Regulamentul (CE) nr.  718/1999 al Consiliului din 29 martie 1999 privind politica capacității flotei Comunității cu scopul de a promova transportul pe căile navigabile interioare

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europeane, în special articolul 75,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social,

în conformitate cu procedura stabilită la articolul 189c din tratat,

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1101/89 a introdus reglementări pentru îmbunătățiri structurale în sectorul de căi navigabile interioare pentru flotele care funcționează pe rețelele navigabile interconectate ale Belgiei, Germaniei, Franței, Luxemburgului, Țărilor de Jos și Austriei; întrucât obiectivul Regulamentului a fost să reducă supracapacitatea flotelor de navigație interioară prin intermediul programelor de tăiere a navelor pentru fier vechi coordonate la nivelul Comunității; întrucât Regulamentul expiră pe 28 aprilie 1999;

întrucât dintre măsurile care susțin aceste reglementări de îmbunătățire structurală cu scopul de a evita agravarea supracapacității existente sau apariția de noi supracapacități, regula vechi pentru nou s-a dovedit indispensabilă pentru operația de echilibrare a pieței de căi navigabile interioare; întrucât această regulă rămâne de asemenea un instrument esențial de intervenție în cazul unei perturbări serioase pe aceeași piață, după cum se definește la articolul 1 din Directiva 96/75/CE; întrucât trebuie să se ia măsuri care să împiedice ca efectele programelor de tăiere efectuate din 1990 să fie anihilate prin intrarea în funcțiune a unei noi capacități de îndată ce regula menționată mai sus expiră; întrucât este prin urmare necesar să se mențină regula vechi pentru nou pentru o perioadă limitată nu mai mare de patru ani timp în care se reduc raporturile la zero pentru a proteja tranziția și a depăși etapa de intervenție a Comunității pe piață; întrucât este de asemenea important să se mențină regula vechi pentru nou pentru reglarea capacității flotelor Comunității și după acești patru ani, dar ca un mecanism de rezervă stabilit la zero care ar putea fi reactivat doar în cazul unei perturbări serioase a pieței de felul celei prevăzute la articolul 7 din Directiva 96/75/CE;

întrucât apariția de noi supracapacități trebuie ținută sub control efectiv în fiecare ramură a pieței de transport pe căile navigabile interioare; întrucât este prin urmare important ca măsurile care urmează să fie adoptate trebuie să fie aplicabile în mod general și să acopere toate navele de mărfuri și remorcherele-împingătoare; întrucât trebuie să existe exceptare de la asemenea măsuri pentru navele care nu contribuie în nici un fel la supracapacitatea pe rețeaua de căi navigabile interioare conectate deoarece operează doar pe piețe naționale și internaționale și trebuie stabilite reglementări pentru posibilitatea de a excepta nave, care, datorită capacității brute de încărcare mai mici de 450 tone, nu contribuie la o asemenea supracapacitate; întrucât, în schimb, flotele particulare care realizează operațiuni pe cont propriu nu pot fi excluse datorită impactului lor pe piețele de transport;

întrucât o abordare comună care permite statelor membre să ia măsuri comune pentru a atinge același obiectiv este condiție sine qua non pentru reglementarea capacității; întrucât în acest scop, fondurile de tăiere introduse de Regulamentul (CEE) nr. 1101/89 în statele membre cu căi navigabile interioare trebuie menținute, dar sub o nouă denumire, și acestea trebuie să administreze regula vechi pentru nou; întrucât fondurile excedentare din contribuțiile industriei pentru schemele de îmbunătățire structurală efectuate până la 28 aprilie 1999 trebuie plasate întru-un fond de rezervă la fondurile menționate mai sus;

întrucât, datorită diferențelor fundamentale între piețele de mărfuri uscate, mărfuri lichide și remorchere-împingătoare, se recomandă să existe conturi separate în fiecare fond pentru navele pentru marfă uscată, navele cisternă și remorcherele-împingătoare;

întrucât, în contextul unei politici economice compatibile cu tratatul, responsabilitatea pentru reglarea capacității revine în principal operatorilor din acest sector; întrucât costul măsurilor introduse trebuie prin urmare să fie suportat de către întreprinderile din sectorul navigației interioare; întrucât prezentul regulament constă în stabilirea condițiilor ce trebuie aplicate pentru punerea în funcțiune a unei anumite noi capacități fără a merge atât de departe încât să se blocheze total accesul la piață; întrucât este posibilă limitarea duratei și impactului acestor condiții și adaptarea lor cu flexibilitate la tendințele pieței dar raporturile trebuie reduse treptat la zero într-o perioadă de patru ani începând cu 29 aprilie 1999; întrucât acest mecanism de reglare denumit regula vechi pentru nou trebuie menținut ca un mecanism de rezervă odată ce raportul ajunge la zero; întrucât contribuțiile speciale plătite conform regulii vechi pentru nou trebuie să fie plasate întru-un fond de rezervă și pot fi folosite pentru acordarea primelor pentru tăiere pentru fier vechi, dacă intervenția pe piață se dovedește necesară;

întrucât este de dorit să se asigure că măsurile prevăzute în prezentul regulament și aplicarea acestora nu denaturează, sau amenință să denatureze concurența, în special favorizând anumite întreprinderi într-o măsură care este contrară interesului comun; întrucât, pentru a plasa întreprinderile interesate în aceleași condiții de competiție, contribuțiile speciale care urmează să fie plătite fondurilor care acoperă construirea de ambarcațiuni noi și primele pentru tăiere pentru fier vechi, dacă astfel de prime se dovedesc necesare în cazul unei perturbări grave a pieței și în concordanță cu procedura menționată în articolul 8 din Directiva 96/75/CE, trebuie stabilite la tarife uniforme și în condiții uniforme;

întrucât, din moment ce flotele de navigație interioară sunt flotele Comunității, deciziile privind operarea acestui mecanism de reglare a capacității trebuie luate la nivelul Comunității; întrucât capacitatea de a adopta astfel de decizii, de a urmări aplicarea lor și a asigura condițiile de competiție stabilite prin prezentul regulament trebuie conferită Comisiei; întrucât este important ca astfel de decizii să fie luate de Comisie după consultarea statelor membre și a organizațiilor reprezentând transportul pe căile navigabile interne la nivelul Comunității;

întrucât, în legătură cu modernizarea și reorganizarea flotelor Comunității pentru a crea un context favorabil mediului înconjurător și sigur, trebuie prevăzute măsuri sociale în așa fel încât să îi ajute pe muncitorii care doresc să părăsească industria căilor navigabile interioare sau să se recalifice pentru locuri de muncă în alt sector, împreună cu măsurile de încurajare a înființării grupurilor de întreprinderi, de îmbunătățire a abilităților operatorilor și de promovare a adaptării navelor la progresul tehnic,

Navele de navigație interioară folosite pentru a transporta mărfuri între două sau mai multe puncte pe căile navigabile interioare din statele membre sunt supuse politicii capacității flotei Comunității stabilite prin prezentul regulament.

Pentru o perioadă nu mai mare de patru ani începând cu 29 aprilie 1999 această politică a capacității include condițiile de punere în funcțiune de capacități noi, conform prezentului regulament.

Prezentul regulament se aplică navelor care transportă marfă și remorcherelor-împingătoare care furnizează servicii pe cont propriu sau contra cost și sunt înregistrate într-un stat membru sau, dacă nu sunt înregistrate, sunt operate de o întreprindere stabilită într-un stat membru.

Sunt exceptate de prezentul regulament:

navele care operează exclusiv pe căi navigabile naționale care nu sunt conectate cu alte căi navigabile din Comunitate;

navele care, din cauza dimensiunilor lor, nu pot părăsi căile navigabile pe care funcționează și nu pot intra pe celelalte căi navigabile ale Comunității (nave captive), cu condiția ca aceste nave să nu concureze cu navele la care se referă prezentul regulament;

navele care funcționează exclusiv pe Dunăre (și pe afluenții săi) până la Kelheim fără să o părăsească;

remorcherele-împingătoare cu o forță motrice care nu depășește 300 kilowați;

navele fluvio-maritime și barjele îmbarcate utilizate exclusiv pentru operațiuni de transport naționale și internaționale pentru călătoriile care includ traversarea unei mări;

navele utilizate exclusiv pentru depozitarea mărfurilor, adică nave utilizate pentru încărcarea și ulterior descărcarea bunurilor în același loc;

echipamentele de dragare, cum ar fi navele cu magazie de material dragat și pontoanele și instalațiile plutitoare ale întreprinderilor, cu condiția ca aceste echipamente să nu fie folosite pentru transportul mărfurilor în înțelesul articolului 1;

feriboturile;

navele care furnizează un serviciu public non-profit.

Fiecare stat membru interesat în înțelesul articolului 3 alineatul (1) poate exclude navele sale având o capacitate brută de încărcare mai mică de 450 tone din domeniul de aplicare al prezentului regulament. În cazul în care un stat membru se prevalează de această opțiune, trebuie să anunțe în consecință Comisia în termen de șase luni; Comisia trebuie să informeze celelalte state membre.

Fiecare stat membru ale cărui căi navigabile se leagă cu cele ale altui stat membru și tonajul flotei sale este mai mare de 100000 tone, în continuare numit stat membru interesat, stabilește conform legislației interne și cu resursele administrative proprii un Fond pentru navigația interioară, numit în continuare Fond.

Autoritățile competente din statele membre interesate administrează Fondul. Fiecare stat membru implică organizațiile sale naționale reprezentând transportatorii ce utilizează căile navigabile interioare în această administrare.

Fiecare Fond trebuie să aibă un fond de rezervă format din trei conturi separate; unul pentru navele pentru mărfuri uscate, unul pentru nave cisternă și unul pentru remorchere-împingătoare.

surplusurile de fonduri provenite din programele de îmbunătățire structurală administrate până la 28 aprilie 1999, care constau doar din contribuții provenite din industrie;

contribuțiile speciale prevăzute la articolul 4;

resursele financiare care ar putea fi disponibile în cazul unei perturbări serioase a pieței, menționate la articolul 7 din Directiva 96/75/CE.

Fondul de rezervă poate fi folosit în legătură cu măsurile corespunzătoare menționate la articolul 7 din Directiva 96/75/CE și, în special, pe parcursul măsurilor de îmbunătățire organizate la nivelul Comunității în concordanță cu procedura prevăzută la alineatul (6) și articolul 6 din prezentul Regulament.

Fondul de rezervă poate fi folosit pe parcursul măsurilor prevăzute la articolul 8 dacă este cerut unanim de către organizațiile care reprezintă transportul pe căile navigabile interioare. În acest caz, măsurile trebuie să fie supuse unei acțiuni la nivelul Comunității.

Între Fonduri trebuie să existe sprijin financiar reciproc cu privire la conturile separate menționate în primul paragraf din alineatul (3). Aceasta intră în acțiune pentru toate cheltuielile și finanțările menționate la al doilea paragraf din alineatul (3), astfel încât să se garanteze un tratament egal tuturor operatorilor de transport prevăzuți în prezentul regulament, independent de Fondul căruia nava îi aparține.

Statele membre în cauză continuă să administreze Fondul prevăzut la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 1101/89 până când se înființează noul Fond prevăzut la alineatul (1).

Navele care intră sub incidența prezentului regulament, fie că sunt nou construite, importate dintr-o țară terță sau obligate să părăsească căile navigabile menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (a), (b) sau (c), pot fi puse în funcțiune cu condiția (regula vechi pentru nou) ca proprietarul navei respective:

fie taie pentru fier vechi, fără a primi o primă de tăiere, un tonaj aliniat cu raportul între tonajul vechi și cel nou stabilit de Comisie;

fie plătește Fondului corespunzător noii sale nave, sau Fondului ales de proprietarul navei conform articolului 5 alineatul (2), o contribuție specială bazată pe raportul menționat mai sus sau, dacă proprietarul taie un tonaj mai mic decât cel cerut de raportul menționat mai sus, plătește diferența dintre tonajul noii nave și tonajul tăiat.

Raportul se poate stabili la nivele diferite pentru diferite sectoare ale pieței, de exemplu nave pentru marfă uscată, nave cisterne și remorchere-împingătoare.

Proprietarul navei trebuie să aibă posibilitatea de a alege între plata unei contribuții speciale și tăierea pentru fier vechi a tonajului vechi:

fie în momentul în care firma dă comanda pentru construirea noii nave sau în momentul în care se depune cererea pentru import, cu condiția ca nava să fie pusă în funcțiune în 12 luni din acel moment;

sau în momentul în care nava nouă sau importată se pune în funcțiune.

În cazul remorcherelor-împingătoare, noțiunea de tonaj se înlocuiește cu aceea de forță motrice.

Condițiile stabilite la alineatul (1) se aplică și creșterilor de capacitate care rezultă din prelungirea navei sau înlocuirea motoarelor remorcherelor-împingătoare.

După consultarea statelor membre și organizațiilor care reprezintă transportul pe căi navigabile interioare la nivelul Comunității, Comisia poate excepta navele specializate de la domeniul de aplicare al alineatului (1).

Pentru navele înregistrate în unul din statele membre interesate, contribuția specială se plătește Fondului statului membru în care nava este înregistrată. Pentru navele neînregistrate administrate de o întreprindere stabilită din statele membre interesate, contribuția specială se plătește în Fondul statului membru în care s-a stabilit întreprinderea.

Contribuția specială pentru navele înregistrate într-un stat membru altul decât un stat membru interesat sau pentru navele neînregistrate administrate de o întreprindere stabilită într-un stat membru altul decât un stat membru interesat se plătește într-unul din Fondurile stabilite de statele membre interesate, la alegerea proprietarului de navă.

În cazul unei perturbări serioase pe piață, astfel cum este definită la articolul 7 din Directiva 96/75/CE și la cererea unui stat membru, după ce Comitetul prevăzut la articolul 8 din Directiva menționată anterior și-a dat avizul și, conform procedurii stabilite în același articol, Comisia poate reactiva regula vechi pentru nou pe o perioadă limitată, conform articolului 7 din directiva menționată, cu sau fără măsurile de îmbunătățire structurală.

Conform unor astfel de măsuri de îmbunătățire, proprietarii navelor prevăzute la articolul 2 alineatul (1) care taie un vas, mai exact, dispun tăierea corpului navei în totalitate sau, în cazul unui remorcher-împingător, cei care dispun distrugerea corpului navei și a motorului, pot primi o primă de tăiere pentru fier vechi la prețul stabilit de Comisie conform condițiilor prevăzute la articolul 7 din Fondul respectivei nave atât timp cât există resursele financiare.

Cu toate acestea, această primă poate fi acordată doar navelor pentru care proprietarul dovedește că fac parte din flota sa activă, adică:

nave care sunt în stare bună de funcționare și

nave pentru care proprietarul poate prezenta certificat de navigabilitate și tonaj valabil sau o autorizație pentru transport național eliberată de autoritatea competentă a unuia din statele membre interesate și

nave care au efectuat cel puțin zece călătorii în perioada de 24 luni ce precede cererea pentru prima de tăiere. Călătoria reprezintă realizarea unui transport comercial pe o distanță normală pentru transportul de mărfuri de același tip (peste 50 km) și care transportă un volum de încărcătură în proporție rezonabilă față de capacitatea de încărcare a navei (cel puțin 70 %).

Nu se acordă nici o primă navelor care, în urma unui naufragiu sau altei daune suferite, nu mai sunt reparabile sau pentru care costurile reparațiilor sunt mai mari decât prima de tăiere pentru fier vechi.

În cazul în care autoritățile competente au motive întemeiate să se îndoiască de faptul că nava care a făcut cererea pentru prima de tăiere pentru fier vechi este în stare bună de funcționare, acestea pot solicita un inspector pentru a certifica dacă nava implicată deține condiția tehnică de a transporta mărfuri. Prima de tăiere pentru fier vechi se refuză dacă nava nu îndeplinește această cerință.

După consultarea statelor membre și a organizațiilor care reprezintă transportul pe căile navigabile interioare la nivelul Comunității, Comisia stabilește separat pentru navele pentru marfă uscată, pentru navele cisterne și pentru remorcherele-împingătoare:

raporturile pentru regula vechi pentru nou pentru navele menționate la articolul 2;

cota contribuțiilor speciale;

perioada în timpul căreia primele pentru tăiere pentru fier vechi prevăzute la articolul 6 se vor plăti, condițiile pentru acordarea lor și cotele;

coeficienții de adaptare (tonaj echivalent) pentru fiecare tip și categorie de navă fluvială.

Contribuțiile speciale și primele pentru tăiere se exprimă în euro. Cotele care se aplică sunt aceleași pentru fiecare Fond.

Contribuțiile speciale și primele pentru tăiere pentru fier vechi se calculează pentru navele de marfă pe baza tonajului capacității brute de încărcare și pentru remorcherele-împingătoare pe baza forței motrice a navei.

După consultarea statelor membre și a organizațiilor care reprezintă transportul pe căile navigabile interioare la nivelul Comunității, Comisia stabilește regulile detaliate pentru sprijinul financiar reciproc prevăzut la articolul 3 alineatul (6).

Deciziile luate de Comisie iau de asemenea în considerare rezultatele examinării piețelor de transport în Comunitate și orice schimbări previzibile, precum și nevoia de a evita orice denaturare a concurenței într-o măsură care este contrară interesului comun. Pentru a contribui la examinarea pieței, proprietarii navelor construite sau importate trebuie să informeze Fondurile cu 6 luni înainte ca aceste nave să fie puse în funcțiune.

Fără a se aduce atingere articolului 3 alineatul (5), orice stat membru poate lua măsuri în special pentru:

facilitarea obținerii unei pensii anticipate sau a transferului spre o altă activitate economică pentru transportatorii pe căi navigabile interioare care părăsesc sectorul, printre altele, printr-o informare completă;

organizarea de programe de formare și reconversie profesională pentru membrii echipajelor care părăsesc sectorul, inclusiv pentru operatorii-proprietari, și informarea corespunzătoare cu privire la aceste programe;

îmbunătățirea abilităților în sectorul navigației pe căi interioare și a cunoștințelor de logistică, pentru a proteja dezvoltarea și viitorul profesiei;

încurajarea operatorilor-proprietari să se înscrie în asociații comerciale și consolidarea organizațiilor care reprezintă la nivelul Uniunii sectorul transporturilor pe căi navigabile interioare;

încurajarea adaptării navelor la progresul tehnic, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, inclusiv protecția sănătății, și a promova siguranța;

încurajarea inovării cu privire la nave și adaptarea navelor la progresul tehnic în ceea ce privește mediul, inclusiv navele ecologice;

încurajarea modalităților de mobilizare a folosirii fondurilor de rezervă, corelate cu instrumentele financiare disponibile, inclusiv, după caz, în cadrul programului Orizont 2020 și al Mecanismului pentru interconectarea Europei, și cu instrumentele financiare ale Băncii Europene de Investiții.

Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a pune în aplicare prezentul regulament și înștiințează Comisia.

Comisiei îi sunt comunicate anual de către statele membre toate informațiile relevante în legătură cu progresul regulii vechi pentru nou și cu poziția financiară a Fondurilor și a fondului lor de rezervă.

Comisia adoptă deciziile pe care trebuie să le ia în conformitate cu articolul 7.

Comisia asigură că Fondurile aplică prezentul regulament în mod uniform și asigură coordonarea acestuia.

Prezentul regulament intră în vigoare la 29 aprilie 1999.