fi atinse și, chiar și în situația unei avarii a sursei de energie, funcționarea echipamentului auxiliar să nu producă o scădere a rezervelor de energie care alimentează sistemele de frânare sub nivelul indicat la punctul 2.2.1.12.

Un tractor autorizat să tracteze un vehicul din categoria R2, R3, R4 sau S2 trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

În cazul în care se acționează sistemul de frânare de serviciu al tractorului, se acționează, de asemenea, treptat, frânele vehiculului remorcat (a se vedea de asemenea punctul 2.2.1.18.4).

Atunci când se acționează sistemul de frânare de siguranță al tractorului, se realizează și o acțiune de frânare a vehiculului remorcat; În cazul tractoarelor din categoriile Tb și Cb, această acțiune de frânare este treptată.

Dacă sistemul de frânare de serviciu al tractorului se defectează și în cazul în care acest sistem este alcătuit din cel puțin două secțiuni independente, secțiunea sau secțiunile neafectate de această defecțiune trebuie să poată acționa, parțial sau integral, frânele vehiculului remorcat. Această cerință nu se aplică în cazul în care cele două secțiuni independente cuprind o secțiune care frânează roțile din stânga și o secțiune care frânează roțile din dreapta, o astfel de proiectare având drept scop frânarea diferențială la efectuarea virajelor pe teren. În cazul în care, în această din urmă situație, sistemul de frânare de serviciu al tractorului nu funcționează, sistemul de frânare de siguranță trebuie să poată acționa complet sau parțial frânele vehiculului remorcat. Dacă această operațiune este efectuată cu ajutorul unei supape care se află în mod normal în repaus, aceasta poate fi încorporată doar dacă funcționarea ei corectă poate fi verificată ușor de către conducător, din interiorul sau din exteriorul vehiculului, fără folosirea unor unelte.

Cerințe suplimentare în cazul tractoarelor autorizate să tracteze vehicule remorcate cu sisteme de frânare cu aer comprimat.

În cazul unei defecțiuni (de exemplu, ruptură) la una dintre conductele de alimentare cu aer sau al întreruperii sau defectării circuitului electric de comandă, este totuși posibilă acționarea parțială sau integrală de către conducător a frânelor vehiculului remorcat, fie prin dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de serviciu, fie prin dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de siguranță, fie prin dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de parcare, dacă ruptura sau scurgerea nu produce automat frânarea vehiculului remorcat cu performanța prevăzută la punctul 3.2.3 din anexa II.

Se consideră că frânarea automată de la punctul 2.2.1.17.1 are loc atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

Atunci când dispozitivul de comandă a frânei, desemnat dintre dispozitivele menționate la punctul 2.2.1.17.1, este acționat complet, presiunea din conducta de alimentare scade la 150 kPa în următoarele două secunde; în plus, atunci când dispozitivul de comandă a frânei este eliberat, circuitul de alimentare se presurizează din nou.

Atunci când conducta de alimentare se golește cu cel puțin 100 kPa pe secundă, frâna automată a vehiculului remorcat intră în funcțiune înainte ca presiunea din conducta de alimentare să scadă la 200 kPa.

În cazul defectării unuia dintre circuitele de comandă care conectează două vehicule echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.2. din prezenta anexă, circuitul de comandă neafectat asigură în mod automat forța de frânare prevăzută pentru vehiculul remorcat la punctul 3.2.1. din anexa II.

În cazul sistemului de frânare de serviciu pneumatic compus din două sau mai multe secțiuni independente, orice scurgere între aceste secțiuni la dispozitivul de comandă sau în aval de acesta trebuie eliberată în mod continuu în atmosferă.

Cerințe suplimentare în cazul tractoarelor autorizate să remorcheze vehicule cu sisteme de frânare hidraulică.

Presiunea furnizată la ambele racordurilor de cuplare când motorul este oprit trebuie să fie întotdeauna 0 kPa.

Presiunea la racordul de cuplare al circuitului de comandă când motorul este pornit și nu se aplică nicio forță prin dispozitivul de comandă a frânei trebuie să fie 0+200 kPa.

Atunci când motorul este pornit, trebuie să fie posibilă generarea, la racordul de cuplare al circuitului suplimentar, a unei presiuni de cel puțin 1500 kPa și de cel mult 3500 kPa.

Ca o derogare de la aplicarea cerinței de la punctul 2.2.1.16.1, o acțiune progresivă de frânare a vehiculului remorcat este necesară numai dacă sistemul de frânare de serviciu al tractorului este activat atunci când motorul este pornit.

În cazul unei defecțiuni (de exemplu, ruptură sau scurgere) în circuitul suplimentar, trebuie să fie totuși posibilă acționarea parțială sau integrală de către conducător a frânelor vehiculului remorcat, fie prin dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de serviciu, fie prin dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de parcare, dacă ruptura sau scurgerea respectivă nu produce automat frânarea vehiculului remorcat cu performanța prevăzută la punctul 3.2.3 din anexa II.

În cazul unei avarii (de exemplu, ruptură sau scurgere) a circuitului de comandă, presiunea în circuitul suplimentar scade până la 1000 kPa în două secunde de la acționarea completă a dispozitivului de comandă a frânei de siguranță. În plus, la eliberarea dispozitivului de comandă a frânei de siguranță, circuitul suplimentar este presurizat din nou (a se vedea, de asemenea, punctul 2.2.2.15.2.).

Presiunea din circuitul suplimentar scade de la valoarea sa maximă la 0+300 kPa într-o secundă de la acționarea completă a dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de parcare.

Pentru a verifica timpul de evacuare, circuitul suplimentar al simulatorului vehiculului remorcat, prevăzut la punctul 3.6.2.1 din anexa III, este conectat la circuitul suplimentar al tractorului.

Acumulatorii simulatorului sunt apoi încărcați la valoarea maximă generată de tractor, motorul acestuia fiind pornit, iar dispozitivul de purjare (punctul 1.1 din apendicele 2 al anexei III) fiind complet închis.

Pentru a putea conecta și deconecta circuitele de legătură hidraulice inclusiv când motorul este pornit și sistemul de frânare de parcare este acționat, un dispozitiv adecvat poate fi montat pe tractor.

Acest dispozitiv trebuie proiectat și construit astfel încât presiunea în circuitele de legătură să fie readusă imediat în poziția de repaus în momentul în care dispozitivul de control (de exemplu, butonul) este eliberat (de exemplu, supapa revine automat în poziția normală de funcționare).

Tractoarele care remorchează vehicule din categoria R sau S care pot respecta doar cerințele privind performanțele de frânare ale sistemului de frânare de serviciu, ale sistemului de frânare de staționare sau ale sistemului de frânare automată cu ajutorul energiei stocate într-un dispozitiv de stocare a energiei hidraulice trebuie să fie echipate cu un conector ISO 7638:2003 pentru a putea indica nivelul scăzut de energie stocată de pe vehiculul remorcat, primită de acesta din urmă, astfel cum se prevede la punctul 2.2.2.15.1.1., prin semnalul de avertizare separat transmis prin intermediul contactului 5 al prizei electrice conforme cu standardul ISO 7638:2003 menționate la punctul 2.2.1.29.2.2. (a se vedea, de asemenea, punctul 2.2.2.15.1.). Racordul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicații cu 5 sau 7 contacte, după caz.

În cazul unui tractor autorizat să remorcheze un vehicul din categoria R3, R4 sau S2, sistemul de frânare de serviciu al vehiculului remorcat poate fi acționat doar împreună cu sistemul de frânare de serviciu, de siguranță sau de parcare al tractorului. Cu toate acestea, aplicarea automată numai a frânelor vehiculului remorcat este permisă atunci când acționarea frânelor vehiculului remorcat este declanșată automat de către tractor în scopul exclusiv al stabilizării vehiculului.

Prin derogare de la punctul 2.2.1.19, în vederea îmbunătățirii comportamentului vehiculului în circulație prin modificarea forței de cuplare dintre tractor și vehiculul remorcat, este permis ca frânele vehiculului remorcat să fie aplicate în mod automat pentru o perioadă de cel mult 5 secunde fără operarea sistemului de frânare de serviciu, de siguranță sau de parcare al tractorului.

În cazul în care cerințele de la punctul 3.1.3.4 din anexa II pot fi îndeplinite numai prin respectarea condițiilor specificate la punctul 3.1.3.4.1.1. din anexa II, atunci:

în cazul unui sistem de frânare cu aer comprimat, trebuie transmisă o presiune de cel puțin 650 kPa în circuitul de comandă (sau valoarea digitală echivalentă a cererii) atunci când un singur dispozitiv de comandă este acționat în totalitate și acesta acționează inclusiv sistemul de frânare de parcare al tractorului. Acest fapt trebuie, de asemenea, să fie asigurat atunci când comutatorul de contact/pornire a fost decuplat și/sau cheia a fost scoasă din contact;

în cazul unui sistem de frânare hidraulic, atunci când un dispozitiv de comandă unic este acționat integral, în circuitul suplimentar trebuie generată o presiune de 0+100 kPa.

Sisteme de frânare antiblocare pentru tractoarele din categoria Tb

Tractoarele din categoria Tb cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h trebuie să fie echipate cu sisteme antiblocare de categoria 1 în conformitate cu cerințele din anexa XI.

Tractoarele din categoria Tb cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 40 km/h și mai mică sau egală cu 60 km/h trebuie să fie echipate cu sisteme antiblocare de categoria 1 în conformitate cu cerințele din anexa XI

pentru noi tipuri de vehicule începând cu 1 ianuarie 2020 și

pentru noi vehicule începând cu 1 ianuarie 2021.

Tractoarele autorizate să tracteze un vehicul echipat cu un sistem antiblocare se echipează, de asemenea, cu o priză electrică specială, conformă cu standardul ISO 7638:2003, pentru sistemul electric de comandă. Racordul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicații cu 5 sau 7 contacte, după caz.

Tractoarele dotate cu sisteme de frânare antiblocare, altele decât cele menționate la punctul 2.2.1.21.1, respectă cerințele din anexa XI.

Cerințele prevăzute în anexa X se aplică tuturor aspectelor legate de siguranța sistemelor de comandă electronică a vehiculelor, care furnizează sau fac parte din transmisia comenzilor funcției de frânare, inclusiv cele care utilizează sistemul (sistemele) de frânare pentru frânarea automată sau frânarea selectivă.

În cazul tractoarelor din categoria Tb cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h, sistemul de frânare de serviciu este de așa natură încât, indiferent dacă este combinat cu sistemul de frânare de siguranță, în cazul unei defecțiuni a unei componente a transmisiei sale, să asigure frânarea unui număr suficient de roți atunci când este acționat dispozitivul de comandă a frânei de serviciu; roțile respective sunt selectate astfel încât performanța reziduală a sistemului de frânare de serviciu să îndeplinească cerințele stabilite la punctul 3.1.4 din anexa II.

Componenta sau componentele neafectate de defecțiune permit acționarea parțială sau totală a frânelor vehiculului remorcat.

Defectarea unei componente a unui sistem hidraulic de transmisie este semnalată conducătorului cu ajutorul unui dispozitiv care include un semnal de avertizare, în conformitate cu punctul 2.2.1.29.1.1. În mod alternativ, este permisă aprinderea acestui semnal atunci când nivelul lichidului din rezervor este sub o anumită limită specificată de producător.

Cerințe suplimentare speciale privind transmisia electrică a sistemului de frânare de parcare

Tractoare cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h

În cazul unei defecțiuni a transmisiei electrice, este eliminată orice posibilitate de acționare accidentală a sistemului de frânare de parcare.

În cazul unei defecțiuni a transmisiei electrice a dispozitivului de comandă sau al întreruperii unui circuit al transmisiei electrice din afara unității (unităților) electronice de control, cu excepția sursei de energie, rămâne posibilă acționarea sistemului de frânare de staționare de la postul conducătorului și, prin urmare, vehiculul încărcat poate fi menținut în poziție staționară pe o pantă cu înclinația de 8 %, ascendentă sau descendentă.

Tractoare cu o viteză maximă prin construcție mai mică sau egală cu 60 km/h

În cazul unei defecțiuni electrice a comenzii sau a unei ruperi a cablajului transmisiei electrice a comenzii din afara unității (unităților) de comandă, cu excepția sursei de energie,

orice acționare accidentală a sistemului de frânare de parcare a vehiculului la o viteză mai mare de 10 km/h trebuie să fie împiedicată;

trebuie să fie în continuare posibilă aplicarea sistemului de frânare de parcare de la scaunul conducătorului și, în acest mod, trebuie ca vehiculul să poată staționa încărcat pe o pantă de 8 %, ascendentă sau descendentă.

Ca o soluție alternativă la cerințele privind performanța sistemului de frânare de staționare în conformitate cu punctele 2.2.1.26.1.2 și 2.2.1.26.2.1.2, alternativele prevăzute la punctele 2.2.1.26.3.1 și 2.2.1.26.3.2 sunt, de asemenea, permise.

o acționare automată a sistemului de frânare de staționare este permisă atunci când vehiculul este staționat, cu condiția să fie obținute rezultatele menționate la punctele 2.2.1.26.1.2 și 2.2.1.26.2.1.2 și, odată acționată, frâna de staționare să rămână cuplată independent de starea comutatorului de contact (pornire). În această situație alternativă, sistemul de frânare de staționare este eliberat automat imediat ce conducătorul auto începe să pună din nou în mișcare vehiculul.

acționarea sistemului de frânare de staționare de pe scaunul conducătorului cu un dispozitiv de comandă auxiliar și, în acest mod, trebuie ca vehiculul să poată staționa încărcat pe o pantă de 8 %, ascendentă sau descendentă. În acest caz, cerințele de la punctul 2.2.1.26.7 trebuie, de asemenea, îndeplinite.

De asemenea, decuplarea sistemului de frânare de parcare este posibilă prin utilizarea unor unelte și/sau a unui dispozitiv auxiliar aflat în dotarea vehiculului.

O rupere a cablajului transmisiei electrice sau o defecțiune electrică la dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de parcare se semnalează conducătorului prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare galbenă menționat la punctul 2.2.1.29.1.2. Atunci când este cauzat de o rupere a cablajului transmisiei electrice a comenzii sistemului de frânare de parcare, acest semnal de avertizare de culoare galbenă se aprinde instantaneu imediat ce are loc ruperea sau, în cazul tractoarelor cu o viteză maximă prin construcție care nu depășește 60 km/h, cel târziu la acționarea comenzii de frânare corespunzătoare. În plus, o astfel de defecțiune electrică a dispozitivului de comandă sau o rupere a cablajului din exteriorul unității (unităților) electronice de control, cu excepția sursei de energie, este semnalată conducătorului prin lumina intermitentă a indicatorului de avertizare menționat la punctul 2.2.1.29.1.1, atât timp cât comutatorul de contact se află în poziția pornit și încă cel puțin 10 secunde după întreruperea contactului (poziția oprit), precum și atâta vreme cât dispozitivul de comandă se află simultan în poziția activat.

Cu toate acestea, dacă sistemul de frânare de parcare detectează cuplarea corectă a sistemului de frânare de parcare, lumina intermitentă a indicatorului de avertizare poate fi întreruptă, iar semnalul luminos permanent rămâne aprins pentru a indica cuplarea sistemului de frânare de parcare.

Atunci când acționarea sistemului de frânare de staționare este indicată în mod normal de un semnal de avertizare separat, în conformitate cu toate cerințele de la punctul 2.2.1.29.4, acest semnal se utilizează astfel încât să satisfacă cerința privind semnalul cu lumină roșie stabilit la primul și al doilea alineat de la prezentul punct.

Echipamentele auxiliare pot fi alimentate cu energie electrică prin intermediul transmisiei electrice a sistemului de frânare de parcare, cu condiția ca energia disponibilă să fie suficientă pentru a permite acționarea sistemului de frânare de parcare și să alimenteze în plus toți ceilalți consumatori electrici ai vehiculului, în absența oricărei defecțiuni. În plus, în cazul în care sursa de energie este utilizată, de asemenea, de sistemul de frânare de serviciu, se aplică cerințele de la punctul 4.1.7 din anexa XII.

După ce comutatorul de contact/pornire care controlează energia electrică pentru echipamentul de frânare este decuplat și/sau cheia este îndepărtată, trebuie să fie în continuare posibilă acționarea sistemului de frânare de parcare, în timp ce decuplarea acestuia trebuie împiedicată.

Eliberarea sistemului de frânare de parcare este permisă în cazul în care comanda trebuie deblocată mecanic pentru a permite eliberarea sistemului de frânare de parcare.

Cerințele din anexa XII se aplică vehiculelor cu EBS sau vehiculelor cu comunicarea datelor prin intermediul contactelor 6 și 7 ale prizei ISO 7638:2003.

Cerințe speciale privind controlul forței de cuplare

Controlul forței de cuplare este permis numai la tractor.

Controlul forței de cuplare reduce diferența între forțele frânării dinamice ale tractoarelor și ale vehiculelor remorcate. Controlul forței de cuplare se verifică în momentul omologării de tip. Metoda de verificare se stabilește de comun acord între producătorul vehiculului și serviciul tehnic, iar metoda de evaluare și rezultatele se anexează la raportul de omologare de tip.

Controlul forței de cuplare poate influența coeficientul de frânare TM/FM (punctul 2 din apendicele 1 la anexa II) și/sau valoarea (valorile) cererii de frânare pentru vehiculul remorcat. În cazul unui tractor echipat cu două circuite de comandă, în conformitate cu punctul 2.1.4.1.2 din prezenta anexă, capacitatea de control a ambelor semnale se reglează în mod similar.

Sistemul de control al forței de cuplare nu împiedică aplicarea presiunii (presiunilor) maxime de frânare.

Vehiculul îndeplinește cerințele de compatibilitate în stare încărcată din apendicele 1 al anexei II, dar, pentru a îndeplini prevederile de la punctul 2.2.1.28.2, vehiculul se poate abate de la aceste cerințe atunci când sistemul de control al forței de cuplare este activ.

O defecțiune a comenzii forței de cuplare se detectează și se semnalează conducătorului prin intermediul unui indicator de avertizare de culoare galbenă, similar celui menționat la punctul 2.2.1.29.1.2. În cazul unei defecțiuni, sunt îndeplinite cerințele relevante din apendicele 1 al anexei II.

În cazul în care compensarea prin sistemul de control al forței de cuplare depășește cu 150 kPa (pneumatic) și, respectiv, 2600 kPa (hidraulic) valoarea nominală necesară, până la o limită, în pm, de 650 kPa (sau valoarea numerică echivalentă necesară) și, respectiv, 11500 kPa (hidraulic), acest fapt se semnalează prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare galbenă menționat la punctul 2.2.1.29.1.2. Peste nivelul de 650 kPa și, respectiv, 11500 kPa (hidraulic), indicatorul se aprinde în cazul în care compensarea conduce la deplasarea punctului de operare în exteriorul intervalului de compatibilitate în stare încărcată, astfel cum se specifică în apendicele 1 al anexei II, pentru tractoare.

Un sistem de control al forței de cuplare controlează doar forțele de cuplare generate de sistemul de frânare de serviciu al tractorului și, respectiv, al vehiculului remorcat. Forțele de cuplare rezultate în urma utilizării sistemelor de frânare de anduranță nu sunt compensate nici de către sistemul de frânare de serviciu al tractorului, nici de către cel al vehiculului remorcat. Se consideră că sistemele de frânare de anduranță nu fac parte din sistemele de frânare de serviciu.

Defectarea frânei și indicatorul de avertizare privind defecțiunea

Cerințele privind semnalele de avertizare optice, a căror funcție este de a indica conducătorului anumite deficiențe sau defecțiuni din cadrul echipamentului de frânare al tractorului sau al vehiculului remorcat, sunt stabilite la punctele 2.2.1.29.1-2.2.1.29.6.3. Funcția acestor semnale este în mod exclusiv indicarea deficiențelor sau defecțiunilor echipamentului de frânare. Cu toate acestea, semnalul de avertizare optică descris la punctul 2.2.1.29.6 poate fi folosit, de asemenea, pentru semnalarea deficiențelor sau defecțiunilor mecanismului de rulare.

Tractoarele trebuie să poată semnaliza optic erorile și defecțiunile sistemului de frânare, după cum urmează:

Un indicator de avertizare de culoare roșie, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa XXVI la Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014, care indică defecțiuni ale echipamentului de frânare al vehiculului, astfel cum este precizat la alte puncte ale prezentei anexe și în anexele V, VII, IX și XIII, care împiedică atingerea performanței prescrise a sistemului de frânare de serviciu sau funcționarea cel puțin a unuia dintre două circuite independente de frânare de serviciu.

După caz, un semnal de avertizare de culoare galbenă, în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 29 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014, care indică o defecțiune detectată electric la echipamentul de frânare al vehiculului, neindicată de semnalul de avertizarea menționat la punctul 2.2.1.29.1.1.

Tractoarele echipate cu un circuit electric de comandă și/sau autorizate să tracteze un vehicul echipat cu transmisie electrică a comenzii, trebuie să aibă capacitatea de a emite un semnal de avertizare separat, în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 29 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014, pentru indicarea unei defecțiuni a transmisiei electrice a comenzii sistemului de frânare al vehiculului remorcat. Indicatorul este activat de vehiculul remorcat prin intermediul contactului 5 al prizei electrice conforme cu standardul ISO 7638:2003, iar semnalul transmis de vehiculul remorcat se afișează la bordul tractorului, în toate cazurile, fără nicio întârziere sau modificare semnificativă. Acest indicator de avertizare nu se aprinde atunci când se cuplează un vehicul remorcat fără circuit electric de comandă și/sau transmisie electrică a comenzii sau când nu este cuplat niciun vehicul remorcat. Această funcție este automată.

În cazul în care un tractor echipat cu circuit electric de comandă este conectat electric la un vehicul remorcat dotat cu circuit electric de comandă, indicatorul de avertizare menționat la punctul 2.2.1.29.1.1 este utilizat și pentru a indica anumite defecțiuni specifice ale mecanismului de frânare al vehiculului remorcat, de fiecare dată când vehiculul remorcat furnizează informații corespunzătoare în acest sens prin intermediul componentei de transmisie de date a circuitului electric de comandă. Acest indicator există în plus față de indicatorul de avertizare menționat la punctul 2.2.1.29.2. Ca o opțiune alternativă, în locul utilizării indicatorului de avertizare specificat la punctul 2.2.1.29.1.1 din prezenta anexă și a semnalului de avertizare suplimentar menționat la prezentul punct, un semnal de avertizare de culoare roșie separat, în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul articolului 29 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014, poate fi prevăzut pe tractor, pentru a semnala o astfel de defecțiune depistată la mecanismul de frânare al vehiculului remorcat.

Pentru a putea indica nivelul scăzut de energie stocată pe vehiculul remorcat, în conformitate cu punctele 2.2.2.15.1.1 și 2.2.2.15.2, tractoarele echipate cu o priză conformă cu standardul ISO 7638:2003 trebuie să afișeze conducătorului indicatorul separat de avertizare de culoare galbenă menționat la punctul 2.2.1.29.2 în cazul în care semnalul este transmis la tractor și pe vehiculul remorcat prin intermediul contactului 5 al prizei electrice conforme cu standardul ISO 7638:2003.

Cu excepția cazurilor în care este stabilit altfel:

o eroare sau o defecțiune specificată este semnalată conducătorului auto cu ajutorul semnalului (semnalelor) de avertizare menționat(e) anterior, cel târziu la acționarea dispozitivului de comandă a sistemului de frânare corespunzătoare;

indicatorul (indicatoarele) de avertizare rămâne (rămân) aprins(e) pe întreaga durată a avariei sau defecțiunii, în cazul în care comutatorul de contact se află în poziția pornit;

semnalul de avertizare este constant (lumina nu este intermitentă).

Semnalele de avertizare sunt vizibile inclusiv pe timp de zi; starea corespunzătoare a lămpii este ușor de verificat de către conducător din scaunul său; defectarea unei componente a dispozitivelor de avertizare nu duce la scăderea eficacității sistemului de frânare respectiv.

Semnalul (semnalele) de avertizare menționat(e) mai sus se aprinde (aprind) atunci când echipamentul electric al vehiculului (și sistemul de frânare) este (sunt) alimentat(e). Atunci când vehiculul staționează, sistemul de frânare verifică faptul că niciuna dintre avariile sau defecțiunile menționate nu este prezentă înainte de stingerea semnalelor. Avariile sau defecțiunile specificate, care ar trebui să activeze semnalul de avertizare menționat mai sus, dar care nu sunt detectate în condiții de staționare, sunt memorate după detectare și afișate la pornire și de fiecare dată când comutatorul de demarare este în poziția pornit, atâta timp cât defecțiunea persistă.

Erorile sau defecțiunile nespecificate sau alte informații privind frânele sau mecanismele de rulare ale tractorului pot fi semnalate prin intermediul indicatorului de avertizare menționat la punctul 2.2.1.29.1.2, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:

vehiculul staționează;

după prima alimentare a sistemului de frânare și după ce semnalul indică acest lucru, urmând procedurile detaliate la punctul 2.2.1.29.5, nu au fost identificate deficiențe (sau defecțiuni) specificate, precum și

deficiențele nespecificate sau alte informații sunt indicate doar prin aprinderea intermitentă a semnalului de avertizare. Semnalul de avertizare este însă întrerupt în momentul în care vehiculul depășește prima dată viteza de 10 km/h.

Defecțiunile sistemelor electrice de transmisie a comenzii nu conduc la acționarea frânelor contrar intențiilor conducătorului.

Tractoarele echipate cu transmisie hidraulică trebuie să fie conforme cu toate cerințele relevante din prezenta anexă sau din anexa IX.

Vehicule din categoriile R și S

Vehicule din categoriile R1a, S1a nu trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu. Vehiculele din categoriile R1b și S1b, a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 750 kg, nu trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu. Cu toate acestea, în cazul în care vehiculele din aceste categorii sunt prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, acestea trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca cele corespunzătoare categoriei R2 sau S2, după caz.

Vehiculele din categoriile R1b și S1b, a căror sumă a maselor tehnic admise per axă depășește 750 kg, și R2 trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu de tip continuu sau semicontinuu sau de tip inerțial. Cu toate acestea, în cazul în care vehiculele din aceste categorii au un sistem de frânare de serviciu de tip continuu sau semicontinuu, acestea trebuie să îndeplinească aceleași cerințe cu cele din categoria R3.

În cazul în care un vehicul remorcat aparține categoriei R3, R4 sau S2, sistemul de frânare de serviciu trebuie să fie de tipul continuu sau semicontinuu.

Prin derogare de la cerința de la punctul 2.2.2.3, un sistem de frânare inerțială poate fi montat în următoarele condiții pe vehicule din categoriile R3a și S2a cu o masă maximă care nu depășește 8000 kg:

viteza prin construcție este de maximum 30 km/h atunci când frânele nu acționează asupra tuturor roților;

viteza prin construcție este de maximum 40 km/h atunci când frânele acționează asupra tuturor roților;

o placă durabilă (cu diametrul de 150 mm) este montată în spatele remorcilor din categoria R3a, dotate cu frâne inerțiale, indicând viteza maximă prin construcție. Pe această placă este aplicată inscripția 30 km/h sau 40 km/h, după caz, respectiv 20 sau 25 mph în statele membre în care este folosit în continuare sistemul imperial.

Sistemul de frânare de serviciu:

acționează cel puțin asupra a două roți ale fiecărei axă în cazul vehiculului remorcat din categoriile Rb și Sb;

acțiunea este distribuită corespunzător între axe;

conține, în cel puțin unul dintre rezervoarele de aer, dacă acestea există, un dispozitiv de evacuare și golire, amplasat într-o poziție adecvată și ușor accesibilă.

Acțiunea sistemului de frânare de serviciu se distribuie simetric între roțile sau rolele șenilelor aceleiași axe, în raport cu planul median longitudinal al vehiculului remorcat.

Cu toate acestea, în cazul unui vehicul cu sarcini sensibil diferite pe roți în stânga și în dreapta vehiculului, acțiunea sistemului de frânare se poate abate în consecință de la modul de distribuție simetrică a forței de frânare.

Defecțiunile sistemelor electrice de transmisie a comenzii nu conduc la acționarea frânelor contrar intențiilor conducătorului.

Suprafețele de frânare necesare pentru obținerea eficacității prevăzute sunt în contact continuu cu roțile, fie în mod rigid, fie prin componente rezistente.

Uzura frânelor trebuie să poată fi ușor compensată printr-un sistem de reglare manuală sau automată. În afară de aceasta, dispozitivul de comandă și componentele transmisiei și frânelor trebuie să dispună de o rezervă de cursă și, dacă este necesar, de mijloace de compensare adecvate astfel încât, atunci când frâna se încălzește sau când garniturile au atins un anumit grad de uzură, performanța frânării să fie asigurată fără să fie necesară reglarea imediată.

Reglarea pentru compensarea uzurii este automată pentru frânele de serviciu. Totuși, montarea dispozitivelor de reglare automată este opțională pentru vehiculele din categoriile R1, R2, R3a, S1 și S2a. După o încălzire urmată de o răcire, frânele echipate cu dispozitive de reglare automată au capacitatea de a asigura o rulare liberă, astfel cum este precizat la punctul 2.5.6 din anexa II, în urma încercării de tip I sau III, după caz, descrise în anexa menționată mai sus.

În cazul vehiculelor remorcate din categoriile:

R3a, R4a, S2a; și

R3b, R4b, S2b a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 10000 kg,

cerințele de performanță de la punctul 2.2.2.8.1 sunt considerate a fi îndeplinite dacă se respectă cerințele de la punctul 2.5.6 din anexa II. Până la definirea unor proceduri uniforme de încercare prin care se evaluează corect funcția dispozitivului de reglare automată a frânelor, cerința privind rularea liberă este considerată a fi îndeplinită atunci când se observă o rulare liberă în timpul tuturor încercărilor de frânare prevăzute pentru remorca în cauză.

În cazul vehiculelor remorcate din categoriile R3b, R4b, S2b a căror sumă a maselor tehnic admise per axă depășește 10000 kg, cerințele de performanță de la punctul 2.2.2.8.1 sunt considerate a fi îndeplinite dacă se respectă cerințele de la punctul 2.5.6 din anexa II.

Sistemul de frânare este construit astfel încât vehiculul remorcat să fie oprit automat în cazul unei decuplări care are loc în timp ce vehiculul remorcat este în mișcare.

Vehiculele din categoriile R1 și S1 care nu au un sistem de frânare trebuie să fie echipate, pe lângă dispozitivul de cuplare principal, cu un dispozitiv de cuplare secundar (lanț, cablu etc.) care, în cazul separării cuplajului principal, să aibă capacitatea de a împiedica bara de tracțiune să atingă solul și de a păstra într-o oarecare măsură direcția vehiculului remorcat.

Vehiculele din categoriile R1, R2, R3a, S1 și S2a echipate cu un sistem de frânare inerțial trebuie dotate cu un dispozitiv (lanț, cablu etc.) care, în cazul separării dispozitivului de cuplare, să poată acționa frânele vehiculului remorcat.

Astfel cum este specificat la punctele 2.1.5.1.1 și 2.1.5.1.2, la vehiculele remorcate care au un sistem de frânare hidraulic, circuitele de legătură se decuplează, pe tractor sau pe vehiculul remorcat, cu o scurgere nesemnificativă în timpul separării cuplajului. Forța de decuplare a unui circuit de legătură unic nu trebuie să depășească valorile specificate în ISO 5675:2008. Abătându-se de la valorile prevăzute la punctul 4.2.4 din standardul menționat mai sus, forța de decuplare pentru ambele circuite nu depășește 2500 N.

La toate vehiculele remorcate care trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, frâna de parcare este asigurată chiar și când vehiculul remorcat este separat de tractor. Trebuie să fie posibil ca o persoană aflată pe sol să poată acționa sistemul de frânare de parcare.

În cazul în care vehiculul remorcat este prevăzut cu un dispozitiv care întrerupe acționarea sistemului de frânare, altul decât sistemul de frânare de parcare, dispozitivul respectiv este proiectat și construit astfel încât să fie readus imediat în poziția de repaus, odată cu reluarea alimentării vehiculului remorcat cu aer comprimat sau cu ulei hidraulic sau cu energie electrică.

Pe fiecare vehicul remorcat echipat cu un sistem de frânare hidraulic, sistemul de frânare trebuie să fie proiectat astfel încât, atunci când circuitul suplimentar se deconectează, sistemul de frânare de parcare sau de serviciu să fie aplicat automat.

Vehiculele din categoriile R3, S4 și S2 satisfac condițiile specificate la punctul 2.2.1.17.2.2 pentru sistemele de frânare cu aer comprimat, respectiv la punctul 2.2.2.15.3 pentru sistemele de frânare hidraulice.

Atunci când echipamentul auxiliar este alimentat cu energie din sistemul de frânare de serviciu, sistemul de frânare de serviciu trebuie protejat pentru a se asigura că presiunea din dispozitivul (dispozitivele) de stocare a(le) sistemului de frânare de serviciu este menținută la un nivel egal cu cel puțin 80 % din presiunea necesară a circuitului de comandă sau din valoarea digitală echivalentă a cererii, astfel cum este precizat la punctele 2.2.3.2 și, respectiv, 2.2.3.3 din anexa II.

În plus față de cele menționate mai sus, vehiculele remorcate cu sisteme de frânare hidraulică trebuie să respecte următoarele cerințe:

În cazul în care un vehicul remorcat respectă cerințele sistemului de frânare de serviciu și/sau ale sistemului de frânare de parcare și/sau ale frânării automate numai cu ajutorul energiei stocate într-un dispozitiv de stocare a energiei hidraulice, vehiculul remorcat acționează automat frânele sau rămâne frânat atunci când nu este conectat electric (cheia de contact a tractorului este în poziția pornit) cu sursa de energie disponibilă la priza conformă cu ISO 7638:2003 (a se vedea, de asemenea, punctul 2.2.1.18.9). Racordul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicații cu 5 sau 7 contacte, după caz.

Atunci când presiunea din dispozitivele de stocare a energiei hidraulice scade sub o anumită presiune, declarată de producător în documentul informativ, sub care performanța (performanțele) la frânare prevăzută (prevăzute) nu este (sunt) asigurată (asigurate), această presiune joasă este indicată conducătorului prin intermediul semnalului de avertizare separat specificat la punctul 2.2.1.29.2.2. prin contactul 5 al prizei electrice conforme cu standardul ISO 7638:2003.

Această presiune nu depășește 11500 kPa

Această presiune joasă din dispozitivele hidraulice de stocare a energiei nu trebuie să depășească 11500 kPa în sistemele care utilizează dispozitive de stocare a energiei proiectate pentru o presiune de funcționare maximă de 15000 kPa.

Pentru obținerea eficacității de frânare prescrise, această presiune joasă din dispozitivele hidraulice de stocare a energiei poate să depășească 11500 kPa în sistemele care utilizează dispozitive de stocare a energiei care operează la o presiune de funcționare maximă mai mare de 15000 kPa.

Dacă presiunea din circuitul suplimentar scade la 1200 kPa, frâna automată a vehiculului remorcat intră în acțiune (a se vedea, de asemenea, punctul 2.2.1.18.6).

Pe vehiculul remorcat poate fi instalat un dispozitiv pentru a debloca temporar frânele în cazul în care nu este disponibil un tractor adecvat. Circuitul suplimentar se conectează la dispozitivul respectiv în scopul acestei acțiuni temporare. În momentul în care circuitul suplimentar este deconectat de la acest dispozitiv, frânele trebuie să revină automat la starea aplicată.

Vehiculele remorcate cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h din categoriile R3b, R4b și S2b sunt echipate cu un sistem antiblocare în conformitate cu anexa XI. De asemenea, în cazul în care masa maximă admisă a vehiculului remorcat depășește 10 t, este permis numai un sistem antiblocare din categoria A.

Dacă autovehiculele remorcate nemenționate la punctul 2.2.2.16 sunt prevăzute cu sisteme antiblocare, acestea sunt în conformitate cu cerințele anexei XI.

Vehiculele remorcate echipate cu un circuit electric de comandă și vehiculele remorcate din categoria R3b sau R4b echipate cu un sistem antiblocare trebuie să fie dotate cu o priză electrică specială pentru sistemul de frânare și sistemul antiblocare sau doar pentru unul dintre aceste două sisteme, în conformitate cu ISO 7638:2003. Secțiunile transversale ale conductorului specificate în ISO 7638:2003 pentru remorcă pot fi reduse dacă remorca este echipată cu o siguranță proprie. Calibrul acestei siguranțe împiedică, în conductori, trecerea oricărui curent electric cu o intensitate mai mare decât cea normală. Această derogare nu se aplică remorcilor echipate pentru a tracta o altă remorcă. Semnalele de avertizare corespunzătoare defecțiunilor detectate la remorcă prevăzute de prezentul regulament se activează prin priza susmenționată. Cerințele care se aplică vehiculelor remorcate în ceea ce privește transmiterea avertizărilor privind defecțiunile sunt cele prevăzute pentru tractoare la punctele 2.2.1.29.3, 2.2.1.29.4, 2.2.1.29.5 și 2.2.1.29.6, după caz.

Aceste vehicule sunt inscripționate în mod permanent, în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul articolului 24 din Regulamentul delegat (UE) 2015/208, pentru a indica funcționalitatea sistemului de frânare atunci când priza conformă cu ISO 7638:2003 este conectată și deconectată. Marcajul se poziționează astfel încât să fie vizibil atunci când se realizează conectările pneumatică și electrică.

Este permisă conectarea sistemului de frânare la o sursă de alimentare suplimentară celei disponibile prin intermediul prizei conforme cu ISO 7638:2003 de mai sus. Cu toate acestea, atunci când este disponibilă o sursă de curent electric suplimentară, se aplică următoarele dispoziții:

În toate cazurile, sursa de energie conformă cu ISO 7638:2003 este sursa principală de energie a sistemului de frânare, indiferent dacă este conectată o sursă de alimentare suplimentară. Sursa suplimentară are rolul de sistem de rezervă în cazul defectării sursei de alimentare conforme cu ISO 7638:2003;

aceasta nu perturbă funcționarea sistemului de frânare în modurile normal și de avarie;

în cazul unei defecțiuni a sursei de alimentare conforme cu ISO 7638:2003, energia consumată de sistemul de frânare nu depășește capacitatea maximă a sursei suplimentare.

vehiculul remorcat nu este prevăzut cu inscripții sau etichete care să indice că acesta este echipat cu o sursă de energie suplimentară;

nu este permisă dotarea vehiculului remorcat cu un dispozitiv de avertizare care semnalizează defecțiunile la sistemul de frânare al vehiculului remorcat atunci când sistemul de frânare este alimentat de sursa suplimentară;

atunci când există o sursă de alimentare suplimentară, este posibilă verificarea funcționării sistemului de frânare de la această sursă;

în cazul unei întreruperi a alimentării cu energie electrică de la priza conformă cu ISO 7638:2003, cerințele privind semnalizarea defecțiunii de la punctul 4.2.3. din anexa XII și de la punctul 4.1. din anexa XI se aplică indiferent dacă sistemul de frânare este alimentat sau nu de la sursa suplimentară.

În plus față de cerințele de la punctele 2.2.1.17.2.2 și 2.2.1.19, frânele vehiculului remorcat pot fi, de asemenea, acționate automat de către sistemul de frânare al vehiculului remorcat, după evaluarea informațiilor provenite de la aparatele de bord.

Încercări

Încercările de frânare la care trebuie supuse vehiculele care fac obiectul omologării, precum și performanța de frânare necesară sunt descrise în anexa II.

comanda forței de cuplare înseamnă un sistem sau o funcție de echilibrare automată a coeficientului de frânare al tractorului și al vehiculului remorcat;

valoarea nominală necesară înseamnă o caracteristică a comenzii forței de cuplare care stabilește un raport între semnalul la racordul de cuplare și coeficientul de frânare și care poate fi demonstrată în momentul omologării de tip, în limitele benzilor de compatibilitate specificate în apendicele 1 din anexa II.

rolele șenilei înseamnă sistemul care transmite la sol greutatea vehiculului și a ansamblului șenilei prin intermediul benzii șenilei și care transmite cuplul de la sistemul motor al vehiculului la banda șenilei și poate produce o schimbare a direcției benzii aflate în mișcare;

ansamblul șenilei înseamnă un sistem care conține cel puțin două role de șenilă, situate la o anumită distanță una față de cealaltă în același plan (în linie), în jurul cărora se deplasează o bandă de șenilă din metal sau cauciuc;

banda șenilei înseamnă o bandă flexibilă continuă care poate absorbi forțele de tracțiune longitudinale.

În cazul în care vehiculele din categoria Ra având o viteză maximă prin construcție de cel mult 30 km/h și vehiculele din categoria Sa nu pot fi echipate cu un dispozitiv automat de detectare a sarcinii, acestea pot fi echipate cu un dispozitiv care are cel puțin trei reglaje fine pentru controlul forțelor de frânare.

În cazul special în care un vehicul remorcat din categoria Ra cu o viteză maximă prin construcție care nu depășește 30 km/h și vehiculele din categoria Sa permit prin construcție realizarea a doar două condiții exacte de încărcare, descărcat și încărcat, vehiculul poate avea doar două reglări fine pentru controlul forțelor de frânare.

Vehicule din categoria S care nu conțin nicio altă sarcină, cu excepția unei sarcini utile de materiale consumabile de maximum 10% din suma maselor tehnic admise per axă.

un circuit pneumatic de alimentare și un circuit pneumatic de comandă;

un circuit pneumatic de alimentare, un circuit pneumatic de comandă și un circuit electric de comandă;

un circuit pneumatic de alimentare și un circuit electric de comandă. Până la adoptarea unor standarde tehnice uniforme de compatibilitate și siguranță, legăturile între tractoare și remorci prevăzute în dispozițiile de la prezentul punct nu sunt permise.

în circuitul suplimentar, presiunea este de 0+100 kPa și/sau

în circuitul de comandă este generată o presiune cuprinsă între 11500 kPa și 15000 kPa.

pe fiecare circuit independent al sistemului de frânare, în poziția cea mai accesibilă față de cilindrul de frână aflat în poziția cea mai defavorabilă din punctul de vedere al timpului de reacție prevăzut în anexa III;

Într-un sistem de frânare care include un dispozitiv de modulare a presiunii aerului din transmisia hidraulică, astfel cum este precizat la punctul 6.2. din apendicele I la anexa II, situate în circuitul de presiune în aval și în amonte de acest dispozitiv, în cea mai apropiată poziție accesibilă. Dacă acest dispozitiv este controlat pneumatic, este necesar un racord de încercare suplimentar pentru simularea condițiilor existente în cazul unui vehicul încărcat. Dacă nu există un astfel de dispozitiv, se montează un singur racord de încercare a presiunii, echivalent racordului din aval menționat la punctul 2.1.5.1 din prezenta anexă. Aceste racorduri de încercare se amplasează în poziții cât mai accesibile de la sol sau din interiorul vehiculului;

în poziția cea mai accesibilă față de dispozitivul de stocare a energiei aflat în poziția cea mai defavorabilă în sensul punctului 2.4 din secțiunea A a anexei IV.

pe fiecare circuit independent al sistemului de frânare, astfel încât să fie posibilă verificarea presiunii de intrare și ieșire ale circuitului complet de transmisie;

racordurile de încercare a presiunii sunt conforme cu clauza 4 din standardul ISO 3583:1984.

Trebuie să existe cel puțin două dispozitive de comandă, fiecare corespunzând unui sistem diferit de frânare, independente unul față de celălalt și ușor accesibile conducătorului din poziția sa normală de condus. Pentru toate categoriile de vehicule, fiecare dispozitiv de comandă a frânei (excluzând dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de anduranță) este proiectat astfel încât să revină în poziția total decuplat când este eliberat. Această cerință nu se aplică în cazul dispozitivului de comandă a frânei de parcare (sau acelei părți dintr-un dispozitiv de comandă combinat) atunci când acesta este blocat mecanic în poziția cuplat sau este utilizat pentru frânarea de siguranță sau în ambele cazuri.

Dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de serviciu este independent de cel al sistemului de frânare de parcare.

În cazul în care sistemele de frânare de siguranță și de serviciu au același dispozitiv de control, eficacitatea legăturii dintre acesta și alte componente ale sistemului de acționare nu se deteriorează după o anumită perioadă de folosire.

În cazul în care sistemele de frânare de siguranță și de serviciu au același dispozitiv de comandă, sistemul de frânare de parcare este proiectat astfel încât să poată fi acționat atunci când vehiculul se află în mișcare. Această cerință nu se aplică atunci când sistemul de frânare de serviciu poate fi acționat, chiar și parțial, prin intermediul unei comenzi auxiliare.

În cazul unei defecțiuni a oricărei componente, alta decât frânele sau componentele menționate la punctul 2.2.1.2.7, sau în cazul oricărei alte defecțiuni a sistemului de frânare de serviciu (defecțiune, epuizarea parțială sau totală a unei rezerve de energie), sistemul de frânare de siguranță sau acea parte a sistemului de frânare de serviciu care nu a fost afectată, poate opri vehiculul, în condițiile prevăzute pentru frânarea de siguranță.

În mod special, atunci când sistemul de frânare de siguranță și cel de serviciu au un dispozitiv de comandă și un sistem de transmisie comun:

în cazul în care sistemul de frânare de serviciu este acționat de forța musculară a conducătorului asistată de o sursă de energie sau de una sau mai multe rezerve de energie, performanța frânării de siguranță trebuie să poată fi asigurată, în cazul unei defecțiuni a unei surse de energie auxiliare, de forța musculară a conducătorului și de rezervele de energie neafectate de defecțiune, dacă acestea există, forța aplicată dispozitivului de control nedepășind limita maximă prevăzută.

În cazul în care transmisia și forța frânării de serviciu depind exclusiv de utilizarea, controlată de către conducător, a unei rezerve de energie, există cel puțin două rezerve de energie complet independente, fiecare fiind prevăzută cu transmisie proprie, de asemenea, independentă; fiecare poate să acționeze asupra frânelor de la doar două sau mai multe roți selectate în așa fel încât să poată asigura singure gradul prescris de frânare de siguranță, fără punerea în pericol a stabilității vehiculului în timpul frânării; în plus, fiecare dintre aceste rezerve de energie este prevăzută cu un dispozitiv de avertizare. Cel puțin unul dintre rezervoarele de aer ale fiecărui circuit de frânare secundar trebuie să conțină un dispozitiv de evacuare și golire, amplasat într-o poziție adecvată și ușor accesibilă.

În cazul în care transmisia și forța frânării de serviciu depind exclusiv de folosirea unei rezerve de energie, o singură rezervă de energie pentru transmisie este considerată suficientă, cu condiția ca frânarea de siguranță să fie asigurată de forța musculară a conducătorului care acționează dispozitivul de comandă a frânei de serviciu și cu respectarea cerințelor de la punctul 2.2.1.5.

Anumite piese, cum ar fi pedala și suportul său, pompa centrală de frână și pistonul (pistoanele) acesteia (la sistemele hidraulice), robinetul distribuitor (la sistemele hidraulice sau pneumatice), legătura dintre pedală și pompa centrală de frână sau robinetul distribuitor, cilindrii de frână și pistoanele lor (la sistemele hidraulice sau pneumatice), și ansamblurile pârghie-camă ale frânelor, nu sunt considerate ca putând fi avariate în cazul în care sunt de dimensiuni mari, sunt ușor accesibile pentru reparații și prezintă caracteristici de siguranță cel puțin egale cu cele prevăzute pentru alte componente esențiale (cum ar fi sistemul de direcție) ale vehiculului. În cazul în care defectarea oricărei astfel de piese ar face imposibilă frânarea vehiculului cu o performanță cel puțin egală cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță, acea piesă se realizează din metal sau dintr-un material cu caracteristici asemănătoare și nu este supusă deformării în funcționarea normală a sistemelor de frânare.

în cazul în care sistemul de frânare de serviciu este acționat de forța musculară a conducătorului asistată de o sursă de energie sau de una sau mai multe rezerve de energie, performanța frânării de siguranță trebuie să poată fi asigurată, în cazul unei defecțiuni a unei surse de energie auxiliare, de forța musculară a conducătorului și de rezervele de energie neafectate de defecțiune, dacă acestea există, forța aplicată dispozitivului de control nedepășind limita maximă prevăzută.

În cazul în care transmisia și forța frânării de serviciu depind exclusiv de utilizarea, controlată de către conducător, a unei rezerve de energie, există cel puțin două rezerve de energie complet independente, fiecare fiind prevăzută cu transmisie proprie, de asemenea, independentă; fiecare poate să acționeze asupra frânelor de la doar două sau mai multe roți selectate în așa fel încât să poată asigura singure gradul prescris de frânare de siguranță, fără punerea în pericol a stabilității vehiculului în timpul frânării; în plus, fiecare dintre aceste rezerve de energie este prevăzută cu un dispozitiv de avertizare. Cel puțin unul dintre rezervoarele de aer ale fiecărui circuit de frânare secundar trebuie să conțină un dispozitiv de evacuare și golire, amplasat într-o poziție adecvată și ușor accesibilă.

În cazul în care transmisia și forța frânării de serviciu depind exclusiv de folosirea unei rezerve de energie, o singură rezervă de energie pentru transmisie este considerată suficientă, cu condiția ca frânarea de siguranță să fie asigurată de forța musculară a conducătorului care acționează dispozitivul de comandă a frânei de serviciu și cu respectarea cerințelor de la punctul 2.2.1.5.

Orificiile de umplere a rezervoarelor cu lichid trebuie să fie ușor accesibile; în plus, rezervoarele cu lichid de rezervă sunt fabricate astfel încât nivelul lichidului de rezervă să poată fi verificat fără să fie deschise rezervoarele. În cazul în care ultima condiție nu este îndeplinită, indicatorul de avertizare de culoare roșie menționat la punctul 2.2.1.29.1.1 atrage atenția conducătorului asupra oricărei scăderi a nivelului rezervei de lichid care ar putea cauza defectarea sistemului de frânare.

O defecțiune a transmisiei hidraulice care nu permite obținerea performanței prescrise a sistemului de frânare de serviciu este semnalată conducătorului printr-un dispozitiv care include un semnal de avertizare, astfel cum este precizat la punctul 2.2.1.29.1.1. În mod alternativ, este permisă aprinderea acestui semnal atunci când lichidul din rezervor scade sub un anumit nivel specificat de producător.

Tipul de lichid folosit în acționarea hidraulică a sistemelor de frânare este indicat de simbolul prezentat în figura 1 sau 2 din standardul ISO 9128:2006. Simbolul trebuie să fie plasat la cel mult 100 mm de orificiile de umplere ale rezervoarelor de lichid, în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul articolului 24 din Regulamentul delegat (UE) 2015/208. Producătorul poate oferi informații suplimentare. Această cerință se aplică numai vehiculelor care au o alimentare separată pentru lichidul sistemului de frânare.

În cazul în care se acționează sistemul de frânare de serviciu al tractorului, se acționează, de asemenea, treptat, frânele vehiculului remorcat (a se vedea de asemenea punctul 2.2.1.18.4).

Atunci când se acționează sistemul de frânare de siguranță al tractorului, se realizează și o acțiune de frânare a vehiculului remorcat; În cazul tractoarelor din categoriile Tb și Cb, această acțiune de frânare este treptată.

Dacă sistemul de frânare de serviciu al tractorului se defectează și în cazul în care acest sistem este alcătuit din cel puțin două secțiuni independente, secțiunea sau secțiunile neafectate de această defecțiune trebuie să poată acționa, parțial sau integral, frânele vehiculului remorcat. Această cerință nu se aplică în cazul în care cele două secțiuni independente cuprind o secțiune care frânează roțile din stânga și o secțiune care frânează roțile din dreapta, o astfel de proiectare având drept scop frânarea diferențială la efectuarea virajelor pe teren. În cazul în care, în această din urmă situație, sistemul de frânare de serviciu al tractorului nu funcționează, sistemul de frânare de siguranță trebuie să poată acționa complet sau parțial frânele vehiculului remorcat. Dacă această operațiune este efectuată cu ajutorul unei supape care se află în mod normal în repaus, aceasta poate fi încorporată doar dacă funcționarea ei corectă poate fi verificată ușor de către conducător, din interiorul sau din exteriorul vehiculului, fără folosirea unor unelte.

Atunci când dispozitivul de comandă a frânei, desemnat dintre dispozitivele menționate la punctul 2.2.1.17.1, este acționat complet, presiunea din conducta de alimentare scade la 150 kPa în următoarele două secunde; în plus, atunci când dispozitivul de comandă a frânei este eliberat, circuitul de alimentare se presurizează din nou.

Atunci când conducta de alimentare se golește cu cel puțin 100 kPa pe secundă, frâna automată a vehiculului remorcat intră în funcțiune înainte ca presiunea din conducta de alimentare să scadă la 200 kPa.

în cazul unui sistem de frânare cu aer comprimat, trebuie transmisă o presiune de cel puțin 650 kPa în circuitul de comandă (sau valoarea digitală echivalentă a cererii) atunci când un singur dispozitiv de comandă este acționat în totalitate și acesta acționează inclusiv sistemul de frânare de parcare al tractorului. Acest fapt trebuie, de asemenea, să fie asigurat atunci când comutatorul de contact/pornire a fost decuplat și/sau cheia a fost scoasă din contact;

în cazul unui sistem de frânare hidraulic, atunci când un dispozitiv de comandă unic este acționat integral, în circuitul suplimentar trebuie generată o presiune de 0+100 kPa.

pentru noi tipuri de vehicule începând cu 1 ianuarie 2020 și

pentru noi vehicule începând cu 1 ianuarie 2021.

orice acționare accidentală a sistemului de frânare de parcare a vehiculului la o viteză mai mare de 10 km/h trebuie să fie împiedicată;

trebuie să fie în continuare posibilă aplicarea sistemului de frânare de parcare de la scaunul conducătorului și, în acest mod, trebuie ca vehiculul să poată staționa încărcat pe o pantă de 8 %, ascendentă sau descendentă.

o acționare automată a sistemului de frânare de staționare este permisă atunci când vehiculul este staționat, cu condiția să fie obținute rezultatele menționate la punctele 2.2.1.26.1.2 și 2.2.1.26.2.1.2 și, odată acționată, frâna de staționare să rămână cuplată independent de starea comutatorului de contact (pornire). În această situație alternativă, sistemul de frânare de staționare este eliberat automat imediat ce conducătorul auto începe să pună din nou în mișcare vehiculul.

acționarea sistemului de frânare de staționare de pe scaunul conducătorului cu un dispozitiv de comandă auxiliar și, în acest mod, trebuie ca vehiculul să poată staționa încărcat pe o pantă de 8 %, ascendentă sau descendentă. În acest caz, cerințele de la punctul 2.2.1.26.7 trebuie, de asemenea, îndeplinite.

Un indicator de avertizare de culoare roșie, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa XXVI la Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014, care indică defecțiuni ale echipamentului de frânare al vehiculului, astfel cum este precizat la alte puncte ale prezentei anexe și în anexele V, VII, IX și XIII, care împiedică atingerea performanței prescrise a sistemului de frânare de serviciu sau funcționarea cel puțin a unuia dintre două circuite independente de frânare de serviciu.

După caz, un semnal de avertizare de culoare galbenă, în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 29 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014, care indică o defecțiune detectată electric la echipamentul de frânare al vehiculului, neindicată de semnalul de avertizarea menționat la punctul 2.2.1.29.1.1.

o eroare sau o defecțiune specificată este semnalată conducătorului auto cu ajutorul semnalului (semnalelor) de avertizare menționat(e) anterior, cel târziu la acționarea dispozitivului de comandă a sistemului de frânare corespunzătoare;

indicatorul (indicatoarele) de avertizare rămâne (rămân) aprins(e) pe întreaga durată a avariei sau defecțiunii, în cazul în care comutatorul de contact se află în poziția pornit;

semnalul de avertizare este constant (lumina nu este intermitentă).

vehiculul staționează;

după prima alimentare a sistemului de frânare și după ce semnalul indică acest lucru, urmând procedurile detaliate la punctul 2.2.1.29.5, nu au fost identificate deficiențe (sau defecțiuni) specificate, precum și

deficiențele nespecificate sau alte informații sunt indicate doar prin aprinderea intermitentă a semnalului de avertizare. Semnalul de avertizare este însă întrerupt în momentul în care vehiculul depășește prima dată viteza de 10 km/h.

viteza prin construcție este de maximum 30 km/h atunci când frânele nu acționează asupra tuturor roților;

viteza prin construcție este de maximum 40 km/h atunci când frânele acționează asupra tuturor roților;

o placă durabilă (cu diametrul de 150 mm) este montată în spatele remorcilor din categoria R3a, dotate cu frâne inerțiale, indicând viteza maximă prin construcție. Pe această placă este aplicată inscripția 30 km/h sau 40 km/h, după caz, respectiv 20 sau 25 mph în statele membre în care este folosit în continuare sistemul imperial.

acționează cel puțin asupra a două roți ale fiecărei axă în cazul vehiculului remorcat din categoriile Rb și Sb;

acțiunea este distribuită corespunzător între axe;

conține, în cel puțin unul dintre rezervoarele de aer, dacă acestea există, un dispozitiv de evacuare și golire, amplasat într-o poziție adecvată și ușor accesibilă.

R3a, R4a, S2a; și

R3b, R4b, S2b a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 10000 kg,

În cazul în care un vehicul remorcat respectă cerințele sistemului de frânare de serviciu și/sau ale sistemului de frânare de parcare și/sau ale frânării automate numai cu ajutorul energiei stocate într-un dispozitiv de stocare a energiei hidraulice, vehiculul remorcat acționează automat frânele sau rămâne frânat atunci când nu este conectat electric (cheia de contact a tractorului este în poziția pornit) cu sursa de energie disponibilă la priza conformă cu ISO 7638:2003 (a se vedea, de asemenea, punctul 2.2.1.18.9). Racordul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicații cu 5 sau 7 contacte, după caz.

Atunci când presiunea din dispozitivele de stocare a energiei hidraulice scade sub o anumită presiune, declarată de producător în documentul informativ, sub care performanța (performanțele) la frânare prevăzută (prevăzute) nu este (sunt) asigurată (asigurate), această presiune joasă este indicată conducătorului prin intermediul semnalului de avertizare separat specificat la punctul 2.2.1.29.2.2. prin contactul 5 al prizei electrice conforme cu standardul ISO 7638:2003.

Această presiune joasă din dispozitivele hidraulice de stocare a energiei nu trebuie să depășească 11500 kPa în sistemele care utilizează dispozitive de stocare a energiei proiectate pentru o presiune de funcționare maximă de 15000 kPa.

Pentru obținerea eficacității de frânare prescrise, această presiune joasă din dispozitivele hidraulice de stocare a energiei poate să depășească 11500 kPa în sistemele care utilizează dispozitive de stocare a energiei care operează la o presiune de funcționare maximă mai mare de 15000 kPa.

Dacă presiunea din circuitul suplimentar scade la 1200 kPa, frâna automată a vehiculului remorcat intră în acțiune (a se vedea, de asemenea, punctul 2.2.1.18.6).

Pe vehiculul remorcat poate fi instalat un dispozitiv pentru a debloca temporar frânele în cazul în care nu este disponibil un tractor adecvat. Circuitul suplimentar se conectează la dispozitivul respectiv în scopul acestei acțiuni temporare. În momentul în care circuitul suplimentar este deconectat de la acest dispozitiv, frânele trebuie să revină automat la starea aplicată.

Atunci când presiunea din dispozitivele de stocare a energiei hidraulice scade sub o anumită presiune, declarată de producător în documentul informativ, sub care performanța (performanțele) la frânare prevăzută (prevăzute) nu este (sunt) asigurată (asigurate), această presiune joasă este indicată conducătorului prin intermediul semnalului de avertizare separat specificat la punctul 2.2.1.29.2.2. prin contactul 5 al prizei electrice conforme cu standardul ISO 7638:2003.

Această presiune joasă din dispozitivele hidraulice de stocare a energiei nu trebuie să depășească 11500 kPa în sistemele care utilizează dispozitive de stocare a energiei proiectate pentru o presiune de funcționare maximă de 15000 kPa.

Pentru obținerea eficacității de frânare prescrise, această presiune joasă din dispozitivele hidraulice de stocare a energiei poate să depășească 11500 kPa în sistemele care utilizează dispozitive de stocare a energiei care operează la o presiune de funcționare maximă mai mare de 15000 kPa.

În toate cazurile, sursa de energie conformă cu ISO 7638:2003 este sursa principală de energie a sistemului de frânare, indiferent dacă este conectată o sursă de alimentare suplimentară. Sursa suplimentară are rolul de sistem de rezervă în cazul defectării sursei de alimentare conforme cu ISO 7638:2003;

aceasta nu perturbă funcționarea sistemului de frânare în modurile normal și de avarie;

în cazul unei defecțiuni a sursei de alimentare conforme cu ISO 7638:2003, energia consumată de sistemul de frânare nu depășește capacitatea maximă a sursei suplimentare.

vehiculul remorcat nu este prevăzut cu inscripții sau etichete care să indice că acesta este echipat cu o sursă de energie suplimentară;

nu este permisă dotarea vehiculului remorcat cu un dispozitiv de avertizare care semnalizează defecțiunile la sistemul de frânare al vehiculului remorcat atunci când sistemul de frânare este alimentat de sursa suplimentară;

atunci când există o sursă de alimentare suplimentară, este posibilă verificarea funcționării sistemului de frânare de la această sursă;

în cazul unei întreruperi a alimentării cu energie electrică de la priza conformă cu ISO 7638:2003, cerințele privind semnalizarea defecțiunii de la punctul 4.2.3. din anexa XII și de la punctul 4.1. din anexa XI se aplică indiferent dacă sistemul de frânare este alimentat sau nu de la sursa suplimentară.

ANEXA II

ANEXA II

Cerințe aplicabile încercărilor și performanței sistemelor de frânare și dispozitivelor de cuplare a sistemului de frânare al remorcilor și ale vehiculelor echipate cu acestea

Definiții

În sensul prezentei anexe:

grup de axe înseamnă axe multiple atunci când distanța între una dintre axe și axa sa adiacentă este mai mică sau egală cu 2,0 m. În cazul în care distanța între una dintre axe și axa sa adiacentă este mai mare de 2,0 m, fiecare axă individuală este considerată drept un grup independent de axe.

curba de utilizare a aderenței înseamnă curba caracteristică a raportului dintre forța de frânare fără rezistență la rulare și reacția normală a suprafeței drumului pe o anumită axă frânată în funcție de coeficientul de frânare al vehiculului.

Încercări de frânare

Generalități

Viteza maximă prin construcție este considerată, în prezenta anexă, a fi în direcția înainte de deplasare a vehiculului, cu excepția cazurilor în care se menționează în mod explicit altfel.

Performanța prevăzută pentru sistemele de frânare se bazează pe spațiul de frânare și pe decelerația medie rezultată a vehiculului sau numai pe una dintre aceste două valori. Performanța unui sistem de frânare se determină prin măsurarea spațiului de oprire în raport cu viteza inițială și prin măsurarea decelerației medii rezultate a vehiculului în timpul încercării sau numai una dintre aceste două valori. Atât distanța de oprire, cât și decelerația medie rezultată (sau doar una dintre aceste valori) sunt prescrise și măsurate în urma încercării care trebuie efectuată.

Spațiul de frânare este distanța acoperită de vehicul din momentul în care conducătorul auto începe acționarea dispozitivului de comandă a sistemului de frânare și până când vehiculul se oprește; viteza inițială a vehiculului (v1) este viteza din momentul în care conducătorul începe acționarea dispozitivului de comandă al sistemului de frânare. Viteza inițială nu este mai mică de 98 % din viteza prevăzută pentru încercarea în cauză. Decelerația medie rezultată dm se calculează, în raport cu distanța dată de variația vitezei de la vb la ve, folosind formula următoare:

unde:

Viteza și distanța sunt determinate folosind instrumente care au o precizie de ± 1 % la viteza prevăzută pentru încercare. dm poate fi determinată prin alte metode decât măsurarea vitezei și distanței; în acest caz, precizia valorii dm trebuie să se încadreze în intervalul ± 3 %.

Pentru omologarea de tip a oricărui vehicul, performanța de frânare trebuie să fie măsurată în timpul încercărilor pe drum efectuate în următoarele condiții:

Vehiculul trebuie să îndeplinească condițiile referitoare la masă prevăzute pentru fiecare tip de încercare, care trebuie specificate în raportul de încercare;

Încercarea se efectuează la vitezele prevăzute pentru fiecare tip de încercare. Dacă viteza maximă prin construcție a vehiculului este inferioară vitezei prevăzute pentru o încercare, încercarea se efectuează la viteza maximă a vehiculului.

În timpul încercărilor, forța aplicată dispozitivului de comandă a sistemului de frânare în scopul obținerii performanței prevăzute nu depășește 600 N în cazul dispozitivelor acționate cu piciorul sau 400 N în cazul dispozitivelor acționate cu mâna.

Drumul trebuie să aibă o suprafață cu aderență bună, cu excepția situațiilor în care este prevăzut altfel.

Încercările se efectuează în condiții în care intensitatea vântului este suficient de mică pentru a nu influența rezultatele.

La începerea încercărilor, pneurile sunt reci și la presiunea prevăzută pentru sarcina suportată efectiv de roți atunci când vehiculul este în staționare.

Performanța prevăzută este obținută fără devierea vehiculului de la traiectoria sa, fără vibrații anormale și fără blocarea roților. Blocarea roților este permisă în cazurile în care aceasta este menționată în mod specific.

Comportamentul vehiculului în timpul frânării

În încercările de frânare, în special în cele efectuate la viteză mare, se verifică comportamentul general al vehiculului la frânare.

Comportamentul vehiculului la frânarea pe un drum cu aderență redusă.

Comportamentul la frânare al vehiculelor din categoriile Tb, R2b, R3b, R4b și S2b pe un drum cu aderență redusă îndeplinește condițiile menționate în apendicele 1 din prezenta anexă sau, în cazul în care vehiculul este echipat cu ABS, condițiile din anexa XI.

Încercare la frânare de tip 0 (încercare obișnuită de performanță cu frânele la rece)

Generalități

Frânele trebuie să fie reci. O frână este considerată ca fiind rece dacă este îndeplinită una dintre condițiile următoare:

Temperatura măsurată pe disc sau la exteriorul tamburului este mai mică de 100 °C.

În cazul frânelor complet încorporate, inclusiv al frânelor imersate în ulei, temperatura măsurată la exteriorul carterului este mai mică de 50 °C.

Frânele nu au fost utilizate timp de o oră înaintea încercării.

În timpul încercării de frânare, o axă fără frână, în cazul în care poate fi debreiat, nu trebuie să fie cuplat cu o axă frânată. Cu toate acestea, în cazul tractoarelor cu o axă frânată și o cuplare automată a forței motoare la toate celelalte axe în timpul frânării, toate roțile trebuie să fie frânate.

Încercarea este efectuată în următoarele condiții:

Vehiculul se încarcă la masa maximă tehnic admisă precizată de producător, iar o axă nefrânată al acestuia este încărcat la masa sa maximă tehnic admisă. Roțile axei frânate sunt echipate cu cauciucurile cu cel mai mare diametru precizat de producător pentru tipul respectiv de vehicul în cazul în care acesta este încărcat la masa maximă tehnic admisă. Pentru vehiculele cu sistem de frânare pe toate roțile, axa din față este încărcată la masa maximă tehnic admisă.

Încercarea este repetată pentru un vehicul neîncărcat; în cazul tractoarelor, acest fapt înseamnă că la bordul tractorului se află doar conducătorul și, după caz, o persoană responsabilă cu monitorizarea rezultatelor încercării.

Limitele prevăzute pentru performanța minimă, atât pentru încercările cu vehiculul neîncărcat, cât și cu vehiculul încărcat, sunt cele menționate mai jos pentru fiecare categorie de vehicul, vehiculul satisface atât distanța de oprire prevăzută cât și decelerația medie rezultată prevăzută pentru respectiva categorie de vehicul, dar măsurarea ambilor parametri poate să nu fie absolut necesară.

Drumul trebuie să fie plat.

Încercare de tip 0 pentru vehicule din categoriile T și C

Încercarea se efectuează la viteza maximă prin construcție a vehiculului, cu motorul decuplat. Această viteză poate face obiectul unei anumite marje de toleranță. Cu toate acestea, în orice caz, performanța minimă prescrisă este atinsă. Distanța maximă de oprire prescrisă (prin formula de calcul a distanței de oprire) se calculează efectiv prin intermediul vitezei reale de încercare.

Pentru verificarea conformității cu dispozițiile punctului 2.2.1.2.4 din anexa I, se efectuează o încercare de tip 0 cu motorul decuplat, la o viteză inițială de 30 km/h.

La acționarea comenzii sistemului de frânare de staționare, decelerația medie completă și decelerația imediat înaintea opririi vehiculului nu trebuie să fie mai mici de 1,5 m/s2. Aceeași cerință se aplică în cazul comenzii auxiliare menționate la punctul 2.2.1.2.4 din anexa I.

Încercarea se efectuează cu vehiculul încărcat. Forța exercitată asupra dispozitivului de comandă a frânării nu depășește valorile specificate.

În cazul vehiculelor echipate cu ghidon și scaun tip șa sau cu volan și banchetă sau scaune cu cupe amplasate pe unul sau mai multe rânduri, și care sunt, de asemenea, echipate cu o transmisie nedecuplabilă, în măsura în care acest fapt poate fi demonstrat de producător în momentul încercării sistemului de frânare, vehiculul este supus încercării de tip 0 cu motorul cuplat.

Încercarea de tip 0 pentru vehicule din categoriile R și S:

Performanța frânării vehiculului remorcat poate fi calculată fie cu ajutorul coeficientului de frânare al ansamblului tractor — vehicul remorcat și al forței axiale măsurate la dispozitivul de cuplare, fie, în anumite cazuri, cu ajutorul coeficientului de frânare al ansamblului tractor — vehicul remorcat, atunci când numai vehiculul remorcat este frânat. Motorul tractorului este decuplat în timpul încercării de frânare.

În cazul în care vehiculul remorcat este prevăzut cu un sistem de frânare cu aer comprimat, presiunea în circuitul de alimentare nu depășește 700 kPa, iar presiunea în circuitul de comandă nu depășește următoarele valori în timpul încercării de frânare, în funcție de caracteristicile instalației:

650 kPa în circuitul pneumatic de comandă;

O valoare a semnalului digital în circuitul electric de comandă corespunzătoare presiunii de 650 kPa (astfel cum este definit în ISO 11992:2003, inclusiv în ISO 11992-2:2003 și în amendamentul acestuia Amd. 1:2007).

În cazul în care vehiculul remorcat este echipat cu un sistem de frânare hidraulică:

Performanța minimă de frânare prescrisă este atinsă la o presiune care nu depășește 11500 kPa la racordul de cuplare al circuitului de comandă.

Presiunea maximă transmisă la racordul de cuplare al circuitului de comandă nu depășește 15000 kPa.

Cu excepția cazurilor precizate la punctele 2.2.3.5 și 2.2.3.6, pentru a determina coeficientul de frânare al vehiculului remorcat este necesară măsurarea coeficientului de frânare al ansamblului tractor — vehicul remorcat și forța axială în dispozitivul de cuplare. Tractorul îndeplinește cerințele stabilite în apendicele 1 cu privire la relația dintre raportul TM/FM și presiunea pm,

unde:

Factorul de frânare al vehiculului remorcat se calculează după următoarea formulă:

zR = zR + M + D/FR

unde:

În cazul în care un vehicul remorcat are un sistem de frânare continuu sau semicontinuu la care presiunea în cilindrii de frână nu variază în timpul frânării în pofida transferului sarcinii dinamice între axe, doar vehiculul remorcat poate fi frânat. Factorul de frânare zR al vehiculului remorcat se calculează cu următoarea formulă:

unde:

valoarea rezistenței la rulare:

0,02 în cazul vehiculelor cu viteza maximă prin construcție de cel mult 40 km/h

0,01 în cazul vehiculelor cu viteza maximă prin construcție de peste 40 km/h

Ca o soluție alternativă, evaluarea coeficientului de frânare a vehiculului remorcat se poate face prin frânarea doar a vehiculului remorcat. În acest caz, presiunea folosită este egală cu cea măsurată în cilindrii de frână la frânarea ansamblului.

Încercare de tip I (încercarea de pierdere de performanță)

Acest tip de încercare se efectuează în conformitate cu cerințele de la punctul 2.3.1 sau 2.3.2, după caz.

Cu frânări repetate

Tractoarele din categoriile T și C sunt supuse încercării de tip I cu frânări repetate.

Sistemul de frânare de serviciu al tractoarelor care fac obiectul prezentului regulament este supus încercării prin acționarea și eliberarea frânelor în mod succesiv de un anumit număr de ori. Vehiculul este încărcat la capacitate maximă și supus încercării în conformitate cu condițiile precizate în tabelul următor:

unde

În cazul tractoarelor cu o viteză maximă prin construcție de cel mult 40 km/h, ca opțiune alternativă la condițiile de încercare indicate în tabelul de la punctul 2.3.1.1, pot fi aplicate condițiile din tabelul următor:

În cazul în care caracteristicile vehiculului nu permit respectarea perioadei de timp prevăzute pentru Δt, durata poate fi mărită; în toate cazurile, pe lângă perioada de timp necesară pentru frânare și accelerare, este permisă o perioadă de 10 secunde la fiecare ciclu pentru stabilizarea vitezei v1.

În aceste încercări, forța aplicată dispozitivului de comandă este reglată astfel încât să se atingă o decelerație medie rezultată de 3 m/s2 la prima acționare a frânelor. Aceasta forță rămâne constantă pe tot parcursul acționării repetate a frânelor.

În timpul acționării frânelor, se folosește în permanență cea mai mare treaptă de viteză (cu excepția supramultiplicatorului etc.). Ca alternativă, se permite, de asemenea, efectuarea încercării cu motorul decuplat, după caz, în timpul acționării frânei.

Pentru mărirea vitezei după frânare, cutia de viteze se folosește astfel încât să se obțină viteza v1 în cel mai scurt timp posibil (accelerația maximă permisă de motor și de cutia de viteze).

În cazul vehiculelor echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, frânele se reglează înainte de încercarea de tip I de mai sus, în conformitate cu următoarea procedură, după caz:

În cazul vehiculelor echipate cu frâne pneumatice, reglarea frânelor trebuie să permită funcționarea dispozitivului de reglare automată a frânelor. În acest scop, cursa elementului de acționare se reglează la:

so ≥ 1,1 × sre-adjust

(limita superioară nu depășește valoarea recomandată de producător)

unde:

este cursa de reajustare specificată de producătorul dispozitivului de reglare automată a frânei, însemnând cursa la care începe reajustarea cursei de deplasare a frânei, la o presiune a elementului de acționare egală cu 15 % din presiunea de funcționare a frânei, dar nu mai puțin de 100 kPa.

Dacă, în urma unui acord cu serviciul tehnic, măsurarea cursei elementului de acționare nu este necesară, valoarea inițială se stabilește de comun acord cu serviciul tehnic.

Pe baza condiției de mai sus, frâna se acționează succesiv de 50 de ori, cu o presiune a elementului de acționare egală cu 30 % din presiunea de funcționare a frânei, dar nu mai puțin de 200 kPa. După aceasta, frâna se acționează o singură dată, cu o presiune a elementului de acționare de minimum 650 kPa.

În cazul vehiculelor echipate cu frâne hidraulice cu disc, nu sunt necesare cerințe privind reglarea.

În cazul vehiculelor echipate cu frâne hidraulice cu tambur, reglarea frânelor este realizată în conformitate cu recomandările producătorului.

Cu frânare continuă

Sistemul de frânare de serviciu al vehiculelor din categoriile R1, R2, S1, R3a, R4a și S2a; și al vehiculelor din categoriile R3b și S2b, a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 10000 kg, trebuie supuse încercării astfel încât, cu vehiculul încărcat, energia de intrare transmisă frânelor să fie echivalentă cu cea înregistrată, în același interval de timp, când vehiculul încărcat supus încercării este condus cu o viteză constantă de 40 km/h pe o pantă descendentă cu înclinația de 7 % pe o distanță de 1,7 km.

În mod alternativ, această cerință se consideră a fi îndeplinită pentru vehiculele din categoriile R3a, R4a, S2a și pentru vehiculele din categoriile R3b și S2b a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 10000 kg, atunci când aceste vehicule au trecut cu succes încercarea de tip III în conformitate cu punctul 2.5.

Încercarea trebuie efectuată pe un drum orizontal, vehiculul remorcat fiind tractat de un vehicul agricol; în timpul încercării, forța aplicată dispozitivului de comandă este reglată astfel încât să mențină constantă rezistența vehiculului remorcat (7 % din sarcina maximă staționară pe axă a vehiculului remorcat). În cazul în care forța disponibilă pentru remorcare este insuficientă, încercarea poate fi efectuată la o viteză mai mică dar pe o distanță mai mare, conform tabelului următor:

În cazul vehiculelor remorcate echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, frânele se reglează înainte de încercarea de tip I prevăzută mai sus, în conformitate cu procedura de la punctul 2.5.4.

Performanța la cald

La sfârșitul încercării de tip I (încercarea descrisă la punctul 2.3.1 sau încercarea descrisă la punctul 2.3.2), performanța la cald a sistemului de frânare de serviciu este măsurată în aceleași condiții (și în special la o forță constantă de comandă care nu depășește forța medie folosită), la fel ca pentru încercarea de tip 0 cu motorul decuplat (condițiile de temperatură pot fi diferite).

În cazul tractoarelor, această performanță la cald nu este mai mică de 80 % din cea prevăzută pentru categoria în cauză și nici mai mică de 60 % din cea înregistrată la încercarea de tip 0 cu motorul decuplat.

În cazul vehiculelor remorcate, forța de frânare la circumferința roților, pentru frânele încălzite, atunci când acestea sunt supuse încercării la 40 km/h, nu este mai mică de 36 % din forța corespunzătoare sarcinii staționare maxime pe roată dacă viteza maximă vmax a vehiculelor remorcate este mai mare de 30 km/h sau de 26 % dacă vmax ≤ 30 km/h, nici mai mică de 60 % din valoarea înregistrată la încercarea de tip 0 la aceeași viteză.

Încercarea de rulare liberă

În cazul tractoarelor echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, după efectuarea încercărilor specificate la punctul 2.3.3, se permite răcirea frânelor la o temperatură tipică a frânelor reci (adică de maximum 100 °C) și se verifică dacă vehiculul are capacitatea să ruleze liber prin îndeplinirea uneia dintre următoarele condiții:

Roțile rulează liber (de exemplu, pot fi rotite cu mâna);

Se constată că, atunci când vehiculul este condus la o viteză constantă v = 60 km/h sau la viteza maximă prin construcție a vehiculului tractat, în funcție de care viteză este mai mică, cu frânele neacționate, temperaturile asimptotice ale tamburului/discului nu depășesc 80 °C, iar momentele frânării reziduale sunt considerate acceptabile.

Încercarea de tip II (încercarea comportamentului la coborâre)

Pe lângă încercarea de tip I, tractoarele din categoriile Tb și Cb cu o masă maximă admisă care depășește 12 t sunt supuse, de asemenea, încercării de tip II.

Tractorul încărcat este supus încercării în condiții în care energia aplicată este echivalentă cu cea înregistrată pe aceeași perioadă de timp la un tractor încărcat, condus cu o viteză medie de 30 km/h pe o pantă descendentă cu o înclinație de 6 % și pe o distanță de 6 km, într-o treaptă de viteză corespunzătoare și cu sistemul de frânare de anduranță cuplat, în cazul în care vehiculul este prevăzut cu un astfel de sistem. Treapta de viteză este aleasă astfel încât să nu permită motorului să depășească valoarea maximă a turației (min– 1) menționată de producător.

Pentru vehiculele la care energia este absorbită doar prin acțiunea de frânare a motorului se permite o toleranță de ± 5 km/h a vitezei medii și se folosește o treaptă de viteză care să stabilizeze viteza la valoarea cea mai apropiată de 30 km/h pe o pantă cu o înclinație de 6 %. Dacă performanța acțiunii de frânare exclusive a motorului se determină prin măsurarea decelerației, aceasta este suficientă dacă decelerația medie este de cel puțin 0,5 m/s2.

La sfârșitul încercării, performanța la cald a sistemului de frânare de serviciu se măsoară în aceleași condiții ca pentru încercarea de tip 0 cu motorul decuplat (condițiile de temperatură pot fi diferite). Această performanță la cald corespunde unei distanțe de oprire care nu depășește valorile următoare și o decelerație medie rezultată cel puțin egală cu valorile următoare, folosind o forță de acționare a dispozitivului de control care nu depășește 60 daN:

Încercarea de tip III (încercare de pierdere de performanță a frânelor) pentru vehicule încărcate din categoriile:

R3b, R4b, S2b a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 10000 kg

sau, alternativ, din categoriile

R3a, R4a, S2a, atunci când aceste vehicule nu au fost supuse încercărilor în conformitate cu punctul 2.3.2.

R3b și S2b a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 10000 kg.

Încercarea pe pistă

Înainte de încercarea de tip III de mai jos, frânele se reglează în conformitate cu următoarele proceduri, după caz:

În cazul vehiculelor remorcate echipate cu frâne pneumatice, reglarea frânelor trebuie să permită funcționarea dispozitivului de reglare automată a frânelor. În acest scop, cursa elementului de acționare se reglează la:

so ≥ 1,1 × sre-adjust

(limita superioară nu depășește valoarea recomandată de producător)

unde:

sre-adjusteste cursa de reajustare specificată de producătorul dispozitivului de reglare automată a frânei, adică cursa la care începe reajustarea cursei de deplasare a frânei, la o presiune a elementului de acționare de 100 kPa.

Dacă, în urma unui acord cu serviciul tehnic, măsurarea cursei elementului de acționare nu este necesară, valoarea inițială se stabilește de comun acord cu serviciul tehnic.

Pe baza condiției de mai sus, frâna se acționează succesiv de 50 de ori, cu o presiune a elementului de acționare de 200 kPa. După aceasta, frâna se acționează o singură dată, cu o presiune a elementului de acționare de minimum 650 kPa.

În cazul vehiculelor remorcate echipate cu frâne hidraulice cu disc, nu sunt considerate necesare cerințele privind reglările.

În cazul vehiculelor remorcate echipate cu frâne hidraulice cu tambur, reglarea frânelor are loc în conformitate cu recomandările producătorului.

Condițiile pentru încercarea pe pistă sunt următoarele:

Coeficientul de frânare al vehiculului remorcat se calculează în conformitate cu punctul 2.2.3.5:

Viteza la sfârșitul frânării:

unde:

Performanța la cald

La sfârșitul încercării descrise la punctul 2.5.4, performanța la cald a sistemului de frânare de serviciu trebuie să fie măsurată în aceleași condiții ca cele existente la încercarea de tip 0, cu excepția următorilor parametri: temperatura și viteza inițială (egală cu 60 km/h în acest caz). În aceste condiții, forța de frânare la cald la circumferința roților nu este mai mică de 40 % din sarcina maximă staționară a roții și nu este mai mică de 60 % din cea înregistrată la încercarea de tip 0 la aceeași viteză.

Încercarea de rulare liberă

După efectuarea încercărilor descrise la punctul 2.5.5, se permite răcirea frânelor la o temperatură tipică a frânelor reci (adică de maximum 100 °C) și se verifică dacă vehiculul remorcat are capacitatea să ruleze liber, prin îndeplinirea uneia dintre următoarele condiții:

Roțile rulează liber (de exemplu, pot fi rotite cu mâna);

Se constată că, atunci când vehiculul remorcat este condus la o viteză constantă v = 60 km/h cu frânele neacționate, temperaturile asimptotice ale tamburului/discului nu depășesc 80 °C, iar momentele frânării reziduale sunt considerate acceptabile.

Performanțele sistemelor de frânare

Vehicule din categoriile T și C

Sisteme de frânare de serviciu

În condiții de tip 0, sistemul de frânare de serviciu este supus încercării în condițiile ilustrate în următorul tabel:

unde:

În cazul unui tractor autorizat să tracteze un vehicul fără frâne din categoria R sau S, performanța combinată minimă prevăzută, conform cerințelor de la punctul 3.1.1.2.1, se atinge cu vehiculul remorcat fără frâne cuplat la tractor și cu vehiculul remorcat fără frâne încărcat la masa maximă declarată de producătorul tractorului.

Performanța ansamblului se verifică prin calcule care fac referire la performanța maximă de frânare efectiv atinsă exclusiv de tractor în timpul încercării de tip 0 cu motorul decuplat, în situațiile cu tractorul încărcat și neîncărcat (opțional, și pentru o situație cu un tractor încărcat parțial, definită de către producătorul tractorului), folosind următoarea formulă (nu sunt necesare încercări practice cu un vehicul remorcat cuplat și fără frâne):

unde:

Performanța minimă necesară a ansamblului

Performanța minimă necesară a ansamblului este de cel puțin 4,5 m/s2 în cazul tractoarelor cu vmax > 30 km/h și de cel puțin 3,2 m/s2 în cazul tractoarelor cu vmax ≤ 30 km/h pentru condițiile încărcat și neîncărcat. La latitudinea producătorului de tractoare, serviciul tehnic poate efectua încă o încercare de tip 0 pentru o masă a tractorului încărcat parțial declarată de producător, în scopul de a stabili masa maximă autorizată a vehiculului remorcat nefrânat care îndeplinește cerințele minime de performanță pentru un astfel de ansamblu de mase.

Valorile măsurate dm pentru condițiile de încărcare susmenționate și valorile corespunzătoare dM + R calculate sunt înregistrate în raportul de încercare.

Valoarea maximă declarată pentru masa vehiculului remorcat nefrânat nu trebuie să depășească 3500 kg.

Sistemul de frânare de siguranță

Dispozitivul de comandă care acționează sistemul de frânare de siguranță, chiar dacă este folosit și pentru alte funcții de frânare, trebuie să asigure o distanță de oprire care să nu depășească următoarele valori și o decelerație medie rezultată cel puțin egală cu următoarele valori:

Performanța prescrisă este obținută prin aplicarea la dispozitivul de comandă a unei forțe care nu depășește 600 N în cazul unui dispozitiv de comandă acționat cu piciorul sau 400 N în cazul unui dispozitiv acționat cu mâna. Dispozitivul de comandă trebuie să fie situat astfel încât să poată fi acționat ușor și rapid de către conducător.

Sistemul de frânare de parcare

Chiar dacă este combinat cu unul dintre celelalte dispozitive de frânare, sistemul de frânare de parcare este capabil să mențină un tractor încărcat în staționare pe o pantă sau o rampă ascendentă sau descendentă cu o înclinație de 18 %. Această cerință trebuie să fie îndeplinită chiar și în perioada de răcire. Perioada de răcire este considerată terminată atunci când frânele ajung la o temperatură mai mare cu 10 °C decât temperatura ambiantă.

În cazul vehiculelor din categoria T4.3, chiar dacă sistemul de frânare de parcare este combinat cu unul dintre celelalte dispozitive de frânare, el este capabil să mențină un tractor încărcat în staționare pe o pantă sau o rampă ascendentă sau descendentă cu o înclinație de 40 %. Această cerință trebuie să fie îndeplinită chiar și în perioada de răcire. Perioada de răcire este considerată terminată atunci când frânele ajung la o temperatură mai mare cu 10 °C decât temperatura ambiantă.

Încercarea privind performanța sistemului de frânare de parcare la cald și la rece

Pentru a verifica dacă frâna de parcare poate menține în staționare un tractor încărcat pe o pantă sau o rampă ascendentă sau descendentă conform cerințelor de la punctele 3.1.3.1 și 3.1.3.2, măsurătorile sunt efectuate în următoarele condiții:

se încălzesc frânele la o temperatură ≥ 100 °C (măsurată la suprafața de frecare a discului sau la suprafața exterioară a tamburului);

se efectuează încercarea statică la cald a sistemului de frânare de parcare la o temperatură ≥ 100 °C;

se efectuează încercarea statică la rece a sistemului de frânare de parcare la o temperatură ≤ temperatura ambiantă + 10 °C;

În timpul perioadei de răcire, sistemul de frânare de staționare nu poate fi reglat manual.

În cazul frânelor imersate în ulei, metoda folosită pentru efectuarea acestei verificări trebuie stabilită de comun acord de către producător și serviciul tehnic. Metoda de evaluare și rezultatele trebuie anexate la raportul de omologare de tip.

Încercare statică la cald a sistemului de frânare de staționare poate fi omisă în cazul în care sistemul de frânare de staționare acționează doar asupra suprafețelor de frânare care nu sunt folosite în timpul frânării de serviciu.

La tractoarele autorizate să fie cuplate la vehicule remorcate, sistemul de frânare de parcare al tractorului trebuie să poată menține ansamblul de vehicule, având masa maximă tehnic admisă specificată de producătorul tractorului, în staționare pe o pantă de 12 %, ascendentă sau descendentă.

În cazul în care această cerință nu poate fi îndeplinită din cauza limitărilor fizice (de exemplu, aderență disponibilă limitată a pneului/a căii de rulare pentru ca tractorul să genereze forțe de frânare suficiente sau în cazul în care performanțele pur mecanice ale sistemului de frânare de staționare al tractorului prevăzute la punctul 3.1.3.1 nu sunt suficiente pentru a menține ansamblul de vehicule staționar), ea este considerată îndeplinită dacă este respectată cerința alternativă stabilită la punctul 3.1.3.4.1 din prezenta anexă în conjuncție cu punctul 2.2.1.20 din anexa I.

Cerința de la punctul 3.1.3.4 se consideră a fi îndeplinită atunci când condițiile prevăzute la punctul 3.1.3.4.1.1 sunt îndeplinite în cazul unui vehicul remorcat cu frâna de serviciu sau atunci când condițiile prevăzute la punctul 3.1.3.4.1.2 sunt îndeplinite în cazul unui vehicul remorcat nefrânat sau frânat prin inerție.

Chiar dacă motorul tractorului nu este pornit, ansamblul, având masa maximă admisă, trebuie să rămână staționar pe panta cu înclinația prescrisă atunci când activarea unui singur dispozitiv de către conducător, de pe scaunul său, a acționat sistemul de frânare de staționare al tractorului și sistemul de frânare de serviciu al vehiculului remorcat sau doar sistemul de frânare de staționare al tractorului.

Sistemul de frânare de staționare al tractorului poate menține în staționare tractorul cuplat la un vehicul remorcat nefrânat sau frânat prin inerție cu o masă egală cu cea mai mare masă a ansamblului PM+R menționată în raportul de încercare. Această masă se determină după cum urmează:

în cazul unui vehicul remorcat nefrânat: PM+R = masa ansamblului (masa PM + masa declarată PR a vehiculului remorcat nefrânat) în conformitate cu punctul 3.1.1.2;

în cazul unui vehicul remorcat frânat prin inerție: PM+R = masa ansamblului (masa PM + masa declarată PR a vehiculului remorcat frânat prin inerție, astfel cum se specifică de către producător).

PM = masa tractorului (după caz, inclusiv orice balast sau încărcătură de susținere sau ambele).

Este acceptat un sistem de frânare de parcare care trebuie să fie acționat de mai multe ori înainte de a atinge performanța prevăzută.

Performanța reziduală a sistemului de frânare de serviciu după o defecțiune a mecanismului de transmisie

În cazul categoriei de tractoare Tb având viteza maximă prin construcție mai mare de 60 km/h, performanța reziduală a sistemului de frânare de serviciu, în cazul unei defecțiuni la una dintre piesele mecanismului său de transmisie, corespunde unei distanțe de oprire care nu depășește valorile următoare și o decelerație medie rezultată cel puțin egală cu valorile următoare, atunci când forța de comandă nu depășește 70 daN, această forță fiind verificată prin încercarea de tip 0 cu motorul decuplat, începând de la următoarele viteze inițiale ale categoriei vehiculului respectiv:

Această dispoziție nu se interpretează ca modificând dispozițiile referitoare la frânarea de siguranță.

Verificarea eficacității reziduale a sistemului de frânare se efectuează prin simularea condițiilor reale de avarie a sistemului de frânare de serviciu.

Vehicule din categoriile R și S

Sistemul de frânare de serviciu

Cerință privind încercările vehiculelor din categoria R1 sau S1

În cazul în care vehiculele remorcate din categoria R1 sau S1 sunt prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, performanța sistemului satisface cerințele prevăzute pentru categoria de vehicule R2 sau S2.

Dispoziții privind încercările vehiculelor din categoria R2

În cazul în care sistemul de frânare de serviciu este de tip continuu sau semicontinuu, suma forțelor exercitate la circumferința roților frânate este egală cu cel puțin X % din sarcina maximă staționară pe roată.

În cazul în care vehiculul remorcat este prevăzut cu un sistem de frânare cu aer comprimat, presiunea în circuitul de comandă nu depășește 650 kPa (și/sau o valoare corespunzătoare a semnalului digital, astfel cum este definit în ISO 11992:2003, inclusiv în ISO 11992-2:2003 și în amendamentul său Amd.1:2007, în circuitul electric de comandă), iar presiunea în circuitul de alimentare nu depășește 700 kPa în timpul încercării frânei.

În cazul în care vehiculul remorcat este prevăzut cu un sistem de frânare cu aer comprimat, presiunea în circuitul de comandă nu depășește 11500 kPa, iar presiunea în circuitul suplimentar este cuprinsă între 1500 kPa și 1800 kPa în timpul încercării frânei.

Viteza de încercare este egală cu 60 km/h sau viteza maximă prin construcție a vehiculului remorcat, reținându-se valoarea cea mai scăzută.

Dacă sistemul de frânare este de tip inerțial, acesta respectă condițiile din anexa VIII.

Cerință privind încercările vehiculelor din categoria R3, R4 sau S2

Suma forțelor exercitate la circumferința roților frânate este egală cu cel puțin X % din sarcina maximă staționară pe roată.

În cazul în care vehiculul remorcat este prevăzut cu un sistem de frânare cu aer comprimat, presiunea în circuitul de comandă nu depășește 650 kPa, iar presiunea în circuitul de alimentare nu depășește 700 kPa în timpul încercării frânei.

Viteza de încercare este egală cu 60 km/h sau viteza maximă prin construcție a vehiculului remorcat, reținându-se valoarea cea mai scăzută.

În cazul în care vehiculul remorcat este prevăzut cu un sistem de frânare cu aer comprimat, presiunea în circuitul de comandă nu depășește 11500 kPa, iar presiunea în circuitul suplimentar este cuprinsă între 1500 kPa și 1800 kPa în timpul încercării frânei.

În cadrul unui grup de axe, este permisă blocarea roților unei axe în timpul procedurii de încercare de tip 0. Această cerință nu este interpretată ca o abatere de la cerințele de la punctul 6.3.1 din anexa XI referitoare la blocarea roților controlate direct.

Sistemul de frânare de parcare

Sistemul de frânare de parcare cu care este prevăzut vehiculul remorcat este capabil să mențină în staționare vehiculul remorcat încărcat, atunci când acesta este separat de tractor, pe o rampă sau o pantă ascendentă sau descendentă cu o înclinație de18 %.

Cerințele prevăzute la punctul 3.2.2.1 sunt îndeplinite inclusiv în timpul perioadei de răcire. Perioada de răcire este considerată terminată atunci când frânele ajung la o temperatură mai mare cu 10 °C decât temperatura ambiantă.

Încercarea privind performanța sistemului de frânare de parcare la cald și la rece

Cerința de încercare specificată la punctul 3.1.3.3 se aplică în mod corespunzător.

Sistemul de frânare automată

Performanța frânării automate, în cazul unei defecțiuni menționate la punctele 2.2.1.17.1 și 2.2.1.18.5 din anexa I, la încercarea vehiculului încărcat la o viteză de 40 km/h sau de 0,8 vmax (luându-se în calcul cea mai mică dintre aceste două valori) nu este mai mică de 13,5 % din sarcina maximă staționară a roții. Este permisă blocarea roților la niveluri de performanță de peste 13,5 %.

Timpul de reacție pentru vehiculele din categoriile T, C, R și S

Atunci când un vehicul este prevăzut cu un sistem de frânare de serviciu care este dependent total sau parțial de o sursă de energie, alta decât efortul muscular al conducătorului, sunt satisfăcute următoarele condiții:

În cazul unei manevre de urgență, timpul scurs între momentul în care dispozitivul începe să fie activat și momentul în care forța de frânare asupra axei situată în poziția cea mai defavorabilă atinge nivelul corespunzător eficacității prevăzute nu depășește 0,6 secunde.

În cazul vehiculelor prevăzute cu sisteme de frânare cu aer comprimat sau al vehiculelor remorcate cu sisteme de frânare hidraulice, dispozițiile de la punctul 3.3.1 sunt considerate ca fiind îndeplinite în cazul în care vehiculul se conformează dispozițiilor din anexa III.

În cazul tractoarelor prevăzute cu sisteme de frânare hidraulică, dispozițiile de la punctul 3.3.1 sunt considerate ca fiind îndeplinite în cazul în care, în cazul unei manevre de urgență, decelerația vehiculului sau presiunea la cilindrul de frână aflat în situația cea mai puțin favorabilă atinge un nivel corespunzător performanței prevăzute în cel mult 0,6 secunde.

În cazul tractoarelor la care una dintre axe este frânată și toate celelalte axe sunt angajate automat în mișcare în timpul frânării, cerința de la punctul 3.3.1 este considerată a fi îndeplinită dacă tractorul respectă atât distanța de oprire prescrisă, cât și decelerația medie rezultată prescrisă pentru categoria corespunzătoare de vehicule, în conformitate cu cerințele de la punctul 3.1.1.1, însă în acest caz este necesară măsurarea efectivă a ambilor parametri de mai sus.

Apendicele 1

Distribuirea frânării între axele vehiculelor și cerințe privind compatibilitatea dintre tractoare și vehiculul remorcat

Cerințe generale

Vehicule din categoriile T, C, R și S

Vehiculele din categoriile Ta, Ca, R2a, R3a, R4a și S2a cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 30 km/h îndeplinesc următoarele cerințe din prezentul apendice:

Cerințele de compatibilitate asociate cu figurile 2 și 3, după caz; dacă se utilizează un dispozitiv special, acesta funcționează automat. În cazul remorcilor cu control electronic al distribuției forței de frânare, cerințele prezentului apendice se aplică numai dacă remorca este conectată electric la tractor prin priza conformă cu ISO 7638:2003.

în cazul unei defecțiuni a comenzii dispozitivului special, performanța de frânare specificată la punctul 5 este îndeplinită pentru vehiculul în cauză.

cerințele referitoare la marcare prevăzute la punctul 6.

Vehiculele din categoriile Tb, R2b, R3b, R4b și S2b îndeplinesc cerințele relevante din prezentul apendice. Dacă se utilizează un dispozitiv special, acesta funcționează automat.

Cu toate acestea, vehiculele din categoriile menționate la punctul 1.1.1. și la punctul 1.1.2. echipate cu un sistem antiblocare din categoria 1 sau 2 (tractoare) și din categoria A sau B (vehicule remorcate) care îndeplinesc cerințele relevante din anexa XI trebuie să îndeplinească, de asemenea, toate cerințele relevante din prezenta anexă, cu următoarele excepții sau condiții:

nu este necesară conformitatea cu cerințele privind utilizarea aderenței asociate diagramei 1;

în cazul tractoarelor și vehiculelor remorcate, conformitatea cu cerințele de compatibilitate în stare neîncărcată asociate cu diagramele 2 și 3, după caz, nu este necesară. Cu toate acestea, indiferent de starea de încărcare, o forță de frânare trebuie generată la o presiune cuprinsă între 20 kPa și 100 kPa (pentru sistemele de frânare pneumatice), respectiv între 350 și 1800 kPa (pentru sistemele de frânare hidraulice) sau la valoarea semnalului digital echivalent la racordul de cuplare al circuitului (circuitelor) de comandă;

în cazul vehiculelor echipate cu un dispozitiv special care comandă automat distribuția frânării între axe sau reglează automat forța de frânare în funcție de sarcina pe axă (axe), se aplică cerințele de la punctele 5 și 6.

Dacă vehiculul este echipat cu un sistem de frânare de anduranță, forța de încetinire nu se ia în considerare atunci când se determină conformitatea vehiculului cu dispozițiile prezentului apendice.

Cerințele din prezentul apendice se aplică echipamentului de frânare dotat cu pneurile cu cel mai mare diametru precizat de producător pentru tipul respectiv de vehicul.

Conformitatea cu utilizarea aderenței și cu cerințele de compatibilitate asociate cu figurile 1, 2 și 3 din prezentul apendice se demonstrează prin calcul.

Cerințele referitoare la diagramele menționate la punctele 3.1.6.1, 4.1 și 4.2 sunt valabile în cazul vehiculelor cu un circuit pneumatic și electric de comandă în conformitate cu punctul 2.1.4 din anexa I sau cu un circuit hidraulic de comandă în conformitate cu punctul 2.1.5 din anexa I. În toate cazurile, valoarea de referință (abscisa diagramelor) va fi valoarea presiunii transmise sau, respectiv, semnalul electric în circuitul de comandă:

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.1 din anexa I, această valoare va fi presiunea pneumatică efectivă din circuitul de comandă (pm);

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.2 sau cu punctul 2.1.4.1.3 din anexa I, această valoare va fi presiunea corespunzătoare valorii semnalului digital transmis prin circuitul electric de comandă, în conformitate cu ISO 11992:2003, inclusiv cu ISO 11992-2:2003 și cu amendamentul său Amd. 1:2007.

Vehiculele echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.2 din anexa I (având atât circuite pneumatice, cât și circuite electrice de comandă) satisfac cerințele diagramelor corespunzătoare ambelor circuite de comandă. Totuși, nu sunt necesare curbe identice ale caracteristicii de frânare pentru ambele circuite de comandă.

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.5.1 din anexa I, această valoare este presiunea hidraulică efectivă din circuitul de comandă (pm);

Validarea generării forței de frânare.

În momentul omologării de tip, se verifică dacă generarea forței de frânare pe o axă al fiecărui grup independent de axe are loc în următorul interval de presiuni:

Vehicule încărcate:

Cel puțin o axă începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare se situează în intervalul 20-100 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv 350-1800 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când se înregistrează valoarea semnalului digital echivalent.

Cel puțin o axă din fiecare grup de axe începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare este de maximum 120 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv de 2100 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când presiunea are valoarea semnalului digital echivalent.

Vehicule neîncărcate:

Cel puțin o axă începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare se situează în intervalul 20-100 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv 350-1800 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau se înregistrează valoarea semnalului digital echivalent.

Cu roata (roțile) axei (axelor) ridicată (ridicate) și liberă (libere), se aplică o forță de frânare progresivă și se măsoară presiunea la racordul de cuplare atunci când roata (roțile) nu mai poate (pot) fi rotită (rotite) cu mâna. În cazul tractoarelor din categoria C, poate fi utilizată o procedură alternativă pentru validarea generării forței de frânare (de exemplu, prin înlăturarea șenilelor). Această condiție determină începutul forței de frânare.

Simboluri

Cerințe pentru tractoarele din categoria T

Tractoare cu două axe

Pentru valori ale dreptei k între 0,2 și 0,8:

z ≥ 0,10 0,85 (k - 0,20)

Dispozițiile prevăzute la prezentul punct nu afectează cerințele anexei II privind performanța frânelor. Cu toate acestea, dacă în urma încercărilor efectuate în conformitate cu dispozițiile de la prezentul punct se înregistrează niveluri de performanță a frânării peste cele prevăzute în anexa II, dispozițiile referitoare la curbele de aderență utilizate se aplică în zonele din diagrama 1 definite de dreptele k = 0,8 și z = 0,8.

Pentru toți coeficienții de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30:

Curbele de aderență pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele la dreapta coeficientului de aderență ideal dată de ecuația k = z + -0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1, iar curba de aderență pentru axa spate, pentru coeficienți de frânare z > 0,3, respectă relația:

z ≥ 0,3 0,74 (k 0,38).

Pentru tractoarele autorizate să remorcheze vehicule din categoriile R3b, R4b și S2b echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat:

Atunci când este supusă încercării cu sursa de energie și cu circuitul de alimentare deconectate, cu rezervorul având o capacitate de 0,5 litri conectat la circuitul pneumatic de comandă și cu sistemul aflat la presiuni de cuplare și decuplare, presiunea la acționarea completă a dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu este cuprinsă între 650 și 850 kPa la racordurile de cuplare ale circuitului de alimentare și ale circuitului pneumatic de comandă, indiferent de masa totală a vehiculului.

În cazul vehiculelor echipate cu un circuit electric de comandă, o acționare completă a dispozitivului de comandă a sistemului de frânare produce o valoare a semnalului digital corespunzând unei presiuni situate între 650 și 850 kPa (a se vedea ISO 11992:2003, inclusiv conform ISO 11992-2:2003 și amendamentului acestuia Amd. 1:2007).

Aceste valori trebuie să poată fi verificate la tractor atunci când acesta este decuplat de vehiculul remorcat. Zonele de compatibilitate din diagramele de la punctele 3.1.6., 4.1. și 4.2 nu trebuie să depășească limita de 750 kPa și/sau valoarea semnalului digital corespunzător (a se vedea ISO 11992: 2003, inclusiv ISO 11992-2:2003 și amendamentul său Amd. 1:2007).

Trebuie să se garanteze că la racordul de cuplare al circuitului de alimentare presiunea este de cel puțin 700 kPa atunci când sistemul este la presiunea de cuplare. Această presiune trebuie să poată fi verificată fără acționarea sistemului de frânare de serviciu.

În cazul tractoarelor autorizate să remorcheze vehicule din categoriile R3b, R4b și S2b echipate cu sisteme de frânare hidraulice:

Atunci când sunt supuse încercării cu sursa de energie la ralanti și la 2/3 din turația maximă a motorului, un circuit de comandă al simulatorului vehiculului remorcat (punctul 3.6. din anexa III) conectat la circuitul de comandă hidraulic. La acționarea integrală a dispozitivului de comandă a frânării, presiunea trebuie să fie cuprinsă între 11500 și 15000 kPa în circuitul de comandă hidraulic, respectiv între 1500 și 3500 kPa în circuitul suplimentar, indiferent de starea de încărcare a vehiculului.

Aceste presiuni trebuie să poată fi verificate la tractor atunci când acesta este decuplat de vehiculul remorcat. Zonele de compatibilitate din diagramele de la punctele 3.1.6., 4.1. și 4.2 nu trebuie să depășească limita de 13300 kPa.

Verificarea cerințelor de la punctele 3.1.1 și 3.1.2.

Pentru verificarea condițiilor de la punctele 3.1.1 și 3.1.2, producătorul furnizează curbele de aderență pentru axele față și spate, calculate cu formulele următoare:

f1 = T1N1 = T1F1 zhE P g

f2 = T2N2 = T2F2 zhE P g

Curbele sunt trasate pentru ambele stări de încărcare de mai jos:

neîncărcat, fără a se depăși masa minimă declarată de producător în fișa de informații;

încărcat; dacă există o dispoziție privind mai multe posibilități de distribuție a sarcinii, se ia în considerare acea distribuție în care sarcina cea mai mare se află pe axa față.

Cerințe speciale în cazul tractoarelor atunci când toate axele sunt conectate în permanență rigid (100 % rata de blocare) prin tracțiunea integrală sau sunt conectate în timpul frânării prin tracțiunea integrală (100 % rata de blocare)

Verificarea matematică prevăzută la punctul 3.1.5.1 nu este necesară.

Tractoare cu tracțiune integrală permanentă, altele decât cele menționate la punctul 3.1.5.2.

Dacă verificarea matematică prevăzută la punctul 3.1.5.1. nu este posibilă în cazul vehiculelor cu tracțiune integrală permanentă sau în situația în care tracțiunea integrală este cuplată în timpul frânării, producătorul poate utiliza o încercare de blocare în succesiune a roților pentru a verifica dacă blocarea roților din față are loc fie simultan, fie înainte de blocarea roților din spate.

Cu toate acestea, pentru tractoarele care cuplează automat tracțiunea integrală când frânarea începe la o viteză de peste 20 km/h, dar care nu cuplează automat tracțiunea integrală când sistemul de frânare de serviciu este acționat la viteze care nu depășesc 20 km/h, nu este necesară demonstrarea conformității cu cerințele de la punctul 3.1.5.1. în situația în care tracțiunea integrală nu este cuplată în timpul frânării.

Procedură de verificare a condițiilor prevăzute la punctul 3.1.5.3.

Încercarea de blocare în succesiune a roților se efectuează cu vehiculul încărcat și cu vehiculul neîncărcat pe suprafețe de drum cu un nivel de aderență astfel încât blocarea roților pe prima axă să aibă loc la coeficienți de frânare cuprinși între 0,55 și 0,8 de la viteza inițială de încercare specificată la punctul 3.1.5.5.2.

Viteza de încercare:

0,9 vmax, dar nu mai mare de 60 km/h.

Forța aplicată asupra pedalei poate depăși forțele de acționare permise în conformitate cu punctul 3.1.1 din anexa II.

Pedala se apasă cu o forță progresivă, astfel încât a doua roată a vehiculului să se blocheze într-un interval cuprins între 0,5 și 1 s după începerea acționării pedalei, până la blocarea ambelor roți ale unui ax (în timpul încercării se pot bloca și alte roți, ca de exemplu în cazul blocării simultane).

Dacă, în timpul încercării cu vehiculul încărcat, nu este posibil să se ajungă la blocarea celei de-a doua roți într-un interval de 1 s, această încercare poate fi omisă cu condiția ca blocarea roților în condițiile indicate la punctul 3.1.5.5.4 să poate fi demonstrată în timpul încercării cu vehiculul neîncărcat.

În cazul în care, în timpul încercării cu vehiculul neîncărcat, nu este posibil să se ajungă la blocarea celei de-a doua roți într-un interval de 1 s, se efectuează o a treia încercare, decisivă, pe o cale de rulare cu un coeficient de aderență de maximum 0,3 la viteza de încercare de 0,8 vmax km/h, dar fără a depăși 60 km/h.

În scopul încercărilor în conformitate cu punctul 3.1.5.5, o blocare simultană a roților față și spate se referă la condițiile în care intervalul de timp dintre prima blocare a ultimei roți (cea de-a doua) de pe axa spate și prima blocare a ultimei roți (cea de-a doua) de pe axa față nu depășește 0,3 secunde.

Tractoare autorizate să tracteze vehicule remorcate

Raportul admisibil dintre coeficientul de frânare TM/FM și presiunea pm trebuie să fie situat în zonele indicate în diagrama 2 pentru toate presiunile cuprinse între 20 și 750 kPa (în cazul sistemului de frânare cu aer comprimat), respectiv între 350 și 13300 kPa (în cazul sistemului de frânare hidraulic).

Tractoare cu mai mult de două axe

Dispozițiile punctului 3.1 se aplică vehiculelor cu mai mult de două axe. Dispozițiile de la punctul 3.1.2. privind ordinea de blocare a roților sunt considerate îndeplinite dacă, în cazul coeficienților de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, coeficientul de aderență al cel puțin uneia dintre axele față este mai mare decât cel al cel puțin uneia dintre axele spate.

Cerințe pentru vehiculele remorcate

Pentru vehiculele remorcate cu bară de tracțiune, echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat și hidraulice:

Pentru vehiculele remorcate cu bară rigidă și cu două axe se aplică următoarele cerințe:

Pentru valori ale k cuprinse între 0,2 și 0,8:

z ≥ 0,1 + 0,85 (k – 0,2)

Dispozițiile punctului 3.1.1 nu afectează cerințele din anexa II privind performanța frânării. Cu toate acestea, în cazul în care, în încercările realizate conform dispozițiilor de la punctul 3.1.1, performanțele frânării obținute sunt superioare celor prescrise în anexa II, atunci dispozițiile privind curbele de utilizare a aderenței necesare se aplică în interiorul zonelor delimitate de dreptele k = 0,8 și z = 0,8 din diagrama 1 din prezenta anexă.

Pentru toate condițiile de încărcare ale vehiculului, curba de utilizare a aderenței a axei spate nu este situată deasupra curbei de utilizare a aderenței corespunzătoare axei față, pentru toți coeficienții de frânare situați între 0,15 și 0,30. Această condiție este, de asemenea, considerată satisfăcută dacă, pentru coeficienți de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, sunt îndeplinite următoarele două condiții:

curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu linia de utilizare ideală a aderenței dată de ecuațiile k = z + 0,08 și k = z – 0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1

curba de utilizare a aderenței pentru axa spate, în cazul unor coeficienți de frânare z ≥ 0,3, respectă relația z ≥ 0,3 + 0,74 (k – 0,38).

Procedura de verificare a condițiilor de la punctele 4.1.1.1 și 4.1.1.2 este aceeași cu cea prevăzută la punctul 3.1.5.

În cazul vehiculelor remorcate cu bară de tracțiune rigidă cu mai mult de două axe, se aplică cerințele de la punctul 4.1.1. Cerințele de la punctul 4.1.1 privind ordinea de blocare a roților sunt considerate îndeplinite dacă, în cazul coeficienților de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, coeficientul de aderență al cel puțin unuia dintre axele față este mai mare decât cel al cel puțin unuia dintre axele spate.

Raportul admis dintre coeficientul de frânare TR/FR și presiunea pm se situează în zonele indicate în diagrama 3, pentru toate presiunile situate între 20 și 750 kPa (sistem pneumatic), respectiv între 350 și 13300 kPa (sistem hidraulic), pentru stările încărcat și neîncărcat.

Pentru vehiculele remorcate echipate cu bară de tracțiune rigidă și vehiculele remorcate cu axă centrală, dotate cu sisteme de frânare cu aer comprimat și hidraulice:

Raportul admis între coeficientul de frânare TR/FR și presiunea pm se situează în cele două zone obținute din diagrama 3 prin înmulțirea scării verticale cu 0,95. Această cerință trebuie să fie îndeplinită la toate presiunile cuprinse între 20 și 750 kPa (pneumatic), respectiv între 350 și 13300 kPa (hidraulic), pentru stările încărcat și neîncărcat.

Pentru vehiculele remorcate cu bară de tracțiune cu sistem de frânare inerțială

Cerințele prevăzute la punctul 4.1.1 se aplică, de asemenea, pentru vehiculele remorcate cu bară de tracțiune cu sistem de frânare inerțială.

Pentru vehiculele remorcate cu bară de tracțiune cu sistem de frânare inerțială și cu mai mult de două axe, se aplică cerințele prevăzute la punctul 4.1.2 din prezentul apendice.

La calculul destinat verificării conformității cu dispozițiile punctului 4.1.1.3, influența forței admise a barei de tracțiune D* (punctul 10.3.1 din anexa VIII) poate fi ignorată.

Condiții care trebuie îndeplinite în cazul unei defecțiuni a sistemului de distribuție a frânării

În cazul în care cerințele prezentului apendice sunt îndeplinite prin utilizarea unui dispozitiv special (de exemplu, controlat mecanic de suspensia vehiculului), este posibilă, în eventualitatea unei defecțiuni a comenzii sale, oprirea vehiculului în condițiile specificate pentru frânarea de siguranță la tractoare; la tractoarele autorizate să remorcheze un vehicul prevăzut cu sisteme de frânare cu aer comprimat sau hidraulice, este posibilă atingerea unei presiuni la racordul de cuplare al circuitului de comandă care să se încadreze în limitele specificate la punctele 3.1.3 și 3.1.4. În cazul defecțiunii comenzii dispozitivului la vehicule remorcate, trebuie să se obțină o performanță a sistemului de frânare de serviciu egală cu cel puțin 30 % din cea prevăzută pentru vehiculul respectiv.

Marcaje

Vehiculele care îndeplinesc cerințele prezentului apendice prin utilizarea unui dispozitiv controlat mecanic de suspensia vehiculului sunt marcate în conformitate cu dispozițiile stabilite în temeiul articolului 24 din Regulamentul delegat (UE) 2015/208, iar marcajele conțin datele adecvate pentru a indica cursa utilă a dispozitivului între pozițiile corespunzătoare stărilor neîncărcat, respectiv încărcat, ale vehiculului, precum și alte informații care să permită verificarea reglării dispozitivului.

Când un dispozitiv cu senzori de sarcină ai frânei este controlat prin intermediul suspensiei vehiculului cu ajutorul oricăror alte mijloace, pe vehicul sunt marcate informații despre modul de verificare a reglării dispozitivului.

În cazul în care cerințele prezentului apendice sunt îndeplinite prin utilizarea unui dispozitiv care variază presiunea aerului sau presiunea hidraulică în transmisia frânei, vehiculul este marcat pentru a indica sarcinile pe axe la sol, presiunile nominale de ieșire ale dispozitivului și o presiune de intrare cel puțin egală cu 80 % din presiunea maximă de intrare proiectată, conform specificațiilor producătorului vehiculului, pentru următoarele stări de încărcare:

Încărcarea maximă tehnic admisă pentru axa (axele) care controlează dispozitivul;

Sarcina (sarcinile) pe axă corespunzătoare masei vehiculului neîncărcat în stare de funcționare, astfel cum este precizat în raportul de încercare pentru omologarea sistemului de frânare;

Sarcina (sarcinile) pe axă specificată (specificate) de producător pentru a permite verificarea reglării dispozitivului în timpul funcționării, în cazul în care aceasta (acestea) este (sunt) diferită (diferite) de sarcina (sarcinile) specificată (specificate) la punctele 6.2.1-6.2.2.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504 al Comisiei din 11 martie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele administrative referitoare la omologarea și supravegherea pieței vehiculelor agricole și forestiere (JO L 85, 28.3.2015, p. 1).

Sistemele electronice de distribuire a forței de frânare care nu pot îndeplini cerințele de la punctele 6.1, 6.2 și 6.3 sunt echipate cu un dispozitiv de autodiagnosticare a funcțiilor care influențează distribuirea forței de frânare. În plus, atunci când vehiculul este staționat, este posibilă efectuarea verificărilor prevăzute la punctul 1.3.1, prin reproducerea condițiilor de presiune nominală necesară asociată cu începerea frânării atât în starea încărcat, cât și în starea neîncărcat.

Încercarea vehiculului

În timpul încercării pentru omologarea de tip, serviciul tehnic verifică conformitatea cu cerințele prevăzute în prezentul apendice și efectuează orice alte încercări considerate necesare în acest scop. Raportul privind eventualele încercări suplimentare se anexează la raportul de omologare de tip.

Diagrama 1

Tractoare din categoria Tb și vehicule remorcate cu bară de tracțiune din categoriile R3b, R4b și S2b

(a se vedea punctele 3.1.2.1 și 4.1.1.2)

Notă: Limita inferioară k = z – 0,08 nu se aplică la utilizarea aderenței axei spate

Diagrama 2

Raportul admisibil dintre coeficientul de frânare TM/FM și presiunea pm la racordul de cuplare pentru tractoare din categoriile T și C cu sisteme de frânare cu aer comprimat sau hidraulice

neîncărcat

15 000

12 000

8 000

6 000

4 000

1 780

0,40

13 300

9 780

0,65

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

încărcat

pm (kPa) hidraulic

pm (kPa) pneumatic

Diagrama 3

Raportul admisibil dintre coeficientul de frânare TM/FR și presiunea pm la racordul de cuplare pentru vehicule remorcate din categoriile S2, R3 și R4 cu sisteme de frânare cu aer comprimat sau hidraulice

neîncărcat

0,65

0,35

0,40

15 000

12 000

13 300

9 780

8 000

6 000

4 000

1 780

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,575

0,6

0,7

0,8

pm (kPa) hidraulic

pm (kPa) pneumatic

încărcat

grup de axe înseamnă axe multiple atunci când distanța între una dintre axe și axa sa adiacentă este mai mică sau egală cu 2,0 m. În cazul în care distanța între una dintre axe și axa sa adiacentă este mai mare de 2,0 m, fiecare axă individuală este considerată drept un grup independent de axe.

curba de utilizare a aderenței înseamnă curba caracteristică a raportului dintre forța de frânare fără rezistență la rulare și reacția normală a suprafeței drumului pe o anumită axă frânată în funcție de coeficientul de frânare al vehiculului.

Vehiculul trebuie să îndeplinească condițiile referitoare la masă prevăzute pentru fiecare tip de încercare, care trebuie specificate în raportul de încercare;

Încercarea se efectuează la vitezele prevăzute pentru fiecare tip de încercare. Dacă viteza maximă prin construcție a vehiculului este inferioară vitezei prevăzute pentru o încercare, încercarea se efectuează la viteza maximă a vehiculului.

În timpul încercărilor, forța aplicată dispozitivului de comandă a sistemului de frânare în scopul obținerii performanței prevăzute nu depășește 600 N în cazul dispozitivelor acționate cu piciorul sau 400 N în cazul dispozitivelor acționate cu mâna.

Drumul trebuie să aibă o suprafață cu aderență bună, cu excepția situațiilor în care este prevăzut altfel.

Încercările se efectuează în condiții în care intensitatea vântului este suficient de mică pentru a nu influența rezultatele.

La începerea încercărilor, pneurile sunt reci și la presiunea prevăzută pentru sarcina suportată efectiv de roți atunci când vehiculul este în staționare.

Performanța prevăzută este obținută fără devierea vehiculului de la traiectoria sa, fără vibrații anormale și fără blocarea roților. Blocarea roților este permisă în cazurile în care aceasta este menționată în mod specific.

Temperatura măsurată pe disc sau la exteriorul tamburului este mai mică de 100 °C.

În cazul frânelor complet încorporate, inclusiv al frânelor imersate în ulei, temperatura măsurată la exteriorul carterului este mai mică de 50 °C.

Frânele nu au fost utilizate timp de o oră înaintea încercării.

Vehiculul se încarcă la masa maximă tehnic admisă precizată de producător, iar o axă nefrânată al acestuia este încărcat la masa sa maximă tehnic admisă. Roțile axei frânate sunt echipate cu cauciucurile cu cel mai mare diametru precizat de producător pentru tipul respectiv de vehicul în cazul în care acesta este încărcat la masa maximă tehnic admisă. Pentru vehiculele cu sistem de frânare pe toate roțile, axa din față este încărcată la masa maximă tehnic admisă.

Încercarea este repetată pentru un vehicul neîncărcat; în cazul tractoarelor, acest fapt înseamnă că la bordul tractorului se află doar conducătorul și, după caz, o persoană responsabilă cu monitorizarea rezultatelor încercării.

Limitele prevăzute pentru performanța minimă, atât pentru încercările cu vehiculul neîncărcat, cât și cu vehiculul încărcat, sunt cele menționate mai jos pentru fiecare categorie de vehicul, vehiculul satisface atât distanța de oprire prevăzută cât și decelerația medie rezultată prevăzută pentru respectiva categorie de vehicul, dar măsurarea ambilor parametri poate să nu fie absolut necesară.

Drumul trebuie să fie plat.

650 kPa în circuitul pneumatic de comandă;

O valoare a semnalului digital în circuitul electric de comandă corespunzătoare presiunii de 650 kPa (astfel cum este definit în ISO 11992:2003, inclusiv în ISO 11992-2:2003 și în amendamentul acestuia Amd. 1:2007).

Performanța minimă de frânare prescrisă este atinsă la o presiune care nu depășește 11500 kPa la racordul de cuplare al circuitului de comandă.

Presiunea maximă transmisă la racordul de cuplare al circuitului de comandă nu depășește 15000 kPa.

0,02 în cazul vehiculelor cu viteza maximă prin construcție de cel mult 40 km/h

0,01 în cazul vehiculelor cu viteza maximă prin construcție de peste 40 km/h

În cazul vehiculelor echipate cu frâne pneumatice, reglarea frânelor trebuie să permită funcționarea dispozitivului de reglare automată a frânelor. În acest scop, cursa elementului de acționare se reglează la:

În cazul vehiculelor echipate cu frâne hidraulice cu disc, nu sunt necesare cerințe privind reglarea.

În cazul vehiculelor echipate cu frâne hidraulice cu tambur, reglarea frânelor este realizată în conformitate cu recomandările producătorului.

Roțile rulează liber (de exemplu, pot fi rotite cu mâna);

Se constată că, atunci când vehiculul este condus la o viteză constantă v = 60 km/h sau la viteza maximă prin construcție a vehiculului tractat, în funcție de care viteză este mai mică, cu frânele neacționate, temperaturile asimptotice ale tamburului/discului nu depășesc 80 °C, iar momentele frânării reziduale sunt considerate acceptabile.

În cazul vehiculelor remorcate echipate cu frâne pneumatice, reglarea frânelor trebuie să permită funcționarea dispozitivului de reglare automată a frânelor. În acest scop, cursa elementului de acționare se reglează la:

În cazul vehiculelor remorcate echipate cu frâne hidraulice cu disc, nu sunt considerate necesare cerințele privind reglările.

În cazul vehiculelor remorcate echipate cu frâne hidraulice cu tambur, reglarea frânelor are loc în conformitate cu recomandările producătorului.

Roțile rulează liber (de exemplu, pot fi rotite cu mâna);

Se constată că, atunci când vehiculul remorcat este condus la o viteză constantă v = 60 km/h cu frânele neacționate, temperaturile asimptotice ale tamburului/discului nu depășesc 80 °C, iar momentele frânării reziduale sunt considerate acceptabile.

se încălzesc frânele la o temperatură ≥ 100 °C (măsurată la suprafața de frecare a discului sau la suprafața exterioară a tamburului);

se efectuează încercarea statică la cald a sistemului de frânare de parcare la o temperatură ≥ 100 °C;

se efectuează încercarea statică la rece a sistemului de frânare de parcare la o temperatură ≤ temperatura ambiantă + 10 °C;

În timpul perioadei de răcire, sistemul de frânare de staționare nu poate fi reglat manual.

Chiar dacă motorul tractorului nu este pornit, ansamblul, având masa maximă admisă, trebuie să rămână staționar pe panta cu înclinația prescrisă atunci când activarea unui singur dispozitiv de către conducător, de pe scaunul său, a acționat sistemul de frânare de staționare al tractorului și sistemul de frânare de serviciu al vehiculului remorcat sau doar sistemul de frânare de staționare al tractorului.

Sistemul de frânare de staționare al tractorului poate menține în staționare tractorul cuplat la un vehicul remorcat nefrânat sau frânat prin inerție cu o masă egală cu cea mai mare masă a ansamblului PM+R menționată în raportul de încercare. Această masă se determină după cum urmează:

în cazul unui vehicul remorcat nefrânat: PM+R = masa ansamblului (masa PM + masa declarată PR a vehiculului remorcat nefrânat) în conformitate cu punctul 3.1.1.2;

în cazul unui vehicul remorcat frânat prin inerție: PM+R = masa ansamblului (masa PM + masa declarată PR a vehiculului remorcat frânat prin inerție, astfel cum se specifică de către producător).

în cazul unui vehicul remorcat nefrânat: PM+R = masa ansamblului (masa PM + masa declarată PR a vehiculului remorcat nefrânat) în conformitate cu punctul 3.1.1.2;

în cazul unui vehicul remorcat frânat prin inerție: PM+R = masa ansamblului (masa PM + masa declarată PR a vehiculului remorcat frânat prin inerție, astfel cum se specifică de către producător).

În cazul unei manevre de urgență, timpul scurs între momentul în care dispozitivul începe să fie activat și momentul în care forța de frânare asupra axei situată în poziția cea mai defavorabilă atinge nivelul corespunzător eficacității prevăzute nu depășește 0,6 secunde.

În cazul vehiculelor prevăzute cu sisteme de frânare cu aer comprimat sau al vehiculelor remorcate cu sisteme de frânare hidraulice, dispozițiile de la punctul 3.3.1 sunt considerate ca fiind îndeplinite în cazul în care vehiculul se conformează dispozițiilor din anexa III.

În cazul tractoarelor prevăzute cu sisteme de frânare hidraulică, dispozițiile de la punctul 3.3.1 sunt considerate ca fiind îndeplinite în cazul în care, în cazul unei manevre de urgență, decelerația vehiculului sau presiunea la cilindrul de frână aflat în situația cea mai puțin favorabilă atinge un nivel corespunzător performanței prevăzute în cel mult 0,6 secunde.

În cazul tractoarelor la care una dintre axe este frânată și toate celelalte axe sunt angajate automat în mișcare în timpul frânării, cerința de la punctul 3.3.1 este considerată a fi îndeplinită dacă tractorul respectă atât distanța de oprire prescrisă, cât și decelerația medie rezultată prescrisă pentru categoria corespunzătoare de vehicule, în conformitate cu cerințele de la punctul 3.1.1.1, însă în acest caz este necesară măsurarea efectivă a ambilor parametri de mai sus.

Cerințele de compatibilitate asociate cu figurile 2 și 3, după caz; dacă se utilizează un dispozitiv special, acesta funcționează automat. În cazul remorcilor cu control electronic al distribuției forței de frânare, cerințele prezentului apendice se aplică numai dacă remorca este conectată electric la tractor prin priza conformă cu ISO 7638:2003.

în cazul unei defecțiuni a comenzii dispozitivului special, performanța de frânare specificată la punctul 5 este îndeplinită pentru vehiculul în cauză.

cerințele referitoare la marcare prevăzute la punctul 6.

nu este necesară conformitatea cu cerințele privind utilizarea aderenței asociate diagramei 1;

în cazul tractoarelor și vehiculelor remorcate, conformitatea cu cerințele de compatibilitate în stare neîncărcată asociate cu diagramele 2 și 3, după caz, nu este necesară. Cu toate acestea, indiferent de starea de încărcare, o forță de frânare trebuie generată la o presiune cuprinsă între 20 kPa și 100 kPa (pentru sistemele de frânare pneumatice), respectiv între 350 și 1800 kPa (pentru sistemele de frânare hidraulice) sau la valoarea semnalului digital echivalent la racordul de cuplare al circuitului (circuitelor) de comandă;

în cazul vehiculelor echipate cu un dispozitiv special care comandă automat distribuția frânării între axe sau reglează automat forța de frânare în funcție de sarcina pe axă (axe), se aplică cerințele de la punctele 5 și 6.

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.1 din anexa I, această valoare va fi presiunea pneumatică efectivă din circuitul de comandă (pm);

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.2 sau cu punctul 2.1.4.1.3 din anexa I, această valoare va fi presiunea corespunzătoare valorii semnalului digital transmis prin circuitul electric de comandă, în conformitate cu ISO 11992:2003, inclusiv cu ISO 11992-2:2003 și cu amendamentul său Amd. 1:2007.

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.5.1 din anexa I, această valoare este presiunea hidraulică efectivă din circuitul de comandă (pm);

Vehicule încărcate:

Cel puțin o axă începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare se situează în intervalul 20-100 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv 350-1800 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când se înregistrează valoarea semnalului digital echivalent.

Cel puțin o axă din fiecare grup de axe începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare este de maximum 120 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv de 2100 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când presiunea are valoarea semnalului digital echivalent.

Vehicule neîncărcate:

Cu roata (roțile) axei (axelor) ridicată (ridicate) și liberă (libere), se aplică o forță de frânare progresivă și se măsoară presiunea la racordul de cuplare atunci când roata (roțile) nu mai poate (pot) fi rotită (rotite) cu mâna. În cazul tractoarelor din categoria C, poate fi utilizată o procedură alternativă pentru validarea generării forței de frânare (de exemplu, prin înlăturarea șenilelor). Această condiție determină începutul forței de frânare.

Cel puțin o axă începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare se situează în intervalul 20-100 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv 350-1800 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când se înregistrează valoarea semnalului digital echivalent.

Cel puțin o axă din fiecare grup de axe începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare este de maximum 120 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv de 2100 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când presiunea are valoarea semnalului digital echivalent.

Pentru vehiculele remorcate cu bară rigidă și cu două axe se aplică următoarele cerințe:

Pentru valori ale k cuprinse între 0,2 și 0,8:

Pentru toate condițiile de încărcare ale vehiculului, curba de utilizare a aderenței a axei spate nu este situată deasupra curbei de utilizare a aderenței corespunzătoare axei față, pentru toți coeficienții de frânare situați între 0,15 și 0,30. Această condiție este, de asemenea, considerată satisfăcută dacă, pentru coeficienți de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, sunt îndeplinite următoarele două condiții:

curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu linia de utilizare ideală a aderenței dată de ecuațiile k = z + 0,08 și k = z – 0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1

curba de utilizare a aderenței pentru axa spate, în cazul unor coeficienți de frânare z ≥ 0,3, respectă relația z ≥ 0,3 + 0,74 (k – 0,38).

Procedura de verificare a condițiilor de la punctele 4.1.1.1 și 4.1.1.2 este aceeași cu cea prevăzută la punctul 3.1.5.

curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu linia de utilizare ideală a aderenței dată de ecuațiile k = z + 0,08 și k = z – 0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1

curba de utilizare a aderenței pentru axa spate, în cazul unor coeficienți de frânare z ≥ 0,3, respectă relația z ≥ 0,3 + 0,74 (k – 0,38).

În cazul vehiculelor remorcate cu bară de tracțiune rigidă cu mai mult de două axe, se aplică cerințele de la punctul 4.1.1. Cerințele de la punctul 4.1.1 privind ordinea de blocare a roților sunt considerate îndeplinite dacă, în cazul coeficienților de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, coeficientul de aderență al cel puțin unuia dintre axele față este mai mare decât cel al cel puțin unuia dintre axele spate.

Raportul admis dintre coeficientul de frânare TR/FR și presiunea pm se situează în zonele indicate în diagrama 3, pentru toate presiunile situate între 20 și 750 kPa (sistem pneumatic), respectiv între 350 și 13300 kPa (sistem hidraulic), pentru stările încărcat și neîncărcat.

Pentru valori ale k cuprinse între 0,2 și 0,8:

Pentru toate condițiile de încărcare ale vehiculului, curba de utilizare a aderenței a axei spate nu este situată deasupra curbei de utilizare a aderenței corespunzătoare axei față, pentru toți coeficienții de frânare situați între 0,15 și 0,30. Această condiție este, de asemenea, considerată satisfăcută dacă, pentru coeficienți de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, sunt îndeplinite următoarele două condiții:

curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu linia de utilizare ideală a aderenței dată de ecuațiile k = z + 0,08 și k = z – 0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1

curba de utilizare a aderenței pentru axa spate, în cazul unor coeficienți de frânare z ≥ 0,3, respectă relația z ≥ 0,3 + 0,74 (k – 0,38).

Procedura de verificare a condițiilor de la punctele 4.1.1.1 și 4.1.1.2 este aceeași cu cea prevăzută la punctul 3.1.5.

curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu linia de utilizare ideală a aderenței dată de ecuațiile k = z + 0,08 și k = z – 0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1

curba de utilizare a aderenței pentru axa spate, în cazul unor coeficienți de frânare z ≥ 0,3, respectă relația z ≥ 0,3 + 0,74 (k – 0,38).

Raportul admis între coeficientul de frânare TR/FR și presiunea pm se situează în cele două zone obținute din diagrama 3 prin înmulțirea scării verticale cu 0,95. Această cerință trebuie să fie îndeplinită la toate presiunile cuprinse între 20 și 750 kPa (pneumatic), respectiv între 350 și 13300 kPa (hidraulic), pentru stările încărcat și neîncărcat.

Încărcarea maximă tehnic admisă pentru axa (axele) care controlează dispozitivul;

Sarcina (sarcinile) pe axă corespunzătoare masei vehiculului neîncărcat în stare de funcționare, astfel cum este precizat în raportul de încercare pentru omologarea sistemului de frânare;

Sarcina (sarcinile) pe axă specificată (specificate) de producător pentru a permite verificarea reglării dispozitivului în timpul funcționării, în cazul în care aceasta (acestea) este (sunt) diferită (diferite) de sarcina (sarcinile) specificată (specificate) la punctele 6.2.1-6.2.2.

Apendicele 1

Apendicele 1

Distribuirea frânării între axele vehiculelor și cerințe privind compatibilitatea dintre tractoare și vehiculul remorcat

Cerințe generale

Vehicule din categoriile T, C, R și S

Vehiculele din categoriile Ta, Ca, R2a, R3a, R4a și S2a cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 30 km/h îndeplinesc următoarele cerințe din prezentul apendice:

Cerințele de compatibilitate asociate cu figurile 2 și 3, după caz; dacă se utilizează un dispozitiv special, acesta funcționează automat. În cazul remorcilor cu control electronic al distribuției forței de frânare, cerințele prezentului apendice se aplică numai dacă remorca este conectată electric la tractor prin priza conformă cu ISO 7638:2003.

în cazul unei defecțiuni a comenzii dispozitivului special, performanța de frânare specificată la punctul 5 este îndeplinită pentru vehiculul în cauză.

cerințele referitoare la marcare prevăzute la punctul 6.

Vehiculele din categoriile Tb, R2b, R3b, R4b și S2b îndeplinesc cerințele relevante din prezentul apendice. Dacă se utilizează un dispozitiv special, acesta funcționează automat.

Cu toate acestea, vehiculele din categoriile menționate la punctul 1.1.1. și la punctul 1.1.2. echipate cu un sistem antiblocare din categoria 1 sau 2 (tractoare) și din categoria A sau B (vehicule remorcate) care îndeplinesc cerințele relevante din anexa XI trebuie să îndeplinească, de asemenea, toate cerințele relevante din prezenta anexă, cu următoarele excepții sau condiții:

nu este necesară conformitatea cu cerințele privind utilizarea aderenței asociate diagramei 1;

în cazul tractoarelor și vehiculelor remorcate, conformitatea cu cerințele de compatibilitate în stare neîncărcată asociate cu diagramele 2 și 3, după caz, nu este necesară. Cu toate acestea, indiferent de starea de încărcare, o forță de frânare trebuie generată la o presiune cuprinsă între 20 kPa și 100 kPa (pentru sistemele de frânare pneumatice), respectiv între 350 și 1800 kPa (pentru sistemele de frânare hidraulice) sau la valoarea semnalului digital echivalent la racordul de cuplare al circuitului (circuitelor) de comandă;

în cazul vehiculelor echipate cu un dispozitiv special care comandă automat distribuția frânării între axe sau reglează automat forța de frânare în funcție de sarcina pe axă (axe), se aplică cerințele de la punctele 5 și 6.

Dacă vehiculul este echipat cu un sistem de frânare de anduranță, forța de încetinire nu se ia în considerare atunci când se determină conformitatea vehiculului cu dispozițiile prezentului apendice.

Cerințele din prezentul apendice se aplică echipamentului de frânare dotat cu pneurile cu cel mai mare diametru precizat de producător pentru tipul respectiv de vehicul.

Conformitatea cu utilizarea aderenței și cu cerințele de compatibilitate asociate cu figurile 1, 2 și 3 din prezentul apendice se demonstrează prin calcul.

Cerințele referitoare la diagramele menționate la punctele 3.1.6.1, 4.1 și 4.2 sunt valabile în cazul vehiculelor cu un circuit pneumatic și electric de comandă în conformitate cu punctul 2.1.4 din anexa I sau cu un circuit hidraulic de comandă în conformitate cu punctul 2.1.5 din anexa I. În toate cazurile, valoarea de referință (abscisa diagramelor) va fi valoarea presiunii transmise sau, respectiv, semnalul electric în circuitul de comandă:

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.1 din anexa I, această valoare va fi presiunea pneumatică efectivă din circuitul de comandă (pm);

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.2 sau cu punctul 2.1.4.1.3 din anexa I, această valoare va fi presiunea corespunzătoare valorii semnalului digital transmis prin circuitul electric de comandă, în conformitate cu ISO 11992:2003, inclusiv cu ISO 11992-2:2003 și cu amendamentul său Amd. 1:2007.

Vehiculele echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.2 din anexa I (având atât circuite pneumatice, cât și circuite electrice de comandă) satisfac cerințele diagramelor corespunzătoare ambelor circuite de comandă. Totuși, nu sunt necesare curbe identice ale caracteristicii de frânare pentru ambele circuite de comandă.

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.5.1 din anexa I, această valoare este presiunea hidraulică efectivă din circuitul de comandă (pm);

Validarea generării forței de frânare.

În momentul omologării de tip, se verifică dacă generarea forței de frânare pe o axă al fiecărui grup independent de axe are loc în următorul interval de presiuni:

Vehicule încărcate:

Cel puțin o axă începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare se situează în intervalul 20-100 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv 350-1800 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când se înregistrează valoarea semnalului digital echivalent.

Cel puțin o axă din fiecare grup de axe începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare este de maximum 120 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv de 2100 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când presiunea are valoarea semnalului digital echivalent.

Vehicule neîncărcate:

Cel puțin o axă începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare se situează în intervalul 20-100 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv 350-1800 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau se înregistrează valoarea semnalului digital echivalent.

Cu roata (roțile) axei (axelor) ridicată (ridicate) și liberă (libere), se aplică o forță de frânare progresivă și se măsoară presiunea la racordul de cuplare atunci când roata (roțile) nu mai poate (pot) fi rotită (rotite) cu mâna. În cazul tractoarelor din categoria C, poate fi utilizată o procedură alternativă pentru validarea generării forței de frânare (de exemplu, prin înlăturarea șenilelor). Această condiție determină începutul forței de frânare.

Simboluri

Cerințe pentru tractoarele din categoria T

Tractoare cu două axe

Pentru valori ale dreptei k între 0,2 și 0,8:

z ≥ 0,10 0,85 (k - 0,20)

Dispozițiile prevăzute la prezentul punct nu afectează cerințele anexei II privind performanța frânelor. Cu toate acestea, dacă în urma încercărilor efectuate în conformitate cu dispozițiile de la prezentul punct se înregistrează niveluri de performanță a frânării peste cele prevăzute în anexa II, dispozițiile referitoare la curbele de aderență utilizate se aplică în zonele din diagrama 1 definite de dreptele k = 0,8 și z = 0,8.

Pentru toți coeficienții de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30:

Curbele de aderență pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele la dreapta coeficientului de aderență ideal dată de ecuația k = z + -0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1, iar curba de aderență pentru axa spate, pentru coeficienți de frânare z > 0,3, respectă relația:

z ≥ 0,3 0,74 (k 0,38).

Pentru tractoarele autorizate să remorcheze vehicule din categoriile R3b, R4b și S2b echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat:

Atunci când este supusă încercării cu sursa de energie și cu circuitul de alimentare deconectate, cu rezervorul având o capacitate de 0,5 litri conectat la circuitul pneumatic de comandă și cu sistemul aflat la presiuni de cuplare și decuplare, presiunea la acționarea completă a dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu este cuprinsă între 650 și 850 kPa la racordurile de cuplare ale circuitului de alimentare și ale circuitului pneumatic de comandă, indiferent de masa totală a vehiculului.

În cazul vehiculelor echipate cu un circuit electric de comandă, o acționare completă a dispozitivului de comandă a sistemului de frânare produce o valoare a semnalului digital corespunzând unei presiuni situate între 650 și 850 kPa (a se vedea ISO 11992:2003, inclusiv conform ISO 11992-2:2003 și amendamentului acestuia Amd. 1:2007).

Aceste valori trebuie să poată fi verificate la tractor atunci când acesta este decuplat de vehiculul remorcat. Zonele de compatibilitate din diagramele de la punctele 3.1.6., 4.1. și 4.2 nu trebuie să depășească limita de 750 kPa și/sau valoarea semnalului digital corespunzător (a se vedea ISO 11992: 2003, inclusiv ISO 11992-2:2003 și amendamentul său Amd. 1:2007).

Trebuie să se garanteze că la racordul de cuplare al circuitului de alimentare presiunea este de cel puțin 700 kPa atunci când sistemul este la presiunea de cuplare. Această presiune trebuie să poată fi verificată fără acționarea sistemului de frânare de serviciu.

În cazul tractoarelor autorizate să remorcheze vehicule din categoriile R3b, R4b și S2b echipate cu sisteme de frânare hidraulice:

Atunci când sunt supuse încercării cu sursa de energie la ralanti și la 2/3 din turația maximă a motorului, un circuit de comandă al simulatorului vehiculului remorcat (punctul 3.6. din anexa III) conectat la circuitul de comandă hidraulic. La acționarea integrală a dispozitivului de comandă a frânării, presiunea trebuie să fie cuprinsă între 11500 și 15000 kPa în circuitul de comandă hidraulic, respectiv între 1500 și 3500 kPa în circuitul suplimentar, indiferent de starea de încărcare a vehiculului.

Aceste presiuni trebuie să poată fi verificate la tractor atunci când acesta este decuplat de vehiculul remorcat. Zonele de compatibilitate din diagramele de la punctele 3.1.6., 4.1. și 4.2 nu trebuie să depășească limita de 13300 kPa.

Verificarea cerințelor de la punctele 3.1.1 și 3.1.2.

Pentru verificarea condițiilor de la punctele 3.1.1 și 3.1.2, producătorul furnizează curbele de aderență pentru axele față și spate, calculate cu formulele următoare:

f1 = T1N1 = T1F1 zhE P g

f2 = T2N2 = T2F2 zhE P g

Curbele sunt trasate pentru ambele stări de încărcare de mai jos:

neîncărcat, fără a se depăși masa minimă declarată de producător în fișa de informații;

încărcat; dacă există o dispoziție privind mai multe posibilități de distribuție a sarcinii, se ia în considerare acea distribuție în care sarcina cea mai mare se află pe axa față.

Cerințe speciale în cazul tractoarelor atunci când toate axele sunt conectate în permanență rigid (100 % rata de blocare) prin tracțiunea integrală sau sunt conectate în timpul frânării prin tracțiunea integrală (100 % rata de blocare)

Verificarea matematică prevăzută la punctul 3.1.5.1 nu este necesară.

Tractoare cu tracțiune integrală permanentă, altele decât cele menționate la punctul 3.1.5.2.

Dacă verificarea matematică prevăzută la punctul 3.1.5.1. nu este posibilă în cazul vehiculelor cu tracțiune integrală permanentă sau în situația în care tracțiunea integrală este cuplată în timpul frânării, producătorul poate utiliza o încercare de blocare în succesiune a roților pentru a verifica dacă blocarea roților din față are loc fie simultan, fie înainte de blocarea roților din spate.

Cu toate acestea, pentru tractoarele care cuplează automat tracțiunea integrală când frânarea începe la o viteză de peste 20 km/h, dar care nu cuplează automat tracțiunea integrală când sistemul de frânare de serviciu este acționat la viteze care nu depășesc 20 km/h, nu este necesară demonstrarea conformității cu cerințele de la punctul 3.1.5.1. în situația în care tracțiunea integrală nu este cuplată în timpul frânării.

Procedură de verificare a condițiilor prevăzute la punctul 3.1.5.3.

Încercarea de blocare în succesiune a roților se efectuează cu vehiculul încărcat și cu vehiculul neîncărcat pe suprafețe de drum cu un nivel de aderență astfel încât blocarea roților pe prima axă să aibă loc la coeficienți de frânare cuprinși între 0,55 și 0,8 de la viteza inițială de încercare specificată la punctul 3.1.5.5.2.

Viteza de încercare:

0,9 vmax, dar nu mai mare de 60 km/h.

Forța aplicată asupra pedalei poate depăși forțele de acționare permise în conformitate cu punctul 3.1.1 din anexa II.

Pedala se apasă cu o forță progresivă, astfel încât a doua roată a vehiculului să se blocheze într-un interval cuprins între 0,5 și 1 s după începerea acționării pedalei, până la blocarea ambelor roți ale unui ax (în timpul încercării se pot bloca și alte roți, ca de exemplu în cazul blocării simultane).

Dacă, în timpul încercării cu vehiculul încărcat, nu este posibil să se ajungă la blocarea celei de-a doua roți într-un interval de 1 s, această încercare poate fi omisă cu condiția ca blocarea roților în condițiile indicate la punctul 3.1.5.5.4 să poate fi demonstrată în timpul încercării cu vehiculul neîncărcat.

În cazul în care, în timpul încercării cu vehiculul neîncărcat, nu este posibil să se ajungă la blocarea celei de-a doua roți într-un interval de 1 s, se efectuează o a treia încercare, decisivă, pe o cale de rulare cu un coeficient de aderență de maximum 0,3 la viteza de încercare de 0,8 vmax km/h, dar fără a depăși 60 km/h.

În scopul încercărilor în conformitate cu punctul 3.1.5.5, o blocare simultană a roților față și spate se referă la condițiile în care intervalul de timp dintre prima blocare a ultimei roți (cea de-a doua) de pe axa spate și prima blocare a ultimei roți (cea de-a doua) de pe axa față nu depășește 0,3 secunde.

Tractoare autorizate să tracteze vehicule remorcate

Raportul admisibil dintre coeficientul de frânare TM/FM și presiunea pm trebuie să fie situat în zonele indicate în diagrama 2 pentru toate presiunile cuprinse între 20 și 750 kPa (în cazul sistemului de frânare cu aer comprimat), respectiv între 350 și 13300 kPa (în cazul sistemului de frânare hidraulic).

Tractoare cu mai mult de două axe

Dispozițiile punctului 3.1 se aplică vehiculelor cu mai mult de două axe. Dispozițiile de la punctul 3.1.2. privind ordinea de blocare a roților sunt considerate îndeplinite dacă, în cazul coeficienților de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, coeficientul de aderență al cel puțin uneia dintre axele față este mai mare decât cel al cel puțin uneia dintre axele spate.

Cerințe pentru vehiculele remorcate

Pentru vehiculele remorcate cu bară de tracțiune, echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat și hidraulice:

Pentru vehiculele remorcate cu bară rigidă și cu două axe se aplică următoarele cerințe:

Pentru valori ale k cuprinse între 0,2 și 0,8:

z ≥ 0,1 + 0,85 (k – 0,2)

Dispozițiile punctului 3.1.1 nu afectează cerințele din anexa II privind performanța frânării. Cu toate acestea, în cazul în care, în încercările realizate conform dispozițiilor de la punctul 3.1.1, performanțele frânării obținute sunt superioare celor prescrise în anexa II, atunci dispozițiile privind curbele de utilizare a aderenței necesare se aplică în interiorul zonelor delimitate de dreptele k = 0,8 și z = 0,8 din diagrama 1 din prezenta anexă.

Pentru toate condițiile de încărcare ale vehiculului, curba de utilizare a aderenței a axei spate nu este situată deasupra curbei de utilizare a aderenței corespunzătoare axei față, pentru toți coeficienții de frânare situați între 0,15 și 0,30. Această condiție este, de asemenea, considerată satisfăcută dacă, pentru coeficienți de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, sunt îndeplinite următoarele două condiții:

curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu linia de utilizare ideală a aderenței dată de ecuațiile k = z + 0,08 și k = z – 0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1

curba de utilizare a aderenței pentru axa spate, în cazul unor coeficienți de frânare z ≥ 0,3, respectă relația z ≥ 0,3 + 0,74 (k – 0,38).

Procedura de verificare a condițiilor de la punctele 4.1.1.1 și 4.1.1.2 este aceeași cu cea prevăzută la punctul 3.1.5.

În cazul vehiculelor remorcate cu bară de tracțiune rigidă cu mai mult de două axe, se aplică cerințele de la punctul 4.1.1. Cerințele de la punctul 4.1.1 privind ordinea de blocare a roților sunt considerate îndeplinite dacă, în cazul coeficienților de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, coeficientul de aderență al cel puțin unuia dintre axele față este mai mare decât cel al cel puțin unuia dintre axele spate.

Raportul admis dintre coeficientul de frânare TR/FR și presiunea pm se situează în zonele indicate în diagrama 3, pentru toate presiunile situate între 20 și 750 kPa (sistem pneumatic), respectiv între 350 și 13300 kPa (sistem hidraulic), pentru stările încărcat și neîncărcat.

Pentru vehiculele remorcate echipate cu bară de tracțiune rigidă și vehiculele remorcate cu axă centrală, dotate cu sisteme de frânare cu aer comprimat și hidraulice:

Raportul admis între coeficientul de frânare TR/FR și presiunea pm se situează în cele două zone obținute din diagrama 3 prin înmulțirea scării verticale cu 0,95. Această cerință trebuie să fie îndeplinită la toate presiunile cuprinse între 20 și 750 kPa (pneumatic), respectiv între 350 și 13300 kPa (hidraulic), pentru stările încărcat și neîncărcat.

Pentru vehiculele remorcate cu bară de tracțiune cu sistem de frânare inerțială

Cerințele prevăzute la punctul 4.1.1 se aplică, de asemenea, pentru vehiculele remorcate cu bară de tracțiune cu sistem de frânare inerțială.

Pentru vehiculele remorcate cu bară de tracțiune cu sistem de frânare inerțială și cu mai mult de două axe, se aplică cerințele prevăzute la punctul 4.1.2 din prezentul apendice.

La calculul destinat verificării conformității cu dispozițiile punctului 4.1.1.3, influența forței admise a barei de tracțiune D* (punctul 10.3.1 din anexa VIII) poate fi ignorată.

Condiții care trebuie îndeplinite în cazul unei defecțiuni a sistemului de distribuție a frânării

În cazul în care cerințele prezentului apendice sunt îndeplinite prin utilizarea unui dispozitiv special (de exemplu, controlat mecanic de suspensia vehiculului), este posibilă, în eventualitatea unei defecțiuni a comenzii sale, oprirea vehiculului în condițiile specificate pentru frânarea de siguranță la tractoare; la tractoarele autorizate să remorcheze un vehicul prevăzut cu sisteme de frânare cu aer comprimat sau hidraulice, este posibilă atingerea unei presiuni la racordul de cuplare al circuitului de comandă care să se încadreze în limitele specificate la punctele 3.1.3 și 3.1.4. În cazul defecțiunii comenzii dispozitivului la vehicule remorcate, trebuie să se obțină o performanță a sistemului de frânare de serviciu egală cu cel puțin 30 % din cea prevăzută pentru vehiculul respectiv.

Marcaje

Vehiculele care îndeplinesc cerințele prezentului apendice prin utilizarea unui dispozitiv controlat mecanic de suspensia vehiculului sunt marcate în conformitate cu dispozițiile stabilite în temeiul articolului 24 din Regulamentul delegat (UE) 2015/208, iar marcajele conțin datele adecvate pentru a indica cursa utilă a dispozitivului între pozițiile corespunzătoare stărilor neîncărcat, respectiv încărcat, ale vehiculului, precum și alte informații care să permită verificarea reglării dispozitivului.

Când un dispozitiv cu senzori de sarcină ai frânei este controlat prin intermediul suspensiei vehiculului cu ajutorul oricăror alte mijloace, pe vehicul sunt marcate informații despre modul de verificare a reglării dispozitivului.

În cazul în care cerințele prezentului apendice sunt îndeplinite prin utilizarea unui dispozitiv care variază presiunea aerului sau presiunea hidraulică în transmisia frânei, vehiculul este marcat pentru a indica sarcinile pe axe la sol, presiunile nominale de ieșire ale dispozitivului și o presiune de intrare cel puțin egală cu 80 % din presiunea maximă de intrare proiectată, conform specificațiilor producătorului vehiculului, pentru următoarele stări de încărcare:

Încărcarea maximă tehnic admisă pentru axa (axele) care controlează dispozitivul;

Sarcina (sarcinile) pe axă corespunzătoare masei vehiculului neîncărcat în stare de funcționare, astfel cum este precizat în raportul de încercare pentru omologarea sistemului de frânare;

Sarcina (sarcinile) pe axă specificată (specificate) de producător pentru a permite verificarea reglării dispozitivului în timpul funcționării, în cazul în care aceasta (acestea) este (sunt) diferită (diferite) de sarcina (sarcinile) specificată (specificate) la punctele 6.2.1-6.2.2.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504 al Comisiei din 11 martie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele administrative referitoare la omologarea și supravegherea pieței vehiculelor agricole și forestiere (JO L 85, 28.3.2015, p. 1).

Sistemele electronice de distribuire a forței de frânare care nu pot îndeplini cerințele de la punctele 6.1, 6.2 și 6.3 sunt echipate cu un dispozitiv de autodiagnosticare a funcțiilor care influențează distribuirea forței de frânare. În plus, atunci când vehiculul este staționat, este posibilă efectuarea verificărilor prevăzute la punctul 1.3.1, prin reproducerea condițiilor de presiune nominală necesară asociată cu începerea frânării atât în starea încărcat, cât și în starea neîncărcat.

Încercarea vehiculului

În timpul încercării pentru omologarea de tip, serviciul tehnic verifică conformitatea cu cerințele prevăzute în prezentul apendice și efectuează orice alte încercări considerate necesare în acest scop. Raportul privind eventualele încercări suplimentare se anexează la raportul de omologare de tip.

Diagrama 1

Tractoare din categoria Tb și vehicule remorcate cu bară de tracțiune din categoriile R3b, R4b și S2b

(a se vedea punctele 3.1.2.1 și 4.1.1.2)

Notă: Limita inferioară k = z – 0,08 nu se aplică la utilizarea aderenței axei spate

Diagrama 2

Raportul admisibil dintre coeficientul de frânare TM/FM și presiunea pm la racordul de cuplare pentru tractoare din categoriile T și C cu sisteme de frânare cu aer comprimat sau hidraulice

neîncărcat

15 000

12 000

8 000

6 000

4 000

1 780

0,40

13 300

9 780

0,65

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

încărcat

pm (kPa) hidraulic

pm (kPa) pneumatic

Diagrama 3

Raportul admisibil dintre coeficientul de frânare TM/FR și presiunea pm la racordul de cuplare pentru vehicule remorcate din categoriile S2, R3 și R4 cu sisteme de frânare cu aer comprimat sau hidraulice

neîncărcat

0,65

0,35

0,40

15 000

12 000

13 300

9 780

8 000

6 000

4 000

1 780

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,575

0,6

0,7

0,8

pm (kPa) hidraulic

pm (kPa) pneumatic

încărcat

Cerințele de compatibilitate asociate cu figurile 2 și 3, după caz; dacă se utilizează un dispozitiv special, acesta funcționează automat. În cazul remorcilor cu control electronic al distribuției forței de frânare, cerințele prezentului apendice se aplică numai dacă remorca este conectată electric la tractor prin priza conformă cu ISO 7638:2003.

în cazul unei defecțiuni a comenzii dispozitivului special, performanța de frânare specificată la punctul 5 este îndeplinită pentru vehiculul în cauză.

cerințele referitoare la marcare prevăzute la punctul 6.

nu este necesară conformitatea cu cerințele privind utilizarea aderenței asociate diagramei 1;

în cazul tractoarelor și vehiculelor remorcate, conformitatea cu cerințele de compatibilitate în stare neîncărcată asociate cu diagramele 2 și 3, după caz, nu este necesară. Cu toate acestea, indiferent de starea de încărcare, o forță de frânare trebuie generată la o presiune cuprinsă între 20 kPa și 100 kPa (pentru sistemele de frânare pneumatice), respectiv între 350 și 1800 kPa (pentru sistemele de frânare hidraulice) sau la valoarea semnalului digital echivalent la racordul de cuplare al circuitului (circuitelor) de comandă;

în cazul vehiculelor echipate cu un dispozitiv special care comandă automat distribuția frânării între axe sau reglează automat forța de frânare în funcție de sarcina pe axă (axe), se aplică cerințele de la punctele 5 și 6.

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.1 din anexa I, această valoare va fi presiunea pneumatică efectivă din circuitul de comandă (pm);

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.2 sau cu punctul 2.1.4.1.3 din anexa I, această valoare va fi presiunea corespunzătoare valorii semnalului digital transmis prin circuitul electric de comandă, în conformitate cu ISO 11992:2003, inclusiv cu ISO 11992-2:2003 și cu amendamentul său Amd. 1:2007.

În cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 2.1.5.1 din anexa I, această valoare este presiunea hidraulică efectivă din circuitul de comandă (pm);

Vehicule încărcate:

Cel puțin o axă începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare se situează în intervalul 20-100 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv 350-1800 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când se înregistrează valoarea semnalului digital echivalent.

Cel puțin o axă din fiecare grup de axe începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare este de maximum 120 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv de 2100 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când presiunea are valoarea semnalului digital echivalent.

Vehicule neîncărcate:

Cu roata (roțile) axei (axelor) ridicată (ridicate) și liberă (libere), se aplică o forță de frânare progresivă și se măsoară presiunea la racordul de cuplare atunci când roata (roțile) nu mai poate (pot) fi rotită (rotite) cu mâna. În cazul tractoarelor din categoria C, poate fi utilizată o procedură alternativă pentru validarea generării forței de frânare (de exemplu, prin înlăturarea șenilelor). Această condiție determină începutul forței de frânare.

Cel puțin o axă începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare se situează în intervalul 20-100 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv 350-1800 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când se înregistrează valoarea semnalului digital echivalent.

Cel puțin o axă din fiecare grup de axe începe să dezvolte o forță de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare este de maximum 120 kPa (la sistemele de frânare pneumatice), respectiv de 2100 kPa (la sistemele de frânare hidraulice) sau când presiunea are valoarea semnalului digital echivalent.

Pentru vehiculele remorcate cu bară rigidă și cu două axe se aplică următoarele cerințe:

Pentru valori ale k cuprinse între 0,2 și 0,8:

Pentru toate condițiile de încărcare ale vehiculului, curba de utilizare a aderenței a axei spate nu este situată deasupra curbei de utilizare a aderenței corespunzătoare axei față, pentru toți coeficienții de frânare situați între 0,15 și 0,30. Această condiție este, de asemenea, considerată satisfăcută dacă, pentru coeficienți de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, sunt îndeplinite următoarele două condiții:

curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu linia de utilizare ideală a aderenței dată de ecuațiile k = z + 0,08 și k = z – 0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1

curba de utilizare a aderenței pentru axa spate, în cazul unor coeficienți de frânare z ≥ 0,3, respectă relația z ≥ 0,3 + 0,74 (k – 0,38).

Procedura de verificare a condițiilor de la punctele 4.1.1.1 și 4.1.1.2 este aceeași cu cea prevăzută la punctul 3.1.5.

curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu linia de utilizare ideală a aderenței dată de ecuațiile k = z + 0,08 și k = z – 0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1

curba de utilizare a aderenței pentru axa spate, în cazul unor coeficienți de frânare z ≥ 0,3, respectă relația z ≥ 0,3 + 0,74 (k – 0,38).

În cazul vehiculelor remorcate cu bară de tracțiune rigidă cu mai mult de două axe, se aplică cerințele de la punctul 4.1.1. Cerințele de la punctul 4.1.1 privind ordinea de blocare a roților sunt considerate îndeplinite dacă, în cazul coeficienților de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, coeficientul de aderență al cel puțin unuia dintre axele față este mai mare decât cel al cel puțin unuia dintre axele spate.

Raportul admis dintre coeficientul de frânare TR/FR și presiunea pm se situează în zonele indicate în diagrama 3, pentru toate presiunile situate între 20 și 750 kPa (sistem pneumatic), respectiv între 350 și 13300 kPa (sistem hidraulic), pentru stările încărcat și neîncărcat.

Pentru valori ale k cuprinse între 0,2 și 0,8:

Pentru toate condițiile de încărcare ale vehiculului, curba de utilizare a aderenței a axei spate nu este situată deasupra curbei de utilizare a aderenței corespunzătoare axei față, pentru toți coeficienții de frânare situați între 0,15 și 0,30. Această condiție este, de asemenea, considerată satisfăcută dacă, pentru coeficienți de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30, sunt îndeplinite următoarele două condiții:

curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu linia de utilizare ideală a aderenței dată de ecuațiile k = z + 0,08 și k = z – 0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1

curba de utilizare a aderenței pentru axa spate, în cazul unor coeficienți de frânare z ≥ 0,3, respectă relația z ≥ 0,3 + 0,74 (k – 0,38).

Procedura de verificare a condițiilor de la punctele 4.1.1.1 și 4.1.1.2 este aceeași cu cea prevăzută la punctul 3.1.5.

curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu linia de utilizare ideală a aderenței dată de ecuațiile k = z + 0,08 și k = z – 0,08, astfel cum este indicat în diagrama 1

curba de utilizare a aderenței pentru axa spate, în cazul unor coeficienți de frânare z ≥ 0,3, respectă relația z ≥ 0,3 + 0,74 (k – 0,38).

Raportul admis între coeficientul de frânare TR/FR și presiunea pm se situează în cele două zone obținute din diagrama 3 prin înmulțirea scării verticale cu 0,95. Această cerință trebuie să fie îndeplinită la toate presiunile cuprinse între 20 și 750 kPa (pneumatic), respectiv între 350 și 13300 kPa (hidraulic), pentru stările încărcat și neîncărcat.

Încărcarea maximă tehnic admisă pentru axa (axele) care controlează dispozitivul;

Sarcina (sarcinile) pe axă corespunzătoare masei vehiculului neîncărcat în stare de funcționare, astfel cum este precizat în raportul de încercare pentru omologarea sistemului de frânare;

Sarcina (sarcinile) pe axă specificată (specificate) de producător pentru a permite verificarea reglării dispozitivului în timpul funcționării, în cazul în care aceasta (acestea) este (sunt) diferită (diferite) de sarcina (sarcinile) specificată (specificate) la punctele 6.2.1-6.2.2.

ANEXA III

ANEXA III

Cerințe cu privire la măsurarea timpului de răspuns

Cerințe generale

Timpul de răspuns pentru sistemele de frânare de serviciu se determină cu vehiculul staționar, presiunea fiind măsurată la deschiderea frânei care se află în poziția cea mai defavorabilă. La vehiculele echipate cu senzori de sarcină ai frânei, acestea se reglează în poziția încărcat.

În timpul încercărilor, cursa cilindrilor de frână ai axelor este cea corespunzătoare frânelor reglate cel mai strâns.

Timpii de răspuns obținuți în conformitate cu punctele 2.2, 2.3, 2.4, 2.6, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6.5, 4.1, 4.5.1, 4.5.2, 4.5.3, 5.3.6, 6.2 sunt rotunjiți la cea mai apropiată zecime de secundă. În cazul în care cifra sutimilor este mai mare sau egală cu 5, atunci timpul de reacție se rotunjește prin adaos la zecimala imediat următoare.

Diagramele din apendicele 1 și 2 prezintă exemple ale configurației corecte a simulatoarelor adecvate pentru reglare și utilizare.

Tractoarele echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat

La începutul fiecărei încercări, presiunea din dispozitivul de stocare a energiei este egală cu presiunea la care regulatorul restabilește alimentarea sistemului. La sistemele care nu sunt echipate cu regulator (de exemplu, compresoarele cu presiune limitată), presiunea din dispozitivul de stocare a energiei, la începutul fiecărei încercări, este egală cu 90 % din presiunea declarată de producător și precizată la punctul 1.2.2.1 din partea A a anexei IV, folosită pentru încercările prescrise în prezenta anexă.

Timpii de răspuns în raport cu timpul de acționare (tf) se obțin dintr-o serie de acționări complete, începând de la un timp de acționare cât mai scurt posibil care este mărit apoi până la un timp de aproximativ 0,4 secunde. Valorile obținute se introduc într-o diagramă.

Timpul de răspuns utilizat în scopurile încercării este cel corespunzător unui timp de acționare de 0,2 secunde. Acest timp de răspuns poate fi obținut din diagramă prin interpolare.

În cazul unui timp de acționare de 0,2 secunde, timpul care se scurge între începutul acționării dispozitivului de comandă a sistemului de frânare și momentul în care presiunea din cilindrul de frână atinge 75 % din valoarea sa asimptotică nu trebuie să depășească 0,6 secunde.

În cazul tractoarelor prevăzute cu un circuit de comandă pneumatic pentru vehicule remorcate, în mod suplimentar față de cerințele de la punctul 1.1, timpul de răspuns se măsoară la capătul unei conducte de 2,5 m lungime, cu un diametru interior de 13 mm, care se branșează la racordul de cuplare al circuitului de comandă al sistemului de frânare de serviciu. În timpul încercării, un volum de 385 ± 5 cm3 (considerat echivalent cu volumul unei conducte de 2,5 m lungime cu un diametru interior de 13 mm și la o presiune de 650 kPa) se conectează la racordul de cuplare al circuitului de alimentare. Lungimea și diametrul interior ale conductelor sunt indicate la punctul 2.4 din raportul de încercare.

Timpul care se scurge de la începutul acționării pedalei de comandă și până în momentul când:

Presiunea măsurată la racordul de cuplare al circuitului pneumatic de comandă;

Valoarea semnalului digital în circuitul electric de comandă, măsurată conform ISO 11992: 2003, inclusiv conform ISO 11992-2:2003 și amendamentului său 1:2007, atinge x % din valoarea ei asimptotică, respectiv finală, și nu depășește valorile enumerate în tabelul de mai jos:

În mod suplimentar față de cerințele de la punctul 2.6, în cazul tractoarelor autorizate să remorcheze vehicule din categoria R3 sau R4 echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat, respectarea dispozițiilor de la punctul 2.2.1.17.2.1 din anexa I se verifică prin efectuarea următoarelor încercări:

măsurarea presiunii la extremitatea unei conducte de 2,5 m lungime cu un diametru interior de 13 mm, care se branșează la racordul de cuplare al circuitului de alimentare;

simularea unei defecțiuni a circuitului de comandă la racordul de cuplare;

acționarea dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu în 0,2 secunde, astfel cum este precizat la punctul 2.3.

Tractoare echipate cu sisteme de frânare hidraulice

Încercarea privind timpul de răspuns trebuie efectuată la o temperatură ambiantă cuprinsă între 15 °C și 30 °C.

La începutul fiecărei încercări, presiunea din dispozitivul de stocare a energiei este egală cu presiunea la care regulatorul restabilește alimentarea sistemului. La sistemele care nu sunt echipate cu regulator (de exemplu, pompe hidraulice cu presiune limitată), presiunea din dispozitivul de stocare a energiei, la începutul fiecărei încercări, este egală cu 90 % din presiunea declarată de producător și precizată la punctul 1.2.1.2 din partea C a anexei IV, folosită pentru încercările prescrise în prezenta anexă.

Timpii de răspuns în raport cu timpul de acționare (tf) se obțin dintr-o serie de acționări complete, începând de la un timp de acționare cât mai scurt posibil care este mărit apoi până la un timp de aproximativ 0,4 secunde. Valorile obținute se introduc într-o diagramă.

În cazul unui sistem de frânare de serviciu care este activat fără folosirea energiei sau doar cu un aport limitat de energie, se aplică o forță de comandă care asigură cel puțin performanța prescrisă a sistemului de frânare.

Timpul de răspuns utilizat în scopurile încercării este cel corespunzător unui timp de acționare de 0,2 secunde. Acest timp de răspuns poate fi obținut din grafic prin interpolare.

În cazul unui timp de acționare de 0,2 secunde, timpul care se scurge între începutul acționării dispozitivului de comandă a sistemului de frânare și momentul în care presiunea din cilindrul de frână atinge 75 % din valorile sale maxime nu depășește 0,6 secunde.

În cazul unui sistem de frânare de serviciu complet asistat în care presiunea în elementul de acționare al frânei atinge o presiune maximă temporară care apoi scade la valoarea presiunii stabilizate medii, această presiune stabilizată medie ar trebui luată în considerare la calculul valorii de 75 %.

Tractoare echipate cu un circuit de comandă hidraulic pentru vehiculele remorcate

În plus față de cerințele de la punctul 1.1, timpul de răspuns se măsoară cu un simulator de vehicul remorcat (a se vedea punctul 1 din apendicele 2) care se conectează la racordurile de cuplare ale circuitului de comandă hidraulic și ale circuitului suplimentar al tractorului.

Simulatorul de vehicul remorcat are următoarele componente și caracteristici:

Circuit suplimentar al simulatorului de vehicul remorcat

Circuit suplimentar cu un racord de tip mamă conform cu ISO 16028:2006, având un orificiu cu diametrul de 0,6+ 0.2mm pentru a limita debitul acestuia în timpul încercării

Acumulator cu piston (sau un dispozitiv echivalent) care prezintă următoarele caracteristici și respectă condițiile de încercare de mai jos:

Volum nominal de 1000 cm3;

Presiune inițială de preîncărcare egală cu 1000± 100 kPa pentru un volum dislocuit de 0 cm3;

Presiune maximă de 1500 kPa pentru un volum dislocuit de 500± 5 cm3.

Acumulatorul cu piston (sau un dispozitiv echivalent) este conectat la circuitul suplimentar prin intermediul unei racord cu un diametru interior de 12,5 mm, care constă într-o conductă flexibilă (în conformitate cu EN853:2007) de 1,0 m lungime.

Un orificiu de încercare trebuie prevăzut cât mai aproape posibil de racordul de tip mamă conform cu ISO 16028:2006.

Pentru a putea purja simulatorul înaintea încercării și după aceasta, trebuie prevăzut un dispozitiv de purjare.

Circuit de comandă al simulatorului de vehicul remorcat

Circuit de comandă cu racord de tip mamă conform cu ISO 5676:1983

Dispozitiv de stocare a energiei cu piston (sau un dispozitiv echivalent) care prezintă următoarele caracteristici și respectă condițiile de încercare de mai jos:

Presiune inițială de preîncărcare egală cu 500± 100 kPa pentru un volum dislocuit de 0 cm3;

Presiune de încercare intermediară de 2200± 200 kPa pentru un volum dislocuit de 100± 3 cm3.

Presiune finală de 11500± 200 kPa pentru un volum dislocuit de 140± 5 cm3.

Dispozitivul de stocare a energiei cu piston (sau un dispozitiv echivalent) este conectat la circuitul de comandă prin intermediul unei racord cu un diametru interior de 10 mm, care constă într-o conductă flexibilă (conformă cu EN853:2007) de 3,0 m lungime și o conductă rigidă de 4,5 m lungime.

Orificiile de încercare trebuie să fie prevăzute cât mai aproape posibil de dispozitivul de stocare a energiei cu piston (sau de un dispozitiv echivalent) și de racordul de tip mamă conform cu ISO 5676:1983.

Pentru a putea purja aerul din conductele de racordare înaintea încercării, trebuie prevăzut un dispozitiv de purjare.

Încercarea este efectuată în următoarele condiții:

conductele de conectare sunt purjate de aer înainte de încercare;

turația motorului tractorului este cu 25 % mai mare decât turația la ralanti;

dispozitivul de purjare al circuitului suplimentar al simulatorului de vehicul remorcat este complet deschis.

În ceea ce privește măsurarea timpului de răspuns în conformitate cu punctele 3.3 și 3.4, forța asupra pedalei de frână are o valoare care permite să se obțină o presiune de cel puțin 11500 kPa la racordul de cuplare al circuitului de comandă atunci când motorul se află la o turație cu 25 % mai mare decât turația la ralanti.

În cazul unui timp de acționare de 0,2 secunde, timpul care se scurge între începutul acționării dispozitivului de comandă a sistemului de frânare și momentul în care presiunea măsurată la orificiul de încercare din apropierea dispozitivului de stocare a energiei cu piston (sau a dispozitivului echivalent) atinge 75 % din valoarea sa maximă în conformitate cu punctul 3.5 nu trebuie să depășească 0,6 secunde.

Cu toate acestea, valoarea maximă se referă în acest caz la presiunea măsurată la orificiul de încercare, nu la presiunea de frânare, așa cum este cazul la punctul 3.5.

Vehicule remorcate echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat

Timpii de răspuns ai vehiculului remorcat se măsoară fără tractor. Pentru a înlocui tractorul este necesar să se asigure un simulator la care să fie conectate racordurile de cuplare ale circuitului de comandă și circuitului pneumatic de comandă și/sau priza circuitului electric de comandă.

Presiunea în conducta de alimentare este de 650 kPa.

Simulatorul pentru circuitele pneumatice de comandă are următoarele caracteristici:

Are un rezervor cu o capacitate de 30 litri, care este încărcat până la o presiune de 650 kPa înaintea fiecărei încercări și care nu se reîncarcă în timpul fiecărei încercări. La ieșirea dispozitivului de comandă a frânei, simulatorul are un orificiu cu un diametru cuprins între 4,0 și 4,3 mm inclusiv. Volumul conductei măsurat de la orificiu până la racordul de cuplare, inclusiv, este de 385 ± 5 cm3 (considerat echivalentul volumului unei conducte de 2,5 m lungime cu un diametru interior de 13 mm și având o presiune de 650 kPa). Presiunile în circuitul de comandă menționat la punctul 4.3.3 se măsoară imediat în aval de orificiu.

Dispozitivul de comandă a sistemului de frânare este proiectat astfel încât performanța sa la utilizare să nu fie afectată de persoana care efectuează încercarea.

Simulatorul se reglează, de exemplu, prin alegerea unui orificiu în conformitate cu punctul 4.3.1, astfel încât, dacă la acesta se cuplează un rezervor de 385 ± 5 cm3, timpul necesar pentru ca presiunea să crească de la 65 la 490 kPa (10 și, respectiv, 75 % din presiunea nominală de 650 kPa), să fie de 0,2 ± 0,01 secunde. În cazul în care rezervorul de mai sus este înlocuit cu un rezervor de 1155 ± 15 cm3, timpul necesar pentru ca presiunea să crească de la 65 la 490 kPa, fără altă reglare ulterioară, este de 0,38 ± 0,02 secunde. Între aceste două valori ale presiunii, presiunea crește într-un mod aproximativ liniar. Aceste rezervoare se cuplează la racordul de cuplare fără a se utiliza conducte flexibile și au un diametru interior de cel puțin 10 mm.

Diagramele din apendicele 1 prezintă un exemplu de configurație corectă a simulatorului pentru reglare și utilizare.

Simulatorul de verificare a reacției la semnalele transmise prin circuitul electric de comandă are următoarele caracteristici:

Simulatorul produce în circuitul electric de comandă un semnal digital de cerere, în conformitate cu ISO 11992-2:2003 și cu amendamentul său 1:2007 și transmite informațiile corespunzătoare vehiculului remorcat prin contactele 6 și 7 ale prizei conforme cu ISO 7638:2003. În scopul măsurării timpului de răspuns, simulatorul poate transmite vehiculului remorcat, la solicitarea producătorului, informații privind lipsa unui circuit pneumatic de comandă și privind faptul că semnalul de cerere din circuitul electric de comandă este generat de două circuite independente (a se vedea punctele 6.4.2.2.24 și 6.4.2.2.25 din ISO 11992-2:2003 și din amendamentul său 1:2007).

Comanda sistemului de frânare este proiectată în așa fel încât performanța sa la utilizare să nu fie afectată de persoana care efectuează încercarea.

În scopul măsurării timpului de răspuns, semnalul produs de simulatorul electric este echivalent cu o creștere a presiunii pneumatice liniare de la 0,0 la 650 kPa în 0,2 ± 0,01 secunde.

Cerințe de performanță

În cazul vehiculelor remorcate cu circuit pneumatic de comandă, intervalul de timp dintre momentul în care presiunea produsă de simulator în circuitul de comandă atinge 65 kPa și momentul în care presiunea din elementul de acționare al frânei vehiculului remorcat atinge 75 % din valoarea sa asimptotică nu trebuie să depășească 0,4 secunde.

Vehiculele remorcate echipate cu un circuit pneumatic de comandă și transmisie electrică a comenzii trebuie supuse încercării asigurând alimentarea lor cu energie electrică prin priza conformă cu ISO 7638:2003 (5 sau 7 contacte).

În cazul vehiculelor remorcate cu circuit electric de comandă, timpul care se scurge între momentul în care semnalul produs de simulator depășește echivalentul a 65 kPa și momentul în care presiunea din elementul de acționare a frânei vehiculului remorcat atinge 75 % din valoarea sa asimptotică nu trebuie să depășească 0,4 secunde.

În cazul vehiculelor remorcate echipate cu un circuit pneumatic și un circuit electric de comandă, timpul de răspuns se măsoară independent pentru fiecare circuit de comandă, în conformitate cu procedura corespunzătoare descrisă la punctele 4.5.1.1 și 4.5.2.

Vehicule remorcate echipate cu sisteme de frânare hidraulice

Încercările trebuie efectuate la o temperatură ambiantă cuprinsă între 15 °C și 30 °C.

Timpii de răspuns ai vehiculului remorcat se măsoară fără tractor. Pentru a simula tractorul, este necesar să se prevadă un simulator de tractor la care să fie conectate racordurile de cuplare ale circuitului de comandă și ale circuitului suplimentar. În cazul în care vehiculul remorcat este echipat cu o priză electrică, astfel cum este precizat la punctul 2.1.5.1.3 din anexa I, această priză trebuie să fie conectată inclusiv la simulatorul de tractor (a se vedea punctul 2 din apendicele 2).

Simulatorul de tractor are următoarele caracteristici:

Simulatorul de tractor trebuie să fie echipat cu tipurile de conexiuni specificate la punctele 2.1.5.1.1 și 2.1.5.1.3 din anexa I cu privire la tractor.

În cazul în care simulatorul de tractor este activat (de exemplu, de un întrerupător electric):

la racordul de cuplare al circuitului de comandă trebuie să fie generată o presiune de 11500 + 500 kPa,

la racordul de cuplare al circuitului suplimentar trebuie să existe o presiune de 1500+ 300 kPa.

În cazul în care circuitul de comandă al vehiculului remorcat nu este conectat, simulatorul de tractor trebuie să poată genera la racordul de cuplare al circuitului de comandă o presiune de 11500 kPa într-un interval de 0,2 secunde de la activarea circuitului (de exemplu, de un întrerupător electric).

Lichidul hidraulic utilizat în simulatorul de tractor are o viscozitate de 60± 3 mm2/s la o temperatură de 40± 3 °C (de exemplu, lichidul hidraulic conform cu SAE 10W30). În timpul încercării pe simulatorul de tractor, temperatura lichidului hidraulic nu trebuie să depășească 45 °C.

În cazul în care vehiculul remorcat este echipat cu dispozitive de stocare a energiei hidraulice pentru a satisface cerințele privind sistemul de frânare de serviciu, dispozitivele de stocare a energiei se încarcă înainte de măsurarea timpilor de răspuns, la o presiune precizată de producător în raportul de încercare, astfel încât să fie atinsă performanța minimă prescrisă a sistemului de frânare de serviciu.

În cazul în care simulatorul de tractor este conectat la circuitul de comandă al simulatorului de vehicul remorcat (astfel cum este specificat la punctul 3.6.2), simulatorul de tractor se etalonează astfel încât timpul scurs de la activarea simulatorului de tractor până în momentul în care presiunea în dispozitivul de stocare a energiei cu piston (sau în dispozitivul echivalent) al circuitului de comandă al simulatorului de vehicul remorcat atinge valoarea de 11500 kPa să fie egal cu 0,6+ 0,1 secunde. Pentru a atinge această performanță, debitul simulatorului de tractor trebuie reglat (de exemplu, cu un regulator de debit). Conductele de conectare ale circuitului de comandă al simulatorului de vehicul remorcat sunt purjate de aer înaintea acestei etalonări.

Dispozitivul de comandă al simulatorului de tractor este proiectat astfel încât performanța sa să nu fie afectată de persoana care efectuează încercarea.

Cerințe de performanță

În cazul în care simulatorul de tractor etalonat (a se vedea punctul 5.3.6) este conectat la vehiculul remorcat, timpul scurs între momentul în care simulatorul de tractor este activat (de exemplu, de un întrerupător electric) și momentul în care presiunea din cel mai defavorabil dispozitiv de acționare a frânei atinge 75 % din valoarea sa maximă nu trebuie să depășească 0,6 secunde.

În cazul unui sistem de frânare de serviciu, atunci când presiunea în dispozitivul de acționare a frânei atinge o valoare temporară maximă a presiunii care scade apoi la valoarea presiunii medii stabilizate, aceasta din urmă se ia în considerare pentru calculul valorii de 75 %.

Tractoare echipate cu un sistem de frânare de serviciu cu frâne cu arc

Măsurarea timpului de răspuns trebuie să fie efectuată cu frânele cu arc reglate cât mai precis posibil. Presiunea inițială din camera de comprimare a arcului, corespunzătoare acestei cerințe de încercare, trebuie specificată de producător.

Timpul care se scurge de la activarea dispozitivului de comandă a frânei de serviciu (frânele complet eliberate) până la momentul în care presiunea în camera de compresie a arcului cilindrului de frână cel mai defavorabil atinge o presiune corespunzătoare unei valori egale cu 75 % din performanța de frânare prescrisă nu trebuie să depășească 0,6 secunde.

Apendicele 1

Exemple de simulatoare pneumatice

Reglarea simulatorului

Către cronometrul electric

Încercarea asupra remorcii

Echipamentul de frânare al remorcii care trebuie supusă încercării

Către cronometrul electric

Exemplu de simulator pentru circuitele electrice de comandă

Către cronometrul electric

Start

Simulator EBS 11

Sistemul de frânare al remorcii care este supusă încercării

Apendicele 2

Exemple de simulatoare hidraulice

Simulator de vehicul remorcat

Circuit suplimentar al simulatorului de vehicul remorcat

GAS

Length as approppriate

Circuit de comandă al simulatorului de vehicul remorcat

Circuit de comandă Presiunea (kPa)

11 500±200

2 200±200

Volumul dislocat (cm3) (*)

(*) Volumul dislocat poate fi obținut cu unul sau mai mulți cilindri

Simulator de tractor

Cronometru și sistem de înregistrare

Declanșator 2

1 500 kPa

Declanșator 1

11 500 kPa

15 000 kPa

Presiunea măsurată la racordul de cuplare al circuitului pneumatic de comandă;

Valoarea semnalului digital în circuitul electric de comandă, măsurată conform ISO 11992: 2003, inclusiv conform ISO 11992-2:2003 și amendamentului său 1:2007, atinge x % din valoarea ei asimptotică, respectiv finală, și nu depășește valorile enumerate în tabelul de mai jos:

măsurarea presiunii la extremitatea unei conducte de 2,5 m lungime cu un diametru interior de 13 mm, care se branșează la racordul de cuplare al circuitului de alimentare;

simularea unei defecțiuni a circuitului de comandă la racordul de cuplare;

acționarea dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu în 0,2 secunde, astfel cum este precizat la punctul 2.3.

Volum nominal de 1000 cm3;

Presiune inițială de preîncărcare egală cu 1000± 100 kPa pentru un volum dislocuit de 0 cm3;

Presiune maximă de 1500 kPa pentru un volum dislocuit de 500± 5 cm3.

Presiune inițială de preîncărcare egală cu 500± 100 kPa pentru un volum dislocuit de 0 cm3;

Presiune de încercare intermediară de 2200± 200 kPa pentru un volum dislocuit de 100± 3 cm3.

Presiune finală de 11500± 200 kPa pentru un volum dislocuit de 140± 5 cm3.

conductele de conectare sunt purjate de aer înainte de încercare;

turația motorului tractorului este cu 25 % mai mare decât turația la ralanti;

dispozitivul de purjare al circuitului suplimentar al simulatorului de vehicul remorcat este complet deschis.

Are un rezervor cu o capacitate de 30 litri, care este încărcat până la o presiune de 650 kPa înaintea fiecărei încercări și care nu se reîncarcă în timpul fiecărei încercări. La ieșirea dispozitivului de comandă a frânei, simulatorul are un orificiu cu un diametru cuprins între 4,0 și 4,3 mm inclusiv. Volumul conductei măsurat de la orificiu până la racordul de cuplare, inclusiv, este de 385 ± 5 cm3 (considerat echivalentul volumului unei conducte de 2,5 m lungime cu un diametru interior de 13 mm și având o presiune de 650 kPa). Presiunile în circuitul de comandă menționat la punctul 4.3.3 se măsoară imediat în aval de orificiu.

Dispozitivul de comandă a sistemului de frânare este proiectat astfel încât performanța sa la utilizare să nu fie afectată de persoana care efectuează încercarea.

Simulatorul se reglează, de exemplu, prin alegerea unui orificiu în conformitate cu punctul 4.3.1, astfel încât, dacă la acesta se cuplează un rezervor de 385 ± 5 cm3, timpul necesar pentru ca presiunea să crească de la 65 la 490 kPa (10 și, respectiv, 75 % din presiunea nominală de 650 kPa), să fie de 0,2 ± 0,01 secunde. În cazul în care rezervorul de mai sus este înlocuit cu un rezervor de 1155 ± 15 cm3, timpul necesar pentru ca presiunea să crească de la 65 la 490 kPa, fără altă reglare ulterioară, este de 0,38 ± 0,02 secunde. Între aceste două valori ale presiunii, presiunea crește într-un mod aproximativ liniar. Aceste rezervoare se cuplează la racordul de cuplare fără a se utiliza conducte flexibile și au un diametru interior de cel puțin 10 mm.

Diagramele din apendicele 1 prezintă un exemplu de configurație corectă a simulatorului pentru reglare și utilizare.

Simulatorul produce în circuitul electric de comandă un semnal digital de cerere, în conformitate cu ISO 11992-2:2003 și cu amendamentul său 1:2007 și transmite informațiile corespunzătoare vehiculului remorcat prin contactele 6 și 7 ale prizei conforme cu ISO 7638:2003. În scopul măsurării timpului de răspuns, simulatorul poate transmite vehiculului remorcat, la solicitarea producătorului, informații privind lipsa unui circuit pneumatic de comandă și privind faptul că semnalul de cerere din circuitul electric de comandă este generat de două circuite independente (a se vedea punctele 6.4.2.2.24 și 6.4.2.2.25 din ISO 11992-2:2003 și din amendamentul său 1:2007).

Comanda sistemului de frânare este proiectată în așa fel încât performanța sa la utilizare să nu fie afectată de persoana care efectuează încercarea.

În scopul măsurării timpului de răspuns, semnalul produs de simulatorul electric este echivalent cu o creștere a presiunii pneumatice liniare de la 0,0 la 650 kPa în 0,2 ± 0,01 secunde.

Simulatorul de tractor trebuie să fie echipat cu tipurile de conexiuni specificate la punctele 2.1.5.1.1 și 2.1.5.1.3 din anexa I cu privire la tractor.

În cazul în care simulatorul de tractor este activat (de exemplu, de un întrerupător electric):

la racordul de cuplare al circuitului de comandă trebuie să fie generată o presiune de 11500 + 500 kPa,

la racordul de cuplare al circuitului suplimentar trebuie să existe o presiune de 1500+ 300 kPa.

În cazul în care circuitul de comandă al vehiculului remorcat nu este conectat, simulatorul de tractor trebuie să poată genera la racordul de cuplare al circuitului de comandă o presiune de 11500 kPa într-un interval de 0,2 secunde de la activarea circuitului (de exemplu, de un întrerupător electric).

Lichidul hidraulic utilizat în simulatorul de tractor are o viscozitate de 60± 3 mm2/s la o temperatură de 40± 3 °C (de exemplu, lichidul hidraulic conform cu SAE 10W30). În timpul încercării pe simulatorul de tractor, temperatura lichidului hidraulic nu trebuie să depășească 45 °C.

În cazul în care vehiculul remorcat este echipat cu dispozitive de stocare a energiei hidraulice pentru a satisface cerințele privind sistemul de frânare de serviciu, dispozitivele de stocare a energiei se încarcă înainte de măsurarea timpilor de răspuns, la o presiune precizată de producător în raportul de încercare, astfel încât să fie atinsă performanța minimă prescrisă a sistemului de frânare de serviciu.

În cazul în care simulatorul de tractor este conectat la circuitul de comandă al simulatorului de vehicul remorcat (astfel cum este specificat la punctul 3.6.2), simulatorul de tractor se etalonează astfel încât timpul scurs de la activarea simulatorului de tractor până în momentul în care presiunea în dispozitivul de stocare a energiei cu piston (sau în dispozitivul echivalent) al circuitului de comandă al simulatorului de vehicul remorcat atinge valoarea de 11500 kPa să fie egal cu 0,6+ 0,1 secunde. Pentru a atinge această performanță, debitul simulatorului de tractor trebuie reglat (de exemplu, cu un regulator de debit). Conductele de conectare ale circuitului de comandă al simulatorului de vehicul remorcat sunt purjate de aer înaintea acestei etalonări.

Dispozitivul de comandă al simulatorului de tractor este proiectat astfel încât performanța sa să nu fie afectată de persoana care efectuează încercarea.

la racordul de cuplare al circuitului de comandă trebuie să fie generată o presiune de 11500 + 500 kPa,

la racordul de cuplare al circuitului suplimentar trebuie să existe o presiune de 1500+ 300 kPa.

Apendicele 1

Apendicele 1

Exemple de simulatoare pneumatice

Reglarea simulatorului

Către cronometrul electric

Încercarea asupra remorcii

Echipamentul de frânare al remorcii care trebuie supusă încercării

Către cronometrul electric

Exemplu de simulator pentru circuitele electrice de comandă

Către cronometrul electric

Start

Simulator EBS 11

Sistemul de frânare al remorcii care este supusă încercării

Apendicele 2

Apendicele 2

Exemple de simulatoare hidraulice

Simulator de vehicul remorcat

Circuit suplimentar al simulatorului de vehicul remorcat

GAS

Length as approppriate

Circuit de comandă al simulatorului de vehicul remorcat

Circuit de comandă Presiunea (kPa)

11 500±200

2 200±200

Volumul dislocat (cm3) (*)

(*) Volumul dislocat poate fi obținut cu unul sau mai mulți cilindri

Simulator de tractor

Cronometru și sistem de înregistrare

Declanșator 2

1 500 kPa

Declanșator 1

11 500 kPa

15 000 kPa

ANEXA IV

ANEXA IV

Cerințe aplicabile surselor de energie și dispozitivelor de stocare a energiei ale sistemelor de frânare și ale mecanismelor de cuplare a sistemului de frânare al remorcilor, precum și vehiculelor echipate cu acestea

Definiții

În sensul prezentei anexe:

sistem de frânare hidraulică sau pneumatică cu energie stocată înseamnă un sistem de frânare în care energia este furnizată de un lichid hidraulic sau de aerul sub presiune, înmagazinat în unul sau mai multe dispozitive de stocare a energiei alimentat de una sau mai multe pompe de presiune sau de un compresor (compresoare), fiecare dintre acestea fiind prevăzut cu un dispozitiv de limitare a presiunii la o valoare maximă (precizată de producător).

SISTEME DE FRÂNARE CU AER COMPRIMAT

Capacitatea dispozitivelor de stocare a energiei (rezervoare de energie)

Cerințe generale

Vehiculele la care funcționarea sistemului de frânare depinde de utilizarea aerului comprimat sunt prevăzute cu rezervoare a căror capacitate îndeplinește cerințele stabilite la punctele 1.2 și 1.3.

Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca rezervoarele să fie de o anumită capacitate în cazul în care sistemul de frânare este de așa natură încât, în absența oricărei rezerve de energie, este posibil să se obțină, cu dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de serviciu, o performanță a frânării cel puțin egală cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță.

Pentru verificarea conformității cu cerințele stabilite la punctele 1.2 și 1.3, frânele sunt reglate cât mai precis posibil.

Vehicule din categoria T

Rezervoarele frânelor cu aer comprimat ale vehiculelor se construiesc astfel încât, după opt acționări cu curse complete ale dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu, presiunea rămasă în rezervorul de aer comprimat să nu fie mai mică decât presiunea necesară pentru a obține performanța de frânare de siguranță specificată.

În cursul încercării trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:

Presiunea inițială în rezervoare trebuie să fie cea indicată de către producător. Nivelul presiunii trebuie să permită atingerea eficacității prevăzute pentru sistemul de frânare de serviciu. Presiunea inițială trebuie să fie specificată în dosarul informativ.

Rezervorul sau rezervoarele nu trebuie să fie realimentate; de asemenea, rezervorul sau rezervoarele auxiliare trebuie să fie izolate.

În cazul vehiculelor autorizate să tracteze un vehicul, circuitul de alimentare este blocat, iar la circuitul de comandă se cuplează un rezervor cu o capacitate de 0,5 litri. Presiunea din rezervor este epuizată înaintea fiecărei acționări a frânelor. După efectuarea încercării prevăzute la punctul 1.2.1, presiunea din circuitul de comandă nu trebuie să fie mai mică decât jumătate din presiunea obținută la prima acționare a frânei.

Vehicule din categoriile R și S

Rezervoarele montate pe vehiculele remorcate sunt de așa natură încât, după opt acționări cu curse complete ale sistemului de frânare de serviciu al tractorului, presiunea furnizată către piesele care o utilizează să nu scadă sub un nivel echivalent cu o jumătate din valoarea obținută la prima acționare a frânei și fără a acționa nici sistemul de frânare automată, nici sistemul de frânare de parcare al vehiculului remorcat.

În cursul încercării sunt îndeplinite următoarele condiții:

Presiunea din rezervoare la începutul încercării este de 850 kPa.

Circuitul de comandă este deconectat; în plus, rezervoarele auxiliare sunt izolate.

Rezervorul nu se reumple în cursul încercării.

La fiecare acționare a frânei, presiunea din circuitul de comandă este de 750 kPa.

La fiecare acționare a frânei, mărimea semnalului digital din circuitul electric de comandă corespunde unei presiuni pneumatice de 750 kPa.

Capacitatea surselor de energie

Dispoziții generale

Compresoarele îndeplinesc condițiile de mai jos:

Simboluri specifice pentru această secțiune

p1 presiunea corespunzătoare unei valori egale cu 65 % din presiunea p2 prevăzută la punctul 2.2.2.

p2 reprezintă valoarea specificată de către producător și prevăzută la punctul 1.2.2.1.

t1 reprezintă timpul necesar pentru ca presiunea relativă să crească de la 0 la p1; t2 reprezintă timpul necesar pentru ca presiunea relativă să crească de la 0 la p2.

Condiții de măsurare

În toate cazurile, turația compresorului este cea obținută atunci când motorul funcționează la turația corespunzătoare puterii sale maxime sau la turația permisă de către regulator.

Rezervoarele auxiliare sunt izolate în cursul încercărilor pentru determinarea timpilor t1 și t2.

La vehiculele destinate tractării de vehicule, vehiculul remorcat este reprezentat de un rezervor a cărui presiune maximă relativă p (exprimată în kPa/100) este cea care poate fi furnizată prin circuitul de alimentare al tractorului și al cărui volum V (exprimat în litri) se calculează cu formula p × V = 20 R (R fiind masa maximă admisă, exprimată în tone, pe axele vehiculului remorcat).

Interpretarea rezultatelor

Timpul t1 pentru dispozitivul de stocare a energiei cel mai defavorizat nu trebuie să depășească:

trei minute, în cazul vehiculelor care nu sunt autorizate să tracteze un vehicul remorcat;

șase minute, în cazul vehiculelor care sunt autorizate să tracteze un vehicul remorcat.

Timpul t2 pentru rezervorul cel mai defavorizat nu trebuie să depășească:

șase minute, în cazul vehiculelor care nu sunt autorizate să tracteze un vehicul remorcat;

nouă minute, în cazul vehiculelor care sunt autorizate să tracteze un vehicul remorcat.

Încercare suplimentară

Atunci când vehiculul este echipat cu un rezervor sau cu rezervoare auxiliare cu o capacitate totală care depășește 20 % din capacitatea totală a rezervoarelor de frânare, se efectuează o încercare suplimentară în cursul căreia nu se efectuează nicio intervenție legată de funcționarea supapelor care reglează umplerea rezervorului (rezervoarelor) auxiliar(e). În cursul acestei încercări se verifică faptul că timpul t3 necesar pentru a obține o creștere a presiunii de la 0 la p2 în rezervoarele de frânare este mai mic de:

opt minute, în cazul vehiculelor care nu sunt autorizate să tracteze un vehicul remorcat

unsprezece minute, în cazul vehiculelor care sunt autorizate să tracteze un vehicul remorcat.

Încercarea se efectuează în condițiile prevăzute la punctele 2.3.1 și 2.3.3.

Tractoare

Vehiculele care sunt autorizate să tracteze un vehicul remorcat îndeplinesc, de asemenea, cerințele menționate mai sus cu privire la vehiculele care nu au o astfel de autorizație. În acest caz, încercările de la punctele 2.4.1, 2.4.2 și 2.5.1 se efectuează fără rezervorul menționat la punctul 2.3.3.

Racorduri de încercare a presiunii

Racordul de încercare a presiunii se montează în poziția cea mai accesibilă pentru rezervorul cel mai defavorizat în sensul punctului 2.4.

Racordurile de încercare a presiunii sunt în conformitate cu clauza 4 din standardul ISO 3583-1984.

SISTEME DE FRÂNARE CU VID

Capacitatea dispozitivelor de stocare a energiei (rezervoare de energie)

Generalități

Vehiculele la care funcționarea sistemului de frânare necesită utilizarea depresiunii (vidului) sunt echipate cu rezervoare a căror capacitate îndeplinește cerințele stabilite la punctele 1.2 și 1.3.

Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca rezervoarele să aibă o capacitate predefinită în cazul în care sistemul de frânare este de așa natură încât, în absența oricărei rezerve de energie, să fie posibilă obținerea unei performanțe de frânare cel puțin egale cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță.

Pentru verificarea conformității cu cerințele prevăzute la punctele 1.2 și 1.3, frânele trebuie să fie reglate cât mai precis posibil.

Vehicule din categoriile T și C

Rezervoarele vehiculelor agricole trebuie să fie de așa natură încât să fie în continuare posibilă obținerea performanței prevăzute pentru sistemele de frânare de siguranță:

după opt acționări cu curse complete ale dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu când sursa de energie este o pompă de vid și

după patru acționări cu curse complete ale dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu când sursa de energie este motorul.

Încercarea se efectuează cu respectarea următoarelor condiții:

Nivelul inițial de energie din rezervor (rezervoare) este cel specificat de către producător. Acesta trebuie să fie de așa natură încât să permită obținerea performanței prevăzute a sistemului de frânare de serviciu și să corespundă unei depresiuni care nu depășește 90 % din depresiunea maximă creată de sursa de energie. Nivelul inițial de energie trebuie să fie specificat în dosarul informativ.

Rezervorul (rezervoarele) nu este (sunt) alimentat(e); în plus, rezervorul (rezervoarele) auxiliare este (sunt) izolate.

În cazul vehiculelor agricole autorizate să tracteze un vehicul remorcat, circuitul de alimentare este deconectat, iar la circuitul de comandă se cuplează un rezervor cu o capacitate de 0,5 litri. După efectuarea încercării prevăzute la punctul 1.2.1, nivelul de vid din circuitul de comandă nu trebuie să scadă sub un nivel echivalent cu jumătate din valoarea presiunii obținute la prima acționare a frânei.

Vehicule din categoriile R1, R2 și S1

Rezervorul (rezervoarele) instalat(e) pe vehiculele remorcate este (sunt) de așa natură încât nivelul de vid furnizat componentelor utilizatoare să nu scadă sub jumătate din nivelul echivalent cu valoarea obținută la prima acționare a frânei după efectuarea unei încercări care cuprinde patru acționări cu cursă completă ale sistemului de frânare de serviciu al vehiculului remorcat.

Încercarea se efectuează cu respectarea următoarelor condiții: