Regulamentul (CEE) nr. 1014/90 al Comisiei din 24 aprilie 1990 de stabilire a normelor de aplicare privind definirea, descrierea și prezentarea băuturilor spirtoase

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind normele generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase, în special articolul 1 alineatul (4) litera (f) punctul 1 litera (a), litera g), litera (i) punctul 1 litera (d), litera (i) punctul 2, litera (l) punctul 1, litera (i) punctul 1 litera (b) și litera (r) punctul 1),

întrucât trebuie să se adopte regulile de aplicare a dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 1576/89, respectiv precizări indispensabile și reguli suplimentare pentru principiile enunțate în regulamentul menționat anterior;

întrucât pentru stabilirea acestor precizări și reguli suplimentare trebuie să se ia în considerare în primul rând criteriile folosite la adoptarea Regulamentului (CEE) nr. 1576/89; întrucât se recomandă să se țină cont de tradițiile și obiceiurile prezente în diferite regiuni ale Comunității, în măsura în care acestea sunt compatibile cu o piață unică; întrucât un alt criteriu trebuie să fie preocuparea de a evita posibilitatea unei confuzii privind mențiunile care apar pe etichete și de a garanta consumatorului informații cât mai clare și mai precise prin etichetare;

întrucât prezentul regulament este aplicabil fără a aduce atingere dispozițiilor tranzitorii prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 3773/89 al Comisiei din 14 decembrie 1989 privind adoptarea măsurilor tranzitorii privind băuturile spirtoase;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului pentru băuturi spirtoase,

Pentru aplicarea dispozițiilor articolului 1 alineatul (4) litera (f) punctul 1 litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovină de struguri este de cel mult 25 kg de drojdii la 100 kg de tescovină de struguri utilizată. Cantitatea de alcool obținută din drojdii nu trebuie să depășească 35 % din cantitatea totală de alcool din produsul finit.

Pentru aplicarea dispozițiilor articolului 1 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă obținută exclusiv prin fermentarea și distilarea, la cel puțin 86 % vol., a marcului de fructe, cu excepția strugurilor. Redistilarea la aceeași tărie alcoolică este autorizată.

Conținutul minim în substanțe volatile este de 200 grame pe hectolitru de alcool la 100 % vol.

Conținutul maxim în alcool metilic este de 1500 grame pe hectolitru de alcool la 100 % vol.

Conținutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame pe hectolitru de alcool de 100 % vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe cu sâmburi.

Denumirea comercială a acestor produse este de rachiu de marc de urmat de numele fructului respectiv. Dacă se utilizează mai multe marcuri din fructe diferite, denumirea comercială este de rachiu de marc de fructe.

Pentru aplicarea dispozițiilor articolului 1 alineatul (4) litera (i) punctul 1 litera (d) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, denumirea de rachiu de urmată de numele fructului poate fi înlocuită cu numele fructului numai în următoarele cazuri:

corcodușe (Prunus domestica L. var. syriaca);

prune (Prunus domestica L.);

prune brumării (Prunus domestica L.);

arbutus (Arbutus unedo L.);

mere Golden delicios.

Dacă există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie ușor înțeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul rachiu, eventual însoțit de o explicație.

Băuturile spirtoase menționate la articolul 1 alineatul (4) lit. i) punctul 2) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 pot primi denumirea de rachiu de urmată de numele fructului dacă pe etichetă apare mențiunea suplimentară obținut prin macerare și distilare.

Alineatul (1) vizează băuturile spirtoase obținute din următoarele fructe:

mure (Rubus fruticosus L.);

căpșune (Fragaria L.);

afine (Vaccinium myrtillus L.);

zmeură (Rubus idaeus L.);

coacăze (Ribes vulgare Lam.);

porumbe (Prunus spinosa L.);

scorușe (Sorbus domestica L.);

scorușe (Sorbus domestica L.);

ilex (Ilex cassine L.);

sorb (Sorbus torminalis L.);

soc (Sambucus nigra L.);

măceșe (Rosa canina L.);

coacăze negre (Ribes nigrum L.).

Sunt vizate de primul paragraf produsele elaborate în teritoriile și departamentele franceze de peste mări obținute din fructele următoare:

banană (Musa paradisiaca);

fructul pasiunii (Passiflora edulis);

prune de cythère (Spondias dulcis);

Mombins (Spondias mombin).

Pentru aplicarea dispozițiilor articolului 1 alineatul (4) litera (i) punctul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, cantitatea de fructe utilizată este de cel puțin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100 % vol. utilizat.

În conformitate cu articolul 1 alineatul (4) punctul (i) 1 litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, conținutul maxim de alcool metilic al rachiurilor de fructe trebuie să fie de 1500 grame pe hectolitru de alcool la 100 % vol, în cazul rachiurilor obținute din următoarele fructe:

prune (Prunus domestica L.);

corcodușe (Prunus domestica L. var syriaca);

prune brumării (Prunus domestica L.);

mere (Malus domestica Borkh.);

pere (Pyrus communis L.).

Conținutul maxim de alcool metilic în alcoolurile derivate din fructe, cuprinse în alineatul (1) este:

1350 grame pe hectolitru de alcool la 100 % volum, de la 1 ianuarie 1998 și

1200 grame pe hectolitru de alcool la 100 % volum de la 1 ianuarie 2000, cu excepția celor derivate din perele Williams (Pyrus communis Williams).

Produsele comunitare și cele importate menționate la alineatul (1), îmbuteliate, după caz, înainte de 1 ianuarie 1998 sau 1 ianuarie 2000, în conformitate cu dispozițiile privind conținutul de alcool metilic, în vigoare înainte de aceste date, pot fi deținute în vederea comercializării, puse în circulație și exportate până la epuizarea stocurilor.

În conformitate cu articolul 1 alineatul (4) punctul (i) subpunctul 1 litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, conținutul maxim de alcool metilic al rachiurilor de fructe obținute din coacăze roșii și negre (Ribes species), scorușă-de-munte (Sorbus aucuparia) și soc (Sambucus nigra) se stabilește la 1350 g pe hectolitru de alcool la 100 % vol. și conținutul maxim de alcool metilic al rachiurilor de fructe obținute din zmeură (Rubus idaeus L.) și mure (Rubus fruticosus L.) se stabilește la 1200 g pe hectolitru de alcool la 100 % vol.

Rachiurile de fructe menționate la alineatul (4), produse în Austria și deținute la 31 decembrie 1997 pentru vânzare către consumatorul final, în conformitate cu dispozițiile privind conținutul de metanol în vigoare la acea dată în Austria, pot fi puse în vânzare și exportate până la epuizarea stocurilor.

Pentru aplicarea dispozițiilor articolului 1 alineatul (4) litera (r) punctul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, conținutul minim de zahăr de 100 grame pe litru se reduce după cum urmează:

80 grame la litru pentru lichiorurile de gențiană preparate exclusiv din gențiană, ca substanță aromată unică;

70 grame la litru pentru lichiorurile de cireșe, unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cireșe.

Termenii adăugați denumirii comerciale indicați în anexă sunt rezervați produselor definite în anexă.

Băuturile spirtoase care nu sunt conforme cu specificațiile prevăzute pentru produsele definite în anexă nu pot fi desemnate cu termenii prevăzuți pentru produsele definite.

În temeiul articolului 6 alineatul (1), a doua liniuță, din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, se interzice utilizarea unei denumiri generice într-un termen compus pentru prezentarea unei băuturi spirtoase, dacă alcoolul conținut în respectiva băutură nu este extras exclusiv din băutura spirtoasă menționată.

Totuși, în concordanță cu situația existentă la data intrării în vigoare a prezentului regulament, numai următorii termeni compuși se pot folosi în prezentarea lichiorurilor produse în Comunitate:

prune-brandy;

orange-brandy;

apricot-brandy;

cherry-brandy;

solbaerrom, denumit și blackcurrant-rum.

În privința etichetării și prezentării lichiorurilor menționate în alineatul (2), termenii compuși trebuie să apară pe etichetă pe un singur rând, folosindu-se un singur tip de literă, cu o singură culoare, iar denumirea lichior trebuie să apară în imediata proximitate cu litere de cel puțin aceeași mărime.

Când una dintre băuturile spirtoase enumerate în articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 este amestecată cu:denumirea comercială spirtoase sau băutură spirtoasă trebuie să fie utilizată fără alți termeni calificativi în etichetare, pe un loc ușor de observat, într-un mod vizibil și clar lizibil.

una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite în articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 și/sau

unul sau mai multe produse distilate de origine agricolă,

Primul paragraf nu se aplică descrierii și prezentării produsului provenit dintr-un astfel de amestec, atunci când acesta corespunde uneia dintre definițiile menționate în articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 și sub rezerva articolului 7b.

Fără a aduce atingere dispozițiilor referitoare la etichetarea ingredientelor din băuturile spirtoase în conformitate cu Directiva 79/112/CEE a Consiliului, se poate face referință în etichetarea și prezentarea pentru produsele care rezultă din amestecurile anterior menționate numai la unul sau celălalt dintre termenii generici ai articolului 1 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 și în afara denumirii comerciale, dar în același câmp vizual, într-o listă care enumeră toți compușii alcoolici, fiecare dintre ei urmat de proporția sa în amestec, și care este precedată de cuvintele: spirtoase fabricate din amestec. Ansamblul trebuie să figureze cu caractere uniforme și de același tip și culoare ca și cele ale caracterelor denumirii comerciale. Dimensiunea lor nu poate totuși să depășească jumătate din cea a caracterelor denumirii comerciale.

Proporția fiecărui compus alcoolic este egală cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului. Ea este exprimată în % vol și în ordinea descrescătoare a volumelor respective.

Prezentul regulament intră în vigoare la data de 1 mai 1990.

ANEXĂ

ANEXĂ

Vruchtenjenever sau Jenever met vruchten: lichior sau altă băutură spirtoasă

obținute prin aromatizarea ienupărului cu fructe, plante sau părți de plante sau prin adaosuri de suc de fructe, distilate de arome concentrate extrase din fructe sau plante sau alte distilate;

care pot fi aromatizate suplimentar cu arome naturale sau identic naturale;

care pot fi îndulcite;

care prezintă caracteristicile organoleptice ale fructului respectiv;

care au o tărie alcoolică minimă de 20 % vol.

Denumirea fructului respectiv poate înlocui termenul vruchten.

Berenburg sau Beerenburg: băutură spirtoasă

obținută pe bază de alcool etilic de origine agricolă;

macerată cu fructe sau plante sau părți de fructe sau plante;

care conține ca aromă specifică distilatul de rădăcină de gențiană (Gentiana lutea L.), de boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) și de foi de dafin (Laurus nobilis L.);

a cărei culoare variază între maro deschis și maro închis;

care poate fi îndulcită până la un conținut maxim echivalent cu 20 de grame de zahăr invertit pe litru;

care are o tărie alcoolic minimă de 30 % vol.

Guignolet:

lichiorul obținut prin macerarea cireșelor în alcool etilic de origine agricolă.

Punch au rhum:

un lichior al cărui conținut de alcool este dat exclusiv de rom.

Pastis de Marseille:

un pastis cu conținutul de anetol de 2 grame la litru și cu tăria alcoolică de 45 % vol.

Sloe gin:

lichiorul obținut prin macerarea porumbelor în gin, eventual cu un adaos de suc de porumbe:

obținut prin utilizarea exclusivă de substanțe aromatizante naturale;

cu o tărie alcoolică minimă de 25 % în volume.

Topinambur:

băutură spirtoasă obținută exclusiv prin fermentarea tuberculilor de topinambur (Helianthus tuberosus L.), având o tărie alcoolică minimă de 38 % vol.

Hefebrand:

băutură spirtoasă obținută din drojdie de vin sau drojdie de fructe fermentate, având o tărie alcoolică minimă de 38 % vol.

Se poate adăuga la termenul Hefebrand denumirea materiei prime utilizate.

Sambuca:

lichiorul incolor aromatizat cu anason:

care conține distilate de anason (Pimpinella anisum L.), de anason în formă de stea (Illicium verum L.) sau de alte plante aromate;

care are o tărie alcoolică în volume minimă de 38 %;

care are un conținut minim de zahăr echivalent cu 350 de grame de zahăr invertit la litru;

care are un conținut de anetol natural de cel puțin 1 gram și cel mult 2 grame la litru.

Mistrà:

băutură spirtoasă incoloră aromatizată cu anason sau cu anetol natural

cu un conținut de anetol de cel puțin 1 gram și cel mult 2 grame la litru;

care poate conține și un distilat de plante aromate;

care are o tărie alcoolică de cel puțin 40 % vol și de cel mult 47 % vol;

fără adaos de zahăr.

Maraschino sau Marrasquino:

lichior incolor a cărui aromă este dată în special de un distilat de cireșe amare sau de produsul macerării în alcool a cireșelor sau a unor părți de cireașă,

care are o tărie alcoolică minimă de 24 % vol;

care are un conținut minim de zahăr echivalent cu 250 de grame de zahăr invertit la litru.

Nocino:

lichior a cărui aromă se obține în special prin macerarea și/sau distilarea miezului întreg de nucă verde (Juglans regia L.)

care are o tărie alcoolică minimă de 30 % vol;

care are un conținut minim de zahăr echivalent cu 100 de grame de zahăr invertit la litru.

Bierbrand sau eau de vie de bière: băutură spirtoasă:

obținută exclusiv prin distilarea directă a berii proaspete cu tărie alcoolică în volume mai mică de 86 %, astfel încât produsul distilat obținut să aibă caracteristici organoleptice rezultate din bere;

cu tărie alcoolică minimă în volume de 38 %, pentru distribuție în vederea consumului uman în cadrul Comunității.

obținute prin aromatizarea ienupărului cu fructe, plante sau părți de plante sau prin adaosuri de suc de fructe, distilate de arome concentrate extrase din fructe sau plante sau alte distilate;

care pot fi aromatizate suplimentar cu arome naturale sau identic naturale;

care pot fi îndulcite;

care prezintă caracteristicile organoleptice ale fructului respectiv;

care au o tărie alcoolică minimă de 20 % vol.

obținută pe bază de alcool etilic de origine agricolă;

macerată cu fructe sau plante sau părți de fructe sau plante;

care conține ca aromă specifică distilatul de rădăcină de gențiană (Gentiana lutea L.), de boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) și de foi de dafin (Laurus nobilis L.);

a cărei culoare variază între maro deschis și maro închis;

care poate fi îndulcită până la un conținut maxim echivalent cu 20 de grame de zahăr invertit pe litru;

care are o tărie alcoolic minimă de 30 % vol.

obținut prin utilizarea exclusivă de substanțe aromatizante naturale;

cu o tărie alcoolică minimă de 25 % în volume.

care conține distilate de anason (Pimpinella anisum L.), de anason în formă de stea (Illicium verum L.) sau de alte plante aromate;

care are o tărie alcoolică în volume minimă de 38 %;

care are un conținut minim de zahăr echivalent cu 350 de grame de zahăr invertit la litru;

care are un conținut de anetol natural de cel puțin 1 gram și cel mult 2 grame la litru.

cu un conținut de anetol de cel puțin 1 gram și cel mult 2 grame la litru;

care poate conține și un distilat de plante aromate;

care are o tărie alcoolică de cel puțin 40 % vol și de cel mult 47 % vol;

fără adaos de zahăr.

care are o tărie alcoolică minimă de 24 % vol;

care are un conținut minim de zahăr echivalent cu 250 de grame de zahăr invertit la litru.

care are o tărie alcoolică minimă de 30 % vol;

care are un conținut minim de zahăr echivalent cu 100 de grame de zahăr invertit la litru.

obținută exclusiv prin distilarea directă a berii proaspete cu tărie alcoolică în volume mai mică de 86 %, astfel încât produsul distilat obținut să aibă caracteristici organoleptice rezultate din bere;

cu tărie alcoolică minimă în volume de 38 %, pentru distribuție în vederea consumului uman în cadrul Comunității.