Regulamentul (CE) nr. 520/2007 al Consiliului din 7 mai 2007 de stabilire a unor măsuri tehnice pentru conservarea anumitor rezerve de specii cu migrație extinsă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 973/2001

TITLUL I

Prezentul regulament stabilește măsurile tehnice de conservare, aplicabile în cazul capturii și debarcării anumitor rezerve de specii cu migrație extinsă prevăzute în anexa I și al capturilor secundare.

Fără a aduce atingere articolului 9, prezentul regulament se aplică exclusiv navelor de pescuit aflate sub pavilionul unui stat membru și înregistrate în Comunitate, denumite în continuare nave de pescuit comunitare.

În sensul prezentului regulament:

specii cu migrație extinsă înseamnă speciile enumerate în anexa I;

ton și specii înrudite aflate sub incidența CICTA înseamnă speciile enumerate în anexa II;

limită de mortalitate a delfinilor înseamnă limita definită la articolul V din Acordul privind Programul internațional pentru conservarea delfinilor;

pescuit sportiv înseamnă pescuit de exploatare a resurselor acvatice vii în scopuri recreative sau sportive;

setci înconjurătoare înseamnă plase cu care se prind pești prin încercuirea din părțile laterale și de jos; acestea pot fi echipate sau nu cu un cablu de strângere;

plase pungă înseamnă orice setcă înconjurătoare ale cărei capete inferioare sunt reunite cu ajutorul unui cablu de strângere petrecut printr-o serie de inele dispuse de-a lungul cablului de ancorare, care permite strângerea plasei sub forma unei pungi și închiderea acesteia. Plasele pungă se pot utiliza pentru capturarea speciilor pelagice de talie mică, a celor de talie mare sau a speciilor de adâncime;

paragat înseamnă echipament de pescuit alcătuit dintr-un odgon principal pe care se înșiră numeroase cârlige dispuse pe ramificații (filee) cu lungimi și distanțări diferite, în funcție de speciile vizate. Paragatul poate fi desfășurat fie vertical, fie orizontal față de suprafața mării; acesta poate fi amplasat fie la fundul mării sau în apropierea fundului mării (paragat de fund), fie în suspensie, cufundat în apă sau aproape de suprafață (paragat de suprafață);

cârlig înseamnă piesă de sârmă din oțel îndoită și ascuțită, prevăzută de obicei cu un spin. Vârful cârligului poate fi drept sau îndoit și curbat. Tija cârligului poate avea diferite lungimi și forme, iar secțiunea transversală a acesteia poate fi rotundă (obișnuită) sau aplatizată (forjată). Lungimea totală a cârligului se măsoară ca lungimea totală maximă a tijei de la vârful cârligului de care se fixează firul și care este, de obicei, de forma unui ochi, și până la vârful curburii cârligului. Lățimea cârligului se măsoară ca distanța orizontală maximă dintre partea exterioară a tijei și partea exterioară a spinului;

dispozitiv de atragere a peștilor (DAP) înseamnă orice echipament care plutește la suprafața apei în scopul atragerii peștilor;

tonier cu platforme și paragate înseamnă nave echipate cu platforme și paragate pentru captura tonului.

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții ale apelor maritime:

Zona 1

Zona 2

Zona 3

Zona 4

TITLUL II

CAPITOLUL 1

Este interzis pescuitul cu navele cu plasă pungă și cu tonierele cu platforme și paragate pe perioada 1-30 noiembrie în următoarele zone:

limita sudică: paralela 0° latitudine S;

limita nordică: paralela 5° latitudine N;

limita de vest: meridianul 20° longitudine V;

limita de est: meridianul 10° longitudine V.

Statele membre înaintează Comisiei anual, până la 15 august, un raport asupra punerii în aplicare a prezentei măsuri, inclusiv, dacă este cazul, o listă a încălcărilor comise de navele de pescuit comunitare care arborează pavilionul statelor respective și care sunt anchetate de autoritățile competente ale acestora.

Se interzice pescuitul cu plasa pungă al tonului roșu în Marea Mediterană între 16 iulie și 15 august.

Se interzice pescuitul tonului roșu în Marea Mediterană cu paragate de suprafață de către nave cu lungimea de peste 24 de metri în perioada cuprinsă între 1 iunie și 31 iulie. Lungimea navelor se determină în conformitate cu anexa III.

Se interzice utilizarea avioanelor sau elicopterelor în sprijinul pescuitului de ton roșu practicat în Marea Mediterană în perioada cuprinsă între 1 și 30 iunie.

Modul de stabilire a perioadelor și zonelor vizate de prezentul articol, precum și lungimea navelor, astfel cum este precizată în anexa III, pot fi modificate de Comisie în conformitate cu recomandările CICTA obligatorii pentru Comunitate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30.

Se interzice deținerea la bord a oricărei cantități de ton dungat, ton obez sau ton cu înotătoarele galbene capturată cu ajutorul plaselor pungă în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Portugaliei în sub-zona X a ICES la nord față de 36°30′ N sau în zonele CECAF la nord față de 31° N și la est față de 17°30′ V sau pescuirea acestor specii în zonele respective, cu echipamentele menționate.

CAPITOLUL 2

Se consideră că o specie este subdimensionată în cazul în care dimensiunile sale sunt mai mici decât dimensiunile minime prevăzute în anexa IV pentru speciile respective.

Dimensiunile stabilite în anexa IV pot fi modificate în conformitate cu recomandările CICTA având putere obligatorie pentru Comunitate și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30.

Se interzice deținerea la bord, transbordarea, debarcarea, transportarea, stocarea, expunerea în vederea punerii în vânzare, punerea în vânzare, vânzarea și comercializarea peștilor subdimensionați aparținând speciilor cuprinse în anexa IV și care au fost capturați din zona 1. Peștii respectivi trebuie imediat eliberați în mare.

Se interzice punerea în liberă circulație sau comercializarea în Comunitate a peștilor subdimensionați aparținând speciilor cuprinse în anexa IV, originari din țări terțe și capturați din zona 1.

Toate speciile, cu excepția speciei istiophoridae, se măsoară în funcție de bifurcația cozii, lungime considerată drept distanța verticală dintre vârful fălcii superioare și extremitatea razei înotătoarei caudale celei mai scurte.

În cazul speciei istiophoridae, dimensiunea se măsoară de la capătul mandibulei până la punctul de bifurcare a înotătoarei caudale.

Fiecare stat membru stabilește o procedură de eșantionare pentru estimarea cantității de ton roșu capturat în funcție de dimensiune.

Eșantionarea în cuști în funcție de dimensiuni se realizează pe baza unui eșantion de 100 de specimene la 100 de tone de pește viu sau a unui eșantion de 10 % din numărul total de pești dintr-o cușcă. Eșantionul de dimensiune se prelevează în perioada recoltelor la ferme, în conformitate cu metoda adoptată de CICTA pentru comunicarea datelor în cadrul sarcinii a II-a.

Pentru peștii aflați în crescătorie timp de peste un an se dezvoltă metode și tipuri de eșantionări suplimentare.

Eșantionarea se efectuează în timpul unei recolte alese aleatoriu și trebuie să acopere toate cuștile. Datele sunt comunicate către CICTA până la 31 iulie pentru eșantionarea efectuată anul anterior.

CAPITOLUL 3

Consiliul, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, stabilește numărul și capacitatea totală în tonaj brut (TB) ale navelor de pescuit comunitare cu lungimea de peste 24 de metri care pescuiesc ton obez ca specie vizată în zona 1. Acestea se stabilesc după cum urmează:

ca număr mediu și capacitate medie în TB ale navelor de pescuit comunitare aflate la pescuit de ton obez ca specie vizată în zona 1 în perioada 1991-1992; și

în temeiul restricției privind numărul de vase comunitare aflate la pescuit de ton obez în 2005, astfel cum a fost comunicat către CICTA la 30 iunie 2005.

Consiliul, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, stabilește numărul de nave de pescuit comunitare care pescuiesc ton cu înotătoare lungi ca specie vizată în Atlanticul de Nord. Numărul navelor se stabilește la numărul mediu de nave de pescuit comunitare aflate la pescuit de ton cu înotătoare lungi ca specie vizată în Atlanticul de Nord în perioada 1993-1995.

Consiliul, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, repartizează între statele membre:

numărul și capacitatea în TB, stabilite în conformitate cu alineatul (1);

numărul de nave, stabilit în conformitate cu alineatul (2).

Înainte de data de 15 mai a fiecărui an, fiecare stat membru înaintează Comisiei, prin mijloacele obișnuite de transmisie a datelor, următoarele:

o listă a navelor care arborează pavilionul statului respectiv cu lungimea de peste 24 de metri care pescuiesc ton obez;

o listă a navelor care arborează pavilionul statului respectiv și care participă la pescuitul de ton cu înotătoare lungi ca specie vizată în Atlanticul de Nord.

Listele menționate la alineatul (4) indică numărul atribuit navei în registrul flotei de pescuit naționale, în conformitate cu anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare și tipul de echipament utilizat.

CAPITOLUL 4

Statele membre încurajează utilizarea gutelor din monofilament pe articulații mobile pentru facilitarea eliberării voluntare a marlinilor albaștri și a marlinilor albi vii.

Statele membre încurajează eliberarea rechinilor vii capturați accidental, în special a rechinilor tineri.

Statele membre încurajează reducerea cazurilor de eliberare a rechinilor prin ameliorarea sistemelor de selecție ale echipamentelor de pescuit.

Statele membre încurajează eliberarea țestoaselor vii capturate accidental.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a interzice utilizarea în Marea Mediterană a năvoadelor remorcate, a setcilor înconjurătoare, a plaselor pungă, a dragelor, a năvoadelor cu matiță, a avelor și a paragatelor pentru pescuitul sportiv și de divertisment al tonului și al speciilor înrudite.

Statele membre se asigură că tonul și speciile înrudite capturate în timpul pescuitului sportiv și de divertisment în Marea Mediterană nu sunt comercializate.

Statele membre înaintează Comisiei până la data de 15 august a fiecărui an un raport privind punerea în aplicare a dispozițiilor din prezentul capitol.

TITLUL III

CAPITOLUL 1

Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, stabilește numărul de nave de pescuit comunitare cu lungimea totală de peste 24 de metri autorizate să pescuiască în zona 2. Numărul de nave se stabilește la numărul de nave de pescuit comunitare înregistrate în registrul navelor CTOI în 2003. Restricția asupra numărului de nave trebuie să corespundă tonajului brut (TB) global; în caz de înlocuire a navelor, nu trebuie depășit tonajul global.

Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, repartizează între statele membre numărul de nave, stabilit în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol.

CAPITOLUL 2

Statele membre depun toate eforturile pentru a încuraja eliberarea rechinilor vii capturați accidental, în special a rechinilor tineri.

Statele membre încurajează reducerea cazurilor de eliberare a rechinilor.

Statele membre depun toate eforturile pentru a reduce impactul pescuitului asupra țestoaselor marine, în special prin aplicarea măsurilor prevăzute la alineatele (2), (3) și (4).

Utilizarea tuturor echipamentelor de pescuit se supune următoarelor condiții:

manipularea corespunzătoare, inclusiv resuscitarea sau eliberarea cu promptitudine a țestoaselor marine prinse accidental (în cârlige sau plase) sau sub formă de capturi secundare;

prezența la bord a echipamentelor necesare pentru eliberarea țestoaselor marine capturate accidental sau sub formă de capturi secundare.

Utilizarea plasei-pungă se supune următoarelor condiții:

obligația de a evita, în cazul în care este posibil, prinderea țestoaselor marine în setcile înconjurătoare;

crearea și punerea în aplicare a unor specificații privind dispozitivele corespunzătoare pentru reducerea la minimum a capturilor secundare de țestoase marine;

adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru eliberarea țestoase marine prinse în setci sau cârlige;

adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru monitorizarea dispozitivelor de atragere a peștilor în care ar putea fi prinse țestoasele marine, în vederea eliberării celor capturate și a recuperării dispozitivelor neutilizate.

Utilizarea paragatelor se supune următoarelor condiții:

crearea și punerea în practică a unor combinații între forma cârligelor, tipurile de nade, adâncimea și modelul plaselor și practicile de pescuit pentru reducerea la minimum a capturilor accidentale sau secundare și a mortalității țestoaselor marine; și

prezența la bord a echipamentelor necesare pentru eliberarea țestoaselor marine capturate accidental sau sub formă de capturi secundare, inclusiv a instrumentelor de desprindere a cârligului sau de tăiere a firului și a mincioagelor.

TITLUL IV

Se interzice utilizarea navelor auxiliare în sprijinul navelor care pescuiesc cu dispozitive de atragere a peștilor.

Se interzic transbordările pe navele cu plasă pungă în larg.

Consiliul, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, stabilește numărul de nave comunitare cu plasă pungă autorizate să pescuiască în zona 3. Numărul de nave se stabilește la numărul de nave comunitare cu plasă pungă înregistrate în registrul navelor CIATT la 28 iunie 2002.

Statele membre înaintează Comisiei, până la data de 10 decembrie a fiecărui an, lista tuturor navelor care arborează pavilionul lor și care au intenția să pescuiască ton în zona 3. Navele care nu sunt incluse în lista respectivă se consideră inactive și nu sunt autorizate să pescuiască în anul curent.

Listele indică numărul atribuit navei în registrul flotei de pescuit naționale, în conformitate cu anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare și tipul de echipament utilizat.

Încercuirea bancurilor sau a grupurilor de delfini cu ajutorul plaselor pungă în timpul pescuitului de ton cu înotătoarele galbene în zona 3 nu este autorizată decât în cazul navelor de pescuit comunitare care operează în condițiile stabilite prin acordul privind Programul internațional pentru conservarea delfinilor și cărora li s-a acordat o limită de mortalitate a delfinilor (LMD).

Statele membre înaintează Comisiei înainte de data de 15 septembrie a fiecărui an:

o listă a navelor care arborează pavilionul lor, având capacitate de încărcare de peste 363 tone metrice (400 tone net) și care au solicitat o LMD pentru întreg anul următor;

o listă a navelor care arborează pavilionul lor, având capacitate de încărcare de peste 363 tone metrice (400 tone net) și care au solicitat o LMD pentru prima sau a doua jumătate a anului următor;

pentru fiecare navă care solicită o LMD, un certificat atestând că nava dispune de toate instrumentele și echipamentele de protecție a delfinilor, iar comandantul a urmat un curs de formare autorizat în materie de tehnică de salvare și de punere în libertate a delfinilor;

o listă a navelor care arborează pavilionul lor susceptibile de a opera în zonă pe parcursul anului următor.

Statele membre se asigură că cererile de LMD respectă condițiile prevăzute în acordul privind Programul internațional pentru conservarea delfinilor și sunt conforme cu măsurile de conservare adoptate de CIATT.

Comisia examinează listele și conformitatea lor cu dispozițiile din acordul privind Programul internațional pentru conservarea delfinilor și cu măsurile de conservare adoptate de CIATT și le transmite directorului CIATT. În cazul în care examinarea unei cereri de către Comisie arată că aceasta nu îndeplinește condițiile menționate în prezentul alineat, Comisia informează imediat statul membru respectiv că nu poate transmite cererea, în întregime sau parțial, directorului CIATT, cu precizarea motivelor.

Comisia comunică fiecărui stat membru totalitatea LMD-urilor care trebuie repartizate între navele care arborează pavilionul său.

Repartiția LMD-urilor între navele care arborează pavilionul fiecărui stat membru este comunicată de către acesta Comisiei anual, înainte de 15 ianuarie.

Comisia transmite directorului CIATT lista și repartiția LMD între navele de pescuit comunitare anual, înainte de 1 februarie.

Navele cu plasă pungă eliberează, în măsura în care este posibil, cu promptitudine și fără să fi produs vătămări, toate țestoasele marine, rechinii, tonii dungați, zărganii, calcanii, dorado, precum și alte specii nevizate.

Pescarii sunt încurajați să dezvolte și să utilizeze tehnici și echipamente care să faciliteze eliberarea rapidă și în siguranță a oricăror astfel de animale.

Ori de câte ori se descoperă o țestoasă marină în plasă, se întreprind toate măsurile rezonabile pentru salvarea țestoasei înainte ca ieșirea acesteia să fie blocată, inclusiv, dacă este cazul, prin lansarea unei șalupe.

În cazul în care o țestoasă marină rămâne blocată în plasă, rularea plasei se oprește imediat ce țestoasa ajunge la suprafața apei și se repornește numai după deblocarea ieșirii țestoasei și după eliberarea acesteia.

În cazul în care se aduce o țestoasă la bordul navei, se face uz de toate metodele corespunzătoare pentru a ajuta țestoasa să se redreseze înainte de a fi eliberată.

Se interzice evacuarea în mare de către toniere a sacilor de sare și a oricăror alte tipuri de deșeuri din plastic.

În cazul în care este posibil, trebuie eliberate țestoasele marine prinse în dispozitivele de atragere a peștilor și alte echipamente de pescuit.

Dispozitivele de atragere a peștilor neutilizate la pescuit trebuie recuperate.

TITLUL V

Statele membre iau măsuri pentru reducerea la minimum a cantităților de deșeuri sau reziduuri, a capturilor produse de echipamentele pierdute sau abandonate, a poluării provenind de la navele de pescuit, a capturilor de pești și animale aparținând unor specii nevizate și a repercusiunilor acestora asupra speciilor înrudite sau dependente, în special asupra speciilor în pericol de dispariție.

TITLUL VI

Se interzice încercuirea cu plase pungă a oricăror bancuri sau grupuri de mamifere marine.

Alineatul (1) se aplică în cazul tuturor navelor de pescuit comunitare, cu excepția navelor menționate la articolul 23.

TITLUL VII

Măsurile menționate la articolul 6 alineatul (4) și articolul 8 alineatul (2) se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la articolul 30 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

Prin prezentul se abrogă Regulamentul (CE) nr. 973/2001.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXA I

ANEXA I

Lista speciilor cu migrație extinsă

tonul cu înotătoarele lungi: Thunnus alalunga

tonul roșu: Thunnus thynnus

tonul obez: Thunnus obesus

tonul dungat: Katsuwonus pelamis

pălămida: Sarda sarda

tonul cu înotătoarele galbene: Thunnus albacares

tonul negru: Thunnus atlanticus

tonul mic: speciile Euthynnus

tonul roșu de sud: Thunnus maccoyii

specii de melvă: speciile Auxis

plătica de Atlantic: Bramidae

specii de marlin: speciile Tetrapturus; speciile Makaira

peștele-evantai: speciile Istiophorus

peștele-spadă: Xiphias gladius

scrumbioara de Atlantic: speciile Scomberesox; speciile Cololabis

dorado; corifena: Coryphaena hippurus; Coryphaena equiselis

rechini: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiidae Rhincodon typus; Carcharhinide; Sphyrnidae; Isuridae; Lamnidae

cetacee (balene și marsuini): Physteridae; Balenidae; Eschrichriidae; Monodontidae; Ziphiidae; Delphinidae.

tonul cu înotătoarele lungi: Thunnus alalunga

tonul roșu: Thunnus thynnus

tonul obez: Thunnus obesus

tonul dungat: Katsuwonus pelamis

pălămida: Sarda sarda

tonul cu înotătoarele galbene: Thunnus albacares

tonul negru: Thunnus atlanticus

tonul mic: speciile Euthynnus

tonul roșu de sud: Thunnus maccoyii

specii de melvă: speciile Auxis

plătica de Atlantic: Bramidae

specii de marlin: speciile Tetrapturus; speciile Makaira

peștele-evantai: speciile Istiophorus

peștele-spadă: Xiphias gladius

scrumbioara de Atlantic: speciile Scomberesox; speciile Cololabis

dorado; corifena: Coryphaena hippurus; Coryphaena equiselis

rechini: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiidae Rhincodon typus; Carcharhinide; Sphyrnidae; Isuridae; Lamnidae

cetacee (balene și marsuini): Physteridae; Balenidae; Eschrichriidae; Monodontidae; Ziphiidae; Delphinidae.

ANEXA II

ANEXA II

Lista CICTA a speciilor de ton și înrudite

tonul roșu: Thunnus thynnus

tonul roșu de sud: Thunnus maccoyii

tonul cu înotătoarele galbene: Thunnus albacares

tonul cu înotătoarele lungi: Thunnus alalunga

tonul obez: Thunnus obesus

tonul negru: Thunnus atlanticus

tonul mic: Euthynnus alletteratus

tonul dungat: Katsuwonus pelamis

pălămida: Sarda sarda

melvă: Auxis thazard

ton negru: Auxis rochei

palometa: Orcynopsis unicolor

pălămida-știucă: Acanthocybium solandri

colios: Scomberomorus maculatus

macrou uriaș: Scomberomorus cavalla

Scomberomorus tritor

Scomberomorus brasiliensis

cero: Scomberomorus regalis

peștele-evantai: Istiophorus albicans

marlin negru: Makaira indica

marlinul albastru: Makaira nigricans

marlinul alb: Tetrapturus albidus

peștele-spadă: Xiphias gladius

Tetrapturus pfluegeri

tonul roșu: Thunnus thynnus

tonul roșu de sud: Thunnus maccoyii

tonul cu înotătoarele galbene: Thunnus albacares

tonul cu înotătoarele lungi: Thunnus alalunga

tonul obez: Thunnus obesus

tonul negru: Thunnus atlanticus

tonul mic: Euthynnus alletteratus

tonul dungat: Katsuwonus pelamis

pălămida: Sarda sarda

melvă: Auxis thazard

ton negru: Auxis rochei

palometa: Orcynopsis unicolor

pălămida-știucă: Acanthocybium solandri

colios: Scomberomorus maculatus

macrou uriaș: Scomberomorus cavalla

Scomberomorus tritor

Scomberomorus brasiliensis

cero: Scomberomorus regalis

peștele-evantai: Istiophorus albicans

marlin negru: Makaira indica

marlinul albastru: Makaira nigricans

marlinul alb: Tetrapturus albidus

peștele-spadă: Xiphias gladius

Tetrapturus pfluegeri

ANEXA III

ANEXA III

Lungimea navelor [articolul 6, alineatul (2)]

Stabilirea lungimii navelor în conformitate cu CICTA:

pentru orice vas de pescuit construit după 18 iulie 1982, 96 % din lungimea maximă de la linia de plutire la 85 % din înălțimea de construcție minimă măsurată începând de la fața superioară a chilei sau lungimea părții anterioare a etravei la axul cârmei până la aceeași linie de plutire, în cazul în care această lungime este mai mare. În cazul vaselor construite cu chilă înclinată, linia de plutire unde se măsoară lungimea va fi paralelă cu linia de plutire proiectată;

pentru toate vasele de pescuit construite înainte de 18 iulie 1982, lungimea înregistrată este cea care figurează în registrele naționale sau în orice alt document doveditor al vaselor.

pentru orice vas de pescuit construit după 18 iulie 1982, 96 % din lungimea maximă de la linia de plutire la 85 % din înălțimea de construcție minimă măsurată începând de la fața superioară a chilei sau lungimea părții anterioare a etravei la axul cârmei până la aceeași linie de plutire, în cazul în care această lungime este mai mare. În cazul vaselor construite cu chilă înclinată, linia de plutire unde se măsoară lungimea va fi paralelă cu linia de plutire proiectată;

pentru toate vasele de pescuit construite înainte de 18 iulie 1982, lungimea înregistrată este cea care figurează în registrele naționale sau în orice alt document doveditor al vaselor.

ANEXA IV

ANEXA IV

DIMENSIUNEA MINIMĂ[Articolul 8 alineatul (1)]