Regulamentul (UE) nr. 321/2013 al Comisiei din 13 martie 2013 privind specificația tehnică de interoperabilitate pentru subsistemul material rulant — vagoane de marfă al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2006/861/CE (Text cu relevanță pentru SEE)

Se adoptă specificația tehnică de interoperabilitate (STI) privind subsistemul material rulant — vagoane de marfă al întregului sistem feroviar al Uniunii Europene, astfel cum este prevăzut în anexă.

STI se aplică subsistemului material rulant — vagoane de marfă descris la punctul 2.7 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797 al Parlamentului European și al Consiliului.

STI se aplică vagoanelor de marfă cu o viteză maximă în exploatare mai mică sau egală cu 160 km/h și o sarcină maximă pe osie mai mică sau egală cu 25 t.

STI se aplică vagoanelor de marfă care sunt destinate să fie exploatate pe unul sau mai multe dintre următoarele ecartamente nominale: 1435 mm, 1524 mm, 1600 mm și 1668 mm. STI nu se aplică vagoanelor de marfă care sunt exploatate în principal pe ecartament de 1520 mm și care ar putea uneori să fie exploatate pe ecartament de 1524 mm.

STI se aplică tuturor vagoanelor de marfă noi din sistemul feroviar al Uniunii Europene, ținând seama de secțiunea 7 din anexă.

STI stabilită în anexă se aplică, de asemenea, vagoanelor de marfă existente:

atunci când sunt reînnoite și modernizate în conformitate cu secțiunea 7.2.2 din anexa la prezentul regulament;

în ceea ce privește anumite dispoziții, precum trasabilitatea osiilor de la punctul 4.2.3.6.4 și planul de întreținere de la punctul 4.5.3;

în ceea ce privește marcajul GE, astfel cum figurează la punctul 5 din apendicele C la anexă, vagoanele din parcul existent care au fost autorizate în conformitate cu Decizia 2006/861/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2009/107/CE, sau cu Decizia 2006/861/CE, astfel cum a fost modificată prin Deciziile 2009/107/CE și 2012/464/UE, și care îndeplinesc condițiile prevăzute la punctul 7.6.4 din Decizia 2009/107/CE pot primi marcajul GE fără o evaluare suplimentară de către o parte terță sau o nouă autorizație de introducere pe piață. Utilizarea acestui marcaj pentru vagoanele aflate în exploatare rămâne de competența întreprinderilor feroviare;

în cazul în care zona de utilizare este extinsă în conformitate cu articolul 54 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/797, se aplică dispozițiile din secțiunea 7.2.2.4 din anexa la prezentul regulament.

Domeniul de aplicare tehnic al prezentului regulament este stabilit în capitolul 2 din anexă.

În ceea ce privește cazurile specifice prevăzute în secțiunea 7.3 din anexă, condițiile care trebuie îndeplinite pentru verificarea cerințelor esențiale ale Directivei (UE) 2016/797 sunt cele stabilite în secțiunea 7.3 din anexă sau de normele naționale în vigoare în statul membru care face parte din zona de utilizare a vehiculelor reglementate de prezentul regulament.

În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, fiecare stat membru notifică celorlalte state membre și Comisiei:

normele tehnice aplicabile menționate la alineatul (1);

procedurile de evaluare a conformității și de verificare care trebuie efectuate în vederea aplicării normelor tehnice menționate la alineatul (1);

organismele desemnate să efectueze procedurile de verificare și de evaluare a conformității pentru normele naționale referitoare la cazurile specifice prevăzute la punctul 7.3 din anexă.

Fără a aduce atingere acordurilor care au fost deja notificate în temeiul Deciziei 2006/861/CE și nu trebuie notificate din nou, statele membre notifică Comisiei, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, orice acorduri naționale, bilaterale, multilaterale sau internaționale în temeiul cărora sunt exploatate vagoane de marfă ce intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la orice acorduri viitoare sau modificări ale acordurilor existente.

În conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Directiva 2008/57/CE, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, fiecare stat membru transmite Comisiei o listă a proiectelor în curs de implementare pe teritoriul său care se află într-un stadiu avansat de dezvoltare.

Pe parcursul unei perioade de tranziție care se încheie la 1 ianuarie 2024, poate fi eliberat un certificat de verificare CE pentru un subsistem care conține elemente constitutive de interoperabilitate ce nu au o declarație CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare, cu condiția îndeplinirii dispozițiilor prevăzute în secțiunea 6.3 din anexă.

Producerea sau modernizarea/reînnoirea subsistemului cu utilizarea de elemente constitutive de interoperabilitate necertificate trebuie finalizată în cursul perioadei de tranziție prevăzute la alineatul (1), inclusiv introducerea pe piață.

În cursul perioadei de tranziție stabilite la alineatul (1):

motivele necertificării oricărui element constitutiv de interoperabilitate trebuie identificate în mod corespunzător în procedura de verificare menționată la alineatul (1);

autoritățile naționale de siguranță raportează cu privire la utilizarea de elemente constitutive de interoperabilitate necertificate în contextul procedurilor de autorizare în raportul lor anual menționat la articolul 19 din Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului.

După o perioadă de tranziție care se încheie la 1 ianuarie 2015, elementele constitutive de interoperabilitate de semnale de fine de tren nou produse trebuie să facă obiectul declarației de conformitate CE obligatorii.

În pofida dispozițiilor din secțiunea 6.3 din anexă, pe parcursul unei perioade de tranziție care se încheie la 1 ianuarie 2024 poate fi eliberat un certificat de verificare CE pentru un subsistem care conține componente ce corespund elementului constitutiv de interoperabilitate element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții care nu are o declarație CE de conformitate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

componenta a fost fabricată înainte de data aplicării prezentului regulament; și

elementul constitutiv de interoperabilitate a fost folosit în cadrul unui subsistem care fusese aprobat și introdus pe piață în cel puțin un stat membru înainte de data aplicării prezentului regulament.

Producerea, modernizarea sau reînnoirea oricărui subsistem cu utilizarea de elemente constitutive de interoperabilitate necertificate, inclusiv acordarea autorizației de introducere pe piață, trebuie finalizată înainte de expirarea perioadei de tranziție prevăzute la alineatul (1).

În cursul perioadei de tranziție prevăzute la alineatul (1):

motivele necertificării oricărui element constitutiv de interoperabilitate trebuie identificate în mod corespunzător în procedura de verificare a subsistemului menționată la alineatul (1); și

autoritățile naționale de siguranță raportează, în raportul lor anual menționat la articolul 19 din Directiva (UE) 2016/798, cu privire la utilizarea de elemente constitutive de interoperabilitate necertificate element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții în contextul procedurilor de autorizare.

Până la expirarea perioadei lor de aprobare în curs, elementele constitutive de interoperabilitate element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții enumerate în apendicele G din anexă nu trebuie să facă obiectul unei declarații CE de conformitate. În această perioadă, elementele de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții enumerate în apendicele G din anexă sunt considerate conforme cu prezentul regulament.

După expirarea perioadei lor de aprobare în curs, elementele constitutive de interoperabilitate element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții enumerate în apendicele G din anexă trebuie să facă obiectul unei declarații CE de conformitate.

Fără a aduce atingere dispozițiilor din secțiunea 6.3 din anexă, un certificat de verificare CE pentru un subsistem conținând componente care corespund elementului constitutiv de interoperabilitate element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții care nu are o declarație CE de conformitate poate fi eliberat în cursul unei perioade de tranziție de zece ani după expirarea perioadei de aprobare a elementului constitutiv de interoperabilitate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

componenta a fost fabricată înainte de expirarea perioadei de aprobare a elementului constitutiv de interoperabilitate; și

elementul constitutiv de interoperabilitate a fost folosit în cadrul unui subsistem care fusese aprobat și introdus pe piață în cel puțin un stat membru înainte de expirarea perioadei sale de aprobare.

Producerea, modernizarea sau reînnoirea oricărui subsistem cu utilizarea de elemente constitutive de interoperabilitate necertificate, inclusiv acordarea autorizației de introducere pe piață, trebuie finalizată înainte de expirarea perioadei de tranziție prevăzute la alineatul (1).

În cursul perioadei de tranziție prevăzute la alineatul (1):

motivele necertificării oricărui element constitutiv de interoperabilitate trebuie identificate în mod corespunzător în procedura de verificare a subsistemului menționată la alineatul (1); și

autoritățile naționale de siguranță raportează, în raportul lor anual menționat la articolul 19 din Directiva (UE) 2016/798, cu privire la utilizarea de elemente constitutive de interoperabilitate necertificate element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții în contextul procedurilor de autorizare.

Declarația de verificare și/sau de conformitate cu tipul a unui vehicul nou întocmită în conformitate cu Decizia 2006/861/CE este considerată valabilă până la sfârșitul unei perioade de tranziție care se încheie la 1 ianuarie 2017.

Certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru elementul constitutiv de interoperabilitate element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții este valabil timp de 10 ani. În această perioadă, noile elemente constitutive de același tip pot fi introduse pe piață pe baza unei declarații CE de conformitate care se referă la acest certificat de examinare CE de tip sau de examinare CE de proiect.

Agenția publică pe site-ul său web lista saboților de frână din materiale compozite aprobați integral pentru transportul internațional, menționați în apendicele G din anexă, pentru perioada în care acești saboți de frână nu fac obiectul unei declarații CE.

Agenția ține la zi lista menționată la alineatul (1) și informează Comisia cu privire la orice modificări aduse acesteia. Comisia informează statele membre cu privire la orice modificare a acestei liste prin intermediul comitetului instituit în conformitate cu articolul 29 din Directiva 2008/57/CE.

Pentru a ține pasul cu progresul tehnologic, ar putea fi necesare soluții inovatoare care nu respectă specificațiile prevăzute în anexă și/sau pentru care metodele de evaluare prevăzute în anexă nu pot fi aplicate. În acest caz, trebuie elaborate noi specificații și/sau noi metode de evaluare asociate acestor soluții inovatoare.

Soluțiile inovatoare pot fi legate de subsistemul material rulant – vagoane de marfă, de părți ale acestuia și de elementele sale constitutive de interoperabilitate.

Dacă se propune o soluție inovatoare, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniune descrie modul în care soluția se abate de la dispozițiile relevante ale prezentei STI sau modul în care le completează și comunică aceste abateri Comisiei spre analiză.

Comisia emite un aviz cu privire la soluția inovatoare propusă. Dacă acest aviz este pozitiv, specificațiile funcționale și de interfață corespunzătoare și metoda de evaluare care trebuie incluse în STI pentru a permite utilizarea soluției inovatoare respective trebuie să fie elaborate și ulterior integrate în STI în cursul procesului de revizuire desfășurat în temeiul articolului 5 din Directiva (UE) 2016/797. În cazul unui aviz negativ, soluția inovatoare propusă nu este aplicată.

Până la revizuirea STI, avizul pozitiv emis de Comisie este considerat un mijloc acceptabil de conformitate cu cerințele esențiale ale Directivei (UE) 2016/797 și, prin urmare, poate fi folosit la evaluarea subsistemului.

Decizia 2006/861/CE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2014.

Cu toate acestea, ea continuă să se aplice întreținerii proiectelor autorizate în conformitate cu respectiva decizie și, cu excepția cazului în care solicitantul dorește să aplice prezentul regulament, proiectelor de subsisteme noi, reînnoite sau modernizate care se află într-un stadiu avansat de dezvoltare sau care fac obiectul unui contract aflat în curs de desfășurare la data publicării prezentului regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014. Cu toate acestea, se poate acorda o autorizație de dare în exploatare în aplicarea prezentei STI stabilite în anexa la prezentul regulament, cu excepția punctului 7.1.2, înainte de 1 ianuarie 2014.

ANEXĂ

ANEXĂ

Specificație tehnică de interoperabilitate pentru subsistemul material rulant — vagoane de marfă

CUPRINS

INTRODUCERE

O specificație tehnică de interoperabilitate (STI) este o specificație care reglementează un subsistem (sau o parte a acestuia), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 11 din Directiva (UE) 2016/797 pentru:

a asigura interoperabilitatea sistemului feroviar; și

a îndeplini cerințele esențiale.

Domeniul de aplicare tehnic

A se vedea articolul 2 din prezentul regulament.

Domeniul geografic de aplicare

Prezentul regulament se aplică sistemului feroviar al Uniunii.

Conținutul prezentei STI

În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/797, prezenta STI:

se referă la subsistemul material rulant – vagoane de marfă;

stabilește cerințe esențiale pentru partea subsistemului de material rulant în cauză și pentru interfețele sale în raport cu alte subsisteme (capitolul 3);

definește specificațiile funcționale și tehnice care trebuie respectate de subsistem și de interfețele acestuia în raport cu alte subsisteme (capitolul 4);

determină elementele constitutive și interfețele de interoperabilitate care trebuie să facă obiectul unor specificații europene, inclusiv al unor standarde europene, și care sunt necesare pentru realizarea interoperabilității în cadrul sistemului feroviar (capitolul 5);

indică, pentru fiecare caz analizat, procedurile care trebuie utilizate în vederea evaluării conformității sau a caracterului adecvat pentru utilizare al elementelor constitutive de interoperabilitate și verificarea CE a subsistemelor (capitolul 6);

indică strategia de implementare a STI-urilor (capitolul 7);

indică, pentru personalul în cauză, care sunt calificările profesionale și condițiile de sănătate și siguranță la locul de muncă necesare pentru exploatarea și întreținerea subsistemului menționat mai sus, precum și pentru implementarea prezentei STI (capitolul 4).

DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIREA SUBSISTEMULUI

Domeniul de aplicare

Prezenta STI este aplicabilă pentru vagoanele de marfă, inclusiv […] vehiculele destinate transportului de camioane, astfel cum sunt menționate în secțiunea 2 din anexa I la Directiva (UE) 2016/797, ținând seama de limitele stabilite la articolul 2. Această parte a subsistemului de material rulant este denumită în cele ce urmează vagon de marfă și face parte din subsistemul material rulant stabilit în anexa II la Directiva (UE) 2016/797.

Celelalte vehicule enumerate în secțiunea 2 din anexa I la Directiva (UE) 2016/797 sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei STI; acest lucru este valabil în special pentru:

vehiculele speciale;

vehiculele destinate să transporte:

autovehicule cu călători la bord; sau

autovehicule fără călători la bord, dar destinate să fie integrate în trenuri de călători (vagoane pentru transportul autoturismelor);

vehiculele

a căror lungime crește în configurație încărcată; și

a căror sarcină utilă însăși face parte din structura vehiculului.

Notă: a se vedea, de asemenea, secțiunea 7.1 pentru cazuri particulare.

Definiții

În prezenta STI se utilizează următoarele definiții:

o unitate este termenul generic utilizat pentru a denumi materialul rulant. Aceasta face obiectul prezentei STI și, prin urmare, al procedurii de verificare CE.

O unitate poate fi alcătuită din:

un vagon care poate fi exploatat separat și care prezintă un cadru individual montat pe un set de roți propriu; sau

o garnitură de elemente conectate permanent, care nu pot fi exploatate separat; sau

boghiuri de cale ferată separate conectate la un vehicul sau la vehicule rutiere compatibile, a căror combinație formează o garnitură de sistem compatibil cu calea ferată;

un tren este o compunere operațională constând în mai multe unități;

starea de funcționare nominală acoperă toate condițiile în care este destinată să fie exploatată unitatea și limitele tehnice ale acesteia. Această stare de funcționare nominală poate depăși specificațiile prezentei STI pentru ca unitățile să poată fi utilizate împreună într-un tren care circulă pe rețea în temeiul sistemului de management al siguranței al unei întreprinderi feroviare.

Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 260, 30.9.2008, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/68/oj).

CERINȚE ESENȚIALE

Articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/797 prevede că sistemul feroviar, subsistemele sale și elementele constitutive de interoperabilitate ale acestora trebuie să îndeplinească cerințele esențiale relevante. Cerințele esențiale sunt stabilite în mod general în anexa III la directiva menționată. Tabelul 1 din prezenta anexă indică parametrii de bază specificați în prezenta STI și corespondența lor cu cerințele esențiale explicate în anexa III la Directiva (UE) 2016/797.

Cerințele esențiale 1.3.1, 1.4.1, 1.4.3, 1.4.4 și 1.4.5 din anexa III la Directiva (UE) 2016/797 intră în domeniul de aplicare al altor acte legislative ale Uniunii.

CARACTERIZAREA SUBSISTEMULUI

Introducere

Sistemul feroviar, căruia i aplică Directiva (UE) 2016/797 și din care fac parte vagoanele de marfă, este un sistem integrat a cărui coerență trebuie verificată. Această coerență trebuie verificată în special în ceea ce privește specificațiile subsistemului material rulant și compatibilitatea cu rețeaua (secțiunea 4.2), interfețele sale în raport cu celelalte subsisteme ale sistemului feroviar în care este integrat (secțiunile 4.2 și 4.3), precum și normele de întreținere și de exploatare inițială (secțiunile 4.4 și 4.5), astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797.

Dosarul tehnic prevăzut la articolul 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797 și la punctul 2.4 din anexa IV la directiva respectivă trebuie să conțină în special valori de proiectare privind compatibilitatea cu rețeaua.

Specificațiile funcționale și tehnice ale subsistemului

Generalități

În lumina cerințelor esențiale din capitolul 3, specificațiile funcționale și tehnice ale subsistemului material rulant — vagoane de marfă sunt grupate și tratate în următoarele puncte ale prezentului capitol:

părți mecanice și structuri;

gabarit și interacțiunea vehiculelor cu calea ferată;

frână;

condiții de mediu;

protecția sistemului.

Cu excepția cazului în care acest lucru este strict necesar pentru interoperabilitatea sistemului feroviar și pentru îndeplinirea cerințelor esențiale pertinente, specificațiile funcționale și tehnice ale vagonului de marfă și ale interfețelor sale nu impun utilizarea unei soluții tehnice anumite.

Soluțiile inovatoare care nu îndeplinesc cerințele specificate în prezenta STI și/sau care nu pot fi evaluate în conformitate cu prezenta STI necesită noi specificații și/sau noi metode de evaluare. Pentru a permite inovarea tehnologică, prezentele specificații și metode de evaluare trebuie elaborate prin procesul soluție inovatoare descris în capitolul 6.

Atunci când, cu privire la un anumit aspect tehnic, nu au fost elaborate specificațiile funcționale și tehnice care sunt necesare pentru a realiza interoperabilitatea și pentru a îndeplini cerințele esențiale, acest aspect este identificat ca punct deschis la punctul relevant. Conform dispozițiilor articolului 5 alineatul (6) din Directiva (UE) 2016/797, toate punctele deschise sunt enumerate în apendicele A.

Apendicele C specifică un set de condiții. Conformitatea cu acest set de condiții este opțională. Dacă se selectează această opțiune, conformitatea trebuie evaluată de un organism notificat în cadrul procedurii de verificare CE.

În conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Directiva (UE) 2016/797, pentru fiecare STI pot fi adoptate dispoziții privind cazuri specifice. Aceste dispoziții sunt indicate în capitolul 7.

În măsura posibilului, procedura de evaluare pentru cerințele din secțiunea 4.2 este definită în capitolul 6. În aceste cazuri, textul din secțiunea 4.2 face trimitere la punctele și subpunctele corespunzătoare din capitolul 6. Dacă pentru un anumit parametru de bază nu este fezabilă separarea cerințelor și a procedurilor de evaluare, nu se indică nicio trimitere.

Părți mecanice și structuri

Interfața mecanică

Cupla finală

Cupla finală este interfața mecanică dintre unitățile care formează un tren.

Sistemul de cuplare trebuie proiectat astfel încât să nu fie necesară nicio prezență umană între unitățile care trebuie cuplate/decuplate în timpul deplasării oricăreia dintre unități.

Cuplele finale trebuie să fie reziliente și să poată rezista acțiunii forțelor în conformitate cu starea de funcționare nominală definită a unității.

Cupla interioară

Cupla interioară este interfața mecanică dintre elementele care formează o unitate.

Cupla interioară trebuie să fie rezilientă și să poată rezista acțiunii forțelor în conformitate cu starea de funcționare nominală definită a unității. Articulația dintre două elemente care folosesc același aparat de rulare este reglementată de punctul 4.2.2.2.

Rezistența longitudinală a cuplei (cuplelor) interioare trebuie să fie mai mare sau egală cu cea a cuplei (cuplelor) finale ale unității.

Rezistența unității

Structura caroseriei unei unități, eventualele elemente de fixare pentru echipamente și eventualele puncte de ridicare cu macaraua și de ridicare cu cricul trebuie proiectate astfel încât să nu se producă nicio fisură, deformare permanentă semnificativă sau ruptură în cazurile de sarcină definite în specificația menționată în apendicele D, indicele [1].

În cazul unei garnituri de sistem compatibil cu calea ferată care este compusă din boghiuri de cale ferată separate conectate la vehicule rutiere compatibile, cazurile de sarcină pot diferi de cele menționate mai sus, datorită specificației lor bimodale; într-o astfel de situație, cazurile de sarcină avute în vedere trebuie descrise de solicitant pe baza unui set coerent de specificații, ținând seama de condițiile specifice de utilizare legate de compunerea trenului, de manevre și de exploatare.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.1.

Pozițiile de ridicare cu macaraua și de ridicare cu cricul trebuie marcate pe unitate. Marcajele trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele D, indicele [2].

Notă: Tehnicile de asamblare sunt considerate a fi acoperite și prin demonstrarea conformității în temeiul punctului 6.2.2.1.

Integritatea unității

Unitatea trebuie proiectată astfel încât să se prevină deplasarea neintenționată a oricăror părți mobile destinate să închidă o deschizătură (uși de acces, prelate, capace, trape etc.)

Dispozitivele de blocare trebuie să indice în ce stare se află (deschis/închis) și trebuie să fie vizibile în afara unității.

Unitățile destinate a fi utilizate pentru transportul combinat și care necesită un cod de compatibilitate a vagoanelor trebuie să fie dotate cu dispozitive de fixare a unității de încărcare intermodale.

Asigurarea semiremorcilor

Prezentul punct se aplică unităților echipate cu dispozitive de asigurare a semiremorcilor.

Conformitatea dispozitivelor de asigurare a semiremorcilor cu cerințele de la punctele 4.2.2.4.1, 4.2.2.4.2 și 4.2.2.4.3 trebuie evaluată ca element constitutiv de interoperabilitate în conformitate cu punctul 5.3.6, cu respectarea punctului 6.1.2.7.

În cazul în care dispozitivul de asigurare a semiremorcilor nu este construit ca o componentă independentă, conformitatea dispozitivelor de asigurare a semiremorcilor cu cerințele de la punctele 4.2.2.4.1, 4.2.2.4.2 și 4.2.2.4.3 poate fi evaluată în cadrul evaluării subsistemului, prin aplicarea punctului 6.1.2.7, după caz.

Conformitatea marcajului cu cerința de la punctul 4.2.2.4.4 trebuie evaluată în conformitate cu prescripțiile prevăzute în secțiunea 2.4 din documentul tehnic al ERA menționat în apendicele D.2, indicele [D].

Dispozitive de asigurare a semiremorcilor – rezistența

Dispozitivele de asigurare a semiremorcilor trebuie să mențină semiremorcile într-o poziție sigură, care să reziste acțiunii forțelor longitudinale, laterale și verticale descendente, în conformitate cu starea de funcționare nominală.

Dispozitive de asigurare a semiremorcilor – forța de blocare

Dispozitivele de asigurare a semiremorcilor trebuie să blocheze semiremorcile într-o poziție sigură, care să reziste acțiunii forțelor verticale ascendente, în conformitate cu starea de funcționare nominală.

Dispozitive de asigurare a semiremorcilor – indicațiile

Dispozitivele de fixare a semiremorcilor trebuie să indice în mod fiabil dacă pivotul de cuplare al semiremorcii este poziționat corect și dacă semiremorca este blocată corect.

Poziția corectă a pivotului de cuplare al semiremorcii și blocarea semiremorcii trebuie detectate independent.

Indicația trebuie să fie vizibilă personalului care efectuează încărcarea și verificarea în orice situație de încărcare a unității.

Marcajul pe unitate

Unitatea trebuie să prezinte un marcaj referitor la dispozitivul de asigurare a semiremorcilor pe ambele părți ale fiecărui astfel de dispozitiv, care să indice:

toate informațiile relevante pentru utilizarea în siguranță a dispozitivelor de asigurare a semiremorcilor de către personalul care efectuează încărcarea și verificarea;

conformitatea cu punctul 4.2.2.4.2.

Gabarit și interacțiunea cu calea ferată

Gabarit

Prezentul punct se referă la regulile de calcul pentru dimensionarea materialului rulant astfel încât acesta să poată circula pe una sau mai multe rețele fără riscuri de interferențe.

Respectarea de către o unitate a profilului de referință destinat, inclusiv a profilului de referință pentru partea inferioară, trebuie determinată prin una dintre metodele stabilite în specificația menționată în apendicele D, indicele [4].

Metoda cinematică descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [4] trebuie utilizată pentru determinarea conformității, dacă este cazul, între profilul de referință stabilit pentru unitate și profilurile de referință țintă respective G1, GA, GB și GC, inclusiv cele utilizate pentru partea inferioară GI1 și GI2.

Unitățile destinate a fi utilizate pentru transportul combinat se codifică în conformitate cu cerințele din apendicele H și cu specificația menționată în apendicele D.2, indicele [B].

Compatibilitatea cu capacitatea de încărcare a liniilor

Caracteristicile de încărcare verticală ale unității trebuie determinate pentru a verifica compatibilitatea cu capacitatea de încărcare a liniilor.

Încărcătura utilă admisă pe care o poate transporta o unitate, pentru sarcini pe osie de maximum 25 t, se stabilește prin aplicarea specificației menționate în apendicele D, indicele [5].

Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

Dacă se intenționează ca unitatea să fie compatibilă cu unul sau mai multe dintre următoarele sisteme de detectare a trenurilor, această compatibilitate trebuie stabilită în conformitate cu dispozițiile documentului tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]:

sisteme de detectare a trenurilor bazate pe circuite de cale (rezistența electrică a osiei montate poate fi evaluată la nivelul ECI sau la nivelul vehiculului);

sisteme de detectare a trenurilor bazate pe numărătoare de osii;

sisteme de detectare a trenurilor bazate pe echipamente cu bucle de detecție.

Cazurile specifice conexe sunt definite în secțiunea 7.7 din STI CCS.

Monitorizarea stării lagărului de osie

Trebuie să fie posibilă monitorizarea stării lagărului de osie, fie prin:

echipamente de detectare de cale; fie prin

echipamente aflate la bord.

Dacă se intenționează ca unitatea să poată fi monitorizată de echipamentele de cale pe rețeaua cu ecartament de 1435 mm, unitatea trebuie să respecte specificația menționată în apendicele D, indicele [6] pentru a asigura o vizibilitate suficientă.

Pentru unitățile destinate exploatării pe rețelele cu ecartament de 1524 mm, 1600 mm, 1668 mm, se aplică valoarea corespunzătoare din tabelul 2 pentru parametrii specificației menționate în apendicele D, indicele [6].

Dacă unitatea este destinată să poată fi monitorizată de echipamentele de la bord, se aplică următoarele cerințe:

acest echipament trebuie să poată detecta o deteriorare a oricăruia dintre lagărele cutiilor de osie ale unității;

starea lagărului trebuie evaluată prin monitorizarea fie a temperaturii sale, fie a frecvențelor sale dinamice, fie a unei alte caracteristici adecvate privind starea lagărului;

sistemul de detectare trebuie amplasat în întregime la bordul unității, iar mesajele de diagnoză trebuie să fie disponibile la bordul unității;

mesajele de diagnoză transmise și modul în care sunt puse la dispoziție trebuie descrise în documentația de exploatare prevăzută în secțiunea 4.4 din prezenta STI, precum și în normele de întreținere descrise în secțiunea 4.5 din prezenta STI.

Siguranța rulării

Comportamentul dinamic al unui vehicul are o influență puternică asupra siguranței împotriva deraierii, a siguranței rulării și a încărcării pe linie.

Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate

Unitatea trebuie proiectată astfel încât să asigure circulația în siguranță pe căi ferate torsionate, ținând seama în special de faza de tranziție între calea supraînălțată și cea orizontală și de diferențele de nivel transversal.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.2.

Comportamentul dinamic de rulare

Unitatea trebuie proiectată astfel încât să asigure circulația în condiții de siguranță la toate vitezele până la viteza maximă proiectată.

Comportamentul dinamic de rulare ale unei unități trebuie dovedit fie prin:

realizarea procedurilor stabilite în specificația menționată în apendicele D, indicele [7], fie prin

realizarea de simulări pe baza unui model validat.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.3.

Comportamentul dinamic de rulare poate să fie evaluat la nivelul elementului constitutiv de interoperabilitate în conformitate cu punctul 6.1.2.1. În acest caz, nu este necesară o simulare sau un test specific la nivel de subsistem.

Funcția de detectare și prevenire a deraierii

Funcția de detectare și prevenire a deraierii este menită să prevină deraierile sau să atenueze consecințele unei deraieri a unității.

Dacă o unitate este prevăzută cu funcția de detectare și prevenire a deraierii, trebuie îndeplinite cerințele de mai jos.

Cerințe generale

Funcția trebuie să poată detecta fie o deraiere, fie condițiile care constituie un element precursor al deraierii unității în conformitate cu unul dintre cele trei seturi de cerințe prevăzute la punctele 4.2.3.5.3.2, 4.2.3.5.3.3 și 4.2.3.5.3.4 de mai jos.

Este permisă combinarea acestor cerințe după cum urmează:

4.2.3.5.3.2 cu 4.2.3.5.3.3;

4.2.3.5.3.2 cu 4.2.3.5.3.4.

Funcția de prevenire a deraierii (FPD)

FPD trimite un semnal către cabina mecanicului de locomotivă care tractează trenul atunci când în unitate este detectat un element precursor al deraierii.

Semnalul care permite FPD să fie disponibilă la nivel de tren și transmiterea acestuia între unitate, locomotivă și cealaltă unitate sau celelalte unități cuplate din cadrul unui tren trebuie documentate în dosarul tehnic.

Funcția de detectare a deraierii (FDD)

FDD trimite un semnal către cabina mecanicului de locomotivă care tractează trenul atunci când în unitate este detectată o deraiere.

Semnalul care permite FDD să fie disponibilă la nivel de tren și transmiterea acestuia între unitate, locomotivă și cealaltă unitate sau celelalte unități cuplate din cadrul unui tren trebuie documentate în dosarul tehnic.

Funcția de detectare și acționare în caz de deraiere (FDAD)

FDAD activează automat acționarea frânei atunci când este detectată o deraiere, fără ca mecanicul de locomotivă să aibă posibilitatea de a o anula.

Riscul detectării unor deraieri false trebuie limitat la un nivel acceptabil.

Prin urmare, FDAD trebuie să facă obiectul unei evaluări a riscurilor în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013.

FDAD trebuie să poată fi dezactivată direct din cadrul unității atunci când unitatea este oprită. Această dezactivare va elibera și va izola FDAD de sistemul de frânare.

FDAD trebuie să indice starea sa (activată/dezactivată), iar starea respectivă trebuie să fie vizibilă de pe ambele părți ale unității. Dacă acest lucru nu este fezabil din punct de vedere fizic, FDAD trebuie să își indice starea cel puțin de pe o parte a vagonului, iar cealaltă parte a vagonului trebuie marcată în conformitate cu punctul 7.1.2 litera (g).

Aparatul de rulare

Aparatul de rulare garantează purtarea și ghidarea unității în condiții de siguranță, precum și transmiterea forțelor de frânare acolo unde este necesar.

Concepția structurală a cadrului boghiului

Integritatea structurii unui cadru de boghiu, toate echipamentele atașate și conexiunea caroserie-boghiu trebuie demonstrate pe baza metodelor stabilite în specificația menționată în apendicele D, indicele [9].

Integritatea structurală a cadrului boghiului poate fi evaluată la nivelul elementului constitutiv de interoperabilitate în conformitate cu punctul 6.1.2.1. În acest caz, nu este necesară o simulare sau un test specific la nivel de subsistem.

Caracteristicile osiilor montate

Ansamblul de osie montată trebuie să fie în măsură să transmită forțe și cuplu între părțile montate în conformitate cu domeniul de utilizare.

Dimensiunile geometrice ale osiilor montate, astfel cum sunt definite în figura 1, trebuie să respecte valorile limită specificate în tabelul 3. Aceste valori limită trebuie luate ca valori de proiectare și înscrise ca valori limită în exploatare în dosarul de întreținere descris la punctul 4.5.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.1.2.2.

Figura 1

Simboluri pentru osiile montate utilizate în tabelul 3

Caracteristicile roților

Dimensiunile geometrice ale roților, astfel cum sunt definite în figura 2, trebuie să respecte valorile limită specificate în tabelul 4.

Aceste valori limită trebuie luate ca valori de proiectare și înscrise ca valori limită în exploatare în dosarul de întreținere descris la punctul 4.5.

Figura 2

Simboluri pentru roți utilizate în tabelul 4

Caracteristicile mecanice ale roților trebuie să asigure transmiterea de forțe și cuplu, precum și rezistența la sarcina termică acolo unde este necesar în conformitate cu domeniul de utilizare.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.1.2.3.

Caracteristicile osiilor

Caracteristicile osiei trebuie să asigure transmiterea de forțe și cuplu în conformitate cu domeniul de utilizare.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.1.2.4.

Trasabilitatea osiilor trebuie să țină seama de constatările grupului operativ al ERA pentru întreținerea materialului rulant de marfă (a se vedea Final report on the activities of the Task Force Freight Wagon Maintenance, publicat pe site-ul web al ERA http://www.era.europa.eu).

Lagăre/Cutii de osie

Cutia de osie și lagărul cu rulmenți trebuie proiectate ținând seama de rezistența mecanică și de caracteristicile de oboseală. Trebuie definite limitele de temperatură atinse în exploatare relevante pentru detectarea supraîncălzirii cutiilor de osie.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.4.

Sisteme automate cu ecartament variabil

Această cerință se aplică unităților echipate cu un sistem automat cu ecartament variabil care are un mecanism de comutare a poziției axiale a roților, permițând unității să fie compatibilă cu ecartamentul de 1435 mm și cu alt(e) ecartament(e) de cale ferată din domeniul de aplicare al prezentei STI la trecerea printr-o instalație de comutare a ecartamentului.

Mecanismul de comutare trebuie să asigure blocarea roții în poziția axială vizată corectă.

După trecerea prin instalația de comutare a ecartamentului, verificarea stării sistemului de blocare (blocat sau deblocat) și a poziției roților trebuie efectuată printr-unul sau mai multe din următoarele mijloace: control vizual, sistem de control la bord sau sistem de control al infrastructurii/instalației. În cazul unui sistem de control la bord, trebuie să fie posibilă monitorizarea continuă.

Dacă un aparat de rulare este dotat cu un echipament de frânare care își schimbă poziția în timpul operațiunii de comutare a ecartamentului, sistemul automat cu ecartament variabil trebuie să asigure poziția și blocarea în siguranță în poziția corectă a acestui echipament în același timp cu roțile.

Dacă nu se blochează poziția roților și a echipamentului de frânare (dacă este cazul) în timpul operațiunii, există de obicei un potențial credibil și direct de producere a unui accident catastrofic (cu multe decese); având în vedere gravitatea consecinței neblocării poziției roților și a echipamentului de frânare, trebuie să se demonstreze că riscul este controlat la un nivel acceptabil.

Sistemul automat cu ecartament variabil este definit ca element constitutiv de interoperabilitate (punctul 5.3.4b) și face parte din elementul constitutiv de interoperabilitate osie montată (punctul 5.3.2). Procedura de evaluare a conformității este specificată la punctul 6.1.2.6 (nivel de element constitutiv de interoperabilitate), la punctul 6.1.2.2 (cerință de siguranță) și la punctul 6.2.2.4a (nivel de subsistem) din prezenta STI.

Ecartamentele de cale ferată cu care este compatibilă unitatea trebuie să fie înregistrate în documentația tehnică.

O descriere a operațiunii de comutare în regim normal, inclusiv tipul (tipurile) de instalație (instalații) de comutare a ecartamentului cu care este compatibilă unitatea, trebuie să fie inclusă în documentația tehnică (a se vedea, de asemenea, secțiunea 4.4 din prezenta STI).

Cerințele și evaluările conformității impuse de alte secțiuni ale prezentei STI se aplică independent pentru fiecare poziție a roții care corespunde unui ecartament și trebuie să fie documentate în consecință.

Aparat de rulare pentru schimbarea manuală a osiilor montate

Această cerință se aplică unităților pregătite să circule pe ecartamente diferite prin intermediul unei modificări fizice a osiei montate.

Unitatea trebuie să fie echipată cu un mecanism de blocare pentru a se asigura poziția corectă a echipamentului său de frânare în diferitele configurații, având în vedere efectele dinamice în conformitate cu starea de funcționare nominală a unității.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.5.

Frână

Generalități

Scopul sistemului de frânare al trenului este să asigure că.

viteza trenului poate fi redusă;

viteza trenului poate fi menținută în pantă;

trenul poate fi oprit în limita distanței de frânare maxime admise; și

trenul poate fi imobilizat.

Principalii factori care influențează performanța de frânare și procesul de frânare sunt:

puterea de frânare,

masa trenului;

viteza;

distanța de frânare admisă;

aderența disponibilă; și

declivitatea căii ferate.

Performanța de frânare a unui tren este obținută din performanța de frânare individuală a fiecărei unități din tren.

Cerințe de siguranță

JO L 121, 3.5.2013, p. 8.

afectează numai unitatea (combinație de defecțiuni); sau

afectează capacitatea de frânare a mai multor unități (defecțiune unică).

Îndeplinirea condițiilor de la punctele C.9 și C.14 din apendicele C se consideră a fi în conformitate cu această cerință.

Cerințe funcționale și tehnice

Cerințe funcționale de ordin general

Echipamentul de frânare al unității trebuie să ofere funcțiile de frânare, precum acționarea și eliberarea frânei, la transmiterea unui semnal. Frâna trebuie să fie:

continuă (semnalul de acționare sau de eliberare a frânei este transmis de la o comandă centrală la întregul tren printr-un circuit de comandă);

automată (o perturbare accidentală a circuitului de comandă conduce la activarea frânei la nivelul tuturor unităților trenului, determinând oprirea fiecărei părți);

decuplabilă, care să permită eliberarea și izolarea sa.

Performanțe de frânare

Frâna de serviciu

Performanța de frânare a unui tren sau a unei unități este capacitatea sa de a încetini. Aceasta este rezultatul puterii de frânare disponibile pentru încetinirea trenului sau a unității în cadrul unor limite definite, precum și al tuturor factorilor implicați în conversia și disiparea energiei, inclusiv rezistența trenului.

Performanța de frânare a unei unități trebuie calculată în conformitate cu una dintre specificațiile menționate în apendicele D, indicele [16], [37], [58] sau [17].

Calculul trebuie să fie validat prin teste. Calculul performanței de frânare în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [17] trebuie să fie validat conform dispozițiilor prevăzute în aceeași specificație sau în specificația menționată în apendicele D, indicele [58].

Frâna de staționare

O frână de staționare este o frână folosită pentru a preveni mișcarea materialului rulant garat, în condițiile specificate, ținând seama de loc, de vânt, de declivitate și de starea de încărcare a materialului rulant, până când este eliberată în mod intenționat.

Dacă unitatea este echipată cu o frână de staționare, trebuie îndeplinite următoarele cerințe:

imobilizarea trebuie să se mențină până când frâna este eliberată intenționat;

în cazul în care nu este posibil să se identifice direct starea frânei de staționare, pe ambele părți exterioare ale vehiculului trebuie să existe un indicator care să indice starea;

forța minimă a frânei de staționare, în condiții fără vânt, trebuie determinată cu ajutorul calculelor definite în specificația menționată în apendicele D, indicele [16].

Dacă este cazul, calculele trebuie să determine:

forța minimă a frânei de staționare pentru un vagon descărcat;

forța maximă a frânei de staționare pentru un vagon încărcat complet;

masa frânată minimă, adică condiția minimă de încărcare pentru forța maximă a frânei de staționare;

frâna de staționare a unei unități trebuie proiectată luând în calcul un factor de aderență roată/șină (oțel/oțel) de maximum 0,12.

Capacitatea termică

Echipamentul de frânare trebuie să fie capabil să suporte o acționare a frânei de urgență fără nicio pierdere a performanței de frânare din cauza efectelor termice sau mecanice.

Sarcina termică pe care unitatea poate să o suporte fără nicio pierdere a performanței de frânare din cauza efectelor termice sau mecanice trebuie definită și exprimată în termeni de viteză, sarcină pe osie, raport al declivității și distanță de frânare.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.6.

O pantă de 21 ‰ la 70 km/h pe o distanță de 40 de kilometri poate fi considerată drept caz de referință pentru capacitatea termică ce generează o putere de frânare de 45 kW pe roată timp de 34 de minute, pentru un diametru nominal al roții de 920 mm și o sarcină pe osie de 22,5 t.

Protecția antipatinare a roților (WSP)

Protecția antipatinare a roților (WSP) este un sistem proiectat în vederea utilizării aderenței maxime disponibile prin reducerea, menținerea sau creșterea forței de frânare pentru a preveni blocarea osiilor montate și patinarea necontrolată. Prin aceasta se optimizează distanța de oprire.

Dacă se utilizează un control electronic al WSP, efectele negative cauzate de defectarea WSP se reduc prin existența unei configurații tehnice și a unor procese adecvate de proiectare a sistemului.

Trebuie ca WSP să nu altereze caracteristicile funcționale ale frânelor. Echipamentele pneumatice ale vehiculului trebuie să fie dimensionate astfel încât consumul de aer al WSP să nu diminueze performanța frânei pneumatice. Proiectarea WSP trebuie să țină seama de faptul că WSP nu trebuie să aibă niciun efect negativ asupra elementelor constitutive ale vehiculului (aparatul de frânare, suprafața de rulare, cutiile de osii etc.)

Următoarele tipuri de unități trebuie echipate cu WSP:

tipuri de unități echipate cu toate tipurile de saboți de frână, cu excepția saboților de frână din materiale compozite, pentru care valoarea maximă a utilizării medii a aderenței este mai mare de 0,12;

tipuri de unități echipate numai cu frâne cu disc și/sau cu saboți de frână din materiale compozite, pentru care valoarea maximă a utilizării medii a aderenței este mai mare de 0,11.

Elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții

Elementul de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții (adică sabotul de frână) generează forțe de frânare prin frecare atunci când este acționat asupra suprafeței de rulare a roții.

Dacă se utilizează frâne care acționează pe suprafața de rulare a roții, caracteristicile elementului de frecare trebuie să contribuie în mod fiabil la atingerea performanței de frânare vizate.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.1.2.5 din prezenta STI.

Condiții de mediu

La proiectarea unității, precum și a elementelor constitutive ale acesteia, trebuie luate în considerare condițiile de mediu la care va fi expus materialul rulant respectiv.

Parametrii de mediu sunt descriși în clauzele de mai jos. Pentru fiecare parametru de mediu se definește un interval nominal, care este cel mai des întâlnit în Europa și care constituie baza pentru unitatea interoperabilă.

Pentru anumiți parametri de mediu sunt definite și alte intervale decât cel nominal. În acest caz, pentru proiectarea unității se selectează un anumit interval.

Pentru funcțiile identificate în clauzele de mai jos, dispozițiile privind proiectarea și/sau încercarea, adoptate pentru a asigura îndeplinirea de către materialul rulant a cerințelor STI în intervalul respectiv, trebuie descrise în dosarul tehnic.

În funcție de intervalele selectate și de dispozițiile adoptate (descrise în dosarul tehnic), ar putea fi necesare norme de exploatare adecvate pentru situațiile în care unitatea proiectată pentru intervalul nominal este exploatată pe o linie unde intervalul nominal este depășit în anumite perioade ale anului.

Intervalele (dacă sunt diferite de cel nominal) care trebuie selectate astfel încât să se prevină necesitatea unei (unor) norme de exploatare restrictive legate de condițiile de mediu sunt specificate de statele membre și sunt enumerate în secțiunea 7.4.

Unitatea și elementele constitutive ale acesteia trebuie proiectate ținând seama de una sau mai multe dintre următoarele intervale de temperatură ale aerului exterior:

T1: de la – 25 °C la + 40 °C (nominal);

T2: de la – 40 °C la + 35 °C; și

T3: de la – 25 °C la + 45 °C.

Unitatea trebuie să îndeplinească cerințele prezentei STI fără avariere pentru condițiile de ninsoare, gheață și grindină, astfel cum sunt definite în specificația menționată în apendicele D, indicele [18], care corespund intervalului nominal.

În cazul în care sunt selectate condiții mai severe de ninsoare, gheață și grindină decât cele avute în vedere în standardul menționat, unitatea și elementele constitutive ale acesteia trebuie proiectate pentru a îndeplini cerințele STI ținând seama de efectul combinat cu temperatura scăzută, în funcție de intervalul de temperatură selectat.

Pentru intervalul de temperatură T2 și în condiții severe de ninsoare, gheață și grindină, dispozițiile adoptate pentru îndeplinirea cerințelor STI în aceste condiții severe trebuie identificate și verificate, în special dispozițiile privind proiectarea și/sau încercarea, având în vedere următoarele funcții:

funcția de cuplare, limitată la reziliența cuplelor;

funcția de frânare, inclusiv echipamentul de frânare.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.7.

Protecția sistemului

Protecția împotriva incendiilor

Generalități

Trebuie identificate toate sursele semnificative de incendiu potențiale (componente cu risc ridicat) din cadrul unității. Aspectele de protecție împotriva incendiilor din cadrul proiectului unității trebuie să aibă ca scop:

prevenirea survenirii un incendiu;

limitarea efectelor în cazul în care se produce un incendiu.

Bunurile transportate în unitate nu fac parte din unitate și nu trebuie să fie luate în considerare la evaluarea conformității.

Specificații funcționale și tehnice

Bariere și parascântei

Cerințe aplicabile barierelor și parascânteilor

Pentru a limita efectele incendiilor, se aplică următoarele cerințe:

în toate unitățile, între sursele potențiale de incendiu identificate (componente cu risc ridicat) și încărcătura transportată trebuie instalate bariere antiincendiu;

parascânteile trebuie să respecte cerințele specificate în documentul tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [E].

Barierele antiincendiu și parascânteile trebuie să aibă o integritate de cel puțin 15 minute. Demonstrarea conformității barierelor și a parascânteilor este descrisă la punctul 6.2.2.8.1.

Cerințe specifice pentru parascântei

Următoarele unități prevăzute cu frâne care acționează pe suprafața de rulare trebuie echipate cu parascântei:

unitățile cu planșeu fabricat din materiale care nu sunt enumerate la punctul 6.2.2.8.2.3;

unități plane fără planșeu;

unități plane cu goluri în planșeu pentru încadrarea roților.

Materiale

Toate materialele utilizate permanent pentru unitate trebuie să aibă proprietăți ignifuge și de limitare a propagării focului, cu excepția cazului în care:

materialul este separat de toate riscurile potențiale de incendiu din cadrul unității prin intermediul unei bariere antiincendiu și utilizarea sigură este susținută de o evaluare a riscului; sau

componenta are o masă < 400 g și se află la o distanță orizontală de ≥ 40 mm și la o distanță verticală de ≥ 400 mm de alte componente care nu au fost încercate.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.8.2.

Cabluri

Selectarea și instalarea de cabluri electrice trebuie să țină seama de comportamentul acestora la incendiu.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.8.3.

Lichide inflamabile

Unitatea trebuie prevăzută cu măsuri de prevenire a producerii și răspândirii incendiilor provocate de scurgeri de lichide sau gaze inflamabile.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.8.4.

Protecția împotriva riscurilor electrice

Măsuri de protecție împotriva contactului indirect (legare de protecție)

Impedanța dintre caroseria vehiculului și suprafața de rulare a șinei trebuie să fie suficient de redusă pentru a evita tensiuni periculoase între ele.

Unitățile trebuie legate în acest sens în conformitate cu dispozițiile descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [27].

Măsuri de protecție împotriva contactului direct

Instalațiile electrice și echipamentele unei unități trebuie proiectate astfel încât să protejeze persoanele împotriva electrocutării.

Unitatea trebuie proiectată astfel încât să se prevină contactul direct, conform dispozițiilor prevăzute în specificația menționată în apendicele D, indicele [27].

Dispozitive de fixare pentru semnalul de fine de tren

La toate unitățile proiectate să fie echipate cu un semnal de fine de tren, două dispozitive de la capătul unității trebuie să permită instalarea a două lămpi sau a două plăci reflectorizante, astfel cum se stabilește în apendicele E, la aceeași înălțime deasupra șinelor, nu mai mare de 2000 mm. Dimensiunile și distanța dintre aceste dispozitive de fixare trebuie să fie cele descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [28].

Cerințe specifice pentru vagoanele care intră sub incidența capitolului 7.1 din RID

Vagoanele care intră sub incidența capitolului 7.1 din RID trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în apendicele I.

Specificație tehnică și funcțională privind interfețele

Interfața cu subsistemul infrastructură

Interfața cu subsistemul exploatare și gestionarea traficului

Interfața cu subsistemul control-comandă și semnalizare

Norme de exploatare

Normele de exploatare sunt elaborate în cadrul procedurilor descrise în sistemul de management al siguranței din cadrul întreprinderii feroviare. Aceste norme iau în considerare documentația legată de exploatare care face parte din dosarul tehnic obligatoriu conform articolului 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797 și stabilit în anexa IV la aceasta.

În cazul componentelor esențiale pentru siguranță (a se vedea, de asemenea, punctul 4.5), cerințele specifice de exploatare și de trasabilitate a exploatării sunt elaborate de proiectanți/producători în faza de proiectare și prin intermediul unei colaborări între proiectanți/producători și întreprinderile feroviare în cauză sau deținătorul de vagoane în cauză după ce vehiculele au intrat în exploatare.

Documentația legată de exploatare descrie caracteristicile unității în raport cu starea de funcționare nominală care trebuie luate în considerare în scopul definirii normelor de exploatare în regim normal și în diverse regimuri de avarie care pot fi prevăzute în mod rezonabil.

Documentația legată de exploatare este compusă din:

o descriere a exploatării în regim normal, inclusiv caracteristicile și limitele în exploatare ale unității [de exemplu gabaritul vehiculului, viteza maximă proiectată, sarcinile pe osie, performanța de frânare, compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor, condițiile de mediu permise, tipul (tipurile) și funcționarea instalației (instalațiilor) de comutare a ecartamentului cu care este compatibilă unitatea];

o descriere a exploatării în regim de avarie (atunci când echipamente sau funcții descrise în prezenta STI suferă defecțiuni cu impact asupra siguranței), în măsura în care se poate preconiza în mod rezonabil, împreună cu condițiile de exploatare și limitele acceptabile aferente care ar putea surveni ale unității;

o listă a componentelor esențiale pentru siguranță: lista componentelor esențiale pentru siguranță trebuie să conțină cerințele specifice de exploatare și de trasabilitate a exploatării.

Solicitantul trebuie să furnizeze versiunea inițială a documentației legate de normele de exploatare. Această documentație ar putea fi modificată ulterior în conformitate cu legislația corespunzătoare a Uniunii, ținând cont de condițiile de exploatare și de întreținere existente ale unității. Organismul notificat verifică numai dacă documentația privind exploatarea este furnizată.

Norme de întreținere

Întreținerea este un set de activități destinate menținerii unei unități funcționale într-o stare în care aceasta își poate îndeplini funcția necesară sau readucerii acesteia în starea respectivă.

Următoarele documente, care fac parte din dosarul tehnic obligatoriu conform articolului 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797 și stabilit în anexa IV la aceasta, sunt necesare pentru a realiza activități de întreținere asupra unităților:

documentația generală (punctul 4.5.1);

dosarul de justificare a proiectului de întreținere (punctul 4.5.2); și

dosarul de descriere a activităților de întreținere (punctul 4.5.3).

Solicitantul trebuie să prezinte cele trei documente descrise la punctele 4.5.1, 4.5.2 și 4.5.3. Această documentație ar putea fi modificată ulterior în conformitate cu legislația corespunzătoare a Uniunii, ținând cont de condițiile de exploatare și de întreținere existente ale unității. Organismul notificat verifică numai dacă documentația privind întreținerea este pusă la dispoziție.

Solicitantul sau orice entitate autorizată de solicitant (de exemplu, un deținător) trebuie să pună această documentație la dispoziția entității responsabile cu întreținerea de îndată ce aceasta este desemnată pentru întreținerea unității.

Pe baza acestor trei documente, entitatea responsabilă cu întreținerea trebuie să definească un plan de întreținere și cerințe de întreținere corespunzătoare la nivelul operațional de întreținere, sub propria răspundere (nu în domeniul de aplicare al evaluării în raport cu prezenta STI).

Documentația include o listă a componentelor esențiale pentru siguranță. Componentele esențiale pentru siguranță sunt componente în cazul cărora o singură defecțiune are un potențial credibil de a duce direct la un accident grav, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 12 din Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului.

Componentele esențiale pentru siguranță și cerințele lor specifice de revizie, de întreținere și de trasabilitate a întreținerii sunt identificate de proiectanți/producători în faza de proiectare și prin intermediul unei colaborări între proiectanți/producători și entitățile responsabile cu întreținerea în cauză după ce vehiculele au intrat în exploatare.

Documentația generală

Documentația generală cuprinde:

schemele și descrierea unității și componentelor acesteia;

toate cerințele legale referitoare la întreținerea unității;

schemele sistemelor (electric, pneumatic și hidraulic și diagramele circuitelor de control);

sistemele suplimentare de la bord (descrierea sistemelor, inclusiv descrierea funcționalității, specificația interfețelor și prelucrarea datelor și protocoalele aferente);

fișierele de configurație pentru fiecare vehicul (lista pieselor și a materialelor) pentru a permite (în special, dar nu numai) trasabilitatea în cursul activităților de întreținere.

Dosarul de justificare a proiectului de întreținere

Dosarul de justificare a proiectului de întreținere explică modul în care sunt definite și proiectate activitățile de întreținere pentru a asigura menținerea caracteristicilor materialului rulant în limite de utilizare acceptabile în timpul duratei de viață a acestuia. Dosarul trebuie să furnizeze date de intrare pentru determinarea criteriilor de inspecție și a periodicității activităților de întreținere. Dosarul de justificare a proiectului de întreținere cuprinde:

precedentele, principiile și metodele utilizate pentru proiectarea întreținerii unității;

precedentele, principiile și metodele utilizate pentru identificarea componentelor esențiale pentru siguranță și a cerințelor lor specifice de exploatare, de revizie, de întreținere și de trasabilitate.

limitele de utilizare normală ale unității (de exemplu km/lună, limite climatice, tipuri de sarcină preconizate etc.);

datele relevante utilizate pentru proiectarea întreținerii și originea datelor respective (experiența dobândită);

încercările, investigațiile și calculele realizate pentru proiectarea întreținerii.

Dosarul de descriere a activităților de întreținere

Dosarul de descriere a activităților de întreținere descrie modul în care pot fi efectuate activitățile de întreținere. Activitățile de întreținere includ, printre altele, inspecții, monitorizare, încercări, măsurători, înlocuiri, ajustări și reparații.

Activitățile de întreținere sunt împărțite în:

întreținere preventivă (programată și controlată) și

întreținere corectivă.

Dosarul de descriere a activităților de întreținere include următoarele:

ierarhia și descrierea funcțională a componentelor, care determină limitele materialului rulant prin enumerarea tuturor elementelor care aparțin structurii de produs a materialului rulant respectiv și prin utilizarea unui număr adecvat de niveluri discrete. Elementul inferior al ierarhiei trebuie să fie o componentă care poate fi înlocuită;

lista pieselor, care trebuie să conțină descrierile tehnice și funcționale ale pieselor de schimb (unități care pot fi înlocuite). Lista trebuie să includă toate piesele pentru care se specifică schimbarea în funcție de stare și care pot necesita înlocuirea ca urmare a unei defecțiuni electrice sau mecanice sau care se preconizează că vor necesita înlocuirea după o avariere accidentală. Trebuie indicate elementele constitutive de interoperabilitate și trebuie făcute trimiteri la declarațiile de conformitate aferente acestora;

lista componentelor esențiale pentru siguranță: lista componentelor esențiale pentru siguranță trebuie să conțină cerințele specifice de revizie, de întreținere și de trasabilitate a reviziei/întreținerii;

valorile limită pentru componente, care nu trebuie depășite în exploatare. Este permisă specificarea de restricții în exploatare în regim de avarie (valoarea limită atinsă);

lista trimiterilor la obligațiile legale europene cărora le sunt supuse componentele sau subsistemele;

Planul de întreținere trebuie să țină seama de constatările grupului operativ al ERA pentru întreținerea materialului rulant de marfă (a se vedea Final report on the activities of the Task Force Freight Wagon Maintenance, publicat pe site-ul web al ERA http://www.era.europa.eu).

schițele cu instrucțiuni de montare/demontare necesare pentru montarea/demontarea corectă a pieselor care pot fi înlocuite;

criteriile de întreținere;

verificările și încercările, în special pentru piese cu impact asupra siguranței; acestea includ inspecție vizuală și încercări nedistructive (în cazul în care este necesar, de exemplu pentru a detecta deficiențele care ar putea afecta siguranța);

instrumentele și materialele necesare pentru îndeplinirea sarcinii;

consumabilele necesare pentru îndeplinirea sarcinii;

dispozițiile și echipamentele de siguranță pentru protecția personală;

încercările și procedurile care trebuie realizate după fiecare operațiune de întreținere înainte de repunerea în exploatare a materialului rulant.

Competențe profesionale

Competențele profesionale ale personalului necesar pentru exploatarea și întreținerea unităților nu sunt reglementate de prezenta STI.

Condiții de sănătate și siguranță

Aspectele legate de sănătatea și siguranța personalului necesar pentru exploatarea și întreținerea unităților sunt reglementate de cerințele esențiale 1.1.5, 1.3.1, 1.3.2, 2.5.1 și 2.6.1 stabilite în anexa III la Directiva (UE) 2016/797.

În special, următoarele puncte din secțiunea 4.2 specifică dispoziții privind sănătatea și siguranța personalului:

punctul 4.2.2.1.1: Cupla finală;

punctul 4.2.6.1: Protecția împotriva incendiilor;

punctul 4.2.6.2: Protecția împotriva pericolelor electrice.

Dacă unitatea este dotată cu un sistem de cuplare manual, în timpul cuplării și decuplării trebuie prevăzut un spațiu liber pentru personalul de manevră.

Toate părțile proeminente care sunt considerate un pericol pentru personalul de exploatare trebuie să fie clar indicate și/sau prevăzute cu dispozitive de protecție.

Unitatea trebuie să fie echipată cu trepte și cu balustrade, cu excepția cazului în care nu este destinată exploatării cu personal la bord, de exemplu pentru manevre.

Parametri care trebuie înregistrați în dosarul tehnic și registrul european al tipurilor autorizate de vehicule

Dosarul tehnic trebuie să conțină cel puțin următorii parametri:

tipul, poziția și reziliența cuplei finale;

sarcina datorată forțelor de compresie și forțelor de tracțiune dinamice;

profilurile de gabarit de referință pe care le respectă unitatea;

conformitatea, dacă este cazul, cu profilul (profilurile) de gabarit de referință țintă G1, GA, GB și GC;

conformitatea, dacă este cazul, cu profilul (profilurile) de gabarit de referință inferioare GI1 și GI2;

masa pe osie (tară și complet încărcat);

poziția osiilor de-a lungul unității și numărul de osii;

lungimea unității;

viteza maximă proiectată;

tipul (tipurile) de ecartament pe care poate fi exploatată unitatea;

compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor (circuite de cale/numărătoare de osii/echipamente cu bucle de detecție);

compatibilitatea cu sistemele de detectare a supraîncălzirii cutiilor de osie;

intervalul de temperatură în circulație al lagărelor de osie;

natura semnalului care comandă frâna (exemplu: conducta principală pentru frâna pneumatică, frână electrică de tip XXX etc.);

caracteristicile circuitului de comandă și ale legăturii sale cu alte unități (diametrul conductei principale de frână, secțiunea cablului electric etc.);

performanța nominală individuală a unității de frânare, în funcție de modul de frânare, dacă este cazul (timpul de reacție, forța de frânare, nivelul de aderență necesar etc.);

distanța de frânare sau masa frânată în funcție de modul de frânare, dacă este cazul;

sarcină termică a componentelor de frânare exprimată în termeni de viteză, sarcină pe osie, raport de declivitate și distanță de frânare;

intervalul de temperatură și gradul de severitate al condițiilor de ninsoare/gheață/grindină;

masa frânată și panta maximă pentru frâna de staționare (dacă este cazul);

capacitatea/incapacitatea de manevră pe cocoașă;

prezența treptelor și/sau a balustradelor;

forța minimă de frânare și, după caz, forța maximă de frânare și masa frânată minimă pentru frâna de staționare (dacă este cazul);

numărul de osii asupra cărora acționează frâna de staționare;

prezența uneia sau mai multora dintre următoarele funcții: FDD, FPD, FDAD;

descrierea semnalului care anunță o deraiere sau un element precursor al unei deraieri și a transmiterii sale pentru unitățile dotate cu FDD sau FPD;

conformitatea cu cerința privind echipamentele pentru vagoane (WE), astfel cum este prevăzută la punctul 7.1.2.2 din RID;

conformitatea cu punctele 7.1.2.1.1-7.1.2.1.6 din RID.

JO L 264, 8.10.2011, p. 32.

Verificarea compatibilității cu ruta înainte de utilizarea vehiculelor autorizate

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul exploatare și gestionarea traficului al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2012/757/UE (JO L 139 I, 27.5.2019, p. 5).

ELEMENTE CONSTITUTIVE DE INTEROPERABILITATE

Generalități

Elementele constitutive de interoperabilitate (ECI), astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (f) din Directiva (UE) 2016/797, sunt enumerate în secțiunea 5.3 împreună cu:

domeniul lor de utilizare corespunzând parametrilor subsistemului; și

trimiterea la cerințele corespunzătoare definite în secțiunea 4.2.

Atunci când o cerință este identificată în secțiunea 5.3 ca fiind evaluată la nivel de ECI, nu este necesară o evaluare pentru aceeași cerință la nivel de subsistem.

Soluții inovatoare

După cum se menționează la articolul 10a, soluțiile inovatoare pot necesita noi specificații și/sau noi metode de evaluare. Specificațiile și metodele de evaluare respective trebuie elaborate prin procesul descris la punctul 6.1.3, ori de câte ori se are în vedere utilizarea unei soluții inovatoare pentru un element constitutiv de interoperabilitate.

Specificații privind elementele constitutive de interoperabilitate

Aparatul de rulare

Aparatul de rulare trebuie conceput pentru toate gamele de aplicare (domeniile de utilizare) definite de următorii parametri:

ecartament;

viteza maximă;

deficiența maximă de supraînălțare;

tara minimă a unității;

sarcina maximă pe osie;

intervalul distanțelor dintre pivoții boghiurilor sau intervalul ampatamentelor pentru unitățile cu două osii;

înălțimea maximă a centrului de greutate al unității goale;

coeficientul înălțimii centrului de greutate al unității încărcate;

coeficientul minim de rigiditate la torsiune al caroseriei vagonului;

coeficientul maxim de distribuție a masei pentru unitățile goale cu:

12a*√(I_(zz)m)

Izzmomentul de inerție al caroseriei vagonului în raport cu axa verticală care trece prin centrul de greutate al caroseriei vagonuluimmasa caroseriei vagonului2a*ampatament;

diametrul nominal minim al roții;

înclinația liniei.

Parametrii viteză și sarcină pe osie pot fi luați în considerare împreună pentru a defini domeniul corespunzător de utilizare (de exemplu viteza maximă și tara).

Aparatul de rulare trebuie să respecte cerințele de la punctele 4.2.3.5.2 și 4.2.3.6.1. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

Osia montată

În scopul prezentei STI, osiile montate includ piesele principale care asigură interfața mecanică cu linia de cale ferată (roțile și elementele de legătură: de exemplu, axul transversal, axul roții independente). Piesele accesorii (lagăre de osie, cutii de osie și discuri de frână) sunt evaluate la nivel de subsistem.

Osia montată trebuie evaluată și concepută pentru domeniul de utilizare definit de:

ecartament;

diametrul nominal al suprafeței de rulare a roții; și

forța statică verticală maximă.

Osia montată trebuie să respecte cerințele referitoare la parametrii geometrici și mecanici definite la punctul 4.2.3.6.2. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

Roata

Roata trebuie concepută și evaluată pentru un domeniu de utilizare definit de:

diametrul nominal al suprafeței de rulare;

forța statică verticală maximă;

viteza maximă;

limitele în exploatare și

energia maximă de frânare.

Roata trebuie să respecte cerințele referitoare la parametrii geometrici, mecanici și termomecanici definite la punctul 4.2.3.6.3. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

Osia

Osia trebuie concepută și evaluată pentru un domeniu de utilizare definit de:

forța statică verticală maximă.

Osia trebuie să respecte cerințele referitoare la parametrii mecanici definite la punctul 4.2.3.6.4. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

Elementul de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții

Elementul de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții trebuie conceput și evaluat pentru un domeniu de utilizare definit de:

coeficienții de frecare dinamică și intervalele lor de toleranță;

coeficientul minim de frecare statică;

forțele de frânare maxime admise aplicate pe element;

adecvarea pentru detectarea trenurilor de către sisteme bazate pe circuite de cale;

adecvarea pentru condiții de mediu severe.

Un element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții trebuie să respecte cerințele definite la punctul 4.2.4.3.5. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

Sistem automat cu ecartament variabil

Un ECI sistem automat cu ecartament variabil trebuie conceput și evaluat pentru un domeniu de utilizare definit de:

ecartamentele de cale ferată pentru care este conceput sistemul;

gama de sarcini statice pe osie maxime;

gama de diametre nominale ale suprafeței de rulare a roții;

viteza maximă proiectată a unității; și

tipurile de instalație (instalații) de comutare a ecartamentului pentru care este conceput sistemul, inclusiv viteza nominală prin instalația (instalațiile) de comutare a ecartamentului și forțele axiale maxime în timpul procesului automat de comutare a ecartamentului.

Un sistem automat cu ecartament variabil trebuie să respecte cerințele stabilite la punctul 4.2.3.6.6; aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI, astfel cum se stabilește la punctul 6.1.2.6

Semnalul de fine de tren

Semnalul de fine de tren, astfel cum este descris în Apendicele E, este un ECI independent. În secțiunea 4.2 nu există cerințe referitoare la semnalul de fine de tren. Evaluarea sa de către organismul notificat nu face parte din verificarea CE a subsistemului.

Dispozitivele de asigurare a semiremorcilor

Dispozitivele de asigurare a semiremorcilor trebuie concepute și evaluate pentru un domeniu de utilizare definit de:

semiremorcile cu care este compatibil dispozitivul de asigurare a semiremorcilor;

unitatea pe care se poate monta în siguranță dispozitivul de asigurare a semiremorcilor.

Dispozitivele de asigurare a semiremorcilor trebuie să respecte cerințele prevăzute la punctele 4.2.2.4.1, 4.2.2.4.2 și 4.2.2.4.3. Conformitatea dispozitivelor de asigurare a semiremorcilor cu cerințele respective trebuie evaluată la nivelul elementului constitutiv de interoperabilitate în conformitate cu punctul 6.1.2.7.

EVALUAREA CONFORMITĂȚII ȘI VERIFICAREA CE

Element constitutiv de interoperabilitate

Module

Evaluarea conformității unui element constitutiv de interoperabilitate se face în conformitate cu modulul (modulele) descris(e) în tabelul 8.

Aceste module sunt specificate în detaliu în Decizia 2010/713/UE.

Proceduri de evaluare a conformității

Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniune trebuie să aleagă unul dintre modulele sau una dintre combinațiile de module indicate în tabelul 9, în funcție de elementul constitutiv necesar.

În cadrul aplicării modulului sau combinației de module alese, elementul constitutiv de interoperabilitate trebuie evaluat pe baza cerințelor menționate în secțiunea 4.2. Dacă este necesar, în clauzele următoare sunt prezentate cerințe suplimentare referitoare la evaluarea anumitor elemente constitutive de interoperabilitate.

În situația unui caz specific aplicabil unei componente definite ca element constitutiv de interoperabilitate în secțiunea 5.3 din prezenta STI, cerința corespondentă poate face parte din verificarea la nivel de element constitutiv de interoperabilitate numai în cazul în care componenta respectă în continuare capitolele 4 și 5 din prezenta STI, iar cazul specific nu face trimitere la o normă națională (și anume cerință suplimentară compatibilă cu STI de bază și specificată integral în STI).

În alte cazuri, verificarea trebuie să se facă la nivel de subsistem; atunci când unei componente i se aplică o normă națională, statul membru în cauză poate defini proceduri aplicabile relevante pentru evaluarea conformității.

Aparatul de rulare

Demonstrarea conformității pentru comportamentul dinamic de rulare este stabilită în specificația menționată în apendicele D, indicele [8].

Unitățile dotate cu un aparat de rulare consacrat, conform descrierii din specificația respectivă, sunt considerate a respecta cerința pertinentă, cu condiția ca aparatele de rulare să fie exploatate în domeniul lor de utilizare consacrat.

Sarcina minimă pe osie și sarcina maximă pe osie în timpul exploatării unui vagon echipat cu un mecanism de rulare consacrat trebuie să respecte condițiile de încărcare între starea neîncărcată (tară) și încărcată specificate pentru aparatul de rulare consacrat, astfel cum se prevede în specificația menționată în apendicele D, indicele [8].

În cazul în care sarcina minimă pe osie nu este atinsă prin masa vehiculului în stare neîncărcată (tară), condițiile de utilizare pot fi aplicate vagonului care trebuie să îl exploateze întotdeauna cu o sarcină utilă minimă sau cu un balast (de exemplu, cu un dispozitiv de încărcare gol), pentru a respecta parametrii specificației menționate în apendicele D, indicele [8].

În acest caz, parametrul masa vagonului în stare neîncărcată (tară) utilizat pentru efectuarea încercărilor pe calea ferată poate fi înlocuit cu sarcina minimă pe osie. Aceasta trebuie raportată în dosarul tehnic ca o condiție de utilizare.

Evaluarea rezistenței cadrului boghiului trebuie să se bazeze pe specificația menționată în apendicele D, indicele [9].

Osia montată

Demonstrarea conformității pentru comportamentul mecanic al ansamblului osiilor montate se efectuează în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [10], care definește valori limită pentru forța axială asupra ansamblului și încercarea de verificare asociată.

Roata

Roți forjate și laminate Caracteristicile mecanice trebuie dovedite urmând procedura descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [11].

Dacă roata este destinată să fie utilizată cu saboți de frână care acționează pe suprafața de rulare a roții, roata trebuie încercată din punct de vedere termomecanic, luând în considerare energia de frânare maximă preconizată. Pentru a verifica dacă deplasarea laterală a bandajului în timpul frânării și tensiunea reziduală sunt în limitele de toleranță specificate, trebuie efectuată o încercare de tip, descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [11].

Criteriile de decizie privind tensiunile reziduale pentru roțile forjate și cele laminate sunt stabilite în aceeași specificație.

este permisă demonstrarea conformității prin alte mijloace în conformitate cu punctul 6.1.2.4a.

Alte tipuri de roți: sunt permise și alte tipuri de roți pentru unitățile exploatate pe plan intern. În acest caz, criteriile de decizie și criteriile privind tensiunea de oboseală trebuie specificate în norme naționale. Aceste norme naționale trebuie notificate de statele membre în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/797.

Trebuie să se instituie o procedură de verificare care să asigure, în faza de producție, că siguranța nu poate fi afectată de niciun defect cauzat de modificarea caracteristicilor mecanice ale roților. Se verifică rezistența la tracțiune a materialului care intră în alcătuirea roții, duritatea cercului de rulare, rezistența la rupere (doar pentru roțile frânate pe suprafața de rulare), rezistența la impact, caracteristicile și puritatea materialului. Procedura de verificare trebuie să precizeze metoda de prelevare a probelor din lot utilizată pentru fiecare caracteristică de verificat.

Osia

Pe lângă cerința de mai sus privind asamblarea, demonstrarea conformității caracteristicilor de rezistență mecanică și de oboseală ale osiei trebuie să se bazeze pe specificația menționată în apendicele D, indicele [12].

Specificația respectivă include criteriile de decizie privind tensiunea admisă. Trebuie să existe o procedură de verificare care să asigure, în faza de producție, că siguranța nu poate fi afectată de niciun defect cauzat de modificarea caracteristicilor mecanice ale osiilor. Trebuie verificate rezistența la tracțiune a materialului osiei, rezistența la impact, integritatea suprafeței, caracteristicile materialului și puritatea materialului. Procedura de verificare trebuie să precizeze metoda de prelevare a probelor din lot utilizată pentru fiecare caracteristică de verificat.

este permisă demonstrarea conformității prin alte mijloace în conformitate cu punctul 6.1.2.4a.

În cazul în care standardele EN menționate în clauzele 6.1.2.2, 6.1.2.3 și 6.1.2.4 nu acoperă soluția tehnică propusă, este permisă utilizarea altor standarde pentru a demonstra conformitatea comportamentului mecanic al ansamblului osiei montate, caracteristicile mecanice ale roților și rezistența mecanică și caracteristicile de oboseală ale osiei; în acest caz, organismul notificat trebuie să verifice că standardele alternative fac parte dintr-un set de standarde coerente din punct de vedere tehnic și aplicabile proiectării, construcției și testării osiilor montate, care conțin cerințe specifice pentru osiile montate, roți și osii, reglementând:

ansamblul osiei montate;

rezistența mecanică;

caracteristicile de oboseală;

limitele tensiunii admisibile;

caracteristicile termomecanice.

Numai standardele care sunt disponibile public pot fi menționate în demonstrația impusă mai sus. Verificarea efectuată de organismul notificat asigură coerența dintre metodologia standardelor alternative, ipotezele formulate de solicitant, soluția tehnică preconizată și zona de utilizare preconizată.

Elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții

Demonstrarea conformității elementelor de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții se efectuează prin determinarea următoarelor proprietăți ale elementului de frecare în conformitate cu documentul tehnic ERA/TD/2013-02/INT al Agenției Europene a Căilor Ferate (ERA), versiunea 3.0 din 27.11.2015, publicat pe site-ul web al ERA (http://www.era.europa.eu):

performanța frecării dinamice (capitolul 4);

coeficientul de frecare statică (capitolul 5);

caracteristici mecanice, inclusiv proprietăți legate de testul de rezistență la forfecare și de testul de rezistență la îndoire (capitolul 6).

Demonstrarea adecvării pentru următoarele scopuri se efectuează în conformitate cu capitolele 7 și/sau 8 din documentul tehnic ERA/TD/2013-02/INT al ERA, versiunea 3.0 din 27.11.2015, publicat pe site-ul web al ERA (http://www.era.europa.eu), dacă elementul de frecare este destinat să fie adecvat pentru:

detectarea trenurilor de către sisteme bazate pe circuite de cale; și/sau

condiții de mediu severe.

În cazul în care un producător nu are o experiență dobândită suficientă (conform propriei aprecieri) pentru proiectul propus, procedura de validare de tip prin experiență în exploatare (modulul CV) trebuie inclusă în procedura de evaluare a adecvării pentru utilizare. Înainte de a începe încercările în exploatare, se utilizează un modul potrivit (CB sau CH1) pentru a certifica proiectul elementului constitutiv de interoperabilitate.

Încercările în exploatare se organizează la cererea producătorului, care trebuie să obțină acordul unei întreprinderi feroviare ce va contribui la o astfel de evaluare.

Adecvarea pentru detectarea trenurilor de către sisteme bazate pe circuite de cale a elementelor de frecare destinate a fi utilizate în subsisteme în afara domeniului de aplicare stabilit în capitolul 7 din documentul tehnic ERA/TD/2013-02/INT al ERA, versiunea 3.0 din 27.11.2015., publicat pe site-ul web al ERA (http://www.era.europa.eu) poate fi demonstrată folosind procedura pentru soluții inovatoare descrisă la punctul 6.1.3.

Adecvarea pentru condiții de mediu severe prin încercare cu dinamometru a elementelor de frecare destinate a fi utilizate în subsisteme în afara domeniului de aplicare stabilit la clauza 8.2.1 din documentul tehnic ERA/TD/2013-02/INT al ERA, versiunea 3.0 din 27.11.2015., publicat pe site-ul web al ERA (http://www.era.europa.eu) poate fi demonstrată folosind procedura pentru soluții inovatoare descrisă la punctul 6.1.3.

Sistem automat cu ecartament variabil

Procedura de evaluare trebuie să se bazeze pe un plan de validare care să acopere toate aspectele menționate la punctele 4.2.3.6.6 și 5.3.4b.

Planul de validare trebuie să fie conform cu analiza de siguranță impusă de clauza 4.2.3.6.6 și trebuie să definească evaluarea necesară în toate etapele următoare:

analiza proiectului;

încercări statice (încercări pe stand și încercări de integrare în osia montată/unitate);

încercare pe instalația (instalațiile) de comutare a ecartamentului, reprezentativă pentru condițiile de exploatare;

încercări pe calea ferată, reprezentative pentru condițiile de exploatare.

În ceea ce privește demonstrarea conformității cu nivelul de siguranță impus de punctul 4.2.3.6.6, ipotezele luate în considerare pentru analiza de siguranță aferentă unității în care se intenționează să fie integrat sistemul și aferentă profilului de exploatare al unității respective trebuie clar documentate.

Sistemul automat cu ecartament variabil poate fi supus unei evaluări a adecvării pentru utilizare (modulul CV). Înainte de a începe încercările în exploatare, trebuie utilizat un modul potrivit (CB sau CH1) pentru a certifica proiectul elementului constitutiv de interoperabilitate. Încercările în exploatare se organizează la cererea producătorului, care trebuie să obțină acordul unei întreprinderi feroviare în ceea ce privește contribuția sa la evaluarea respectivă.

Certificatul eliberat de organismul notificat responsabil cu evaluarea conformității trebuie să includă atât condițiile de utilizare conform clauzei 5.3.4b, cât și tipul (tipurile) și condițiile de exploatare ale instalației (instalațiilor) de comutare a ecartamentului pentru care a fost evaluat sistemul automat cu ecartament variabil.

Dispozitivul de asigurare a semiremorcilor

Conformitatea dispozitivelor de asigurare a semiremorcilor cu cerințele de la punctele 4.2.2.4.1, 4.2.2.4.2 și 5.3.6 din prezenta anexă trebuie evaluată în conformitate cu procedurile prevăzute în secțiunile 2.1 și 2.2 din documentul tehnic al ERA menționat în apendicele D.2, indicele [D].

Conformitatea dispozitivelor de asigurare a semiremorcilor cu cerințele de la punctele 4.2.2.4.3 și 5.3.6 trebuie evaluată în conformitate cu prescripțiile stabilite în secțiunea 2.3 din documentul tehnic al ERA menționat în apendicele D.2, indicele [D].

Soluții inovatoare

Dacă se propune o soluție inovatoare menționată la articolul 10a pentru un element constitutiv de interoperabilitate, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit pe teritoriul Uniunii trebuie să aplice procedura prevăzută la articolul 10a.

Subsistem

Module

Verificarea CE a subsistemului material rulant — vagoane de marfă trebuie realizată în conformitate cu modulul (modulele) descris(e) în tabelul 10.

Aceste module sunt specificate în detaliu în Decizia 2010/713/UE.

Proceduri de verificare CE

Solicitantul trebuie să aleagă una dintre următoarele combinații de module sau următorul modul pentru verificarea CE a subsistemului:

(SB + SD); sau

(SB + SF); sau

(SH1).

În cadrul aplicării modulului sau combinației de module alese, subsistemul trebuie evaluat pe baza cerințelor menționate în secțiunea 4.2. Dacă este necesar, în clauzele următoare sunt prezentate cerințe suplimentare referitoare la evaluarea anumitor elemente constitutive.

Rezistența unității

Demonstrarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu una dintre specificațiile menționate în apendicele D, indicele [3] sau indicele [1].

În ceea ce privește articulațiile, trebuie să existe o procedură de verificare care să asigure, în faza de producție, că niciun defect nu poate diminua caracteristicile mecanice pe care trebuie să le aibă structura.

Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate

Demonstrarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [7].

Comportamentul dinamic de rulare

Încercări pe calea ferată

Demonstrarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [7].

Pentru unitățile exploatate pe rețeaua cu ecartament de 1668 mm, evaluarea valorii estimate pentru forța de ghidare normalizată la raza Rm = 350 m în conformitate cu specificația respectivă trebuie calculată utilizând următoarea formulă:

Ya,nf,qst = Ya,f,qst – (11550 m/Rm – 33) kN.

Valoarea limită a forței de ghidare cvasistatice Yj,a,qst trebuie să fie de 66 kN.

Valorile insuficienței de supraînălțare pot fi adaptate la ecartamentul de 1668 mm prin înmulțirea valorilor parametrilor corespondenți pentru ecartamentul de 1435 mm cu următorul factor de conversie: 1 733/1 500.

Combinația dintre cea mai mare conicitate echivalentă și viteză pentru care unitatea îndeplinește criteriul de stabilitate din specificația menționată în apendicele D, indicele [7] trebuie consemnată în raport.

Lagăre/Cutie de osie

Demonstrarea conformității pentru rezistența mecanică și caracteristicile de oboseală ale lagărului cu rulmenți trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [13].

În cazul în care standardele EN nu se referă la soluția tehnică propusă, se permite utilizarea altor standarde pentru demonstrarea conformității menționată mai sus; în acest caz, organismul notificat trebuie să verifice ca standardele alternative să facă parte dintr-un set de standarde consecvente din punct de vedere tehnic care sunt aplicabile proiectării, construcției și încercării lagărelor.

Numai standardele care sunt disponibile public pot fi menționate în demonstrația impusă mai sus.

În cazul lagărelor fabricate pe baza unui proiect elaborat și deja utilizat pentru a introduce produse pe piață înainte de intrarea în vigoare a STI-urilor relevante aplicabile produselor respective, solicitantului i se permite să se abată de la demonstrarea conformității menționată mai sus și să facă în schimb trimitere la analiza proiectului și la examinarea tipului efectuate pentru solicitări anterioare în condiții comparabile; această demonstrație trebuie să fie documentată și se consideră că oferă același nivel de dovadă ca examinarea tipului în conformitate cu modulul SB sau ca examinarea proiectului în conformitate cu modulul SH1.

Sisteme automate cu ecartament variabil

Analiza de siguranță impusă de punctul 4.2.3.6.6 și realizată la nivel de ECI trebuie consolidată la nivelul unității; în special, trebuie să se reexamineze ipotezele formulate în conformitate cu punctul 6.1.2.6, pentru a se ține seama de unitate și de profilul de exploatare al acesteia.

Aparat de rulare pentru schimbarea manuală a osiilor montate

Comutarea între ecartamentele de 1435 mm și 1668 mm

Soluțiile tehnice descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [14] pentru unitățile cu osii și unitățile cu boghiuri sunt considerate conforme cu cerințele de la punctul 4.2.3.6.7.

Comutarea între ecartamentele de 1435 mm și 1524 mm

Soluția tehnică descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [15] este considerată conformă cu cerințele de la punctul 4.2.3.6.7.

Capacitatea termică

Trebuie să se demonstreze, prin calcule, simulări sau încercări, că temperatura sabotului de frână, a plăcuței de frână sau a discului de frână nu depășește capacitatea termică a acestora. Trebuie să se ia în considerare următoarele:

în ceea ce privește acționarea frânei de urgență: combinația critică de viteză și sarcină utilă, luând în considerare o cale ferată dreaptă și fără supraînălțare, cu șine uscate și condiții de vânt minime;

în ceea ce privește acționarea continuă a frânei:

intervalul de putere de frânare până la puterea maximă;

intervalul de viteză până la viteza maximă; și

timpul corespunzător de acționare a frânei.

Condiții de mediu

Materialele din oțel sunt considerate conforme cu toate intervalele indicate la punctul 4.2.5 dacă proprietățile lor sunt determinate până la o temperatură de - 20 °C.

Protecția împotriva incendiilor

Bariere și parascântei

Barierele și parascânteile trebuie încercate în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [19]. Tablele din oțel de cel puțin 2 mm grosime și tablele din aluminiu de cel puțin 5 mm grosime sunt considerate conforme cu cerințele de integritate fără a fi necesare încercări.

Materiale

Încercarea

Încercarea proprietăților ignifuge și de limitare a propagării focului ale materialelor se efectuează în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [20], pentru care valoarea limită este CFE ≥ 18 kW/m2.

Pentru părțile din cauciuc ale boghiurilor, încercarea se efectuează în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [23], pentru care valoarea limită este MARHE ≤ 90 kW/m2 în condițiile de încercare prevăzute în specificația menționată în apendicele D, indicele [22].

Componente exceptate de la încercare

Osiile montate, acoperite sau neacoperite, sunt considerate conforme cu proprietățile ignifuge și de limitare a propagării focului necesare, fără a trebui să fie încercate.

Materiale exceptate de la încercare

Următoarele materiale sunt considerate conforme cu proprietățile ignifuge și de limitare a propagării focului necesare, fără a trebui să fie încercate:

metalele și aliajele cu învelișuri anorganice (cum ar fi, dar fără a se limita la: acoperire galvanizată, acoperire anodică, peliculă cromată, acoperire prin conversie cu fosfat);

metalele și aliajele cu învelișuri organice cu grosime nominală mai mică de 0,3 mm (cum ar fi, dar fără a se limita la: vopsele, înveliș plastic, înveliș asfaltic);

metalele și aliajele cu înveliș combinat organic și anorganic, în cadrul căruia grosimea nominală a stratului organic este mai mică de 0,3mm;

sticlă, produse ceramice și produse din piatră naturală;

materiale care îndeplinesc cerințele pentru categoria C-s3, d2 sau mai mare, în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [21].

Cabluri

Cablurile electrice trebuie să fie selectate și instalate în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicii [24] și [25].

Lichide inflamabile

Măsurile luate trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele D, indicele [26].

Soluții inovatoare

Dacă pentru subsistemul material rulant – vagoane de marfă se propune o soluție inovatoare menționată la articolul 10a, solicitantul trebuie să aplice procedura prevăzută la articolul 10a.

Subsistemul care conține componente care corespund elementelor constitutive de interoperabilitate care nu fac obiectul unei declarații CE

Unui organism notificat i se permite să emită un certificat CE de verificare pentru un subsistem chiar dacă una sau mai multe dintre componentele care corespund elementelor constitutive de interoperabilitate încorporate în subsistem nu sunt acoperite de o declarație CE de conformitate relevantă în conformitate cu prezenta STI (ECI necertificate), în cazul în care elementul constitutiv a fost fabricat înainte de data intrării în vigoare a prezentelor STI și tipul de element constitutiv a fost:

utilizat într-un subsistem deja aprobat; și

dat în exploatare în cel puțin un stat membru înainte de intrarea în vigoare a prezentelor STI.

Verificarea CE a subsistemului trebuie să fie efectuată de organismul notificat pe baza cerințelor din capitolul 4, folosind cerințele corespunzătoare referitoare la evaluare din capitolul 6, împreună cu capitolul 7, cu excepția anumitor cazuri specifice. Pentru această verificare CE se aplică modulele subsistemului prevăzute la punctul 6.2.2.

Pentru componentele evaluate în acest mod nu se vor redacta declarații CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare.

Etape de proiect în care este necesară evaluarea

Evaluarea trebuie să cuprindă următoarele două etape, identificate prin X în tabelul F.1 din apendicele F la prezenta STI. În special, acolo unde este identificată o încercare de tip trebuie luate în considerare condițiile și cerințele de la punctul 4.2:

etapa de proiectare și dezvoltare:

analiza și/sau examinarea proiectului,

încercarea de tip: o încercare prin care se verifică proiectul, dacă acesta este definit în secțiunea 4.2 și este în conformitate cu aceasta;

etapa de producție:

verificarea printr-o încercare de rutină a conformității producției. Entitatea responsabilă cu evaluarea încercărilor de rutină se determină în funcție de modulul de evaluare ales.

Apendicele F este structurat pe baza secțiunii 4.2. Acolo unde este cazul, se face trimitere la punctele secțiunilor 6.1 și 6.2.

Elemente constitutive care dețin o declarație de conformitate CE

În cazul în care un element constitutiv a fost identificat ca ECI și deținea o declarație de conformitate CE înainte de intrarea în vigoare a prezentei STI, tratarea sa în temeiul prezentei STI se stabilește după cum urmează:

în cazul în care acest element constitutiv nu este recunoscut ca ECI în prezenta STI, nici certificatul și nici declarația nu sunt valabile pentru procedura de verificare CE aferentă prezentei STI;

certificatele de conformitate CE, certificatul de examinare CE de tip și certificatele de examinare CE a proiectului pentru următoarele ECI rămân valabile, în temeiul prezentelor STI, până la expirarea lor:

osie montată;

roată;

osie.

IMPLEMENTARE

Autorizația de introducere pe piață

Prezenta STI este aplicabilă subsistemelor material rulant – vagoane de marfă, în limitele domeniului stabilit la punctele 1.1, 1.2 și 2.1, care sunt introduse pe piață după data de aplicare a prezentei STI, cu excepția cazurilor în care se aplică punctul 7.1.1 Aplicarea în cazul proiectelor în curs.

De asemenea, prezenta STI se aplică, pe bază de voluntariat, și următoarelor:

unităților menționate la punctul 2.1 litera (a) în regimul de funcționare, în cazul în care corespund unei unități, astfel cum este definită în prezenta STI; și

unităților definite la punctul 2.1 litera (c), în cazul în care sunt în configurație goală.

Dacă solicitantul alege să aplice prezenta STI, declarația de verificare CE corespunzătoare trebuie recunoscută ca atare de statele membre.

Conformitatea cu prezenta anexă în versiunea sa aplicabilă înainte de 28 septembrie 2023 este considerată echivalentă cu conformitatea cu prezenta STI, cu excepția modificărilor enumerate în apendicele A.

Aplicarea în cazul proiectelor în curs

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei din 9 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 321/2013, (UE) nr. 1302/2014 și (UE) 2016/919 în ceea ce privește extinderea zonei de utilizare și etapele de tranziție (JO L 73, 10.3.2020, p. 6-18).

Fără a aduce atingere tabelului A.2 din apendicele A, aplicarea cerințelor de la capitolele 4, 5 și 6 proiectelor menționate la punctul 1 este posibilă în mod voluntar.

În cazul în care solicitantul alege să nu aplice prezenta versiune a STI unui proiect în curs, versiunea prezentei STI aplicabilă la începutul fazei A, astfel cum se menționează la punctul 1, rămâne aplicabilă.

Recunoașterea reciprocă a primei autorizații de introducere pe piață

În conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797, autorizația de introducere pe piață a unui vehicul (astfel cum este definit în prezenta STI) se acordă pe baza următoarelor:

în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (a): declarația de verificare CE prevăzută la articolul 15 din directiva menționată; și

în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (d): dovada compatibilității tehnice a unității cu rețeaua în zona de utilizare care acoperă rețeaua UE.

Articolul 21 alineatul (3) literele (b) și (c) din Directiva (UE) 2016/797 nu reprezintă nicio cerință suplimentară. Întrucât compatibilitatea tehnică a vehiculului cu rețeaua face obiectul unor norme (STI-uri sau norme naționale), acest aspect este de asemenea luat în considerare la nivelul verificării CE.

Prin urmare, condițiile pentru deținerea unei zone de utilizare care să nu fie limitată la anumite rețele naționale sunt specificate mai jos ca cerințe suplimentare care trebuie incluse în cadrul verificării CE a subsistemului material rulant. Aceste condiții trebuie considerate ca fiind complementare cerințelor din secțiunea 4.2 și trebuie îndeplinite integral:

unitatea trebuie să fie echipată cu roți forjate și laminate evaluate în conformitate cu punctul 6.1.2.3 litera (a);

respectarea/nerespectarea cerințelor privind monitorizarea stării lagărului de osie de către echipamentele de cale, stabilite la punctul 7.3.2.2 litera (a), trebuie înregistrată în dosarul tehnic;

profilul de referință stabilit pentru unitate conform punctului 4.2.3.1 trebuie atribuit unuia dintre profilurile de referință țintă G1, GA, GB și GC, inclusiv celor utilizate pentru partea inferioară – GI1 și GI2;

unitatea trebuie să fie compatibilă cu sistemele de detectare a trenurilor bazate pe circuite de cale, pe numărătoare de osii și pe echipamente cu bucle de detecție, conform specificațiilor din clauza 4.2.3.3 literele (a), (b) și (c);

dacă unitatea are la bord echipamente electronice care emit curent perturbator prin intermediul șinei, unitatea de influență (astfel cum este definită în documentul tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]) din care unitatea este prevăzută să facă parte trebuie să fie conformă cu cazurile specifice pentru circuitele de cale notificate în temeiul articolului 13 din STI CCS, prin aplicarea metodelor armonizate de încercare a vehiculelor și a impedanței vehiculului menționate în documentul tehnic indicat în apendicele D.2, indicele [A]. Conformitatea unității trebuie să fie demonstrată pe baza documentului tehnic menționat la articolul 13 din STI CCS și este verificată de organismul notificat în cadrul verificării CE;

dacă unitatea are la bord echipamente electrice sau electronice care emit câmpuri electromagnetice perturbatoare:

în apropierea senzorului de roată al unui numărător de osii; sau

induse de curentul de întoarcere prin intermediul șinei, dacă este cazul.

Unitatea de influență (astfel cum este definită în documentul tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]) din care unitatea este prevăzută să facă parte trebuie să fie conformă cu cazurile specifice pentru numărătoarele de osii notificate în temeiul articolului 13 din STI CCS. Conformitatea unității trebuie demonstrată prin aplicarea metodelor armonizate de încercare a vehiculelor menționate în documentul tehnic specificat în apendicele D.2 indexul [A] sau, în mod alternativ, pe baza documentului tehnic menționat la articolul 13 din STI CCS. Aceasta este verificată de organismul notificat în cadrul verificării CE.

unitatea trebuie să fie echipată cu sistem de cuplare manual în conformitate cu prescripțiile stabilite în apendicele C secțiunea 1, inclusiv îndeplinind cerințele din secțiunea 8, sau cu orice sistem de cuplare semiautomat sau automat standardizat.

sistemul de frânare trebuie să fie în conformitate cu condițiile din apendicele C secțiunile 9, 14 și 15 la aplicarea cazului de referință stabilit la punctul 4.2.4.2;

unitatea trebuie să fie marcată cu toate marcajele aplicabile în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [2].

Conformitatea unității cu cerințele privind echipamentele pentru vagoane (WE), astfel cum sunt prevăzute în apendicele I, trebuie marcată pe ambele părți ale unității, astfel cum se indică în figura 3, chiar dacă unitatea nu este destinată transportului de mărfuri periculoase:

Figura 3

Marcarea unității cu echipamente pentru vagoane

În acest exemplu, vagonul este echipat cu echipamentele pentru vagoane 1, 3, 2, 4 și 6.

Literele trebuie să fie scrise cu același tip de caracter ca marcajul GE. Dimensiunea literelor trebuie să fie de cel puțin 100 mm înălțime. Măsurile exterioare ale cadrului trebuie să fie de cel puțin 275 mm lățime și 140 mm înălțime, iar cadrul trebuie să aibă o grosime de 7 mm.

Marcajul trebuie amplasat în partea dreaptă a zonei care conține numărul european de vehicul și marcajul TEN.

Forța minimă și, după caz, cea maximă a frânei de staționare, numărul osiilor montate (N) și numărul osiilor montate asupra cărora acționează frâna de staționare (n) trebuie marcate astfel cum se indică în figura 4:

Figura 4

Marcarea forței frânei de staționare

Norme generale de implementare

Înlocuirea elementelor constitutive

Prezenta secțiune se referă la înlocuirea elementelor constitutive menționate la articolul 2 din Directiva (UE) 2016/797.

Trebuie luate în considerare următoarele categorii:

ECI certificate: componente care corespund unui ECI din capitolul 5 și care dețin un certificat de conformitate.

Alte componente: orice componentă care nu corespunde unui ECI din capitolul 5.

ECI necertificate: componente care corespund unui ECI din capitolul 5, dar nu dețin un certificat de conformitate, și care sunt produse înainte de expirarea perioadei de tranziție menționate la articolul 8.

Tabelul 11 prezintă permutațiile posibile.

Cuvântul da din tabelul 11 înseamnă că entitatea responsabilă cu întreținerea (ERI) poate înlocui, sub responsabilitatea sa, o componentă cu alta care are aceeași funcție și cel puțin aceeași performanță în conformitate cu cerințele STI relevante, ținând seama ca aceste componente:

să fie adecvate, adică să fie conforme cu STI sau STI-urile relevante;

să fie utilizate în zonele lor de utilizare;

să permită interoperabilitatea;

să îndeplinească cerințele esențiale; și

să fie în conformitate cu restricțiile menționate în dosarul tehnic.

Modificări aduse unei unități aflate în exploatare sau unui tip de unitate existent

Introducere

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 al Comisiei din 4 aprilie 2018 de instituire a modalităților practice pentru procesul de autorizare a vehiculelor feroviare și de autorizare de tip a vehiculelor feroviare în temeiul Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 90, 6.4.2018, p. 66).

Decizia 2010/713/UE a Comisiei din 9 noiembrie 2010 privind modulele pentru procedurile de evaluare a conformității și a adecvării pentru utilizare, precum și de verificare CE care trebuie utilizate în specificațiile tehnice de interoperabilitate adoptate în temeiul Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 319, 4.12.2010, p. 1).

Prezentul punct 7.2.2 se aplică în cazul oricărei (oricăror) modificări aduse unei unități în exploatare sau unui tip de unitate existent, inclusiv în cazul reînnoirii sau modernizării. El nu se aplică în cazul modificărilor:

care nu introduc o abatere de la dosarele tehnice ce însoțesc declarațiile de verificare CE pentru subsistemele respective, dacă există; și

care nu afectează parametri de bază ce nu fac obiectul declarației CE, dacă există.

Titularul autorizației de tip a vehiculului trebuie să furnizeze entității care gestionează modificarea, în condiții rezonabile, informațiile necesare pentru evaluarea modificărilor.

Norme privind gestionarea modificărilor atât în cazul unei unități, cât și în cazul unui tip de unitate

Piesele și parametrii de bază ai unității care nu sunt afectate (afectați) de modificare (modificări) sunt scutite (scutiți) de evaluarea conformității cu dispozițiile prezentei STI.

Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul material rulant – zgomot, de modificare a Deciziei 2008/232/CE și de abrogare a Deciziei 2011/229/UE (JO L 356, 12.12.2014, p. 421).

În conformitate cu articolele 15 și 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 și cu Decizia 2010/713/UE și prin aplicarea modulelor SB, SD/SF sau SH1 pentru verificarea CE și, dacă este relevant, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Directiva (UE) 2016/797, entitatea care gestionează modificarea trebuie să informeze un organism notificat cu privire la toate modificările care afectează conformitatea subsistemului cu cerințele STI(-urilor) relevante și care impun noi verificări de către un organism notificat. Aceste informații trebuie transmise de entitatea care gestionează modificarea împreună cu trimiterile corespunzătoare la documentația tehnică legată de certificatul existent de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

Fără a aduce atingere raționamentului general privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797, în cazul unor modificări care impun reevaluarea cerințelor de siguranță prevăzute în clauza 4.2.4.2 pentru sistemul de frânare, va fi necesară o nouă autorizație de introducere pe piață, cu excepția cazului în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

sistemul de frânare îndeplinește condițiile de la punctele C.9 și C.14 din apendicele C după modificare; sau

atât sistemul de frânare inițial, cât și cel modificat îndeplinesc cerințele de siguranță prevăzute în clauza 4.2.4.2.

Atunci când se definește în ce măsură trebuie aplicate STI-urile privind materialul rulant, trebuie să se țină seama de strategiile naționale de migrare legate de implementarea altor STI-uri (de exemplu STI-urile referitoare la instalațiile fixe).

Caracteristicile de proiectare de bază ale materialului rulant sunt definite în tabelul 11a. Pe baza acestor tabele și a raționamentului privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797, modificările se clasifică după cum urmează:

la articolul 15 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 dacă depășesc pragurile stabilite în coloana 3 și dacă sunt inferioare pragurilor stabilite în coloana 4, cu excepția cazului în care raționamentul privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797 impune clasificarea acestor modificări la articolul 15 alineatul (1) litera (d); sau

la articolul 15 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 dacă depășesc pragurile stabilite în coloana 4 sau dacă raționamentul privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797 impune clasificarea acestor modificări la articolul 15 alineatul (1) litera (d).

Stabilirea faptului dacă modificările depășesc pragurile menționate mai sus sau sunt inferioare acestora trebuie să se facă în raport cu valorile parametrilor la data ultimei autorizări a materialului rulant sau a tipului de material rulant.

Se consideră că modificările care nu sunt menționate în paragraful de mai sus nu au niciun impact asupra caracteristicilor de proiectare de bază și vor fi clasificate la articolul 15 alineatul (1) litera (a) sau litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545, cu excepția cazului în care raționamentul privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797 impune clasificarea lor la articolul 15 alineatul (1) litera (d).

Raționamentul privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797 trebuie să includă toate modificările privind parametrii de bază din tabelul 1, în legătură cu toate cerințele esențiale, în special cu cerințele Siguranță și Compatibilitate tehnică.

Fără a aduce atingere clauzei 7.2.2.3, toate modificările trebuie să rămână conforme cu STI-urile aplicabile indiferent de clasificarea lor.

Înlocuirea unui element întreg cu o garnitură de elemente conectate permanent în urma unei deteriorări grave nu necesită o evaluare a conformității în raport cu prezenta STI, atât timp cât elementul este identic cu cel pe care îl înlocuiește. Astfel de elemente trebuie să poată fi urmărite și certificate în conformitate cu orice normă națională sau internațională sau cu orice cod de practică recunoscut pe scară largă în domeniul căilor ferate.

Pentru a întocmi certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului, organismul notificat ales de entitatea care gestionează modificarea poate să facă trimitere la:

certificatul inițial de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru componentele proiectului care nu sunt modificate sau pentru cele care sunt modificate dar nu afectează conformitatea subsistemului, în măsura în care acesta este încă valabil;

un certificat suplimentar de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului (care modifică certificatul inițial) pentru componentele modificate ale proiectului care afectează conformitatea subsistemului cu STI menționată în cadrul de certificare definit la punctul 7.2.3.1.1.

În cazul în care perioada de valabilitate a certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru tipul inițial este limitată la 10 ani (ca urmare a aplicării conceptului anterior privind etapa A/B), perioada de valabilitate a certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru tipul modificat, varianta de tip sau versiunea de tip modificată este limitată la 14 ani de la data numirii unui organism notificat de către solicitant pentru tipul de material rulant inițial (începutul etapei A certificatului inițial de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului).

Norme speciale pentru unitățile aflate în exploatare care nu fac obiectul unei declarații de verificare CE și care dețin o primă autorizație de dare în exploatare înainte de 1 ianuarie 2015

Următoarele norme se aplică, pe lângă punctul 7.2.2.2, unităților aflate în exploatare care dețin o primă autorizație de dare în exploatare înainte de 1 ianuarie 2015, în cazul în care domeniul de aplicare al modificării afectează parametri de bază ce nu fac obiectul declarației CE.

Conformitatea cu cerințele tehnice din prezenta STI se consideră a fi stabilită atunci când un parametru de bază este ameliorat în direcția performanței definite în STI și entitatea care gestionează modificarea demonstrează că cerințele esențiale corespunzătoare sunt îndeplinite și că nivelul de siguranță este menținut și, acolo unde este posibil practic în mod rezonabil, îmbunătățit. În acest caz, entitatea care gestionează modificarea trebuie să justifice motivele pentru care performanța definită în STI nu a fost atinsă, ținând seama de strategiile de migrare ale altor STI-uri, după cum se menționează în secțiunea 7.2.2.2. Această justificare trebuie să fie inclusă în dosarul tehnic, dacă există, sau în documentația tehnică inițială a unității.

Norma specială prevăzută în paragraful de mai sus nu se aplică în cazul modificărilor care afectează parametrii de bază și sunt clasificate la articolul 21 alineatul (12) litera (a) conform tabelului 11b. Pentru aceste modificări, este obligatorie conformitatea cu cerințele STI.

Norme pentru extinderea zonei de utilizare a unităților aflate în exploatare care dețin o autorizație în conformitate cu Directiva 2008/57/CE sau care erau în exploatare înainte de 19 iulie 2010

În absența conformității depline cu prezenta STI, punctul 2 se aplică unităților care îndeplinesc următoarele condiții atunci când se solicită o extindere a zonei lor de utilizare în conformitate cu articolul 21 alineatul (13) din Directiva (UE) 2016/797:

au fost autorizate în conformitate cu Directiva 2008/57/CE sau au fost date în exploatare înainte de 19 iulie 2010;

Decizia 2007/756/CE a Comisiei din 9 noiembrie 2007 de adoptare a unei specificații comune a registrului național al vehiculelor prevăzut la articolul 14 alineatele (4) și (5) din Directivele 96/48/CE și 2001/16/CE (JO L 305, 23.11.2007, p. 30).

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1614 a Comisiei din 25 octombrie 2018 de stabilire a specificațiilor pentru registrele vehiculelor menționate la articolul 47 din Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare și abrogare a Deciziei 2007/756/CE a Comisiei (JO L 268, 26.10.2018, p. 53).

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/779 al Comisiei din 16 mai 2019 de stabilire a unor dispoziții detaliate privind un sistem de certificare a entităților responsabile cu întreținerea vehiculelor în temeiul Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 445/2011 al Comisiei (JO L 139I, 27.5.2019, p. 360).

Următoarele dispoziții privind extinderea zonei de utilizare se aplică, de asemenea, în combinație cu o nouă autorizație, în sensul articolului 14 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/545.

Autorizația pentru o zonă extinsă de utilizare a unităților menționate la punctul 1 se bazează pe autorizația existentă, dacă este cazul, pe compatibilitatea tehnică dintre unitate și rețea în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (d) din Directiva (UE) 2016/797 și pe conformitatea cu caracteristicile de proiectare de bază din tabelul 11a din prezenta STI, ținând seama de orice restricții sau limitări.

Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de verificare CE însoțită de dosare tehnice care atestă conformitatea cu cerințele din prezenta STI sau cu dispoziții cu efect echivalent, pentru fiecare parametru de bază menționat în coloana 1 a tabelului 11a din prezenta STI, în unul dintre următoarele moduri sau o combinație a acestora:

conformitatea cu cerințele prezentei STI menționate mai sus;

conformitatea cu cerințele corespunzătoare stabilite într-o STI anterioară, astfel cum se menționează mai sus;

conformitatea cu specificații alternative considerate ca având efect echivalent cu cerințele relevante prevăzute în prezenta STI, astfel cum se menționează mai sus;

dovezi că cerințele privind compatibilitatea tehnică cu rețeaua zonei de utilizare extinse sunt echivalente cu cerințele privind compatibilitatea tehnică cu rețeaua pentru care unitatea este deja autorizată sau în exploatare. Aceste dovezi trebuie furnizate de către solicitant și se pot baza pe informațiile din registrul de infrastructură feroviară (RINF).

Efectul echivalent al specificațiilor alternative la cerințele prezentei STI [punctul 2 litera (c)] și echivalența cerințelor de compatibilitate tehnică cu rețeaua [punctul 2 litera (d)] trebuie justificate și documentate de către solicitant prin aplicarea procesului de management al riscurilor prevăzut în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 402/2013. Solicitantul trebuie să prezinte o evaluare pozitivă efectuată de un organism de evaluare (MSC ER).

În plus față de cerințele menționate la punctul 2 și dacă este cazul, solicitantul trebuie să prezinte o declarație de verificare CE însoțită de dosare tehnice care atestă conformitatea cu următoarele:

cazurile specifice referitoare la orice parte a zonei de utilizare extinse, enumerate în prezenta STI, în STI NOI și în STI CCS;

normele naționale menționate la articolul 13 alineatul (2) literele (a), (c) și (d) din Directiva (UE) 2016/797, astfel cum au fost notificate în conformitate cu articolul 14 din directiva respectivă.

Entitatea care acordă autorizația pune la dispoziția publicului, prin intermediul site-ului web al agenției, detaliile specificațiilor alternative menționate la punctul 2 litera (c) și ale cerințelor de compatibilitate tehnică cu rețeaua menționate la punctul 2 litera (d) pe baza cărora a acordat autorizații pentru zona de utilizare extinsă.

În cazul în care un vehicul autorizat a beneficiat de neaplicarea STI-urilor sau a unei părți a acestora în temeiul articolului 9 din Directiva 2008/57/CE, solicitantul trebuie să ceară una sau mai multe derogări în statele membre ale zonei de utilizare extinse, în conformitate cu articolul 7 din Directiva (UE) 2016/797.

În conformitate cu articolul 54 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/797, vagoanele utilizate în temeiul Regolamento Internazionale Veicoli (RIV) sunt considerate autorizate în conformitate cu condițiile în baza cărora au fost utilizate, inclusiv zona de utilizare în care sunt exploatate. Ca urmare a unei modificări care necesită o nouă autorizație de introducere pe piață în conformitate cu articolul 21 alineatul (12) din Directiva (UE) 2016/797, vagoanele acceptate în temeiul celui mai recent acord RIV își păstrează zona de utilizare în care au fost exploatate, fără verificări suplimentare asupra părților nemodificate.

Norme pentru unitățile aflate în exploatare care sunt echipate cu dispozitive de asigurare a semiremorcilor

Unitățile aflate în exploatare care sunt echipate cu dispozitive de asigurare a semiremorcilor trebuie să fie aduse în conformitate cu cerințele de la punctul 4.2.2.4.2 în cursul unei perioade de tranziție, astfel cum se prevede în tabelul A.2 din apendicele A.

Conformitatea dispozitivelor de asigurare a semiremorcilor cu cerințele de la punctul 4.2.2.4.2 trebuie evaluată în conformitate cu procedura prevăzută în secțiunea 2.2 din documentul tehnic al ERA menționat în apendicele D.2, indicele [D].

Conformitatea trebuie evaluată:

de către deținători în ceea ce privește parcurile lor de vehicule, o singură dată pentru fiecare combinație între tipul unității și tipul dispozitivului de asigurare a semiremorcilor. Deținătorul poate delega evaluarea către producătorul dispozitivelor de asigurare a semiremorcilor sau către entitatea responsabilă cu întreținerea desemnată pentru vehiculele sale, sau

de către producători în ceea ce privește vehiculele produse de aceștia, o singură dată pentru fiecare combinație între tipul unității și tipul dispozitivului de asigurare a semiremorcilor. Dovada conformității poate fi apoi emisă către orice deținător.

În documentația tehnică a fiecărei unități individuale care corespunde combinației evaluate pozitiv trebuie să figureze o mențiune care să se refere la încercările efectuate și să confirme respectarea cerințelor de la punctul 4.2.2.4.2. De asemenea, conformitatea cu cerințele de la punctul 4.2.2.4.2 trebuie inclusă în marcajele de pe unitate, în conformitate cu punctul 4.2.2.4.4.

Nu este necesară o evaluare din partea unui organism notificat.

Unitățile aflate în exploatare care sunt echipate cu dispozitive de asigurare a semiremorcilor trebuie să fie aduse în conformitate cu cerințele de la punctul 4.2.2.4.4 în cursul unei perioade de tranziție, astfel cum se prevede în tabelul A.2.

Conformitatea marcajului fiecărei unități individuale trebuie evaluată în conformitate cu prescripțiile stabilite în secțiunea 2.4 din documentul tehnic al ERA menționat în apendicele D.2, indicele [D]. Conformitatea trebuie evaluată de către deținător. Deținătorul poate delega evaluarea către entitatea responsabilă cu întreținerea desemnată pentru unitățile sale.

În documentația tehnică a fiecărei unități individuale care a fost evaluată pozitiv trebuie să figureze o mențiune care să confirme respectarea cerințelor de la punctul 4.2.2.4.4.

Nu este necesară o evaluare din partea unui organism notificat.

Norme privind certificatele de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

Subsistemul material rulant

Prezentul punct se referă la un tip de material rulant (tip de unitate în contextul prezentei STI), astfel cum este definit la articolul 2 punctul 26 din Directiva (UE) 2016/797, care face obiectul unei proceduri de verificare CE de tip sau de verificare CE a proiectului în conformitate cu punctul 6.2 din prezenta STI. De asemenea, el se aplică procedurii de verificare CE de tip sau de verificare CE a proiectului în conformitate cu STI NOI, care face trimitere la prezenta STI pentru domeniul său de aplicare în cazul unităților de transport de marfă.

Baza de evaluare a STI pentru o examinare CE de tip sau o examinare CE a proiectului este definită în coloanele Analiza proiectului și Încercare de tip din apendicele F la prezenta STI și din apendicele C la STI NOI.

Definiții

Cadrul de evaluare inițială

Cadrul de evaluare inițială este setul de STI-uri (prezenta STI și STI NOI) aplicabile la începutul etapei de proiectare atunci când organismul notificat este contractat de solicitant.

Cadrul de certificare

Cadrul de certificare este setul de STI-uri (prezenta STI și STI NOI) aplicabile la momentul emiterii certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului. Cadrul de evaluare inițială, modificat prin revizuirile STI-urilor, este cel care a intrat în vigoare în etapa de proiectare.

Etapa de proiectare

Etapa de proiectare este perioada care începe imediat ce solicitantul contractează un organism notificat responsabil pentru verificarea CE și care se încheie odată cu eliberarea certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

Etapa de proiectare poate viza un tip, precum și una sau mai multe variante de tip și una mai multe versiuni de tip. Pentru toate variantele de tip și toate versiunile de tip, se consideră că etapa de proiectare începe în același timp ca pentru tipul principal.

Etapa de producție

Etapa de producție este perioada în care unitățile pot fi introduse pe piață pe baza unei declarații de verificare CE referitoare la un certificat valabil de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

Unitate aflată în exploatare

O unitate este în exploatare atunci când este înregistrată cu codul de înregistrare Valid 00 în Registrul național al vehiculelor în conformitate cu Decizia 2007/756/CE sau în Registrul european al vehiculelor în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1614 și este menținută în stare sigură de funcționare în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/779.

Norme privind certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

Organismul notificat trebuie să emită certificatul de examinare CE de tip sau a proiectului prin trimitere la cadrul de certificare.

Atunci când o revizuire a prezentei STI sau a STI NOI intră în vigoare în etapa de proiectare, organismul notificat eliberează certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului în conformitate cu următoarele norme:

Pentru modificările aduse STI-urilor care nu sunt menționate în apendicele A, conformitatea cu cadrul de evaluare inițială conduce la conformitatea cu cadrul de certificare. Organismul notificat eliberează certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului prin referire la cadrul de certificare fără o evaluare suplimentară.

Pentru modificările aduse STI-urilor menționate în apendicele A, aplicarea acestora este obligatorie în conformitate cu regimul de tranziție definit în apendicele respectiv. În cursul perioadei de tranziție, organismul notificat poate elibera certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului prin referire la cadrul de certificare fără o evaluare suplimentară. Organismul notificat trebuie să enumere în certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului toate punctele evaluate în conformitate cu cadrul de evaluare inițială.

Atunci când mai multe revizuiri ale prezentei STI sau ale STI NOI intră în vigoare în etapa de proiectare, subpunctul 2 se aplică tuturor revizuirilor în mod succesiv.

Este întotdeauna permis (dar nu obligatoriu) să se utilizeze cea mai recentă versiune a oricărei STI, fie integral, fie pentru anumite secțiuni, cu excepția cazului în care se specifică altfel în mod explicit în revizuirea STI-urilor respective; în cazul aplicării limitate la anumite secțiuni, solicitantul trebuie să justifice și să documenteze faptul că cerințele aplicabile rămân consecvente, iar acest lucru trebuie aprobat de organismul notificat.

Valabilitatea certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

Atunci când o revizuire a prezentei STI sau a STI NOI intră în vigoare, certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru subsistemul respectiv rămâne valabil, cu excepția cazului în care este necesară revizuirea acestuia în conformitate cu regimul de tranziție specific al unei modificări a STI.

Numai modificările aduse STI-urilor cu un regim de tranziție specific se pot aplica unităților aflate în etapa de producție sau unităților în exploatare.

Elemente constitutive de interoperabilitate

Prezentul punct se referă la elementele constitutive de interoperabilitate care sunt supuse examinării de tip sau a proiectului sau examinării adecvării pentru utilizare.

Examinarea de tip sau a proiectului sau examinarea adecvării pentru utilizare rămâne valabilă chiar dacă intră în vigoare o revizuire a prezentei STI sau a STI NOI, cu excepția cazului în care se prevede altfel în revizuirea STI-urilor respective.

În decursul acestei perioade, este permisă introducerea pe piață a unor noi elemente constitutive de același tip fără o nouă evaluare a tipului.

Cazuri specifice

Introducere

Cazurile specifice enumerate la punctul 7.3.2 sunt clasificate drept:

cazuri P: cazuri permanente;

T0: cazuri temporare cu durată nedeterminată, în care sistemul țintă trebuie realizat până la o dată care urmează să fie stabilită;

cazuri T2: cazuri temporare în care sistemul țintă trebuie realizat până la 31 decembrie 2035.

Toate cazurile specifice și datele lor relevante trebuie reexaminate în cursul viitoarelor revizuiri ale STI, pentru a limita domeniul lor de aplicare tehnic și geografic pe baza unei evaluări a impactului lor asupra siguranței, interoperabilității, serviciilor transfrontaliere, coridoarelor TEN-T, precum și a impacturilor practice și economice ale menținerii sau eliminării lor. Trebuie să se acorde o atenție specială disponibilității finanțării din partea UE.

Cazurile specifice trebuie limitate la ruta sau la rețeaua unde sunt strict necesare și trebuie luate în considerare prin intermediul unor proceduri privind compatibilitatea cu ruta.

În situația unui caz specific aplicabil unei componente definite drept element constitutiv de interoperabilitate în secțiunea 5.3 din prezenta STI, evaluarea conformității trebuie să fie efectuată în conformitate cu punctul 6.1.2.

Lista cazurilor specifice

Cazuri specifice generale

Unitățile care circulă între un stat membru și o țară terță a cărei rețea are un ecartament de 1520 mm: Caz specific pentru Finlanda, Polonia, Republica Slovacă și Suedia.

(P) Aplicarea normelor tehnice naționale în locul cerințelor prezentei STI este permisă în cazul materialului rulant din țări terțe.

Gabarit (punctul 4.2.3.1)

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit – Irlanda de Nord

(P) Este permis ca profilul de referință al părții superioare și al părții inferioare ale unității să fie stabilit în conformitate cu normele tehnice naționale notificate în acest scop.

Acest caz specific nu împiedică accesul niciunui material rulant conform cu STI atât timp cât acesta este de asemenea compatibil cu un ecartament IRL (sistem de ecartament de 1600 mm).

Monitorizarea stării lagărului de osie (punctul 4.2.3.4)

Caz specific pentru Suedia

(T2) Unitățile care urmează să circule pe rețeaua feroviară suedeză trebuie să respecte zonele de interdicție și țintă prevăzute în tabelul 12.

Cele două zone de dedesubtul cutiei/fusului de osie prevăzute în tabelul 12, care fac referire la parametrii din standardul EN 15437-1:2009+A1:2022, trebuie să fie neobstrucționate, pentru a facilita monitorizarea verticală de către sistemul de detectare a cutiilor de osie de cale:

Unitățile recunoscute reciproc în conformitate cu punctul 7.1.2 și unitățile dotate cu echipament de monitorizare la bord a stării lagărului de osie sunt exceptate de la acest caz specific. Exceptarea unităților în conformitate cu punctul 7.1.2 nu se aplică atunci când se utilizează alte metode de evaluare a conformității în conformitate cu punctul 6.1.2.4a.

Caz specific pentru Portugalia

(P) Unitățile care urmează să circule pe rețeaua feroviară portugheză trebuie să respecte zonele de interdicție și țintă prevăzute în tabelul 13.

Caz specific pentru Franța (T0)

Acest caz specific se aplică tuturor unităților destinate să circule pe rețeaua feroviară franceză.

Punctele 5.1 și 5.2 din standardul EN 15437-1:2009+A1:2022 se aplică cu următoarele particularități. Notațiile sunt cele utilizate în imaginea 3 a standardului.

WTA70 mmYTA1092,5 mmLTAVmax x 0,56 [Vmax fiind viteza maximă pe linie la nivelul detectorului de cutii de osii supraîncălzite (HABD), exprimată în km/h].

Unitățile recunoscute reciproc în conformitate cu punctul 7.1.2 și unitățile dotate cu echipament de monitorizare la bord a stării lagărului de osie sunt exceptate de la acest caz specific. Exceptarea unităților în conformitate cu punctul 7.1.2 nu se aplică atunci când se utilizează alte metode de evaluare a conformității în conformitate cu punctul 6.1.2.4a.

Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate (punctul 4.2.3.5.1)

Caz specific pentru Regatul Unit — Regatul Unit

(P) Limitările utilizării metodei 3 descrise în clauza 6.1.5.3.1 din EN 14363:2016 nu sunt aplicabile unităților destinate exclusiv utilizării la nivel național pe rețeaua principală din Regatul Unit.

Acest caz specific nu împiedică accesul materialului rulant conform cu STI la rețeaua națională.

Comportamentul dinamic de rulare (punctul 4.2.3.5.2)

Caz specific pentru Regatul Unit – Regatul Unit

(P) Condiția de bază pentru utilizarea metodei de măsurare simplificate specificate în clauza 7.2.2 din EN 14363:2016 ar trebui extinsă la forțele statice verticale nominale ale osiei montate (PF0) până la 250 kN. Pentru compatibilitatea tehnică cu rețeaua existentă se poate permite utilizarea normelor tehnice naționale care modifică EN 14363:2016 și care sunt notificate în scopul comportamentului dinamic de rulare.

Acest caz specific nu împiedică accesul materialului rulant conform cu STI la rețeaua națională.

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit – Irlanda de Nord

(P) Pentru compatibilitatea tehnică cu rețeaua existentă cu ecartament de 1600 mm, este permisă utilizarea unor norme tehnice naționale notificate în scopul evaluării comportamentului dinamic de rulare.

Acest caz specific nu împiedică accesul materialului rulant conform cu STI la rețeaua națională.

Cerințe privind siguranța frânării (punctul 4.2.4.2)

Caz specific pentru Finlanda

În cazul vagoanelor de marfă destinate să circule numai pe o rețea de 1524 mm, cerința de siguranță definită la punctul 4.2.4.2 se consideră îndeplinită dacă unitatea respectă condițiile definite la punctul 9 din apendicele C, cu următoarele modificări:

[punctul 9 litera (d) din apendicele C] performanța de frânare se determină pe baza distanței minime de 1200 m între semnalele din rețeaua finlandeză. Procentul minim de masă frânată este de 55 % pentru 100 km/h și de 85 % pentru 120 km/h;

[punctul 9 litera (l) din apendicele C] dacă sistemul de frânare necesită un element constitutiv de interoperabilitate element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții, elementul constitutiv de interoperabilitate trebuie să respecte cerințele de la punctul 6.1.2.5 sau să fie fabricat din fontă.

Caracteristicile roților (punctul 4.2.3.6.3)

Caz specific pentru Regatul Unit — Regatul Unit

(P) În cazul unităților destinate să circule exclusiv pe rețeaua feroviară din Regatul Unit, caracteristicile roților pot fi conforme cu normele tehnice naționale notificate în acest scop.

Dispozitive de fixare pentru semnalele de fine de tren (punctul 4.2.6.3)

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit – Irlanda de Nord

(P) Dispozitivele de fixare pentru semnalele de fine de tren de pe unitățile care sunt destinate să fie exploatate numai pe rețele cu ecartament de 1600 mm trebuie să respecte normele naționale notificate în acest scop.

Acest caz specific nu împiedică accesul materialului rulant conform cu STI la rețeaua națională.

Norme de gestionare a modificărilor aduse atât materialului rulant, cât și tipului de material rulant (7.2.2.2)

Caz specific pentru Regatul Unit (Regatul Unit)

(P) Orice modificare a gabaritului util (swept envelope), astfel cum este definit în normele tehnice naționale notificate pentru procesul de stabilire a gabaritului (de exemplu astfel cum este descris în RIS-2773-RST), va fi clasificată la articolul 15 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 și nu va fi clasificată la articolul 21 alineatul (12) litera (a) din Directiva (UE) 2016/797.

Condiții de mediu specifice

Condiții specifice pentru Finlanda și Suedia

Pentru a se permite accesul nerestricționat al materialului rulant pe rețeaua finlandeză și pe cea suedeză în condiții de iarnă, trebuie să se demonstreze că materialul rulant îndeplinește următoarele cerințe:

trebuie selectată zona de temperatură T2, astfel cum este specificată la punctul 4.2.5;

trebuie selectate condiții severe de ninsoare, gheață și grindină, astfel cum sunt specificate la punctul 4.2.5.

Condiții specifice pentru Portugalia și Spania

Pentru a se permite accesul nerestricționat al materialului rulant pe rețeaua portugheză și pe cea spaniolă în condiții de vară, trebuie selectată zona de temperatură T3 specificată la punctul 4.2.5.

Vagoane de marfă care circulă în temeiul unor acorduri naționale, bilaterale, multilaterale sau internaționale

A se vedea articolul 6.

Aspecte care trebuie luate în considerare în cadrul procesului de revizuire sau al altor activități ale agenției

În urma analizei realizate în timpul procesului de elaborare a prezentei STI, au fost identificate anumite aspecte de interes pentru viitoarea dezvoltare a sistemului feroviar din UE.

Aceste aspecte sunt identificate în cele ce urmează.

Norme de punere în aplicare

La 24 ianuarie 2020, Comisia a înaintat o cerere către Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate în vederea pregătirii pachetului de revizuire a STI pentru un sector feroviar digital și transporturi de marfă ecologice (revizuirea din 2022).

În temeiul Deciziei delegate (UE) 2017/1474 a Comisiei, pachetul de revizuire a STI pentru un sector feroviar digital și transporturi de marfă ecologice trebuie să includă dispoziții pentru reexaminarea și, dacă este posibil, simplificarea strategiei de aplicare a STI-urilor într-un mod care să asigure o reducere treptată, dar în timp util, a diferențelor față de sistemul țintă, asigurând totodată previzibilitatea și securitatea juridică de care are nevoie acest sector. Aceste dispoziții trebuie să acopere perioadele de tranziție viitoare, precum și aspectul perioadei de valabilitate a certificatelor pentru subsistemele și elementele constitutive de interoperabilitate.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/776 al Comisiei din 16 mai 2019 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 321/2013, (UE) nr. 1299/2014, (UE) nr. 1301/2014, (UE) nr. 1302/2014, (UE) nr. 1303/2014 și (UE) 2016/919 ale Comisiei și a Deciziei de punere în aplicare 2011/665/UE a Comisiei în ceea ce privește alinierea la Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului și implementarea unor obiective specifice stabilite în Decizia delegată (UE) 2017/1474 a Comisiei (JO L 139I, 27.5.2019, p. 108).

Apendicele A

Modificări ale cerințelor și regimuri de tranziție

În conformitate cu punctul 7.2.3.1.2, tabelele A.1 și A.2 indică modificările față de STI, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387, care necesită o evaluare.

Modificări cu un regim de tranziție generic de șapte ani

Modificările cu un regim de tranziție generic afectează proiectele aflate în etapa de proiectare. Aceste modificări sunt relevante pentru a stabili aplicabilitatea cerințelor aferente cadrului de certificare a unui proiect, pe baza cadrului său de evaluare inițială. Proiectele aflate în etapa de producție și unitățile aflate în exploatare nu sunt afectate de aceste modificări.

Modificări cu un regim de tranziție specific:

Modificările cu un regim de tranziție specific afectează proiectele în etapa de proiectare, proiectele în etapa de producție și unitățile aflate în exploatare. Aceste modificări sunt relevante pentru a stabili aplicabilitatea cerințelor aferente cadrului de certificare a unui proiect, pe baza cadrului său de evaluare inițială. Ele sunt relevante și pentru a stabili necesitatea modernizării.

Apendicele B

Neutilizat

Apendicele C

Condiții suplimentare opționale

Respectarea următorului set de condiții, de la C.1 la C.20, este opțională. Dacă solicitantul alege această opțiune, un organism notificat trebuie să evalueze conformitatea în cadrul procedurii de verificare CE.

Sistem de cuplare manual

Sistemul de cuplare manual trebuie să respecte următoarele cerințe:

sistemul de cuplare cu șurub, excluzând cârligul de tracțiune, precum și cârligul de tracțiune în sine trebuie să respecte cerințele privind vagoanele de marfă definite în apendicele D, indicele [31];

vagonul trebuie să respecte cerințele referitoare la vagoanele de marfă definite în apendicele D, indicele [59];

tamponul trebuie să respecte cerințele privind vagoanele de marfă definite în apendicele D, indicele [32].

Atunci când este instalată o cuplă combinată, automată și cu șurub, capul cuplei automate poate încălca spațiul pentru personalul de manevră pe partea stângă, atunci când este strâns deoparte și se utilizează cupla cu șurub. În acest caz, marcajul definit în specificația menționată în apendicele D, indicele [2] este obligatoriu.

Pentru a asigura această compatibilitate deplină, este autorizată o valoare diferită a distanței între liniile mediane ale tampoanelor, 1790 mm (Finlanda) și 1850 mm (Portugalia și Spania), ținând seama de specificația menționată în apendicele D, indicele [32].

Trepte și balustrade UIC

Unitatea trebuie să fie echipată cu trepte și cu balustrade în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [28] și cu spații libere în conformitate cu aceeași specificație.

Capacitatea de manevră pe cocoașă

În plus față de cerințele de la punctul 4.2.2.2, unitatea trebuie evaluată în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [1] și clasificată în categoria F-I în conformitate cu aceeași specificație, cu următoarea excepție: pentru unitățile destinate să transporte autovehicule sau unitățile de transport combinat fără amortizoare cu cursă lungă, se poate folosi categoria F-II. Se aplică cerințele privind încercările tampoanelor din aceeași specificație.

Spațiul liber de sub punctele de ridicare

Unitatea trebuie să respecte Figura C.2 în ceea ce privește spațiul liber de sub punctele de repunere pe șine:

Figura C.2

Spații libere sub punctele de repunere pe șine

Legendă:

Marcarea unităților

Marcajele din EN 15877-1:2012 sunt obligatorii, acolo unde este cazul. Următoarele sunt întotdeauna aplicabile:

4.5.2 Marcarea gabaritului;

4.5.3 Tara vehiculului;

4.5.4 Tabelul de sarcini al vehiculului;

4.5.5 Semn pentru lungimea peste tampoane;

4.5.12 Tabel cu datele de întreținere;

4.5.14 Semne pentru ridicare și repunere pe șine;

4.5.23 Distanțele dintre osiile finale și centrele boghiurilor;

4.5.29 Masa frânată.

Unitățile care respectă toate cerințele stabilite în secțiunea 4.2 și care îndeplinesc toate condițiile stabilite la punctul 7.1.2 și toate condițiile stabilite în apendicele C pot primi marcajul GE.

Unitățile care respectă toate cerințele stabilite în secțiunea 4.2 și care îndeplinesc toate condițiile de la punctul 7.1.2 și condițiile stabilite în apendicele C, dar nu și cele prevăzute în apendicele C punctele 3 și/sau 6 și/sau 7.b, pot primi marcajul CW.

Dacă se folosesc marcajele suplimentare, acesta se înscriu pe unitate conform figurii C.3.

Figura C.3

Marcajele suplimentare GE și CW

Literele trebuie să fie scrise cu același tip de caracter ca marcajul TEN. Dimensiunea literelor trebuie să fie de cel puțin 100 mm înălțime. Măsurile exterioare ale cadrului trebuie să fie de cel puțin 275 mm lățime și 140 mm înălțime, iar cadrul trebuie să aibă o grosime de 7 mm.

Marcajul trebuie amplasat în partea dreaptă a zonei care conține numărul european de vehicul și marcajul TEN.

Gabaritul G1

Conturul de referință pe care îl respectă unitatea trebuie să fie G1 și GI1, determinat conform definiției de la punctul 4.2.3.1.

Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

Unitatea trebuie să fie compatibilă cu sistemele de detectare a trenurilor bazate pe circuite de cale, pe numărătoare de osii și pe echipamente cu bucle de detecție, conform specificațiilor din clauza 4.2.3.3 literele (a), (b) și (c).

Distanța între două osii adiacente ale unității nu trebuie să depășească 17500 mm.

dacă unitatea are la bord echipamente electronice care emit curent perturbator prin intermediul șinei, unitatea de influență (astfel cum este definită în documentul tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]) din care unitatea este prevăzută să facă parte trebuie să fie conformă cu cazurile specifice pentru circuitele de cale notificate în temeiul articolului 13 din STI CCS, prin aplicarea metodelor armonizate de încercare a vehiculelor și a impedanței vehiculului menționate în documentul tehnic indicat în apendicele D.2, indicele [A]. Conformitatea unității poate fi demonstrată pe baza documentului tehnic menționat la articolul 13 din STI CCS și este verificată de organismul notificat în cadrul verificării CE.

Dacă unitatea are la bord echipamente electrice sau electronice care emit câmpuri electromagnetice perturbatoare:

în apropierea senzorului de roată al unui numărător de osii; sau

induse de curentul de întoarcere prin intermediul șinei, dacă este cazul.

Unitatea de influență (astfel cum este definită în documentul tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]) din care unitatea este prevăzută să facă parte trebuie să fie conformă cu cazurile specifice pentru numărătoarele de osii notificate în temeiul articolului 13 din STI CCS, prin aplicarea metodelor armonizate de încercare a vehiculelor menționate în documentul tehnic indicat în apendicele D.2, indicele [A]. Conformitatea unității poate fi demonstrată pe baza documentului tehnic menționat la articolul 13 din STI CCS și este verificată de organismul notificat în cadrul verificării CE.

Încercări privind forțele de compresie longitudinale

Verificarea rulării în siguranță sub acțiunea unor forțe de compresie longitudinale trebuie efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [33].

Frâna UIC

Sistemul de frânare trebuie să fie compatibil cu vehiculele echipate cu sisteme de frânare aprobate de UIC. Sistemul de frânare al unei unități este compatibil cu sistemul de frânare UIC dacă îndeplinește următoarele cerințe:

unitatea trebuie să fie echipată cu o conductă de frână pneumatică având diametru interior de 32 mm;

regimurile de frânare au timpuri diferite de acționare și de eliberare a frânei și procente de masă frânată specifice;

Fiecare unitate trebuie să fie echipată cu un sistem de frânare care să aibă cel puțin regimurile de frânare G și P. Regimurile de frânare G și P trebuie evaluate în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [36];

performanța minimă de frânare pentru regimurile de frânare G și P trebuie să fie în conformitate cu tabelul C.3;

dacă o unitate este echipată cu un sistem de frânare care are în plus și alte regimuri de frânare, pentru aceste regimuri de frânare suplimentare trebuie realizată procedura de evaluare descrisă la punctul 4.2.4.3.2.1. Timpul de acționare a frânei în regimul P în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [36] este valabil, de asemenea, și pentru alte regimuri de frânare;

stocarea de energie trebuie concepută în așa fel încât după o acționare a frânei cu presiunea maximă în cilindrul de frână și cu cursa maximă în cilindrul de frână specifică unității în orice stare de încărcare, presiunea din rezervorul auxiliar trebuie să fie cu cel puțin 0,3 bari mai mare decât presiunea din cilindrul de frână, fără adăugarea de energie suplimentară. Detalii privind rezervoarele de aer standardizate sunt stabilite în specificațiile menționate în apendicele D, indicele [40] și indicele [41];

energia pneumatică a sistemului de frânare nu trebuie să fie utilizată în alte scopuri decât cele legate de frânare;

distribuitorul și dispozitivul de izolare al distribuitorului trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [34]. Trebuie să fie instalat cel puțin un distribuitor pe fiecare 31 m de lungime a unității;

semicupla pneumatică și furtunul său:

interfața conductei de frână trebuie să fie conformă cu specificația menționată în apendicele D, indicele [42];

deschiderea racordului de cuplare al frânei pneumatice automate trebuie orientată spre stânga, privind spre finele vehiculului;

deschiderea racordului de cuplare al rezervorului principal trebuie orientată spre dreapta, privind spre finele vehiculului;

robineții de închidere trebuie să fie conformi cu specificația menționată în apendicele D, indicele [43];

dispozitivul de schimbare a regimului de frână trebuie să fie conform cu specificația menționată în apendicele D, indicele [44];

suporții saboților de frână trebuie să fie conformi cu specificația menționată în apendicele D, indicele [45];

dacă sistemul de frânare necesită un element constitutiv de interoperabilitate element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții, elementul constitutiv de interoperabilitate trebuie, pe lângă cerințele de la punctul 6.1.2.5, să respecte și specificația menționată în apendicele D, indicele [46] sau indicele [47];

dispozitivele de eliminare a jocului trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele D, indicele [48]. Evaluarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu aceeași specificație. În plus, trebuie efectuată o încercare privind durata de viață pentru a demonstra adecvarea dispozitivului de eliminare a jocului în vederea funcționării în cadrul unității și pentru a verifica cerințele de întreținere pe parcursul duratei de viață utilă proiectate. Această încercare trebuie realizată la sarcina nominală maximă, trecând prin întreaga gamă de ajustări;

dacă unitatea este echipată cu un sistem de protecție antipatinare pentru roți (WSP), acesta trebuie să fie conform cu specificația menționată în apendicele D, indicele [49].

În cazul vagoanelor cu saboți de frână din materiale compozite și un diametru nominal al roții de maximum 1000 mm, un diametru minim uzat de 840 mm și o masă frânată pe osie montată mai mare de 15,25 t (14,5 t plus 5 %), se utilizează o supapă-releu de tip E în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [35]. În cazul vagoanelor cu un diametru nominal al roții mai mic de 920 mm, această valoare limită a masei frânate trebuie adaptată în funcție de energia aplicată pe bandajul roții.

Amplasarea mânerelor frânei de staționare

Dacă o unitate este echipată cu o frână de staționare, mânerul sau volanul de acționare a acesteia trebuie să fie amplasat:

pe ambele părți ale unității dacă este acționată de la sol; sau

pe o platformă, care poate fi accesată din ambele părți ale unității.

Acționarea de la sol trebuie făcută cu ajutorul volanului.

Intervale de temperatură pentru rezervoarele de aer, furtunuri și lubrifianți

Următoarele cerințe sunt considerate conforme cu orice interval de temperatură prevăzut la punctul 4.2.5:

rezervoarele de aer trebuie proiectate pentru intervalul de temperatură de la – 40 °C la + 70 °C;

cilindrii de frână și racordurile de frână trebuie proiectate pentru intervalul de temperatură de la – 40 °C la + 70 °C;

furtunurile pentru frâna pneumatică și pentru alimentarea cu aer trebuie specificate pentru intervalul de temperatură de la – 40 °C la + 70 °C.

Următoarea cerință este considerată conformă cu intervalul T1 prevăzut la punctul 4.2.5:

vaselina pentru lubrifierea lagărului cu rulmenți trebuie specificată pentru temperaturi ambiante de până la – 20 °C.

Sudură

Sudura trebuie realizată în conformitate cu specificațiile menționate în apendicele D, indicii [50]-[54].

Ecartamentul liniei

Unitatea trebuie să fie compatibilă cu ecartamentul de 1435 mm.

Capacitatea termică specifică a frânei

Sistemul de frânare trebuie să reziste la o sarcină termică echivalentă cu cazul de referință sugerat la punctul 4.2.4.3.3.

În ceea ce privește utilizarea de sisteme de frânare pe suprafața de rulare a roții, această condiție este considerată îndeplinită dacă elementul constitutiv de interoperabilitate element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții, în plus față de cerințele de la punctul 6.1.2.5, respectă și specificația menționată în apendicele D, indicele [46] sau [47] și dacă roata:

este evaluată în conformitate cu punctul 6.1.2.3; și

îndeplinește condițiile din secțiunea 15 a apendicelui C.

Proprietăți de produs specifice în ceea ce privește roata

Roțile trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele D, indicele [55]. Încercarea termomecanică de tip prevăzută la punctul 6.1.2.3 trebuie efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [11] atunci când întregul sistem de frânare acționează direct asupra suprafeței de rulare a roților.

Cârlige de remorcare

Unitățile trebuie prevăzute cu cârlige de remorcare, fiecare dintre acestea fiind fixat în partea laterală a șasiului unității, în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [56].

Sunt permise soluții tehnice alternative atât timp cât sunt respectate condițiile enumerate în aceeași specificație. Dacă soluția alternativă este un suport cu ochi de cablu, acesta trebuie să aibă, în plus, un diametru de minimum 85 mm.

Dispozitive de protecție pe părțile proeminente

Pentru a asigura siguranța personalului, părțile proeminente (de exemplu unghiulare sau ascuțite) ale unității care sunt situate la o înălțime de maximum 2 m deasupra șinei sau deasupra pasajelor, a suprafețelor de lucru sau a cârligelor de remorcare și care pot provoca accidente trebuie echipate cu dispozitive de protecție, astfel cum sunt descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [56].

Suporți de etichete și dispozitive de fixare pentru semnalul de fine de tren

Toate unitățile trebuie să fie echipate cu un suport de etichetă în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [57] și, la ambele extremități, cu dispozitive de fixare astfel cum se prevede la punctul 4.2.6.3.

Monitorizarea stării lagărului de osie

Trebuie să fie posibilă monitorizarea stării lagărelor de osie ale unității cu ajutorul echipamentelor de detectare de cale.

Comportamentul dinamic de rulare

Combinația dintre viteza maximă de exploatare și insuficiența de supraînălțare maximă admisă trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [7].

Se consideră că unitățile dotate cu un aparat de rulare consacrat, specificat la punctul 6.1.2.1, respectă această cerință.

Apendicele D

Standarde sau documente normative

Documente tehnice (disponibile pe site-ul web al ERA)

Apendicele E

Semnalul de fine de tren

Lămpi

Culoarea lămpilor spate trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [29].

Lampa spate trebuie proiectată în așa fel încât să prezinte o intensitate luminoasă în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [29].

Lampa trebuie să fie adecvată pentru a fi atașată la unitățile care respectă cerințele referitoare la dispozitivele de fixare și la gabarit stabilite la punctul 4.2.6.3. Lampa trebuie echipată cu:

un întrerupător (aprins/stins);

o lumină de avertizare care indică starea bateriei.

Plăcuțe reflectorizante

Plăcuțele reflectorizante trebuie să fie adecvate pentru a fi atașate la unitățile care respectă cerințele referitoare la dispozitivele de fixare și la gabarit stabilite la punctul 4.2.6.3. Partea reflectorizantă a plăcuțelor trebuie să fie de cel puțin 150 × 200 mm, așa cum se arată în figura E.1. Triunghiurile laterale trebuie să fie albe, iar triunghiurile din partea inferioară și din cea superioară trebuie să fie roșii. Plăcuța trebuie să fie retroreflectorizantă, în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [30].

Figura E.1

Plăcuța reflectorizantă

Apendicele F

Evaluarea în etapele de producție

Apendicele G

Lista saboților de frână din materiale compozite exceptați de la declarația de conformitate menționată la articolul 8b

Prezentul apendice este menționat la indicele [C] din apendicele D.2.

Apendicele H

Codificarea unităților destinate a fi utilizate în transportul combinat

Codificarea unităților destinate a fi utilizate în transportul combinat trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D.2, indicele [B].

Următoarele cerințe se aplică unităților destinate a fi utilizate în transportul combinat și care necesită un cod de compatibilitate a vagoanelor.

Codul de compatibilitate a vagonului

Codul de compatibilitate a vagonului (CCV) specifică tipul de unitate de încărcare intermodală care poate fi încărcată în unitate.

CCV se stabilește pentru toate unitățile și se evaluează de către un organism notificat.

Factorul de corecție al vagonului

Factorul de corecție al vagonului (FCV) este rezultatul unei comparații între caracteristicile geometrice ale unității evaluate și caracteristicile vagoanelor de referință definite la punctul H.3.

Această comparație se efectuează pentru toate unitățile și se evaluează de către un organism notificat. Rezultatul evaluării este inclus în raportul organismului notificat.

Pe baza evaluării:

Pentru unitățile cu caracteristici geometrice echivalente sau mai favorabile decât ale vagonului de referință, FCV poate fi calculat la cererea solicitantului.

Pentru unitățile cu caracteristici geometrice mai puțin favorabile decât ale vagonului de referință, prezenta STI nu impune calcularea FCV.

Caracteristicile vagoanelor de referință

Profilurile de transport combinat P sunt calculate pe baza caracteristicilor vagonului RO-LA de referință, definite astfel:

distanța dintre pivoții boghiului (a) 11200 mm;

ampatamentul boghiului (p) 1800 mm;

înălțimea planului de încărcare al semiremorcii (ST) 330 mm;

consolă maximă (na) 2000 mm;

toleranță la sarcină 10 mm;

asimetrie 1 °;

înălțimea ST + centrul de ruliu al vagonului (Hc) 1000 mm;

joc q+w 11,5 mm;

joc în suporții laterali (J) 12 mm;

jumătatea distanței dintre suporții laterali (bG) 850 mm;

ST + flexibilitatea vagonului (s) 0,3.

Profilurile de transport combinat C și ISO sunt calculate pe baza caracteristicilor vagonului RO-LA de referință, definite astfel:

distanța dintre pivoții boghiului (a) 13500 mm;

ampatamentul boghiului (p) 1800 mm;

înălțimea planului de încărcare al cutiei mobile 1175 mm;

consolă maximă (na) 2000 mm;

toleranță la sarcină 10 mm;

asimetrie 1 °;

înălțimea centrului de ruliu al vagonului (Hc) 500 mm;

joc q+w 11,5 mm;

joc în suporții laterali (J) 12 mm;

jumătatea distanței dintre suporții laterali (bG) 850 mm;

flexibilitatea vagonului (s) 0,15.

Apendicele I

Cerințe specifice pentru vagoanele destinate transportului de mărfuri periculoase

Prezentul apendice se aplică unităților care intră sub incidența capitolului 7.1 din RID și trebuie interpretat în coroborare cu RID.

Mărfurile periculoase sunt definite la punctul 1.2.1 din RID.

În contextul prezentului apendice, termenul vagon are înțelesul de vagon astfel cum este definit la punctul 1.2.1 din RID, care este echivalentul termenului unitate din prezenta STI.

Cisternele, vagoanele-cisternă și vagoanele-baterie sunt vagoane specifice definite la punctul 1.2.1 din RID.

Cerințele D, E și F includ cerințele suplimentare privind conformitatea cu echipamentele pentru vagoane (WE) prevăzute la punctul 7.1.2.2 din RID.

Cerințe pentru respectarea dispozițiilor relevante din RID

Cerințe pentru respectarea punctului 7.1.2.1.1 din RID

În plus față de cerințele prevăzute la punctul 4.2.2.2 din prezenta STI, cazurile de sarcină care trebuie avute în vedere la evaluarea rezistenței cisternei și a fixării acesteia pe vagon trebuie să țină seama de următoarele:

dacă presiunea maximă de lucru a cisternei a fost suprapusă pe cazurile de sarcină;

intervalul de temperatură de funcționare a rezervorului;

grosimea minimă a peretelui rezervorului, în conformitate cu punctele 6.8.2.1 și 6.8.3.1 din RID.

Cerințe pentru respectarea punctului 7.1.2.1.2 din RID

Echipamente pentru vagoane

Vagonul trebuie să fie echipat cu parascântei, astfel cum sunt definite în documentul tehnic ERA/TD-2024/Spark Arresters al ERA, versiunea 1.1.

Procedura de evaluare a conformității este prevăzută la punctul 6.2.2.8.1 din prezenta STI. Acest punct cuprinde cerințele pentru WE 6 în conformitate cu dispozițiile RID.

Cerințe pentru respectarea punctului 7.1.2.1.3 din RID

Orice vagon destinat utilizării în atmosfere potențial explozive trebuie să respecte un nivel de protecție adecvat, care depinde de zonele în care se intenționează utilizarea vagonului respectiv.

Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și securității lucrătorilor expuși unui potențial risc în medii explozive [a cincisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 23, 28.1.2000, p. 57, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1999/92/oj).

Directiva 2014/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (JO L 96, 29.3.2014, p. 309, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/34/oj).”

Cerințe pentru respectarea punctului 7.1.2.1.4 din RID

Vagoanele-cisternă destinate transportului de mărfuri periculoase trebuie să fie construite și echipate astfel încât să reziste la impactul coliziunilor care produc tensiuni mai mari decât cele care apar în condiții normale de exploatare, astfel cum se prevede în specificația menționată în apendicele D, indicele [1].

Cerințe privind construcția

La vagoanele-cisternă, distanța minimă dintre planul traversei frontale și punctul cel mai proeminent de pe extremitatea rezervorului trebuie să fie de cel puțin 300 mm. Această cerință nu se aplică în cazul vagoanelor-cisternă echipate cu o cuplă finală centrală automată în conformitate cu punctul E.1.2 din prezentul apendice.

Echipamente pentru vagoane

Prezentul punct se referă la cerințele pentru WE 1 (D.1) și WE 2 (D.2) în conformitate cu dispozițiile RID.

D.1

Vagoanele pentru care este necesar codul WE 1 trebuie să fie echipate cu dispozitive de limitare a impactului coliziunilor. Aceste dispozitive trebuie să fie capabile să absoarbă energia prin deformarea elastică a unor componente definite ale șasiului.

Deformarea elastică minimă pentru care a fost evaluat vagonul trebuie consemnată în dosarul tehnic.

Capacitatea de energie dinamică și procedura de evaluare depind de tipul cuplei, astfel cum se precizează mai jos:

Vagoane echipate cu sistem manual de cuplare finală de tip UIC (Union Internationale des Chemins de fer)

Capacitatea minimă de energie dinamică: 70 kJ per tampon.

Se consideră că cerințele acestei dispoziții speciale sunt îndeplinite prin montarea unor tampoane de categoria C, astfel cum se prevede în specificația menționată în apendicele D, indicele [32].

Această dispoziție nu se aplică vagoanelor echipate cu elemente de absorbție în conformitate cu punctul D.2.1.

Vagoane echipate cu o cuplă finală centrală automată

Capacitatea minimă de energie dinamică: 140 kJ per cuplă.

Această dispoziție nu se aplică vagoanelor echipate cu elemente de absorbție în conformitate cu punctul D.2.2.

D.2

Vagoanele pentru care este necesar codul WE 2 trebuie să fie echipate cu dispozitive de limitare a impactului coliziunilor. Aceste dispozitive trebuie să fie capabile să absoarbă energia prin deformarea elastică sau plastică a unor componente definite ale șasiului sau printr-o procedură similară (de exemplu, elemente ale aparatului de ciocnire).

Capacitatea minimă de deformare – atât elastică, cât și plastică – pentru care a fost evaluat vagonul trebuie consemnată în dosarul tehnic.

Capacitatea totală de absorbție a energiei și procedura de evaluare depind de tipul cuplei, astfel cum se precizează mai jos:

Vagoane echipate cu sistem de cuplare finală UIC manual

Capacitatea minimă de energie dinamică: 30 kJ per tampon.

Capacitatea totală minimă de absorbție a energiei (reversibilă și ireversibilă): 400 kJ per tampon.

Se consideră că cerințele acestei dispoziții speciale sunt îndeplinite prin montarea unor tampoane de categoria AX, astfel cum se prevede în specificația menționată în apendicele D, indicele [32].

Vagoane echipate cu o cuplă finală centrală automată

Capacitatea minimă de energie dinamică: 75 kJ per cuplă.

Capacitatea totală minimă de absorbție a energiei (reversibilă și ireversibilă): 675 kJ per cuplă.

Cerințe pentru respectarea punctului 7.1.2.1.5 din RID

Echipamente pentru vagoane

Îndeplinirea secțiunii E.1 sau E.2 de la prezentul punct acoperă cerințele pentru WE 3 în conformitate cu dispozițiile RID.

Prevenirea încălecării vagoanelor

Vagoane echipate cu sistem de cuplare UIC manual

Vagonul trebuie protejat împotriva încălecării tampoanelor cu echipamente care:

rezistă la o forță verticală (ascendentă sau descendentă) de 150 kN;

sunt proiectate și evaluate astfel încât să poată împiedica încălecarea, chiar dacă echipamentul pentru vagoane este montat doar pe unul dintre vagoanele implicate în coliziune;

nu măresc lungimea consolei pe care se fixează echipamentul pentru vagoane cu mai mult de 20 mm;

au o lățime cel puțin la fel de mare ca lățimea talerul tamponului (cu excepția echipamentelor pentru vagoane cu rol de protecție împotriva încălecării tampoanelor aflate deasupra treptei din stânga, care trebuie să fie tangente la spațiul liber pentru personalul de manevră, deși trebuie să acopere lățimea maximă a tamponului);

sunt situate deasupra fiecărui tampon;

sunt construite astfel încât, în cazul unui șoc, să nu crească riscul de penetrare a capătului cisternei.

Vagoane care utilizează o cuplă finală centrală automată

Trebuie să se demonstreze că cupla finală centrală automată împiedică încălecarea rămânând în poziție cuplată și menținându-se fixată pe vagoanele cuplate atunci când o parte a cuplajului este supusă unei forțe verticale de 150 kN transmise de vagon în direcție ascendentă și descendentă, iar cealaltă parte a cuplajului rămâne într-o poziție fixă.

În cazul în care această cerință nu poate fi îndeplinită, consecințele încălecării trebuie limitate prin montarea unui scut de protecție la fiecare capăt al vagonului, în conformitate cu specificația prevăzută la punctul E.2.2.

Echipamente pentru vagoane care limitează impactul unui vagon încălecat asupra substanțelor transportate atunci când are loc o încălecare

Vagoane care utilizează un sistem de cuplare finală UIC manual

Vagonul trebuie să fie echipat cu un scut de protecție la fiecare capăt al vagonului, pentru a limita consecințele încălecării tampoanelor.

Lățimea scutului de protecție trebuie:

să fie cel puțin la fel de mare ca distanța definită de marginile exterioare ale talerelor tampoanelor;

să acopere lățimea cisternei.

Înălțimea scutului de protecție, măsurată de la marginea superioară a traversei frontale, trebuie să acopere oricare dintre următoarele:

două treimi din diametrul cisternei;

cel puțin 900 mm, cu condiția ca, în plus, scutul de protecție să fie echipat la marginea superioară cu un dispozitiv de împiedicare a urcării pe tampoane.

Un scut de protecție din oțel moale sau oțel de referință cu o grosime minimă a peretelui de 6 mm conferă prezumția de conformitate.

Oțel de referință înseamnă un oțel cu o rezistență la tracțiune de 370 N/mm2 și o alungire la rupere de 27 %.

Oțel moale înseamnă un oțel cu o rezistență la tracțiune cuprinsă între 360 N/mm2 și 490 N/mm2 și o alungire la rupere, exprimată procentual, de cel puțin:

10 000(rezistență la tracțiune în Nmm^2)

În cazul în care se utilizează alte materiale, grosimea echivalentă se calculează în conformitate cu următoarea formulă:

grosimea echivalentă = 6 464√(3(Rm1 A1)^2)

unde Rm1 este rezistența la tracțiune a materialului preconizat, iar A1 este alungirea la rupere a materialului preconizat.

Valorile Rm1 și A1 care trebuie utilizate sunt valorile minime specificate în standardele care definesc proprietățile materialului.

Scutul de protecție trebuie să fie modelat și fixat astfel încât să se reducă la minimum posibilitatea penetrării capetelor cisternei de către scutul însuși.

Vagoane care utilizează un cuplaj central, altul decât cupla finală centrală automată, care nu îndeplinește cerințele de la punctul E.1.2

Vagonul trebuie să fie echipat cu un scut de protecție la fiecare capăt al vagonului.

În acest caz, scutul de protecție trebuie să acopere capătul cisternei până la o înălțime de cel puțin 1100 mm, măsurată de la marginea superioară a traversei frontale, cuplele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive contra fugirii pentru a preveni decuplarea neintenționată, iar scutul de protecție trebuie să aibă o lățime de cel puțin 1200 mm pe întreaga înălțime a scutului.

Un scut de protecție fabricat din oțel moale sau oțel de referință, astfel cum este definit la punctul E.2.1, cu o grosime a peretelui de 12 mm, conferă prezumția de conformitate.

În cazul în care se utilizează alte materiale, grosimea echivalentă se calculează în conformitate cu următoarea formulă:

grosimea echivalentă = 12 464√(3(Rm1 A1)^2)

unde Rm1 este rezistența la tracțiune a materialului preconizat, iar A1 este alungirea la rupere a materialului preconizat.

Valorile Rm1 și A1 care trebuie utilizate sunt valorile minime specificate în standardele care definesc proprietățile materialului.

Scutul de protecție trebuie să fie modelat și fixat astfel încât să se reducă la minimum posibilitatea penetrării capetelor cisternei de către scutul însuși.

Cerințe pentru respectarea punctului 7.1.2.1.6 din RID

Echipamente pentru vagoane

Prezenta secțiune cuprinde cerințele pentru WE 4 și WE 5 în conformitate cu dispozițiile RID.

F.1.

Conformitatea cu punctul 4.2.3.5.3.3 sau cu punctul 4.2.3.5.3.4 din prezenta STI este considerată suficientă pentru îndeplinirea cerințelor WE 4.

F.2.

Conformitatea cu punctul 4.2.3.5.3.2 din prezenta STI este considerată suficientă pentru îndeplinirea cerințelor WE 5.

a asigura interoperabilitatea sistemului feroviar; și

a îndeplini cerințele esențiale.

se referă la subsistemul material rulant – vagoane de marfă;

stabilește cerințe esențiale pentru partea subsistemului de material rulant în cauză și pentru interfețele sale în raport cu alte subsisteme (capitolul 3);

definește specificațiile funcționale și tehnice care trebuie respectate de subsistem și de interfețele acestuia în raport cu alte subsisteme (capitolul 4);

determină elementele constitutive și interfețele de interoperabilitate care trebuie să facă obiectul unor specificații europene, inclusiv al unor standarde europene, și care sunt necesare pentru realizarea interoperabilității în cadrul sistemului feroviar (capitolul 5);

indică, pentru fiecare caz analizat, procedurile care trebuie utilizate în vederea evaluării conformității sau a caracterului adecvat pentru utilizare al elementelor constitutive de interoperabilitate și verificarea CE a subsistemelor (capitolul 6);

indică strategia de implementare a STI-urilor (capitolul 7);

indică, pentru personalul în cauză, care sunt calificările profesionale și condițiile de sănătate și siguranță la locul de muncă necesare pentru exploatarea și întreținerea subsistemului menționat mai sus, precum și pentru implementarea prezentei STI (capitolul 4).

vehiculele speciale;

vehiculele destinate să transporte:

autovehicule cu călători la bord; sau

autovehicule fără călători la bord, dar destinate să fie integrate în trenuri de călători (vagoane pentru transportul autoturismelor);

vehiculele

a căror lungime crește în configurație încărcată; și

a căror sarcină utilă însăși face parte din structura vehiculului.

autovehicule cu călători la bord; sau

autovehicule fără călători la bord, dar destinate să fie integrate în trenuri de călători (vagoane pentru transportul autoturismelor);

a căror lungime crește în configurație încărcată; și

a căror sarcină utilă însăși face parte din structura vehiculului.

o unitate este termenul generic utilizat pentru a denumi materialul rulant. Aceasta face obiectul prezentei STI și, prin urmare, al procedurii de verificare CE.

un vagon care poate fi exploatat separat și care prezintă un cadru individual montat pe un set de roți propriu; sau

o garnitură de elemente conectate permanent, care nu pot fi exploatate separat; sau

boghiuri de cale ferată separate conectate la un vehicul sau la vehicule rutiere compatibile, a căror combinație formează o garnitură de sistem compatibil cu calea ferată;

un tren este o compunere operațională constând în mai multe unități;

starea de funcționare nominală acoperă toate condițiile în care este destinată să fie exploatată unitatea și limitele tehnice ale acesteia. Această stare de funcționare nominală poate depăși specificațiile prezentei STI pentru ca unitățile să poată fi utilizate împreună într-un tren care circulă pe rețea în temeiul sistemului de management al siguranței al unei întreprinderi feroviare.

RID: Regulamentul privind transportul internațional feroviar al mărfurilor periculoase, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

un vagon care poate fi exploatat separat și care prezintă un cadru individual montat pe un set de roți propriu; sau

o garnitură de elemente conectate permanent, care nu pot fi exploatate separat; sau

boghiuri de cale ferată separate conectate la un vehicul sau la vehicule rutiere compatibile, a căror combinație formează o garnitură de sistem compatibil cu calea ferată;

părți mecanice și structuri;

gabarit și interacțiunea vehiculelor cu calea ferată;

frână;

condiții de mediu;

protecția sistemului.

toate informațiile relevante pentru utilizarea în siguranță a dispozitivelor de asigurare a semiremorcilor de către personalul care efectuează încărcarea și verificarea;

conformitatea cu punctul 4.2.2.4.2.

sisteme de detectare a trenurilor bazate pe circuite de cale (rezistența electrică a osiei montate poate fi evaluată la nivelul ECI sau la nivelul vehiculului);

sisteme de detectare a trenurilor bazate pe numărătoare de osii;

sisteme de detectare a trenurilor bazate pe echipamente cu bucle de detecție.

echipamente de detectare de cale; fie prin

echipamente aflate la bord.

acest echipament trebuie să poată detecta o deteriorare a oricăruia dintre lagărele cutiilor de osie ale unității;

starea lagărului trebuie evaluată prin monitorizarea fie a temperaturii sale, fie a frecvențelor sale dinamice, fie a unei alte caracteristici adecvate privind starea lagărului;

sistemul de detectare trebuie amplasat în întregime la bordul unității, iar mesajele de diagnoză trebuie să fie disponibile la bordul unității;

mesajele de diagnoză transmise și modul în care sunt puse la dispoziție trebuie descrise în documentația de exploatare prevăzută în secțiunea 4.4 din prezenta STI, precum și în normele de întreținere descrise în secțiunea 4.5 din prezenta STI.

realizarea procedurilor stabilite în specificația menționată în apendicele D, indicele [7], fie prin

realizarea de simulări pe baza unui model validat.

4.2.3.5.3.2 cu 4.2.3.5.3.3;

4.2.3.5.3.2 cu 4.2.3.5.3.4.

viteza trenului poate fi redusă;

viteza trenului poate fi menținută în pantă;

trenul poate fi oprit în limita distanței de frânare maxime admise; și

trenul poate fi imobilizat.

puterea de frânare,

masa trenului;

viteza;

distanța de frânare admisă;

aderența disponibilă; și

declivitatea căii ferate.

afectează numai unitatea (combinație de defecțiuni); sau

afectează capacitatea de frânare a mai multor unități (defecțiune unică).

continuă (semnalul de acționare sau de eliberare a frânei este transmis de la o comandă centrală la întregul tren printr-un circuit de comandă);

automată (o perturbare accidentală a circuitului de comandă conduce la activarea frânei la nivelul tuturor unităților trenului, determinând oprirea fiecărei părți);

decuplabilă, care să permită eliberarea și izolarea sa.

imobilizarea trebuie să se mențină până când frâna este eliberată intenționat;

în cazul în care nu este posibil să se identifice direct starea frânei de staționare, pe ambele părți exterioare ale vehiculului trebuie să existe un indicator care să indice starea;

forța minimă a frânei de staționare, în condiții fără vânt, trebuie determinată cu ajutorul calculelor definite în specificația menționată în apendicele D, indicele [16].

forța minimă a frânei de staționare pentru un vagon descărcat;

forța maximă a frânei de staționare pentru un vagon încărcat complet;

masa frânată minimă, adică condiția minimă de încărcare pentru forța maximă a frânei de staționare;

frâna de staționare a unei unități trebuie proiectată luând în calcul un factor de aderență roată/șină (oțel/oțel) de maximum 0,12.

tipuri de unități echipate cu toate tipurile de saboți de frână, cu excepția saboților de frână din materiale compozite, pentru care valoarea maximă a utilizării medii a aderenței este mai mare de 0,12;

tipuri de unități echipate numai cu frâne cu disc și/sau cu saboți de frână din materiale compozite, pentru care valoarea maximă a utilizării medii a aderenței este mai mare de 0,11.

T1: de la – 25 °C la + 40 °C (nominal);

T2: de la – 40 °C la + 35 °C; și

T3: de la – 25 °C la + 45 °C.

funcția de cuplare, limitată la reziliența cuplelor;

funcția de frânare, inclusiv echipamentul de frânare.

prevenirea survenirii un incendiu;

limitarea efectelor în cazul în care se produce un incendiu.

în toate unitățile, între sursele potențiale de incendiu identificate (componente cu risc ridicat) și încărcătura transportată trebuie instalate bariere antiincendiu;

parascânteile trebuie să respecte cerințele specificate în documentul tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [E].

unitățile cu planșeu fabricat din materiale care nu sunt enumerate la punctul 6.2.2.8.2.3;

unități plane fără planșeu;

unități plane cu goluri în planșeu pentru încadrarea roților.

materialul este separat de toate riscurile potențiale de incendiu din cadrul unității prin intermediul unei bariere antiincendiu și utilizarea sigură este susținută de o evaluare a riscului; sau

componenta are o masă < 400 g și se află la o distanță orizontală de ≥ 40 mm și la o distanță verticală de ≥ 400 mm de alte componente care nu au fost încercate.

o descriere a exploatării în regim normal, inclusiv caracteristicile și limitele în exploatare ale unității [de exemplu gabaritul vehiculului, viteza maximă proiectată, sarcinile pe osie, performanța de frânare, compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor, condițiile de mediu permise, tipul (tipurile) și funcționarea instalației (instalațiilor) de comutare a ecartamentului cu care este compatibilă unitatea];

o descriere a exploatării în regim de avarie (atunci când echipamente sau funcții descrise în prezenta STI suferă defecțiuni cu impact asupra siguranței), în măsura în care se poate preconiza în mod rezonabil, împreună cu condițiile de exploatare și limitele acceptabile aferente care ar putea surveni ale unității;

o listă a componentelor esențiale pentru siguranță: lista componentelor esențiale pentru siguranță trebuie să conțină cerințele specifice de exploatare și de trasabilitate a exploatării.

documentația generală (punctul 4.5.1);

dosarul de justificare a proiectului de întreținere (punctul 4.5.2); și

dosarul de descriere a activităților de întreținere (punctul 4.5.3).

schemele și descrierea unității și componentelor acesteia;

toate cerințele legale referitoare la întreținerea unității;

schemele sistemelor (electric, pneumatic și hidraulic și diagramele circuitelor de control);

sistemele suplimentare de la bord (descrierea sistemelor, inclusiv descrierea funcționalității, specificația interfețelor și prelucrarea datelor și protocoalele aferente);

fișierele de configurație pentru fiecare vehicul (lista pieselor și a materialelor) pentru a permite (în special, dar nu numai) trasabilitatea în cursul activităților de întreținere.

precedentele, principiile și metodele utilizate pentru proiectarea întreținerii unității;

precedentele, principiile și metodele utilizate pentru identificarea componentelor esențiale pentru siguranță și a cerințelor lor specifice de exploatare, de revizie, de întreținere și de trasabilitate.

limitele de utilizare normală ale unității (de exemplu km/lună, limite climatice, tipuri de sarcină preconizate etc.);

datele relevante utilizate pentru proiectarea întreținerii și originea datelor respective (experiența dobândită);

încercările, investigațiile și calculele realizate pentru proiectarea întreținerii.

întreținere preventivă (programată și controlată) și

întreținere corectivă.

ierarhia și descrierea funcțională a componentelor, care determină limitele materialului rulant prin enumerarea tuturor elementelor care aparțin structurii de produs a materialului rulant respectiv și prin utilizarea unui număr adecvat de niveluri discrete. Elementul inferior al ierarhiei trebuie să fie o componentă care poate fi înlocuită;

lista pieselor, care trebuie să conțină descrierile tehnice și funcționale ale pieselor de schimb (unități care pot fi înlocuite). Lista trebuie să includă toate piesele pentru care se specifică schimbarea în funcție de stare și care pot necesita înlocuirea ca urmare a unei defecțiuni electrice sau mecanice sau care se preconizează că vor necesita înlocuirea după o avariere accidentală. Trebuie indicate elementele constitutive de interoperabilitate și trebuie făcute trimiteri la declarațiile de conformitate aferente acestora;

lista componentelor esențiale pentru siguranță: lista componentelor esențiale pentru siguranță trebuie să conțină cerințele specifice de revizie, de întreținere și de trasabilitate a reviziei/întreținerii;

valorile limită pentru componente, care nu trebuie depășite în exploatare. Este permisă specificarea de restricții în exploatare în regim de avarie (valoarea limită atinsă);

lista trimiterilor la obligațiile legale europene cărora le sunt supuse componentele sau subsistemele;

planul de întreținere, adică setul structurat de sarcini pentru realizarea întreținerii, inclusiv activitățile, procedurile și mijloacele. Descrierea acestui set de sarcini include:

schițele cu instrucțiuni de montare/demontare necesare pentru montarea/demontarea corectă a pieselor care pot fi înlocuite;

criteriile de întreținere;

verificările și încercările, în special pentru piese cu impact asupra siguranței; acestea includ inspecție vizuală și încercări nedistructive (în cazul în care este necesar, de exemplu pentru a detecta deficiențele care ar putea afecta siguranța);

instrumentele și materialele necesare pentru îndeplinirea sarcinii;

consumabilele necesare pentru îndeplinirea sarcinii;

dispozițiile și echipamentele de siguranță pentru protecția personală;

încercările și procedurile care trebuie realizate după fiecare operațiune de întreținere înainte de repunerea în exploatare a materialului rulant.

schițele cu instrucțiuni de montare/demontare necesare pentru montarea/demontarea corectă a pieselor care pot fi înlocuite;

criteriile de întreținere;

verificările și încercările, în special pentru piese cu impact asupra siguranței; acestea includ inspecție vizuală și încercări nedistructive (în cazul în care este necesar, de exemplu pentru a detecta deficiențele care ar putea afecta siguranța);

instrumentele și materialele necesare pentru îndeplinirea sarcinii;

consumabilele necesare pentru îndeplinirea sarcinii;

dispozițiile și echipamentele de siguranță pentru protecția personală;

punctul 4.2.2.1.1: Cupla finală;

punctul 4.2.6.1: Protecția împotriva incendiilor;

punctul 4.2.6.2: Protecția împotriva pericolelor electrice.

tipul, poziția și reziliența cuplei finale;

sarcina datorată forțelor de compresie și forțelor de tracțiune dinamice;

profilurile de gabarit de referință pe care le respectă unitatea;

conformitatea, dacă este cazul, cu profilul (profilurile) de gabarit de referință țintă G1, GA, GB și GC;

conformitatea, dacă este cazul, cu profilul (profilurile) de gabarit de referință inferioare GI1 și GI2;

masa pe osie (tară și complet încărcat);

poziția osiilor de-a lungul unității și numărul de osii;

lungimea unității;

viteza maximă proiectată;

tipul (tipurile) de ecartament pe care poate fi exploatată unitatea;