Decizia Comisiei din 19 februarie 2001 de stabilire a condițiilor derogatorii pentru ambalajele din sticlă de la nivelul concentrației de metale grele stabilit prin Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile din ambalaje [notificată cu numărul C(2001) 398] (Text cu relevanță pentru SEE) (2001/171/CE)

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 94/62/CE a Consiliului și a Parlamentului European din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile din ambalaje, în special articolul 11 alineatul (3),

Directiva 94/62/CE prevede la articolul 11 o reducere treptată a concentrației de metale grele din ambalaje.

Experiența primilor ani de aplicare a articolului 11 arată că există o problemă specifică în sectorul ambalajelor din sticlă, și anume aceea că sticla reciclată este contaminată cu mari cantități de plumb.

Aplicarea completă a nivelului de 100 ppm, care intră în vigoare la 30 iunie 2001, ar putea avea drept consecință reducerea utilizării sticlei reciclate, în vederea respectării articolului 11. Din punct de vedere ecologic, acest rezultat nu este de dorit.

Derogarea urmărește utilizarea ambalajelor din sticlă, ținând seama de caracteristicile acestora cu privire la emisiile de metale grele și importanța încurajării în continuare a reciclării ambalajelor din sticlă.

Derogarea se referă la limita de 100 ppm.

Rezultatele măsurărilor la locurile de producție și metodele de măsurare utilizate trebuie să fie puse la dispoziția autorităților competente, la cererea acestora.

Derogarea expiră la 30 iunie 2006, cu excepția cazului în care termenul respectiv se prelungește, conform procedurii menționate la articolul 21 din Directiva 94/62/CE.

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul comitetului, constituit în conformitate cu articolul 21 din Directiva 94/62/CE a Consiliului și a Parlamentului European,

Prezenta decizie se aplică ambalajelor din sticlă care intră sub incidența Directivei 94/62/CE și urmărește stabilirea condițiilor în care nu se aplică nivelurile de concentrație stabilite în articolul 11 din Directiva 94/62/CE.

În sensul prezentei decizii:

se aplică definițiile stabilite în articolul 3 din Directiva 94/62/CE;

introdus intenționat înseamnă utilizat deliberat pentru crearea ambalajului sau a unei componente a ambalajului, a cărei prezență continuă este necesară în ambalajul final sau în componenta ambalajului, căruia îi asigură caracteristici, aspect sau calitate specifice; utilizarea materialelor reciclate ca materii prime pentru fabricarea de noi materiale de ambalare, în cazul în care anumite părți ale materialelor reciclate pot conține cantități de metale reglementate, nu se consideră introducere intenționată.

După 30 iunie 2001, ambalajul din sticlă poate depăși limita de 100 ppm în greutate, stabilită în articolul 11 din Directiva 94/62/CE, dacă acesta respectă toate condițiile menționate în articolele 4 și 5 din prezenta decizie.

În cursul procesului de fabricație nu trebuie să se introducă intenționat plumb, cadmiu, mercur sau crom hexavalent.

Materialul ambalajului poate depăși limitele de concentrație numai în urma adaosului de materiale reciclate.

În cazul în care media nivelurilor de concentrație de metale grele, pentru oricare douăsprezece controale lunare consecutive efectuate pentru producția fiecărui cuptor individual de producție a sticlei, reprezentativă pentru activitatea de producție normală și constantă, depășește limita de 200 ppm, fabricantul sau reprezentantul autorizat trebuie să prezinte un raport autorităților competente ale statelor membre. Acest raport trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:

valori măsurate;

descrierea metodelor de măsură utilizate;

sursele în care se bănuiește prezența nivelurilor de concentrație de metale grele;

descrierea detaliată a măsurilor luate pentru reducerea nivelurilor de concentrație de metale grele.

Dacă nici fabricantul și nici reprezentantul său autorizat nu își au sediul pe teritoriul Uniunii Europene, obligația prezentării raportului către autoritățile competente îi revine persoanei care introduce produsul pe piața Comunității.

Rezultatele măsurărilor de la locul de fabricare și metodele de măsurare utilizate trebuie să fie puse oricând la dispoziția autorităților competente, la cererea acestora.

Prezenta decizie expiră la 30 iunie 2006, cu excepția cazului în care respectivul termen se prelungește, în special pe baza rapoartelor prevăzute în articolul 5 din prezenta decizie și în articolul 17 din Directiva 94/62/CE, în conformitate cu procedura menționată în articolul 21 din Directiva 94/62/CE.

Prezenta decizie se adresează statelor membre.