Regulamentul (CE) nr. 2702/1999 al Consiliului din 14 decembrie 1999 privind acțiunile de informare și promovare a produselor agricole în țări terțe

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social,

În temeiul reglementării actuale, Comunitatea poate realiza acțiuni promoționale în țări terțe pentru un număr limitat de produse agricole; rezultatele obținute până în prezent sunt foarte încurajatoare.

Având în vedere experiența câștigată, perspectivele de evoluție a piețelor atât în interiorul, cât și în exteriorul Comunității, precum și noul context al comerțului internațional, este indicată dezvoltarea unei politici globale și coerente de informare și promovare cu privire la piețele din țări terțe.

O asemenea politică poate completa util și consolida acțiunile desfășurate de statele membre, în special prin promovarea imaginii produselor Comunității pe piețele internaționale, în ceea ce privește calitatea și siguranța produselor alimentare; contribuind la deschiderea unor noi piețe de desfacere, această activitate poate avea, de asemenea, un efect de multiplicare a inițiativelor naționale sau private.

Este necesară definirea criteriilor de selecție pentru produsele în cauză și pentru piețe; totuși, produsele eligibile pentru rambursări la export nu sunt excluse din sistem.

Ca regulă generală, Comunitatea suportă doar o parte din finanțarea acțiunilor, în vederea responsabilizării organizațiilor care prezintă propuneri și a statelor membre interesate; totuși, în cazuri excepționale, se poate dovedi oportun să nu se solicite o contribuție financiară din partea statului membru în cauză.

Trebuie să se prevadă ca, prin proceduri adecvate, Comisia Comunităților Europene să încredințeze aplicarea măsurilor unor organisme care dispun de structurile și competențele necesare.

Având în vedere experiența câștigată și rezultatele obținute de Consiliul internațional pentru uleiul de măsline în activitatea sa promoțională, trebuie totuși să se dea Comunității posibilitatea de a-i încredința în continuare realizarea acțiunilor care țin de domeniul său de competență; este, de asemenea, necesar să se solicite asistența unor organizații internaționale similare pentru alte produse.

Pentru a controla buna realizare a programelor și impactul respectivelor măsuri, este necesar să se prevadă o monitorizare eficientă de către Comisie și de către statele membre, precum și evaluarea rezultatelor de către un organism independent.

În consecință, trebuie modificate Regulamentele (CE) nr. 136/66/CEE, (CEE) nr. 1308/70 și (CE) nr. 2275/96.

Normele necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament sunt adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a atribuțiilor de punere în aplicare conferite Comisiei și, de aceea, este potrivit ca măsurile respective să fie adoptate conform procedurii de gestionare prevăzute în articolul 4 din decizia menționată anterior. În acest context, comitetele de gestionare în cauză acționează în comun,

Comunitatea poate finanța, integral sau parțial, acțiuni de informare și promovare a produselor agricole și alimentare în țările terțe.

Acțiunile menționate în alineatul (1) nu trebuie să fie orientate în funcție de anumite mărci comerciale și nici să favorizeze produsele care provin dintr-un anumit stat membru.

Acțiunile prevăzute în articolul 1 sunt următoarele:

relații cu publicul, acțiuni de promovare și publicitate, evidențiind în mod special avantajele produselor comunitare, în special sub aspectul calității, igienei, securității alimentare, nutriției, etichetării, bunăstării animale și protecției mediului;

participarea la manifestări, târguri și expoziții de importanță internațională, în special prin realizarea de standuri ale Comunității;

campanii de informare, în special pentru regimurile comunitare privind denumirile de origine protejate (DOP), indicațiile geografice protejate (IGP), specialitățile tradiționale garantate (STG) și agricultura ecologică, precum și alte regimuri comunitare privind standardele de calitate și de etichetare a produselor agricole și a produselor alimentare și pentru simbolurile grafice prevăzute în legislația comunitară aplicabilă;

campanii de informare cu privire la sistemul comunitar al vinurilor cu denumire de origine controlată (vinuri DOC), al vinurilor de masă și al băuturilor spirtoase cu indicație geografică;

studii ale noilor piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere;

misiuni comerciale la nivel înalt;

studii de evaluare a rezultatelor acțiunilor de promovare și informare.

Produsele care fac obiectul acțiunilor prevăzute în articolul 1 sunt în special următoarele:

produsele destinate consumului direct sau prelucrării, pentru care există oportunități de export sau posibilități de noi piețe de desfacere în țările terțe, în special în cazurile în care nu se impun rambursări la export;

produse tipice sau de calitate care conțin o valoare adăugată ridicată.

În alegerea țărilor terțe în care sunt realizate acțiunile prevăzute în articolul 1, trebuie să se țină cont de piețele țărilor cu cerere reală sau potențială.

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2), Comisia stabilește, o dată la doi ani, lista produselor și a piețelor menționate la articolele 3 și 4.

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2), Comisia poate stabili linii directoare privind modalitățile strategice de urmat în cadrul propunerilor privind campaniile de informare și de promovare pentru unele dintre produsele menționate la alineatul (1) sau pentru toate aceste produse.

În cazul în care acțiunile sunt decise în special în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă, Comunitatea poate să le aplice prin intermediul Consiliului internațional pentru uleiul de măsline.

În cazul altor sectoare, Comunitatea poate solicita asistență unor organizații internaționale care oferă garanții similare.

Pentru realizarea acțiunilor prevăzute la articolul 2 literele (a), (b), (c), (d) și (e) și în temeiul articolului 6, organizația sau organizațiile profesionale și/sau interprofesionale reprezentative ale sectorului sau ale sectoarelor din unul sau mai multe state membre sau la nivel comunitar stabilesc propuneri de programe de promovare și informare, cu o durată de cel mult trei ani.

Statul sau statele membre în cauză examinează oportunitatea propunerilor de programe și verifică dacă acestea sunt în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, cu liniile directoare stabilite în temeiul articolului 5 alineatul (2) și cu caietele de sarcini prevăzute. De asemenea, statele membre verifică raportul calitate/preț al programelor respective.

Statul sau statele membre transmit Comisiei lista programelor, precum și o copie a acestor programe.

Comisia stabilește, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2), în privința programelor care sunt reținute și la bugetele aferente. Se acordă prioritate programelor propuse de mai multe state membre sau care prevăd acțiuni în mai multe țări terțe.

După o invitație de participare adecvată, organizația care formulează propuneri selecționează organismele care pun în aplicare programele. Cu toate acestea, în anumite condiții, care urmează să fie stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2), organizația care formulează propuneri poate fi autorizată să pună în aplicare unele părți dintr-un program.

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2), Comisia poate stabili limite inferioare și/sau superioare în privința costurilor reale ale programelor prezentate în conformitate cu prezentul articol. Aceste limite se pot modifica în funcție de natura programelor respective. Criteriile aplicate în această privință se pot stabili în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2).

După informarea comitetului de gestionare prevăzut la articolul 12 alineatul (1) sau, după caz, a comitetelor de reglementare prevăzute de regulamentele Consiliului (CEE) nr. 2092/91, (CEE) nr. 2081/92 sau (CEE) nr. 2082/92, Comisia adoptă o decizie pentru următoarele acțiuni:

acțiunile prevăzute la articolul 2 literele (f) și (g) din prezentul regulament;

acțiunile prevăzute la articolul 2 literele (a), (b), (c), (d) și (e) din prezentul regulament, atunci când aceste acțiuni sunt de interes comunitar sau atunci când în cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 din prezentul regulament nu s-a prezentat nicio propunere corespunzătoare;

acțiunile realizate prin intermediul uneia dintre organizațiile internaționale prevăzute la articolul 6 din prezentul regulament.

Prin procedura de licitație deschisă sau restrânsă, Comisia alege:

asistenții tehnici necesari pentru a evalua programele propuse, inclusiv organismele propuse însărcinate cu aplicarea;

organismul sau organismele responsabile de executarea acțiunilor prevăzute la articolul 7a.

Organismele însărcinate cu realizarea acțiunilor prevăzute în articolul 7 alineatul (1) și articolul 8 alineatul (1) trebuie să aibă cunoștințe de specialitate privind produsele în cauză și piețele vizate și să dispună de mijloacele necesare prin care să se asigure realizarea cât mai eficientă a acțiunilor, ținând seama de dimensiunea europeană a acestor programe.

Un grup de monitorizare, constituit din reprezentanți ai Comisiei, ai statelor membre vizate și ai organizațiilor care fac propuneri, supraveghează realizarea corectă a măsurilor.

Statele membre în cauză sunt responsabile de monitorizarea programelor prevăzute la articolul 7, precum și de plățile aferente. Statele membre se asigură ca materialele de informare și de promovare produse în cadrul programelor reținute sunt în conformitate cu reglementările comunitare.

Fără a aduce atingere alineatului (4), Comunitatea finanțează integral acțiunile prevăzute la articolul 7a. De asemenea, Comunitatea finanțează integral cheltuielile pentru asistenții tehnici selecționați în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) prima liniuță.

Participarea financiară a Comunității la programele prevăzute la articolul 7 nu depășește 50 % din costul real al programelor. În cazul programelor cu o durată de doi sau trei ani, participarea de punere în aplicare pentru fiecare an nu poate depăși acest plafon.

Organizația sau organizațiile care formulează propuneri participă la finanțarea programelor prevăzute la articolul 7 cu cel puțin 20 % din costul real al programelor, restul finanțării fiind în sarcina statelor membre în cauză, ținând seama de participarea Comunității menționată la alineatul (2). Cotele respective ale statului sau statelor membre și ale organizației sau organizațiilor care formulează propuneri se stabilesc la data la care programul se prezintă Comisiei în conformitate cu articolul 7 alineatul (3). Plățile efectuate de statele membre și/sau de organizațiile care formulează propuneri pot proveni din taxe parafiscale sau din contribuții obligatorii.

În cazul în care se aplică articolul 6, Comunitatea acordă, după aprobarea programului, o contribuție adecvată organizației internaționale în cauză.

Articolele 87, 88 și 89 din tratat nu se aplică participărilor financiare ale statelor membre, nici participărilor financiare provenite din taxe parafiscale sau din contribuțiile obligatorii ale statelor membre și/sau ale organizațiilor care formulează propuneri, în cazul programelor care pot beneficia de asistență comunitară în temeiul articolului 36 din tratat, pe care Comisia a decis să le accepte în conformitate cu articolul 7 alineatul (4).

Cheltuielile Comunității pentru măsurile prevăzute în articolul 1 sunt considerate intervenții în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune.

Normele necesare punerii în aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura de gestionare prevăzută în articolul 12 alineatul (2).

Comisia este asistată de Comitetul de gestionare pentru uleiuri și grăsimi, constituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul nr. 136/66/CEE, și de comitetele de gestionare înființate conform articolelor corespunzătoare din celelalte regulamente privind organizarea comună a piețelor agricole.

În cazul în care se fac trimiteri la prezentul alineat, se aplică dispozițiile articolelor 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Înainte de elaborarea listei și a liniilor directoare prevăzute la articolul 5, de acceptarea programelor prevăzute la articolul 7, de adoptarea unei decizii privind acțiuni în conformitate cu articolul 7a sau de adoptarea măsurilor de punere în aplicare în conformitate cu articolul 11, Comisia poate să se consulte cu:

grupul permanent Promovarea produselor agricole din cadrul comitetului consultativ Calitatea și sănătatea producției agricole;

grupurile de lucru tehnice ad hoc, formate din membrii comitetului de gestiune prevăzut la articolul 12 alineatul (1) și/sau din experții în domeniul promovării și publicității.

Până la 31 decembrie 2006, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament, însoțit, atunci când este cazul, de propunerile adecvate.

Cuvintele sau în țări terțe din articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul nr. 136/66/CEE se elimină.

Cuvintele și oriunde din articolul 2 alineatul (2) prima liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 1308/70 se elimină.

Cuvintele și în străinătate din articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2275/96 se elimină.

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2000.

Se aplică până la 31 decembrie 2004.