Directiva 94/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea carburanților și din distribuția acestora de la terminale la stațiile de distribuție a carburanților

Prezenta directivă se aplică procedeelor, instalațiilor, vehiculelor și navelor utilizate pentru depozitarea, încărcarea și transportul carburanților de la un terminal la altul sau de la un terminal la o stație de carburanților.

În sensul prezentei directive:

carburanți înseamnă orice derivat petrolier, aditivat sau neaditivat, având o presiune a vaporilor (metoda Reid) de cel puțin 27,6 kilopascali, care este destinat utilizării drept carburant pentru autovehicule, cu excepția gazelor petroliere lichefiate (GPL);

vapori înseamnă orice compus gazos care se evaporă din carburanți;

instalație de depozitare înseamnă orice rezervor staționar de la un terminal utilizat pentru depozitarea carburanților;

terminal înseamnă orice instalație care este utilizată pentru depozitarea și încărcarea carburanților în autocisterne, vagoane-cisternă sau nave, inclusiv instalațiile de depozitare din locul de amplasare a echipamentului;

container mobil înseamnă orice rezervor, transportat pe cale ferată, terestră sau navigabilă, utilizat pentru transportul carburanților de la un terminal la altul sau de la un terminal la o stație de carburanților;

stație de carburanți înseamnă orice instalație în care carburanții sunt transferați în rezervoarele de carburanți ale autovehiculelor din rezervoare de depozitare staționare;

instalații de depozitare a carburanților, instalații de încărcare a carburanților, stații de carburanți și containere mobile existente înseamnă acele instalații, stații de carburanți și containere mobile care erau în funcțiune înainte de data menționată la articolul 10 sau pentru care s-a acordat, înainte de data menționată la articolul 10, o autorizație individuală de construcție sau de funcționare, dacă legislația națională impune acest lucru;

nou în legătură cu instalațiile de depozitare a carburanților, instalațiile de încărcare, stațiile de carburanți și containerele mobile înseamnă acele instalații, stații de carburanți și containere mobile care nu sunt menționate la litera (g);

cantitatea totală tranzitată înseamnă cea mai mare cantitate anuală totală de carburanți încărcată de la o instalație de încărcare a unui terminal sau a unei stații de carburanți în containere mobile pe parcursul celor trei ani precedenți;

unitate de recuperare a vaporilor înseamnă echipamentele de recuperare a carburanților din vapori, inclusiv eventualele sisteme de rezervoare-tampon de la un terminal;

navă înseamnă un vas de pe căile navigabile interioare, astfel cum este definit în capitolul 1 al Directivei 82/714/CEE a Consiliului din 4 octombrie 1982 de stabilire a cerințelor tehnice pentru vasele de pe căile navigabile interioare;

valoare de referință țintă înseamnă valoarea orientativă dată pentru evaluarea generală a conformității măsurilor tehnice din anexe, care, fără a fi o valoare limită, servește la determinarea nivelului de funcționare a instalațiilor, terminalelor și stațiilor de carburanți individuale;

stocare intermediară a vaporilor înseamnă stocarea intermediară a vaporilor în rezervorul cu capac fix al unui terminal, în vederea transferului ulterior către un alt terminal în scopul recuperării. Transferul vaporilor dintr-o instalație de depozitare în alta a aceluiași terminal nu este considerată stocare intermediară a vaporilor în sensul prezentei directive;

instalație de încărcare înseamnă orice instalație de la un terminal în care carburanții pot fi încărcați în containere mobile. Instalațiile de încărcare pentru autocisterne conțin unul sau mai multe brațe articulate;

braț articulat înseamnă orice structură de la un terminal prin care carburanții pot fi încărcați în câte o singură autocisternă o dată.

Instalațiile de depozitare sunt proiectate și exploatate în conformitate cu dispozițiile tehnice din anexa I.

Dispozițiile alineatului (1) se aplică:

de la data menționată la articolul 10, pentru instalațiile noi;

în termen de trei ani de la data menționată la articolul 10, pentru instalațiile existente, în cazul în care, la un terminal, cantitatea totală tranzitată depășește 50000 tone/an;

în termen de șase ani de la data menționată la articolul 10, pentru instalațiile existente, în cazul în care, la un terminal, cantitatea totală tranzitată depășește 25000 tone/an;

în termen de nouă ani de la data menționată la articolul 10, pentru toate celelalte instalații de depozitare existente în terminale.

Echipamentele de încărcare și descărcare sunt proiectate și exploatate în conformitate cu dispozițiile tehnice din anexa II.

Dispozițiile alineatului (1) se aplică:

de la data menționată la articolul 10, pentru noile terminale, în vederea încărcării în autocisterne, vagoane-cisternă și/sau nave;

în termen de trei ani de la data menționată la articolul 10 pentru terminalele existente de încărcare în autocisterne, în vagoane-cisternă și/sau nave care tranzitează o cantitate totală de carburanți mai mare de 150000 tone/an;

în termen de șase ani de la data menționată la articolul 10 pentru terminalele existente de încărcare în autocisterne și/sau vagoane-cisternă care tranzitează o cantitate totală de carburanți mai mare de 25000 tone/an;

în termen de nouă ani de la data menționată la articolul 10 pentru toate celelalte instalații de încărcare existente la terminalele de încărcare în autocisterne și/sau vagoane-cisternă.

În termen de nouă ani de la data menționată la articolul 10 cerințele privind echipamentul de încărcare prin partea inferioară prevăzute la anexa IV se aplică tuturor brațelor articulate de încărcare a autocisternelor, din toate terminalele, în afara cazurilor în care beneficiază de o derogare în condițiile menționate la alineatul (4).

Prin derogare, dispozițiile alineatelor (1) și (3) nu se aplică:

terminalelor existente care tranzitează o cantitate de carburanți mai mică de 10000 tone/an;

terminalelor noi care tranzitează o cantitate de carburanți mai mică de 5000 tone/an situate pe mici insule îndepărtate.

Spania poate acorda o derogare de un an în raport cu calendarul stabilit la alineatul (2) litera (b).

Containerele mobile sunt proiectate și exploatate astfel încât să se asigure respectarea următoarelor cerințe:

containerele mobile se proiectează și se exploatează astfel încât să se asigure reținerea vaporilor remanenți în container după descărcarea carburanților;

containerele mobile care aprovizionează cu carburanți stațiile de carburanți și terminalele se proiectează și se exploatează astfel încât să se asigure captarea și reținerea vaporilor de retur proveniți de la instalațiile de depozitare din stațiile de carburanți sau din terminale. În cazul vagoanelor-cisternă, această cerință se aplică numai dacă acestea aprovizionează stații de carburanți sau terminale unde se realizează depozitarea intermediară a vaporilor;

reținerea în container a vaporilor menționați la literele (a) și (b) până când are loc o nouă operațiune de reîncărcare la un terminal, în cazul în care aceștia nu au fost evacuați prin supape reductoare de presiune.

autoritățile competente din statele membre trebuie să ia măsuri pentru ca autocisternelor să le fie verificate cu regularitate etanșeitatea la vapori printr-un test de presiune, iar supapele de vid/de presiune ale tuturor containerelor mobile să fie inspectate periodic pentru verificarea funcționării lor corecte.

Dispozițiile alineatului (1) se aplică:

de la data menționată la articolul 10 pentru autocisterne vagoane-cisternă și nave noi;

în termen de trei ani de la data menționată la articolul 10 pentru vagoane-cisternă și nave existente care se încarcă la un terminal căruia i se aplică cerințele articolului 4 alineatul (1);

pentru autocisternele existente, modificate pentru încărcare prin partea inferioară în conformitate cu cerințele tehnice specificate în anexa IV.

Prin derogare, dispozițiile alineatului (1) literele (a), (b) și (c) nu se aplică în cazul pierderilor de vapori rezultate din operațiunile de măsurare a nivelului prin utilizarea tijelor de nivel la:

containere mobile existente;

containere mobile noi care intră în exploatare în timp de 4 ani de la data menționată la articolul 10.

Echipamentele de încărcare și depozitare sunt proiectate și exploatate în conformitate cu dispozițiile tehnice din anexa III.

Dispozițiile alineatului (1) se aplică după cum urmează:

de la data menționată la articolul 10 pentru stațiile de distribuție noi;

în termen de trei ani de la data menționată la articolul 10:

pentru stațiile de carburanți existente care tranzitează o cantitate totală de carburanți mai mare de 1000 m3/an;

pentru stațiile de carburanți existente care sunt situate într-o zonă geografică cu activități lucrative, indiferent de cantitatea totală de carburanți tranzitată;

în termen de șase ani de la data menționată la articolul 10, pentru stațiile de carburanți existente care tranzitează o cantitate totală de carburanți mai mare de 500 m3/an;

în termen de nouă ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pentru toate celelalte stații de carburanți existente.

pentru stațiile de carburanți existente care tranzitează o cantitate totală de carburanți mai mare de 1000 m3/an;

pentru stațiile de carburanți existente care sunt situate într-o zonă geografică cu activități lucrative, indiferent de cantitatea totală de carburanți tranzitată;

Prin derogare, dispozițiile alineatelor (1) și (2) nu se aplică stațiilor de distribuție care tranzitează o cantitate totală de carburanți mai mică de 100 m3/an.

Pentru stațiile de carburanți care tranzitează anual o cantitate totală de carburanți mai mică de 500 m3/an și care se află în zone geografice sau pe amplasamente în care este puțin probabil ca emisiile de compuși organici volatili să dăuneze în mod semnificativ sănătății oamenilor și mediului, statele membre pot acorda o derogare de la cerințele alineatului (1).

Regatul Țărilor de Jos poate acorda o derogare de la calendarul stabilit la alineatul (2) în următoarele condiții:

aplicarea cerințelor din prezentul articol se înscrie în cadrul unui program național existent mai larg pentru stațiile de carburanți care abordează simultan diferite probleme de mediu, cum ar fi poluarea apei, poluarea aerului, poluarea solului și poluarea prin deșeuri, a căror punere în aplicare este strict programată;

calendarul poate varia cu cel mult doi ani, planul în ansamblu fiind finalizat în termenul stabilit la alineatul (2) litera (d);

decizia de derogare de la programul stabilit la alineatul (2), precum și informațiile detaliate privind domeniul de aplicare și termenul derogării sunt comunicate Comisiei.

Regatul Spaniei și Republica Portugheză pot acorda o derogare de un an de la calendarul prevăzut la alineatul (2) litera (b).

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 7a în ceea ce privește modificarea anexelor în vederea adaptării acestora la progresul tehnic, cu excepția valorilor-limită prevăzute în anexa II punctul 2

Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 7 se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 26 iulie 2019. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 7 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 7 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Comisia este asistată de un comitet.

Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

Comisia este invitată să depună odată cu rapoartele sale, dacă este cazul, propuneri de modificare a prezentei directive, inclusiv și în special privind extinderea domeniului de aplicare pentru a include sistemele de control și recuperare a vaporilor pentru instalațiile de încărcare și pentru nave.

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 1995. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

ANEXA IDISPOZIȚII PRIVIND INSTALAȚIILE DE DEPOZITARE DIN TERMINALE

ANEXA I

DISPOZIȚII PRIVIND INSTALAȚIILE DE DEPOZITARE DIN TERMINALE

Peretele exterior și capacul rezervoarelor de deasupra solului trebuie vopsite într-o culoare cu un indice total de reflectare a căldurii de cel puțin 70 %. Aceste operațiuni pot fi programate astfel încât să fie îndeplinite ca o parte a ciclurilor uzuale de întreținere a rezervoarelor, în cadrul unei perioade de trei ani. Statele membre pot acorda o derogare de la această dispoziție în situații care impun protecția zonelor peisagistice speciale, desemnate de autoritatea națională în domeniu.

Această dispoziție nu se aplică rezervoarelor legate la o unitate de recuperare a vaporilor, care se conformează cerințelor prevăzute la punctul 2 din anexa II.

Rezervoarele cu capac plutitor extern trebuie echipate cu un dispozitiv de etanșare primară, care să acopere spațiul circular dintre peretele rezervorului și marginea exterioară a capacului plutitor, și cu un dispozitiv de etanșare secundară montat deasupra celui primar. Dispozitivele trebuie să fie astfel proiectate încât să asigure un grad de reținere a vaporilor de cel puțin 95 % din gradul de reținere realizat de un rezervor comparabil cu capac fix, fără dispozitive de reținere a vaporilor (adică un rezervor cu capac fix care are doar o supapă de vacuum/reductoare de presiune).

Toate instalațiile noi de depozitare din terminale, la care recuperarea vaporilor este cerută conform articolului 4 din directivă (a se vedea anexa II), trebuie să fie:

rezervoare cu capac fix, conectate la o unitate de recuperare a vaporilor, în conformitate cu cerințele anexei II sau

rezervoare cu capac plutitor, extern sau intern, echipate cu dispozitive de etanșare primară și secundară pentru a atinge cerințele de performanță prevăzute la punctul 2.

Rezervoarele cu capac fix existente trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiții:

să fie conectate la o unitate de recuperare a vaporilor, în conformitate cu cerințele anexei II sau

să aibă un capac plutitor intern prevăzut cu un dispozitiv de etanșare primară care trebuie proiectat astfel încât să asigure un grad de reținere a vaporilor de cel puțin 90 % comparativ cu un rezervor cu capac fix, fără dispozitive pentru reținerea vaporilor.

Cerințele pentru dispozitivele de reținere a vaporilor menționate la punctele 3 și 4 nu se aplică rezervoarelor cu capac fix din terminale, la care acumularea intermediară a vaporilor este permisă conform punctului 1 din anexa II.

rezervoare cu capac fix, conectate la o unitate de recuperare a vaporilor, în conformitate cu cerințele anexei II sau

rezervoare cu capac plutitor, extern sau intern, echipate cu dispozitive de etanșare primară și secundară pentru a atinge cerințele de performanță prevăzute la punctul 2.

să fie conectate la o unitate de recuperare a vaporilor, în conformitate cu cerințele anexei II sau

să aibă un capac plutitor intern prevăzut cu un dispozitiv de etanșare primară care trebuie proiectat astfel încât să asigure un grad de reținere a vaporilor de cel puțin 90 % comparativ cu un rezervor cu capac fix, fără dispozitive pentru reținerea vaporilor.

ANEXA IIDISPOZIȚII PRIVIND INSTALAȚIILE DE ÎNCĂRCARE ȘI DESCĂRCARE LA TERMINALE

ANEXA II

DISPOZIȚII PRIVIND INSTALAȚIILE DE ÎNCĂRCARE ȘI DESCĂRCARE LA TERMINALE

Vaporii generați în timpul operațiunii de încărcare cu carburanți a unui container mobil trebuie aduși printr-o țeavă de legătură etanșă la o unitate de recuperare a vaporilor, pentru regenerare la terminal.

Această dispoziție nu se aplică autocisternelor cu încărcare prin partea superioară atât timp cât acest sistem de încărcare este permis.

La terminalele la care se realizează încărcarea carburanților în nave fluviale, unitatea de recuperare a vaporilor poate fi înlocuită cu una de incinerare, în cazul în care recuperarea vaporilor este nesigură sau imposibilă din punct de vedere tehnic datorită volumului de vapori generat. Cerințele impuse unității de recuperare a vaporilor, referitoare la emisiile atmosferice generate, se aplică și unității de incinerare a vaporilor.

La terminalele care realizează o cantitate totală tranzitată mai mică de 25000 tone/an, recuperarea imediată a vaporilor poate fi înlocuită cu depozitarea intermediară a acestora la terminal.

Concentrația medie a vaporilor evacuați de la recuperarea vaporilor – unitate adaptată pentru realizarea diluției în timpul procesului – nu trebuie să depășească 35 g/normal metru cub (Nm3) pentru fiecare oră.

Pentru unitățile de recuperare a vaporilor instalate înainte de 1 ianuarie 1993, Regatul Unit poate acorda o derogare de la valoarea limită de 35 g/Nm3 pentru fiecare oră, stabilită în prezenta anexă, în următoarele condiții:

instalația trebuie să îndeplinească cerința unei valori limită de 50 g/Nm3 pentru fiecare oră măsurată conform specificațiilor stabilite în prezenta anexă;

derogarea expiră după cel târziu nouă ani de la data menționată la articolul 10 din directivă;

se va transmite o notificare Comisiei privind instalațiile individuale afectate de această derogare, inclusiv informații referitoare la cantitatea totală de carburanți tranzitată și la emisiile de vapori de la instalație.

Autoritățile competente din statele membre trebuie să ia măsuri pentru stabilirea metodelor de măsurare și analiză și a frecvenței lor.

Măsurările trebuie efectuate pe parcursul unei zile de lucru complete (minimum șapte ore), în condiții normale de operare.

Procesele de măsurare pot fi continue sau discontinue. În cazul utilizării proceselor de măsurare discontinue, trebuie efectuate cel puțin patru măsurări pe oră.

Eroarea totală de măsurare datorată echipamentului folosit, gazului de etalonare și procedurii utilizate nu trebuie să depășească 10 % din valoarea măsurată.

Echipamentul folosit trebuie să fie capabil să măsoare concentrații de cel puțin 3 g/Nm3.

Precizia trebuie să fie de cel puțin 95 % din valoarea măsurată.

Autoritățile competente din statele membre trebuie să ia măsuri pentru ca traseele de conectare și instalațiile de țevi să fie verificate cu regularitate pentru depistarea eventualelor pierderi.

Autoritățile competente din statele membre trebuie să ia măsuri pentru ca, în cazul apariției unei pierderi de vapori, operațiunile de încărcare efectuate cu braț articulat să fie întrerupte. Brațul articulat trebuie să fie prevăzut cu echipamente care să permită astfel de operațiuni de întrerupere.

În cazul în care este permisă încărcarea prin partea superioară a containerelor mobile, ieșirea brațului articulat de încărcare trebuie menținută în zona de la partea inferioară a containerului mobil, pentru a se evita stropirea în timpul operațiunii de încărcare.

instalația trebuie să îndeplinească cerința unei valori limită de 50 g/Nm3 pentru fiecare oră măsurată conform specificațiilor stabilite în prezenta anexă;

derogarea expiră după cel târziu nouă ani de la data menționată la articolul 10 din directivă;

se va transmite o notificare Comisiei privind instalațiile individuale afectate de această derogare, inclusiv informații referitoare la cantitatea totală de carburanți tranzitată și la emisiile de vapori de la instalație.

ANEXA IIIDISPOZIȚII PRIVIND INSTALAȚIILE DE ÎNCĂRCARE ȘI DEPOZITARE DIN STAȚIILE DE DISTRIBUȚIE A PRODUSELOR PETROLIERE ȘI TERMINALELE ÎN CARE SE EFECTUEAZĂ STOCAREA INTERMEDIARĂ A VAPORILOR

ANEXA III

DISPOZIȚII PRIVIND INSTALAȚIILE DE ÎNCĂRCARE ȘI DEPOZITARE DIN STAȚIILE DE DISTRIBUȚIE A PRODUSELOR PETROLIERE ȘI TERMINALELE ÎN CARE SE EFECTUEAZĂ STOCAREA INTERMEDIARĂ A VAPORILOR

Vaporii rezultați prin livrarea carburanților în instalațiile de depozitare din stațiile de distribuție a produselor petroliere și în rezervoarele cu capac fix utilizate pentru stocarea intermediară a vaporilor trebuie aduși printr-o țeavă de legătură etanșă la containerul mobil care livrează carburanții. Operațiile de încărcare nu pot să aibă loc decât dacă acest dispozitiv există și funcționează adecvat.

ANEXA IVSPECIFICAȚII PRIVIND ÎNCĂRCAREA PRIN PARTEA INFERIOARĂ A AUTOCISTERNELOR, COLECTAREA VAPORILOR ȘI PROTECȚIA DE SUPRAÎNCĂRCARE A AUTOCISTERNELOR

ANEXA IV

SPECIFICAȚII PRIVIND ÎNCĂRCAREA PRIN PARTEA INFERIOARĂ A AUTOCISTERNELOR, COLECTAREA VAPORILOR ȘI PROTECȚIA DE SUPRAÎNCĂRCARE A AUTOCISTERNELOR

Cuplajele

Dispozitivul de cuplare pentru lichide de pe brațul articulat de încărcare trebuie să fie un cuplaj-mamă care să se poată asambla cu un cuplaj-tată de 4 țoli American Petroleum Institute – API (101,6 mm) situat pe vehicul, în conformitate cu:

Practica recomandată API 1004 Ediția a șaptea, noiembrie 1988.

Încărcarea prin partea inferioară și recuperarea vaporilor pentru autovehiculele cu cisternă MC-306 (Secțiunea 2.1.1.1 – Tipuri de dispozitive de cuplare folosite pentru încărcare prin partea inferioară).

Dispozitivul de cuplare pentru colectarea vaporilor de pe furtunul de colectare a vaporilor, montat pe brațul articulat pentru încărcare, trebuie să fie un cuplaj-mamă cu camă și canelură, care trebuie să se poată asambla cu un cuplaj-tată cu camă și canelură de 4 țoli (101,6 mm), situat pe vehicul, în conformitate cu:

Practica recomandată API 1004 Ediția a șaptea, noiembrie 1988.

Încărcarea prin partea inferioară și recuperarea vaporilor pentru autovehiculele cu cisternă MC-306 (Secțiunea 4.1.1.2 – Dispozitiv de cuplare pentru recuperare vapori).

Condițiile de încărcare

Debitul normal de încărcare a lichidului trebuie să fie de 2300 litri pe minut (maximum 2500 litri pe minut) pe braț articulat de încărcare.

În cazul în care terminalul operează la capacitatea maximă, este permisă generarea, în sistemul de colectare a vaporilor (inclusiv unitatea de recuperare a vaporilor) al brațului articulat, a unei contrapresiuni maxime de 55 milibari, pe acea parte a vehiculului pe care este situat dispozitivul de cuplare pentru colectarea vaporilor.

Toate vehiculele omologate pentru încărcare prin partea inferioară trebuie să fie prevăzute cu o placă de identificare pe care se va specifica numărul maxim permis de brațe articulate de încărcare care pot fi operate simultan și fără pierdere de vapori prin supapele compartimentelor P și V, atunci când presiunea maximă de întoarcere în instalație este de 55 milibari, conform specificației prevăzute la punctul 2.2.

Legarea la pământ a vehiculului/detectarea supraîncărcării

Brațul articulat de încărcare trebuie să fie prevăzut cu o unitate de control și detectare a supraîncărcării care, atunci când este conectată la vehicul, trebuie să dea un semnal de permisiune cu protecție intrinsecă, pentru a permite încărcarea, atât timp cât senzorii de supraîncărcare nu detectează nivelul maxim admisibil.

Vehiculul trebuie să fie conectat la unitatea de control de pe brațul articulat printr-un conector electric standard industrial de 10 pin. Conectorul-tată trebuie montat pe vehicul, iar conectorul-mamă trebuie atașat la un cablu mobil conectat la unitatea de control montată pe brațul articulat.

Detectorii de nivel maxim de pe vehicul trebuie să fie senzori termistor bifilari, senzori optici bifilari, senzori optici multifilari (5 fire) sau un echivalent compatibil, care să asigure protecția intrinsecă a sistemului. (NB: termistorii trebuie să aibă un coeficient de temperatură negativ).

Unitatea de control amplasată pe brațul articulat trebuie să fie compatibilă atât cu sistemul bifilar, cât și cu sistemul multifilar (5 fire) al autovehiculului.

Vehiculul trebuie să fie legat la brațul articulat prin conductorul de întoarcere (fir neutru) al senzorilor de supraîncărcare care se va lega la conectorul-tată de 10 pin prin intermediul șasiului vehiculului. Conectorul-mamă de 10 pin trebuie să fie conectat la carcasa unității de control, carcasă care trebuie să fie conectată la legătura cu pământul a brațului articulat.

Toate vehiculele omologate pentru încărcare prin partea inferioară vor purta o placă de identificare (conform 2.3) care să specifice tipul de senzori instalați pentru detectarea supraîncărcării (de exemplu, 2-fire sau 5-fire).

Amplasarea conexiunilor

Proiectarea instalațiilor de încărcare a carburanților și de colectare a vaporilor de pe brațul articulat de încărcare trebuie să se bazeze pe următoarele caracteristici ale conectării vehiculului.

Axa dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului se situează la o înălțime maximă de 1,4 m (pentru vehicul neîncărcat) și minimă de 0,5 m (pentru vehicul încărcat), înălțimea optimă fiind între 0,7 m și 1,0 m.

Distanța pe orizontală a dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului nu trebuie să fie mai mică de 0,25 m (dimensiunea minimă optimă este de 0,3 m).

Distanța maximă pentru amplasarea tuturor dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului nu trebuie să depășească 2,5 m.

Dispozitivul pentru colectarea vaporilor trebuie să fie amplasat de preferință în dreapta dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului și la o înălțime de maximum 1,5 m (vehicul neîncărcat) și de minimum 0,5 m (vehicul încărcat).

Conectorul de împământare/supraîncărcare trebuie să fie amplasat în dreapta dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului și colectarea vaporilor, la o înălțime maximă de 1,5 m (vehicul neîncărcat) și minimă de 0,5 m (vehicul încărcat).

Conexiunile descrise mai sus trebuie să fie amplasate pe o singură parte a vehiculului.

Dispozitivele de blocare pentru siguranță

Legarea la pământ/detectarea supraîncărcării

Încărcarea nu trebuie să fie permisă înainte de semnalul de permisiune emis de unitatea combinată legare la pământ/control supraîncărcare.

În cazul apariției unor condiții de supraîncărcare sau al pierderii legăturii la pământ a vehiculului, unitatea de control de pe brațul articulat trebuie să închidă supapa de control al încărcării a brațului articulat.

Detectarea colectării vaporilor

Încărcarea nu trebuie să fie permisă înainte ca furtunul de colectare a vaporilor să fie conectat la vehicul și să existe o cale liberă de acces pentru vaporii dislocați, pentru a trece din vehicul în sistemul de colectare a vaporilor al instalației.

Dispozitivul de cuplare pentru lichide de pe brațul articulat de încărcare trebuie să fie un cuplaj-mamă care să se poată asambla cu un cuplaj-tată de 4 țoli American Petroleum Institute – API (101,6 mm) situat pe vehicul, în conformitate cu:

Practica recomandată API 1004 Ediția a șaptea, noiembrie 1988.

Dispozitivul de cuplare pentru colectarea vaporilor de pe furtunul de colectare a vaporilor, montat pe brațul articulat pentru încărcare, trebuie să fie un cuplaj-mamă cu camă și canelură, care trebuie să se poată asambla cu un cuplaj-tată cu camă și canelură de 4 țoli (101,6 mm), situat pe vehicul, în conformitate cu:

Practica recomandată API 1004 Ediția a șaptea, noiembrie 1988.

Practica recomandată API 1004 Ediția a șaptea, noiembrie 1988.

Practica recomandată API 1004 Ediția a șaptea, noiembrie 1988.

Debitul normal de încărcare a lichidului trebuie să fie de 2300 litri pe minut (maximum 2500 litri pe minut) pe braț articulat de încărcare.

În cazul în care terminalul operează la capacitatea maximă, este permisă generarea, în sistemul de colectare a vaporilor (inclusiv unitatea de recuperare a vaporilor) al brațului articulat, a unei contrapresiuni maxime de 55 milibari, pe acea parte a vehiculului pe care este situat dispozitivul de cuplare pentru colectarea vaporilor.

Toate vehiculele omologate pentru încărcare prin partea inferioară trebuie să fie prevăzute cu o placă de identificare pe care se va specifica numărul maxim permis de brațe articulate de încărcare care pot fi operate simultan și fără pierdere de vapori prin supapele compartimentelor P și V, atunci când presiunea maximă de întoarcere în instalație este de 55 milibari, conform specificației prevăzute la punctul 2.2.

Vehiculul trebuie să fie conectat la unitatea de control de pe brațul articulat printr-un conector electric standard industrial de 10 pin. Conectorul-tată trebuie montat pe vehicul, iar conectorul-mamă trebuie atașat la un cablu mobil conectat la unitatea de control montată pe brațul articulat.

Detectorii de nivel maxim de pe vehicul trebuie să fie senzori termistor bifilari, senzori optici bifilari, senzori optici multifilari (5 fire) sau un echivalent compatibil, care să asigure protecția intrinsecă a sistemului. (NB: termistorii trebuie să aibă un coeficient de temperatură negativ).

Unitatea de control amplasată pe brațul articulat trebuie să fie compatibilă atât cu sistemul bifilar, cât și cu sistemul multifilar (5 fire) al autovehiculului.

Vehiculul trebuie să fie legat la brațul articulat prin conductorul de întoarcere (fir neutru) al senzorilor de supraîncărcare care se va lega la conectorul-tată de 10 pin prin intermediul șasiului vehiculului. Conectorul-mamă de 10 pin trebuie să fie conectat la carcasa unității de control, carcasă care trebuie să fie conectată la legătura cu pământul a brațului articulat.

Toate vehiculele omologate pentru încărcare prin partea inferioară vor purta o placă de identificare (conform 2.3) care să specifice tipul de senzori instalați pentru detectarea supraîncărcării (de exemplu, 2-fire sau 5-fire).

Proiectarea instalațiilor de încărcare a carburanților și de colectare a vaporilor de pe brațul articulat de încărcare trebuie să se bazeze pe următoarele caracteristici ale conectării vehiculului.

Axa dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului se situează la o înălțime maximă de 1,4 m (pentru vehicul neîncărcat) și minimă de 0,5 m (pentru vehicul încărcat), înălțimea optimă fiind între 0,7 m și 1,0 m.

Distanța pe orizontală a dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului nu trebuie să fie mai mică de 0,25 m (dimensiunea minimă optimă este de 0,3 m).

Distanța maximă pentru amplasarea tuturor dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului nu trebuie să depășească 2,5 m.

Dispozitivul pentru colectarea vaporilor trebuie să fie amplasat de preferință în dreapta dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului și la o înălțime de maximum 1,5 m (vehicul neîncărcat) și de minimum 0,5 m (vehicul încărcat).

Conectorul de împământare/supraîncărcare trebuie să fie amplasat în dreapta dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului și colectarea vaporilor, la o înălțime maximă de 1,5 m (vehicul neîncărcat) și minimă de 0,5 m (vehicul încărcat).

Conexiunile descrise mai sus trebuie să fie amplasate pe o singură parte a vehiculului.

Axa dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului se situează la o înălțime maximă de 1,4 m (pentru vehicul neîncărcat) și minimă de 0,5 m (pentru vehicul încărcat), înălțimea optimă fiind între 0,7 m și 1,0 m.

Distanța pe orizontală a dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului nu trebuie să fie mai mică de 0,25 m (dimensiunea minimă optimă este de 0,3 m).

Distanța maximă pentru amplasarea tuturor dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului nu trebuie să depășească 2,5 m.

Dispozitivul pentru colectarea vaporilor trebuie să fie amplasat de preferință în dreapta dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului și la o înălțime de maximum 1,5 m (vehicul neîncărcat) și de minimum 0,5 m (vehicul încărcat).

Legarea la pământ/detectarea supraîncărcării

Detectarea colectării vaporilor